NOTIUNI DESPRE LEZIUNILE SI MOARTEA PRIN ARME DE FOC
Armele de foc sunt mecanisme/instrumente de atac sau de aparare, ce acTioneaza prin
intermediul unui proiectil (agent traumatic mecano-dinamic), a carui deplasare este
indusa/determinata de arderea unei pulberi explozive.
Din punct de vedere medico-legal si 939b19j criminalistic, leziunile ce pot fi produse de armele de foc
sunt:
leziuni primare, determinate de factorii primari ai impuscarii: proiectil sau fragmente de
proiectil;
leziuni secundare, generate de factorii secundari ai impuscarii:
- flacara
- gazele;
- pulberea arsa sau arzanda;
- pulberea nearsa.
leziuni/urme terTiare sau reziduale, induse de factori/elemente reziduale care se gasesc in
interiorul Tevii si care sunt antrenate si transportate de proiectil: unsoare, rugina, pulberi din
tragerile anterioare, fragmente metalice etc.
leziuni/urme cuaternare sau conexe, datorate factorilor/elementelor preluate de proiectil in
trecerea sa prin diverse medii (nisip, faina, fulgi de perna etc.) sau prin ricosare.
Leziunile secundare, terTiare si cuaternare mai sunt denumite generic si leziuni sau urme
suplimentare sau complementare.
8.1. Leziunile traumatice produse de armele de foc cu glonT
GlonTul, ca proiectil unic, poate produce asa numita plaga prin impuscare formata din:
orificiul de intrare, canal si orificiul de iesire ce se formeaza (in situaTia in care glonTul paraseste
corpul victimei).
Orificiul de intrare ( rana balistica leziune de impact in impuscare apare sub forma unei
soluTii de continuitate cu lipsa de Tesut
In jurul orificiului de intrare pot fi constatate asa-numitele inele (centuri sau gulerase):
inelul de contuzie (sinonime: inelul de excoriaTie, inelul de eroziune sau inelul traumatic);
inelul de stergere inelul de depozitare a murdariei aflata pe glonT (elementele terTiare);
inelul de metalizare.
Orificiul de iesire (plaga de iesire), apare sub forma unei soluTii de continuitate fara lipsa de
Tesut
Canalul sau canalul-traiect este drumul parcurs de proiectil de la orificiul de intrare pana la
orificiul de iesire, caz in care se numeste canal transfixiant, sau pana unde se opreste in corp, caz in
care este denumit canal perforant sau canal orb ori in deget de manusa
Factorii secundari ai impuscarii pot produce:
a) flacara pe langa efectul luminos si efect termic, inexistent la pulberea fara fum (deoarece
durata flacarii este foarte mica), dar care in cazul pulberii negre va determina arsuri ale hainelor,
parului, tegumentului (epidermului).
b) gazele pot avea trei tipuri de acTiuni: mecanica, termica si chimica.
c) fumul (funinginea sau pulberea arsa):
traseaza in jurul orificiului de intrare o zona circulara sau ovalara, cu diametrul de 3-8 cm,
numita mansonul de fum
participa la formarea zonei de tatuaj din jurul orificiului de intrare.
d) pulberea nearsa sau arzanda este reprezentata prin granule de pulbere, veritabile mici
proiectile ce patrund in piele;
participa la formarea zonei de tatuaj;
Zona de tatuaj
este dispusa in jurul orificiului de intrare, pe o arie mai mare, de ordinul centimetrilor;
este determinata de pulberea nearsa, arsa sau arzand (factori secundari); uneori, la formarea
zonei de tatuaj pot participa si elementele terTiare (fragmentele metalice) aruncate din canalul
Tevii sub presiunea mare a gazelor si incrustate in piele;
se formeaza prin patrunderea microparticulelor de pulbere in piele (epiderm); nu se spala
sub jet de apa;
are o forma rotunda sau ovalara, in funcTie de unghiul de tragere;
apare ca o zona (negricioasa sau cenusie) de aspect pulverulent, presarata cu incrustaTii
(granule de pulbere arzand), cu o regiune centrala mai densa (mai intens colorata) si cu
margini mai deschise la culoare.
Zona de pseudotatuaj
se gaseste in jurul orificiului de intrare pe o arie mica (cu raza de 2-3 mm), sub forma unui
lizereu negricios;
este determinata de depunerea elementelor reziduale (factori terTiari preluaTi de glonT) pe
tegument; se spala sub acTiunea jetului de apa;
are o forma rotunda sau ovalara in funcTie de unghiul de tragere.
Stabilirea distanTei de tragere in cazul impuscarii cu glonT se face in funcTie de prezenTa pe
hainele sau pe corpul victimei a urmelor/leziunilor determinate de factorii secundari ai impuscarii;
se pot deosebi trei situaTii:
împuscarea cu Teava lipita (descarcarea absoluta sau impuscarea de la distanTa nula);
împuscarea în limita de acTiune a factorilor secundari (impuscarea de la distanTa mica sau
apropiata, descarcarea relativa);
împuscarea în afara limitei de acTiune a factorilor secundari (impuscare de la distanTa mare
sau indepartata).
8.2. Armele de foc cu alice
In cazul armelor de foc ce folosesc cartuse cu alice, pose sau mitralii, leziunile traumatice sunt
asemanatoare cu cele produse de proiectilul unic (glonT), cu specificarea ca, in prima situaTie, in
raport de distanTa de tragere, pe corpul victimei se vor constata mai multe orificii mici.
Atat in cazul armelor de foc cu glonT, cat si al celor cu alice, din punct de vedere medico-legal
trebuie stabilit:
daca leziunile traumatice constatate sunt consecinTa impuscarii; uneori, plaga de intrare
poate fi confundata cu o plaga inTepata (injunghiata), dar prezenTa inelelor este suficienta pentru
transarea diagnosticului;
direcTia de tragere; aceasta depinde de dispoziTia celor 3 elemente specifice impuscarii:
orificiul de intrare, canalul, orificiul de iesire;
distanTa de la care s-a tras:
la armele cu glonT in funcTie de existenTa urmelor determinate de factorii
secundari;
la armele cu alice in funcTie de conul de imprastiere.
numarul si succesiunea impuscaturilor; in cazul impuscarii cu mai multe proiectile se vor
cauta cu atenTie urmele terTiare;
daca impuscarea a avut loc in timpul vieTii (si a determinat sau nu moartea) sau postmortem;
in ce circumstanTe se puteau produce leziunile/moartea persoanei respective (crima,
sinucidere, accident sau disimularea unei alte cauze de deces).
|
