NOTIUNI GENERALE PRIVIND
RITMUL CARDIAC

Definitii generale

Frecventå cardiacå normalå:

clasic: 60-100 bpm

modern: 50-85 (90) bpm

zone nedefinite ("gri"): 85-100 bpm si 45-50 bpm

Tahicardie:

frecventå atrialå sau ventricularå mai mare 212e418c sau egalå cu 100 bpm

(în functie de originea ritmului: depåsiri ale frecventei idio-focale, de exemplu tahicardie idioventricularå = AV > 50 bpm)

Bradicardie:

frecventå atrialå sau ventricularå mai micå sau egalå cu 50 bpm (< 45 bpm ?)

AV si mortalitatea

Corelatii AV - evenimente

Mortalitatea si efectul -B asupra AV

Plaje de frecventå cardiacå

Normalitatea variabilitåtii ritmului

AV si variabilitatea RR

Impactul acut al aritmiilor

Risc imediat de deces: FV, TORV, TV, FA cu sindrom WPW

Impact clinic:

Clasa I:

simptome 0 sau ± (palpitatii, fluturare precordialå),

impact hemodinamic = 0

Clasa II:

simptome semnificative (ameteli, disconfort precordial, dispnee), impact hemodinamic 0 sau ±

Clasa III: semne clinice semnificative de disfunctie:

cerebralå (sincopå, alterare a mentatiei s.a.)

cardiacå (durere stenocardicå, insuficientå VS)

renalå (oligoanurie)

Clasa IV: afectare clinicå severå:

colaps vascular periferic, EPAC, soc cardiogen, stop cardiorespirator

ARITMIILE CARDIACE

1. Mecanisme

Mecanismele aritmiilor cardiace

Tulburåri de automatism:

alteråri de automatism normal (AN)

automatism anormal (AA) - indus de depolarizare

parasistolie

Activitate declansatå prin mecanism de trågaci (triggered activity):

prin post-depolarizåri precoce (PD-P)

prin post-depolarizåri tardive (PD-T)

Reintrare

Alte mecanisme:

cuplare inverså contractie-excitatie

curenti liminari de vecinåtate

descårcåri diastolice izolate de Ca

PA automatic (din nodul sinusal)

Caracteristici ale AN

Modularea automatismului normal

Alteråri ale automatismului normal

Modificåri ale automatismului nodului sinusal:

tahicardie sinusalå

tahicardie sinusalå inadecvatå

bradicardie sinusalå

Eclozåri de focare automatice subsidiare, prin:

scådere a automatismului nodului sinusal

blocuri sino-atriale

reduceri ale influentelor electrotonice din tesuturile învecinate (''bloc de intrare'')

accentuare a automatismului intrinsec al acestora (prin variatii strict locale ale catecolaminelor si/sau acetilcolinei, ale K si Ca , ischemie, procese de tip miopatic, inflamatie s.a.)

Diferente PA lente-rapide

Automatismul anormal

. apare în fibre miocardice partial depolarizate

. parametrul vulnerabil este potentialul diastolic maximal

. comportamentul de pacemaker nu depinde de curentul I_f

. nu este suprimat prin overdrive

Variante de automatism anormal

Parasistolia

Definitie: descårcare a unui focar automatic din diferite zone anatomice care nu au în mod normal proprietåti automatice, la frecvente în general mai mici decât cele ale ritmului de fond

Caracteristici electrofiziologice:

ritm independent de cel de fond (lipseste fenomenul de overdrive suppression printr-un ''bloc de intrare'')

regularitate influentatå prin modulare electrotonicå   

descårcare posibil intermitentå prin ''bloc de iesire''

Caracteristici ECG:

intervale interectopice = multipli ai unui ciclu de bazå

cuplaj variabil al båtåilor ectopice

båtåi de fuziune

Triggered activity

Variante de triggered activity

Tipuri de reintrare

Conditii fundamentale pentru reintrare

Prezentå de tesuturi adiacente sau cåi cu proprietåti electrofiziologice diferite (conducere si refractaritate) unite proximal si distal, formînd un circuit

Capacitate de conducere în ambele directii ale fiecårei portiuni din circuitul realizat

Aparitie a unui bloc unidirectional (permanent sau tranzitor) într-una din ramurile circuitului astfel încât frontul de excitatie så poatå parcurge cealaltå ramurå

Vitezå de conducere prin ramura neblocatå suficient de lentå pentru ca, în momentul ajungerii frontului de activare la locul tesutului anterior refractar, zona respectivå så fie din nou excitabilå (sau så conducå lent pentru a permite refacerea cåii initial activate)

Conditii pentru reintrarea anatomicå

Reintrarea prin circuit dominant

Reintrarea anizotropicå

Reflectarea

Reintrarea spiralå

Termenul de reintrare spiralå este folosit pentru a descrie o activitate reintrantå în douå dimensiuni

Reintrarea spiralå diferå de reintrarea functionalå prin curburå care constituie cheia formårii nucleului (core) si duce la formarea filamentului

Curbura unei unde este o zonå de mare discordantå de impedantå în care intensitatea curentului surså nu este suficientå pentru a excita cantitatea mare de tesut aflatå perpendicular în fata sa. In functie de rezistenta tesutului si de unghiul de contact, unda se poate uneori "sparge" în douå sau se poate curba puternic, cu scåderea vitezei de avansare a frontului (cu viteza maximå la nivelul extremitåtii filamentului)

Varianta tridimensionalå: unde sul cu reintrare care poate avea si formå de vârtej (vortex-like)

Reintrarea haoticå (la întâmplare)

Dispersia transmiocardicå a PA

Diferente PA epi-endocardic

Reintrarea de fazå 2

Aspectul electric de reintrare de fazå 2