 |
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
|
|
MOTIVATIE
Intotdeauna am fost fascinati de gemeni. Cine n-a vazut in viata lui o pereche de gemeni pe strada si nu s-a straduilt imediat sa gaseasca trasaturile identice? Cerecetatorii s-au straduit intotdeauna sa descopere si sa demistifice influentele genetice ale mediului inconjurator.
Sunt festivaluri numai pentru gemeni.Wiliam Shakespeare a fost el insusi tatal a doi gemeni (fata si baiat)si a scris despre gemeni in Comedia Eroilor si in A douasprezecea noapte. Sunt scrise multe carti despre acestia si au fost facute multe filme.
Fenomenul nasterii unor frati gemeni, altadata o raritate, este acum in crestere.In ultimii ani numarul de nasteri gemelare a crescut foarte mult. Intre 1980 si 1996, numarul de gemeni nascuti in SUA a crescut foarte mult. Cercetatorii pun aceasta crestere pe seama utilizarii substantelor sau procedurilor pentru cresterea fertilitatii, ca si cresterea numarului de mame primipare(aflate la prima nastere) cu virsta mai mare de 30 ani, care se pare ca produc doua sau trei ovule in acelasi timp. In SUA 2,6% din totalul nasterilor sunt gemelare.
Exista doua tipuri de gemeni: identici sau asemanatori.
Gemenii identici se formeaza atunci cand un singur ovul este fertilizat de spermatoizi diferiti. La putin timp dupa fertilizare, ovulul se divide in doua jumatati identice din punct de vedere genetic. Gemenii identice vor avea intotdeauna acelasi sex, aceeasi grupa sangvina, aceeasi culoare a parului si a ochilor. Au 100% acelasi material genetic si sunt, in realitate, clone naturale, unul imaginea celuilalt in oglinda. In jur de 70% din gemenii identici au propriul sac amniotic dar impart placente. Restul de 30% au propria placenta si propriul sac amniotic.
Se pare ca nasterea gemenilor identici este legata exclusiv de motive genetice, acest lucru fiind sustinut si de faptul ca numarul acestor nasteri s-a mentinut in general constant in toata lumea
Gemenii asemanatori fraternali, pot fi de acelasi sex sau de sex diferit. Impart pe jumatate merialul genetic, si nu sunt cu mult mai asemanatori sau mai diferiti decat orice alti doi frati. Gemenii fratenali vor avea intotdeauna propriul sac amniotic si propria placenta.Placentele se pot lipi si pot arata ca o singura placenta, asa ca nu se poate spune intotdeaunacu cu siguranta daca gemenii vor fi identici sau fraternali dupa numarul placentelor.
Tendinta de a avea sarcina gemelara poate fi mostenitasi din familia tatalui (ani de zile s-a crezut ca dezvoltarea unei sarcini gemelare este ereditara pe linie materna). Exista dovezi cum ca bunica din partea tatalui ar putea transmite pe cale ereditara nepoatei sale predispozitia sa genetica de a dezvolta o sarcina gemelara. Exista dovezi care confirma si credinta populara cum ca sarcina gemelara sare o generatie. Incidenta sarcinii fraternale este marita de ereditate, varsta, viteza spermatozoizilor si numarul de nasteri anterioare.
Oamenii de stiinta au introdus si notiunea de gemeni cu corpuri polare. Acestia apar atunci cand ovulul mamei se divide inainte de fertilizare si fiecare jumatate este insamantata de un spermatozoid diferit. Asa se explica de ce unii gemeni fraternali arata de parca ar fi identici.
Adevarul despre gemeni
Termenul de gemeni provine din antichitate.
In antichitate nasterea gemenilor era interpretata ca un semn divin de aceea sunt multi zei gemeni, chiar in religii diferite.
Sanse sa aveti gemeni fraternali :12%.
Sanse sa aveti gemeni identici: 4 la mie.
Gemenii sunt mai frecventi la afro-americani si foarte rar la asiatici.
Femeile care au un frate geaman au o sansa de cinci ori mai mare sa faca la randul lor gemeni.
Femeilor care au nascut gemeni le cresc de patru ori sansele sa nasca tot gemeni intr-o sarcina ulterioara.
Dintre gemeni, se pare ca fetele vor ramane mai apropiate pe tot parcursul vietii lor.
Cand dezvolta tot felul de fobii cum ar fi frica de inaltime, spatii inchise, gemenii raspund adesea in acelasi mod. Daca unul dintre ei va simti o frica nefondata si inexplicabila, o va simti si celalalt.
Deschiderea vaginului se afla sub cea uinara.In timpul stimularii sexuale un tesut erectil ce se afla de o parte si de alta a vaginului se iriga cu sange.Intreaga zona devine umeda. Muschii pelvieni se contracta si apoi se relaxeaza in timpul orgasmului. Intre una si doua treimi din deschiderea vaginala este acoperita de himen, pana cand acesta este rupt in timpul actului sexual sau printr-o prenetrare cu un alt obiect sau chiar in timpul mersului pe bicicleta sau calare.
Vaginul si himenul
Vaginul se afla intre uretra si
rect. Daca o femeie nu este excitata peretii vaginali se ating. Cand vaginul
este stimulat este produs un lichid alunecos si vaginul se dilata sau se deschide.
Vaginul se poate dilata suficient cat sa permita nasterea unui copil.Din acest
motiv nu exista un penis prea gros pentru un vagin.
Vaginul se intinde de la deschiderea vaginala catre cervix ( deschidere catre uter).Dimensiunea medie a canalului vaginal este de aproximativ 8, poate 10 cm pentru femeile care au nascut. Poate parea prea putin fata de dimensiunile unui penis dar in timpul excitarii cervixul se ridica si fornixul se poate intinde inspre interiorul corpului atat cat este necesar pentru ca penisul sa poata patrunde. Dupa terminarea actului sexual vaginul se contracta si permite cervixului sa revina in interiorul fornixului care are forma unei cupe retinand perfect sperma. La fiecare capat al deschiderii vaginale se afla glandele lui Bartholin care produc cantitati mici de lichid lubrifiant pentru a mentine umede labiile inferioare in timpul excitarii. In continuare se afla glandele himenului care secreta lichid lubrifiant pentru intreaga lungime a canalului vaginal.
Perineul ese scurta portiune de piele ce porneste de la partea inferioara a vulvei si ajunge pana la anus. Acesta se rupe de obicei in timpul nasterii pentru a permite iesirea copilului iar acest lucru este aparent normal.Exista medici care taie perineul chiar inainte de nastere deoarece considera ca ruptura ce se produce in timpul nasterii este mai dureroasa decat o interventie chirurgicala, dar statisticile arata ca o astfel de practica poate creste riscul unei infectii.
Cervixul este deschiderea catre uter.Acesta variaza in dimensiune de la 1 la 3 mm depinzand in ce faza a ciclului menstrual se afla cand se face masurarea. Cervixul este acopeit uneori cu mucus cervical pentru a-l proteja de infectii. In timpul ovulatiei acest mucus devine un lichid subtire pentru apermite trecerea spermei.
Uterul reprezinta principalul organ de reproducere feminin. Captusela uterului se numeste edometrium care creste si se modifica in timpul ciclului menstrual pregatindu-de astfel pentru a primi ovulul fecundat. Uterul este alcatuit din muschi puternici care ajuta la impingerea in afara a copilului in timpul nasterii.
Ovarele ineplinesc doua functii: secretarea estrogenului si progesteronului ( hormonii sexuali feminini) si producerea ovulului matur.La nastere ovarele contin aproape 400000 de ovule si acestea sunt toate ovulele pe care o femeie le va avea. Numarul lor este oricum suficient din moment ce numarul de cicluri menstruale este de de cca.500. Dupa ce ajunge la maturitate un singur ovul coboara pe tubul falopian, calatorie de 3-4 zile care reprezinta perioada de maxima fertilitate a unei femei si in care poate aparea o sarcina. Ovulele care nu sunt fecundate sunt eliminate in perioada de menstruatie.
Ciclul reproductiv Intre pubertate si menopauza femeile sanatoase au ciclu menstrual. Desi multi oameni stiu doar despre zile cu scurgeri menstruale, acestea sunt doar cele mai evidente faze ale ciclului reproductiv. Ciclul incepe din prima zi de scurgeri si se incheie in momentul inceperii urmatoarei scurgeri.Acesta dureaza de obicei 28 de zile. Multe femei au durata au cicluri cu durata intre 20 si 40 zile. Ciclurile foarte lungi sau foarte scurte sunt un motiv de ingrijorare si trebuie consultat un medic ginecolog.
Fiecare ciclu reproductiv reprezinta de fapt o serie de interactiuni intre creier, glanda pituitaa, ovare si uter.Sunt trimise si primite mesaje intre aceste organe pentru a schimba cantitatile diferitilor hormoni care determina un ovul sa se maturizeze si sa fie eliberat din ovar. Scopul fiecarui ciclu reproductiv este maturizarea unui ovul din ovar, existand astfel oportunitatea de fecunadare si pregatirea corpului femeii daca are loc insarcinarea.
Scurgerea menstruala este cel mai bun moment pentru inceperea urmaririi ciclului pentru ca este singurul moment cand acesta poate fi observat.In prima faza a ciclului nivelul diferitilor hormoni implicati este foarte scazut.Nivelul scazut al estrogenului face ca hipotalamusul sa comande glandei pituitare sa secrete in sange FSH ( hormon stimulator al foliculei).Ovarele rectioneaza la nivelul crescut de FSH din sange si incepe pocesul de maturizare a ovulului in interiorul foliculelor ovarelor. In timp ce foliculele cresc se secreta estrogen. Prezenta estrogenului face ca celulele din endometrium ( captusela uterului) sa se multiplice si captusela devine devine din ce in ce mai groasa.Nivelul estrogenului continua sa creasca pentru aproximativ 10 zile pana cand devine destul de ridicat pentru a determina glanda pituitara sa secrete homonul LH. Cresterea brusca a nivelului acestui hormon determina eliberarea ovulului maturizat din interiorul foliculelor. Numita ovulatie, aceasta eliberare a ovulului apare cam la jumatatea perioadei ciclului reproductiv si semnifica faptul ca ovulul este pregatit pentru fecundare. In acest moment FSH si LH au cele mai ridicate valori. Nivelul estrogenului scade in doua-trei zile de la ovulatie.
Dupa ce un ovul a fost eliberat , celulele care au captusit foliculele ovariene isi schimba forma si culoarea devenind un corpus luteum ( corp galben). Acesta secreta si estrogen si progesteron. Nivelul progesteronului este mai ridicat laovulatie iar nivelul estrogenului creste din nou. Cresterea nivelului progesteronului determina o crestere a temperaurii corpului femeii. In aceasta faza a ciclului captusela uterului este de 5-10 ori mai groasa decat dupa oprirea ultimei scurgeri. Sub influenta progesteronului din corpus luteum captuseala se modifica pentru a forma straturi distincte, nutritive si cu alte calit 343b19d ati necesare pentru a sustine o sarcina daca ovulul este fecundat. Prezenta progesteronului mai produce scaderea treptata a nivelului FSH si LH. Cand nivelul FSH este destul de coborat corpus luteum nu mai este stimulat si treptat se opreste secretia estrogenului si progesteronului. In aceasta faza uterul ulimina captuseala, moment ce constituie prima zi a urmatorului ciclu.
Daca are loc fertilizarea nivelul progesteronului ramane ridicat si captusela uterina ramane pentru a gazdui ovulul fecundat. Un singur spermatozoid este acceptat in ovul devenind impreuna prin fecundare o singura celula. Fecundarea cu succes apare in prima treime a tubului falopian de unde ovulul isi incepe calatoria spre uter ( aproximativ 10 zile) unde se fixaza in captusela nutritiva si bogata in sange. Aceasta hraneste celula si curand se dezvolta embrionul si placenta.
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A OVARELOR
Ovarele sunt glande pereche cu dubla functie:
Ø exocrina , excretorie, de producere a celulelor germinale feminine (ovulul)
Ø endocrina, secretorie.
Asezare: in mijlocul bazinului, de o parte si de alta a uterului, sub bifurcatiile arterelor iliace comune.
Raporturi: are o directie putin oblica in jos, avand urmatoarele raporturi:
Ø extremitatea externa se afla spre trompa iar cea intrena spre uter;
Ø fata interna este orientata spre uter iar cea externa este in raport cu peretele pelvin.
Mijloace de fixare: este mentinut in pozitie fiziologica prin ligamentul utero-ovarian care-l leaga prin polul inferior de uter si de ligamentul tubo-ovarian care-l leaga prin polul superior de pavilionul trompei.Nu este acoperit de peritoneu decat pe o portiune redusa.
Structura: microscopic ovarul are doua zone:
Ø zona corticala(externa)
Ø zona medulara (interna)
Zona corticala are un numar mare de formatiuni
mici, de diametre variabile in functie de varsta, perioada din cadrul unui
ciclu menstrual, starea de graviditate, formatiuni numite foliculi ovarieni. Ei
sunt in numar de 400000, dar se vor maturiza si ajunge la ovulatie doar
300-400, restul degenereaza. 
Un folicul primar este format din ovocitul matur inconjurat de celule si
lichid folicular. In fiecare luna im cadrul ciclului menstrual (aproximativ la
jumatate) un folicul creste si se maturizeza. Ovulatia are loc alternativ numai
de catre ovar. La maturitate celulele foliculare care inconjoara foliculul se inmultesc
si secreta un lichid formand astfel o vezicula cu diametrul de aprope un
centimetru in interiorul careia se afla ovulul. La jumatatea ciclului menstrual
ovulul este impins la periferia veziculei si este eliminat prin ruperea
foliculului. Procesul se numeste ovulatie.
Celulele restante din foliculul matur se incarca de o substanta galbena formand corpul galben care secreta progesteron.In functie de fecundarea sau nefecundarea ovulului, corpul galben evolueaza diferit. Daca fecundatia a avut loc corpul galben creste in diametru (2-3 cm), ramanand pana in luna a cincea, a sasea de sarcina (numindu-se corp galben de sarcina sau gestatin). Daca ovulul nu este fecundat corpul galben involueaza in 11-12 zile si devine corp galben menstrual sau progestional.
Ovogeneza se mentine pe tot parcursul vietii sexuale, de la pubertate pana la menopauza. Ea constituie functia exocrina ( gametogeneza) a ovarului.
Dezvoltarea foliculului si a ovarului se face sub influenta foliculo-stimulinei (FSH) produsa de hipofiza.Pe langa foliculii ovarieni zona corticala mai contine vase de sange si tesut celular lax.
Zona medulara este reprezentata de vase sangvine, nervi, tesut conjunctiv lax, vase limfatice si celule secretoase care secreta in cantitati mici hormoni estrogeni (foliculina si progesteron) si hormoni androgeni. Tot aici se mai gasesc fibre musculare netede si terminatii nervoase. Substanta medulara are rol in sustinerea si nutrisia ovarului, precum si in secretia hormonala.
Vascularizatia: ovarul este vascularizat de artera ovariana prin ramura aortei si de arera uterina prin ramura ovariana.
Inervatia: nervii ovarului vin din plexul renal si intermezenteric (aortic) si formeaza plexul ovarian.
Functia exocrina consta in producerea unor hormoni care se varsa in sange si care au o mare influenta asupra metabolismului si in aparitia caracterelor sexuale primare si secundare.
Hormonii ovarieni (estrogenul si progesteronul) influenteaza cresterea si nutritia organismului, precum si dezvoltarea si activitatea organelor genitale avand un rol deosebit in reglarea vietii sexuale a femeii.
Aparatul cardio-circulator aria precordiala cu aspect normal, soc apexian prezent in spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara stanga , zgomote cardiace ritmice , echidistante , AV = 17/min, sistem arterial elastic integru ,pulsatil , unda de puls cu aspect normal, TA = 150/65 mm Hg , vene fara modificari.
Aparatul digestiv abdomen de volum prin uter gravid , suplu elastic, mobil cu miscarile respiratorii , nedureros , ficat si splina normale, tranzit intestinal prezent;
Aparat uro-genital loji renale nedureroase , rinichi nepalpabili, Giordano negativ bilateral, mictiuni spontane fiziologice;
SNC orientata temporospatial , analizatorii integri morfologic si functional;
ROT prezente bilateral;
Tiroida in limite normale , consistenta elastica , fara formatiuni tumorale sau modificari somatice endocrine.
Epicriza 29.03.2011
Pacienta se interneaza cu diagnosticul de sarcina luna a IX-a , asezare longitudinala.
I se administreaza tratament cu antispastice , vitamine , seruri.
Naste spontan in OP doi feti de sex barbatesc cu greutatea de 2500 g , respectiv 2700 g.
Stare generaa buna, afebrila.
Se externeaza cu lehuzie fiziologica si lactatie prezenta.
Recomandari la externare
repaus fizic si sexual;
regim igienico- dietetic corespunzator;
prezentarea periodica la medicul pediatru pentru supravegherea nou nascutilor;
se recomanda revenirea la control la medicul ginecolog la 6 saptamani.
NEVOILE FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a respira
Ø R = 24 r/min;
Ø P = 78 p / min;
Ø TA = 120/65 mm Hg;
Ø bolnava respira normal;
Ø nu prezinta mucozitati;
Ø are caile aeriene libere;
Ø respiratia este linistita si ritmica;
Ø amplificarea este superficiala.
2. Nevoia de a manca si a bea
Ø pacienta nu prezinta dificultate in a se alimenta insa i se impune un regim igienico-dietetic corespunzator;
3. Nevoia de a elimina
Ø bolnava are mictiuni spontane fiziologice;
Ø cantitatea de urina de 2500 ml/zi,
Ø scaunul este mai rar din cauza regimului,
4. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
Ø bolnava se deplaseaza singura fara ajutor;
5. Nevoia de a dormi si de a se odihni
Ø bolnava are un somn aproape linistit;
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Ø se poate imbraca si dezbraca singura,
Ø poarta imbracaminte adecvata.
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
Ø bolnava are temperatura corpului in limite normale;
8. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele
Ø bolnava isi face toaleta singura;
Ø tegumentele si mucoasele sunt normal colorate;
9. Nevoia de a evita pericolele
Ø pacienta nu prezinta rezistenta la durere;
Ø are abilitatea de a se proteja.
10. Nevoia de a comunica
Ø pacienta comunica normal cu personalul de ingrijire;
Ø isi exprima parerile si ideile in limita cunostintelor.
11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte
Ø pacienta afirma ca este credincioasa dar la slujbele religioase participa mai rar.
12. Nevoia de a se realiza si de a fi ocupata
Ø bolnava isi petrece majoritatea timpului cu activitati casnice;
13. Nevoia de a se recrea
Ø Bolnava se recreeaza prin cititul unei carti, ziare, plimbari in parc;
14. Nevoia de a invata sa-si pastrze sanatatea
Ø bolnava este instruita sa evite efortul fizic;
Ø i se explica necesitatea unui regim igienico-dietetic;
Ø evitarea contactului sexual.
CAZUL II
Grila de culegere a datelor
- foaie de observatie
- echipa medicala
- data nasterii :15.02.1976
- data internarii : 28.03.2011
- starea civila : casatorita
- religia : otodoxa
- grupa sanguina, Rh: AII
- varsta 35 ani
Antecedente hetero-colaterale -fara importanta
- neaga maladii infecto-contagioase, TBC si
interventii chirurgicale
Antecedente personle - menarha la 14 ani, ciclu menstrual
Comportament - nu consuma alcool
Istoricul bolii: pacienta afirma ca a fost luata in evidenta de catrea mediucul de familie inca din primele doua luni de sarcina. I s-au recoltat analizele uzuale la urina si sange, rezultatele fiind bune. Solicita internarea pentru a beneficia de tratamentul si ingrijirile specifice.
Evolutie:
Ø 28.03.2011 pacienta in varsta de 35 ani cu greutatea de 71 kg, talia 1,74 m, se prezinta la spital pentru CUD.Trece prin filtru, i se intocmeste foaia de observatie, i se asigura lenjerie curata, i se face toaleta organelor genitale si i se asigura un pat prevazut cu lenjerie curata , se suspicioneaza diagnosticul de sarcinagemelara si se confirma diagonsticul ecografic.
I se administreaza antispastice si diazepam.
Ø 29.03.2011 i se declanseaza spontan travaliul, lichidul amniotic este clar dupa ruperea membranelor.Naste spontan in OP un fat de sex masculin cu greutatea de 2600 g si un fat de sex feminin cu greutatea de 2400 g. APGAR 9.
Placenta delivreaza spontan. I se formeaza glob de siguranta; sangerarea este fiziologica.
I se face profilaxia oftalmieie onococice la nou nascuti.
Ø 30.03.2011 pacienta prezinta stare generala buna, este afebrila si prezinta dureri discrete in hipogastru.
Ø 03.04.2011 pacienta prezinta stare generala buna , este afebrila si se externeaza cu lehuzie fiziologica si lactatie prezenta.
Examen clinic local
Se constata abdomen marit ca volum , globulos , uter gravid, fundul uterului la apendicele xifoid , suplu elastic, mobil cu respiratia , nedureros.In epigastru se palpeaza un craniu fetal in flanc stang , pelvis in fosa iliaca stanga; in hipogastru se palpeaza al doilea craniu fetal al carui spate este plasat in flanc drept cu pelvisul in hipocondrul drept. BCF pe linia ombilico-spinoasa cu frecventa de 120/min si paraombilical stang cu frecventa de 125/min. Examenul cu valve arata regiunea vulvo-vaginala cu aspect normal cu pigmentatie de sarcina, col uterin cu orificiul extern de aproximativ 2,5-3 cm, membrane intacte.
Examen obiectiv
Tegumente si mucoase : tegumente palide elastice, subtiri, cu modificari specifice de sarcina la nivelul fetei, liniei albe , organelor genitale externe;
Tesut musculo-adipos normal reprezentat;
Sistemul ganglio-limfatic- nepalpabil;
Sistem osteo-articular: integru morfofunctional, articulatii mobile, nedureroase;
Aparatul respirator cai aeriene superioare permeabile, puncte sinusale si otice nedureroase , torace normal conformat , sonoritate cu sinusuri costodiafragmatice, mobile, murmur vezicular prezent bilateral , R = 24 resp/min;
Aparatul cardio-circulator aria precordiala cu aspect normal, soc apexian prezent in spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara stanga , zgomote cardiace ritmice , echidistante , AV = 17/min, sistem arterial elastic integru ,pulsatil , unda de puls cu aspect normal, TA = 150/65 mm Hg , vene fara modificari.
Aparatul digestiv abdomen de volum prin uter gravid , suplu elastic, mobil cu miscarile respiratorii , nedureros , ficat si splina normale, tranzit intestinal prezent;
Aparat uro-genital loji renale nedureroase , rinichi nepalpabili, Giordano negativ bilateral, mictiuni spontane fiziologice;
SNC orientata temporospatial , analizatorii integri morfologic si functional;
ROT prezente bilateral;
Tiroida in limite normale , consistenta elastica , fara formatiuni tumorale sau modificari somatice endocrine.
Epicriza 03.04.2011
Pacienta se interneaza cu diagnosticul de sarcina luna a IX-a , asezare longitudinala.
I se administreaza tratament cu antispastice , vitamine , seruri.
Naste spontan in OP doi feti de sex masculin cu greutatea de 2600 g si un fat de sex feminin cu greutatea de 2400 g.
Stare generaa buna, afebrila.
Se externeaza cu lehuzie fiziologica si lactatie prezenta.
Recomandari la externare
repaus fizic si sexual;
regim igienico- dietetic corespunzator;
prezentarea periodica la medicul pediatru pentru supravegherea nou nascutilor;
se recomanda revenirea la control la medicul ginecolog la 6 saptamani.
NEVOILE FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a respira
Ø R = 24 r/min;
Ø P = 78 p / min;
Ø TA = 120/65 mm Hg;
Ø bolnava respira normal;
Ø nu prezinta mucozitati;
Ø are caile aeriene libere;
Ø respiratia este linistita si ritmica;
Ø amplificarea este superficiala.
2. Nevoia de a manca si a bea
Ø pacienta nu prezinta dificultate in a se alimenta insa i se impune un regim igienico-dietetic corespunzator;
3. Nevoia de a elimina
Ø bolnava are mictiuni spontane fiziologice;
Ø cantitatea de urina de 2500 ml/zi,
Ø scaunul este mai rar din cauza regimului,
4. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
Ø bolnava se deplaseaza singura fara ajutor;
5. Nevoia de a dormi si de a se odihni
Ø bolnava are un somn aproape linistit;
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Ø se poate imbraca si dezbraca singura,
Ø poarta imbracaminte adecvata.
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
Ø bolnava are temperatura corpului in limite normale;
8. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele
Ø bolnava isi face toaleta singura;
Ø tegumentele si mucoasele sunt normal colorate;
9. Nevoia de a evita pericolele
Ø pacienta nu prezinta rezistenta la durere;
Ø are abilitatea de a se proteja.
10. Nevoia de a comunica
Ø pacienta comunica normal cu personalul de ingrijire;
Ø isi exprima parerile si ideile in limita cunostintelor.
11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte
Ø pacienta afirma ca este credincioasa dar la slujbele religioase participa mai rar.
12. Nevoia de a se realiza si de a fi ocupata
Ø bolnava isi petrece majoritatea timpului cu activitati casnice;
13. Nevoia de a se recrea
Ø bolnava se recreeaza prin cititul unei carti, ziare, plimbari in parc;
14. Nevoia de a invata sa-si pastrze sanatatea
Ø bolnava este instruita sa evite efortul fizic;
Ø i se explica necesitatea unui regim igienico-dietetic;
Ø evitarea contactului sexual.
CAZUL III
Grila de culegere a datelor
- foaie de observatie
- echipa medicala
- data nasterii :24.01.1982
- data internarii : 02.04.2011
- starea civila : casatorita
- religia : otodoxa
- grupa sanguina, Rh: AII
- varsta 29 ani
Antecedente hetero-colaterale -fara importanta
- neaga maladii infecto-contagioase, TBC si
interventii chirurgicale
Antecedente personle - menarha la 14 ani, ciclu menstrual
Comportament - nu consuma alcool
Diagnostic la internare - II GOP Sarcina 38 saptaman in evolutie
Motivele internarii - contractii uterine
dureroase
Istoricul bolii: pacienta afirma ca a fost luata in evidenta de catre medicul de familie inca din primele doua luni de sarcina. I s-au recoltat analizele uzuale la urina si sange, rezultatele fiind bune. Solicita internarea pentru a beneficia de tratamentul si ingrijirile specifice.
Evolutie:
Ø 02.04.2011 pacienta in varsta de 29 ani cu greutatea de 64 kg, talia 1,71 m, se prezinta la spital pentru CUD.Trece prin filtru, i se intocmeste foaia de observatie, i se asigura lenjerie curata, i se face toaleta organelor genitale si i se asigura un pat prevazut cu lenjerie curata .
I se administreaza antispastice si diazepam.
Ø 03.04.2011 i se declanseaza spontan travaliul, lichidul amniotic este clar dupa ruperea membranelor.Naste spontan in OP un fat de sex feminin cu greutatea de 2700 g si un fat de sex feminin cu greutatea de 2600 g.
Placenta delivreaza spontan. I se formeaza glob de siguranta; sangerarea este fiziologica.
I se face profilaxia oftalmieie onococice la nou nascuti.
Ø 04.04.2011 pacienta prezinta stare generala buna, este afebrila si prezinta dureri discrete in hipogastru.
Ø 08.04.2011 pacienta prezinta stare generala buna , este afebrila si se externeaza cu lehuzie fiziologica si lactatie prezenta.
Examen clinic local
Se constata abdomen marit ca volum , globulos , uter gravid, fundul uterului la apendicele xifoid , suplu elastic, mobil cu respiratia , nedureros.In epigastru se palpeaza un craniu fetal in flanc stang , pelvis in fosa iliaca stanga; in hipogastru se palpeaza al doilea craniu fetal al carui spate este plasat in flanc drept cu pelvisul in hipocondrul drept. BCF pe linia ombilico-spinoasa cu frecventa de 120/min si paraombilical stang cu frecventa de 125/min. Examenul cu valve arata regiunea vulvo-vaginala cu aspect normal cu pigmentatie de sarcina, col uterin cu orificiul extern de aproximativ 2,5-3 cm, membrane intacte.
Examen obiectiv
Tegumente si mucoase : tegumente palide elastice, subtiri, cu modificari specifice de sarcina la nivelul fetei, liniei albe , organelor genitale externe;
Tesut musculo-adipos normal reprezentat;
Sistemul ganglio-limfatic- nepalpabil;
Sistem osteo-articular: integru morfofunctional, articulatii mobile, nedureroase;
Aparatul respirator cai aeriene superioare permeabile, puncte sinusale si otice nedureroase , torace normal conformat , sonoritate cu sinusuri costodiafragmatice, mobile, murmur vezicular prezent bilateral , R = 24 resp/min;
Aparatul cardio-circulator aria precordiala cu aspect normal, soc apexian prezent in spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara stanga , zgomote cardiace ritmice , echidistante , AV = 17/min, sistem arterial elastic integru ,pulsatil , unda de puls cu aspect normal, TA = 150/65 mm Hg , vene fara modificari.
Aparatul digestiv abdomen de volum prin uter gravid , suplu elastic, mobil cu miscarile respiratorii , nedureros , ficat si splina normale, tranzit intestinal prezent;
Aparat uro-genital loji renale nedureroase , rinichi nepalpabili, Giordano negativ bilateral, mictiuni spontane fiziologice;
SNC orientata temporospatial , analizatorii integri morfologic si functional;
ROT prezente bilateral;
Tiroida in limite normale , consistenta elastica , fara formatiuni tumorale sau modificari somatice endocrine.
Epicriza 08.04.2011
Pacienta se interneaza cu diagnosticul de sarcina luna a IX-a , asezare longitudinala.
I se administreaza tratament cu antispastice , vitamine , seruri.
Naste spontan in OP doi feti de sex feminin cu greutatea de 2700 g si respectiv 2600 g.
Stare generaa buna, afebrila.
Se externeaza cu lehuzie fiziologica si lactatie prezenta.
Recomandari la externare
repaus fizic si sexual;
regim igienico- dietetic corespunzator;
prezentarea periodica la medicul pediatru pentru supravegherea nou nascutilor;
se recomanda revenirea la control la medicul ginecolog la 6 saptamani.
NEVOILE FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a respira
Ø R = 24 r/min;
Ø P = 78 p / min;
Ø TA = 120/65 mm Hg;
Ø bolnava respira normal;
Ø nu prezinta mucozitati;
Ø are caile aeriene libere;
Ø respiratia este linistita si ritmica;
Ø amplificarea este superficiala.
2. Nevoia de a manca si a bea
Ø pacienta nu prezinta dificultate in a se alimenta insa i se impune un regim igienico-dietetic corespunzator;
3. Nevoia de a elimina
Ø bolnava are mictiuni spontane fiziologice;
Ø cantitatea de urina de 2500 ml/zi,
Ø scaunul este mai rar din cauza regimului,
4. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
Ø bolnava se deplaseaza singura fara ajutor;
5. Nevoia de a dormi si de a se odihni
Ø bolnava are un somn aproape linistit;
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Ø se poate imbraca si dezbraca singura,
Ø poarta imbracaminte adecvata.
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
Ø bolnava are temperatura corpului in limite normale;
8. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele
Ø bolnava isi face toaleta singura;
Ø tegumentele si mucoasele sunt normal colorate;
9. Nevoia de a evita pericolele
Ø pacienta nu prezinta rezistenta la durere;
Ø are abilitatea de a se proteja.
10. Nevoia de a comunica
Ø pacienta comunica normal cu personalul de ingrijire;
Ø isi exprima parerile si ideile in limita cunostintelor.
11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte
Ø pacienta afirma ca este credincioasa dar la slujbele religioase participa mai rar.
12. Nevoia de a se realiza si de a fi ocupata
Ø bolnava isi petrece majoritatea timpului cu activitati casnice;
13. Nevoia de a se recrea
Ø bolnava se recreeaza prin cititul unei carti, ziare, plimbari in parc;
14. Nevoia de a invata sa-si pastrze sanatatea
Ø bolnava este instruita sa evite efortul fizic;
Ø i se explica necesitatea unui regim igienico-dietetic;
Ø evitarea contactului sexual.
CONCLUZII
Nasterea in sarcina gemelara reprezinta o problema cu noi valente terapeutice si practice ale obsterticii , rezolvarea favorabila a nasterii constituind o preocupare permanenta a clinicianului pentru a surprinde evenimentul nefavorabil si de a-l rezolva favorabil.
In cadrul masurilor de profilaxie si igiena femeii gravide un rol important il detine examenul clinic si obstretical periodic care ofera o serie de posibilitati de a avea precoce un diagnostic pozitiv al sarcinii gemelare, gratie atat dozarilor normale cat si explorarilor imagistice cum ar fi echografia care poate fi considerata hotaratoare alaturi de examenul clinic in obtinerea unor date diagnostice.
In evolutia normala catre termen sau cat mai aproape de termenul normal al nasterii al unei sarcini gemelare necesita un efort mai sustinut al seviciilor de consultatii prenatal, atat in ceea ce priveste frecventa consultatiilor cat si in obiectivitatea lor, pe primul plan situandu-se intotdeauna mama si copiii pe care ii poarta , dezvoltarea normala intrauterina a fetilor necesitand masuri de puericultura prenatala cat mai precoce aplicate.
Asistenta gravidei cu sarcina gemelara este mai deosebita intrucat nasterea in aceasta situatie constituie o particularitate a unei nasteri normale, particularitatea aparuta din posibilitatole multiple de prezentare, pozitie, asezare ale fetilor in cavitatea uterina cat si a raporturilor existente intre ei.
Rezolvarea nasterii in sarcina gemelara nu mai prezinta o problema deosebita, diagnosticul prezentatiei si asezarii fetilor cat si diagnosticul probabil al varstei de sarcina obtinute echografic usureaza mult decizia terapeutica.
Rezolvarea pe cai naturale a nasterii in sarcina gemelara este posibila de cele mai multe ori fara incidente sau accidente deosebite , atat datorita unei asistente corecte cai si imbunatatirii conditiilor de asistare, la care se aduga arsenalul farmacologic disponibil cu care se poate dirija cu atentie nasterea.
Bibliografie
1. PAPILIAN Anatomia si fiziologia omului
2. L.TITIRICA Tehnici speciale de ingrijirea bolnavului
3. A. CRISTEA, V. ACHIM, I. FILIPESCU Manual de obstretica si ginecologie pentru asistente medicale
4. G. BALTA, A. METAXATOS, A. KYOWSKI Tehnici de ingrijire generala a bolnavului
5. V. NITESCU Manual pentru scoli sanitare postliceale. Obstretica si Ginecologie
6. N.N. GHEORGHIU, I. LEMNETE Manual pentru cadre medii de obstretica si ginecologie
7. M.CERNEA Curs de obstretica- ginecologie
8. O. ABUREL si colaboratorii Obstretica si Ginecologie, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1971
9. D. CAPRIOARA- Obstretica, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti,1976
10.C. MOZES Tehnica ingrijirii bolnavului ed. IV, vol I-II, Editura Medicala 1978
11. O. RUSU Propendeutica Ginecologico-Obstreticala , vol.II Obstretica Editura Dacia , Cluj Napoca 1975
12. L.TITIRICA Urgente medico-chirurgicale. Sinteze pentru cadre medii, Editura Medicala, Bucuresti 1989
13. L. TITIRICA Ghid de nursing
Politica de confidentialitate |
