DISCIPLINA: NURSING GENERAL
Aportul alimentar este guvernat de 3 senzatii:
R: a, c, e.
Enzima glicolitica din sucul gastric:
R: e.
Zona precordiala poate fi sediul unei dureri cu origine:
R: a, b, c.
Caracteristicile durerii coronariene sunt:
R: a, c, d, e.
Interventiile nursing in cazul unui pacient cu durere precordiala se refera la:
R: a, c, d.
Circumstantele de aparitie a durerii din sindromul coronarian pot fi:
R: a, b, c.
Dispneea:
R: c, d, e.
Nivelul de dependenta:
R: a, b, c.
Au dreptul sa ia decizii personale cu privire la ingrijirea propriei sanatati persoanele:
R: c, d, e.
Asistentul medical are obligatia de a lua consimtamantul de la urmatoarele persoane:
R: a, b.
151. Administrarea medicamentelor pe cale rectala:
ocoleste sistemul venei porte;
se indica pentru a evita trecerea medicamentelor prin ficat;
nu se indica la pacientii cu intoleranta gastrica;
este contraindicata la bolnavii cu tulburari de deglutitie;
determina iritatia mucoasei gastrice.
R: a, b.
152. Supozitoarele utilizate cu scop purgativ:
au actiune generala
sunt cele cu efedrina, antibiotice
au ca materie de baza untul de cacao
se introduc în rect, fara nici o pregatire prealabila a bolnavului
sunt formate din gelatina cu glicerina sau glicerina cu stearina
R: d, e.
153. Accesul venos periferic se poate realiza la urmatoarele nivele:
venele fetei dorsale ale mâinii
vena medio-cefalica
vena subclaviculara
vena jugulara interna
venele de la plica cotului
R: a, b, e.
154. Abordul vascular este folosit de regula pentru atingerea urmatoarelor obiective:
a. efectuarea masajului cardiac intern
b. recoltarea de probe biologice
c. administrarea medicamentelor
d. reumplere volemica
e. reechilibrare electrolitica si acido-bazica
R: b, c, d, e.
155. Materialele necesare abordului venos periferic percutan sunt:
a. tensiometru
b. garou
c. stetoscop
d. ace de punctie venoasa
e. solutie antispastica
R: b, d, e.
156. Care din urmatoarele manevre apartin tehnicii punctiei venoase periferice ?
a. se monteaza garoul
b. se dezinfecteaza zona
c. se abordeaza vena tangential avansând progresiv în profunzime pe traiectul venos
d. se abordeaza vena în aval de focarele de fractura
e. mandrenul odata scos, se poate introduce înapoi daca este nevoie
R: a, b, c.
157. Accidentele abordului venos periferic pot fi:
a. pneumotoraxul
b. hemoragiile intratoracice prin lezarea arterei subclavie
c. extravazarea fluidului
d. perforatia venei cu hematom la locul punctiei
e. flebita de cateter
R: c, d, e.
158. Badijonarile:
a. reprezinta o forma de aplicare locala a unor medicamente lichide pe suprafata tegumentelor
b. se efectueaza folosind tampoane de vata montate pe pense hemostatice, înmuiate în substanta medicamentoasa lichida
c. tamponul se cufunda în borcanul cu medicament
d. tamponul se poate utiliza de mai multe ori
e. se utilizeaza pentru dezinfectia tegumentelor
R: a, b, e.
159. Alegerea caii de administrare a injectiilor depinde de:
a. experienta asistentului medical
b. scopul injectiei
c. compatibilitatea tesuturilor organismului cu substanta injectata
d. preferintele pacientului
e. nici un raspuns corect
R: b, c.
160. Se va alege calea subcutanata în cazul substantelor:
a. cu densitate mare
b. care nu provoaca iritatia tesutului celular subcutanat
c. hiperosmolare
d. usor resorbabile
e. care provoaca lipoliza tesutului adipos subcutanat
R: b, d.
161. Se va alege calea intramusculara în cazul substantelor:
a. cu densitate mica
b. hiperosmolare
c. cu densitate mare
d. uleioase
e. al caror efect urmarit trebuie sa se instaleze în decurs de 3-10 minute
R: c, d, e.
162. Se va utiliza calea intravenoasa în cazurile în care:
a. se asteapta un efect lent instalat
b. se asteapta o actiune prompta sau foarte rapida a medicamentului
c. medicamentul este o solutie hipertona
d. este necesara perfuzarea solutiilor pentru reechilibrare volemica
e. se indica clisma medicamentoasa
R: b, d.
163. Injectiile intradermice:
a. se aplica foarte frecvent
b. se utilizeaza mai mult cu scop explorator
c. se indica în cazurile de extrema urgenta
d. se indica mai ales la copii
e. se efectueaza doar la batrâni
R: b.
164. Avantajele administrarii medicamentelor sub forma de injectii sunt:
a. absorbtia este usoara si efectul se instaleaza rapic
b. dozajul nu este precis, absorbtia fiind influentata de starea tubului digestiv
c. medicamentele sunt distruse de enzimele intestinale
d. se pot administra medicamente atunci când calea orala este contraindicata
e. nici un raspuns corect
R: a, d.
165. Substantele injectabile:
a. pot fi solutii apoase, uleioase sau suspensii
b. se gasesc introduse în fiole sterile de sticla, închise ermetic
c. se gasesc în flacoane închise cu dopuri de cauciuc
d. pot fi administrate si pe cale orala
e. sunt de regula iritante venos
R: a, b, c.
166. Indiferent de felul injectiilor, pregatirea si administrarea lor trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
a. verificarea solutiilor de injectat
b. seringile pot fi încarcate si fara ac, introducând amboul direct în solutie
c. injectarea continutului seringilor poate fi efectuata timp de 48 de ore
d. dezinfectarea locului punctiei
e. pulberile injectabile se dizolva în prealabil cu lichidul de dizolvare
R: a, d, e.
167. Incidentele si accidentele întâlnite în cazul injectiilor intradermice sunt:
a. aspectul caracteristic de coaja de portocala
b. lipotimie sau soc
c. necroza tegumentului
d. flebita
e. embolie
R: b, c.
168. Injectiile intradermice:
a. au scop explorator si anesteziant
b. se efectueaza în regiuni cutanate bogate în foliculi pilosi
c. se efectueaza pe fata antero-interna a antebratului
d. produc la locul de punctie aspectul de coaja de portocala
e. se efectueaza subcutanat
R: c, d.
169. Injectiile subcutanate:
a. se efectueaza cu seringi de 0,5-1 ml
b. se efectueaza cu ac hipotermic, ascutit, cu taietura lunga
c. utilizeaza solutii uleioase, de obicei
d. se folosesc pentru a administra bismutul, mercurul, iodul
e. pot produce durere violenta la locul injectiei
R: b, e.
170. Pentru injectiile intramusculare:
a. se utilizeaza ace scurte si subtiri
b. pacientul trebuie asezat în decubit dorsal
c. se utilizeaza seringi obisnuite
d. pacientul poate fi asezat în decubit lateral
e. bolnavul poate fi asezat în pozitie sezând
R: c, d, e.
171. Actiunea medicamentelor asupra organismului depinde de:
a. structura lor chimica
b. doza administrata
c. calea de administrare
d. starea generala a pacientului
e. nici un raspuns corect
R: a, b, c.
172. Doza terapeutica reprezinta:
a. doza utilizata pentru obtinerea efectului terapeutic dorit, fara a produce efecte toxice asupra organismului
b. doza cea mai mare suportata de organism, fara sa apara efecte toxice
c. doza care provoaca o reactie toxica, periculoasa pentru organism
d. doza care este acceptata de catre pacient
e. cea mai mica doza care produce un efect
R: a.
173. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a. aparatul este o mica farmacie care satisface situatiile neprevazute si de urgenta dintr-o sectie
b. aparatul este o farmacie care satisface necesarul de medicamente dintr-o sectie
c. aparatul este administrat de catre asistenta sefa
d. aparatul trebuie sa fie plasat într-o camera uscata
e. aparatul trebuie sa fie ferit de razele solare directe
R: a, c, d, e.
174. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta reguli generale de administrare a medicamentelor?
a. identificarea medicamentelor administrate
b. schimbarea medicamentului prescris cu unul asemanator daca nu este acceptat de bolnav
c. prelungirea intervalelor de administrare a medicamentelor atunci când asistenta crede ca este necesar
d. evitarea incompatibilitatilor de medicamente
e. schimbarea caii de administrare atunci când asistenta considera ca este necesar
R: d.
175. Asistenta medicala informeaza medicul în urmatoarele situatii:
a. dupa fiecare administrare injectabila a medicamentelor
b. nerespectarea cailor de administrare
c. schimbarea dozajului unui medicament
d. nu este obligata sa faca acest lucru
e. la terminarea programului de lucru
R: b, c.
176. Introducerea medicamentelor în organism se poate face:
a. pe cale bucala
b. parenteral
c. prin mucoasa respiratorie
d. prin clisma
e. nici un raspuns corect
R: a, b, c, d.
177. Aplicatiile terapeutice de frig:
a. regenereaza musculatura epuizata indiferent cât timp se aplica
b. produce vasoconstrictie tegumentara
c. scade excitabilitatea nervilor periferici
d. creste excitabilitatea nervilor periferici
e. sunt indicate în hipotermie
R: b, c.
178. Caldura are o actiune:
a. stimulanta
b. antispastica
c. hipertensiva
d. hipotensiva
e. hipotermica
R: a, b, d.
179. Aplicarea frigului sub forma umeda se realizeaza prin:
a. punga cu gheata
b. aparate racitoare
c. împachetari
d. comprese
e. aerosoli
R: c, d.
180. Împachetarile reci:
a. se aplica în starile febrile la pacientii cu stare generala grava
b. au efect stimulant si reglator al circulatiei
c. se indica în tulburarile usoare de respiratie si de circulatie
d. în caz de hiperpirexie trebuie schimbate din 5 în 5 minute
e. sunt indicate în hipotermie
R: b, c, d.
181. Contraindicatiile administrarii medicamentelor pe cale orala sunt:
a. refuzul bolnavului
b. medicamentul este iritant gastric
c. coma
d. medicamentul se resoarbe pe cale digestiva
e. varsaturi incoercibile
R: a, b, c, e.
182. Medicamentele cu efect local, administrate per os:
a. ocolesc sistemul venei porte
b. sunt iritante pe mucoasa gastro-intestinala
c. excita peristaltismul intestinal
d. favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor
e. se pot administra si la pacientul comatos
R: c, d.
183. Medicamentele cu efect general, administrate per os sunt:
a. antibioticele, calmantele, anestezicele generale
b. antiastmaticele, antihipertensivele
c. purgativele
d. apele minerale alcaline
e. uleiul de ricin
R: a, b.
184. Se administreaza per os sub forma de picaturi:
a. lichidele amare sau cu gust dezagreabil, diluate
b. medicamentele cu baza de gelatina
c. decocturile
d. tincturile
e. ceaiurile
R: a, d.
185. Administrati mai multe medicamente deodata prin amestecarea solutiilor în acelasi pahar:
a. pentru a simplifica munca asistentei
b. pentru a inactiva anumite medicamente
c. tinând cont de incompatibilitatile de asociere la administrare
d. clorura de calciu si codeina fosforica totdeauna într-un pahar gradat
e. pentru a modifica gustul acestora
R: a, c.
186. În ce ordine veti administra medicamentele urmatoare la pacientul dumneavoastra?
a. ampicilina 1 capsula p.o., algocalmin si no-spa cate 1 fiola i.m., diclofenac 1 supozitor i.r.
b. diclofenac 1 supozitor i.r., algocalmin 1 fiola i.m., ampicilina 1 capsula p.o., no-spa 1 fiola i.m.
c. no-spa 1 fiola i.m., algocalmin 1 fiola i.m., diclofenac 1 supozitor i.r., ampicilina 1 capsula p.o.
d. ampicilina 1 capsula p.o., diclofenac 1 supozitor i.r., algocalmin si no-spa câte 1 fiola i.m.
e. nu este importanta ordinea administrarii lor
R: a.
187. Orarul de administrare a medicamentelor trebuie sa tina cont de:
a. alimentatia bolnavilor
b. modul de reactie al bolnavului si de aparitia unor efecte secundare
c. somnul bolnavului
d. numarul de bolnavi din salon
e. nici un raspuns nu este corect
R: a, b, c.
188. Cum se poate administra unui copil de 3 luni ampicilina?
a. sub forma de solutie, per os
b. sub forma de capsule, per os
c. sub forma de comprimate, per os
d. sub forma de capsule, dupa ce s-au deschis în prealabil si s-a amestecat dizolvat pulberea cu apa fiarta si racita
e. sub forma de supozitoare, intrarectal
R: a.
189. Respectarea dozelor prescrise de catre medic presupune:
a. dozele prescrise vor fi verificate odata cu identificarea medicamentelor
b. verificarea dozelor notate în F.O. cu cele din condicile de predare si cu adnotarile asistentei de la vizita
c. solicitarea de lamuriri suplimentare de la medic, înainte de administrarea dozei respective
d. asistenta nu trebuie sa verifice dozele
e. nu este întotdeauna obligatorie
R: a, b, c.
190. Bolnav de 46 de ani acuza durere retrosternala cu caracter constrictiv, dispnee, transpiratii abundente, anxietate. Nu doreste sa vorbeasca, raspunde cu dificultate la întrebarile puse de catre asistenta. Diagnosticele nursing sunt:
a. problema de a dormi si a se odihni data de agitatie si manifestata prin anxietate
b. problema de a avea o buna circlatie cauzata de durerea toracica si manifestata prin dispnee
c. problema de a respira si a avea o buna circulatie cauzata de un infarct miocardic si manifestata prin durere retrosternala, dispnee, transpiratii abundente
d. problema de a comunica data de anxietate si manifestata prin faptul ca nu vorbeste
e. problema de eliminare data de boala si manifestata prin durere
R: c.
191. În cazul de mai sus veti proceda în modul urmator:
a. asezati pacientul în decubit lateral stânga, îi explicati faptul ca trebuie sa stea linistit si îi administrati oxigen
b. asezati pacientul în pozitie sezând, îi administrati oxigen si nitroglicerina 1 cpr. Sublingual
c. administrati 1 cpr. De diezepam si dupa ce se linisteste bolnavul îi efectuati o ECG
d. asezati bolnavul în pozitie sezând, îi administrati oxigen, realizati un acces venos, efectuati ECG si anuntati medicul
e. administrati antialgic (Piafen)
R: d.
192. Copil de 12 ani tuseste frecvent, cu expectoratie muco-purulenta redusa, nu se poate odihni. La orele 17 prezinta o temperatura de 39 de grade. Ce îngrijiri nursing aplicati?
a. administrati codeina pentru a inhiba tusea si diazepam pentru a se putea odihni
b. efectuati manevre pentru mobilizarea secretiilor traheo-bronsice
c. administrati expectorante
d. administrati antitermice (Paracetamol, Algocalmin)
e. informati medicul despre aceasta situatie
R: b, e.
Diagnosticele nursing ce se pot formula în cazul prezentat anterior sunt:
a. problema de a respira cauzata de o afectiune pulmonara si manifestata prin tuse cu expectoratie muco-purulenta
b. problema de a dormi data de tuse si manifestata prin tuse cu expectoratie muco-purulenta
c. problema de a elimina cauzata de o afectiune traheo-bronsica si manifestata prin tuse cu expectoratie muco-purulenta
d. problema de a-si mentine temperatura corpului constanta cauzata de boala pulmonara si manifestata prin febra
e. problema de a dormi si a se odihni data de tuse si manifestata prin imposibilitatea de a se odihni
R: c, d, e.
Procesul nursing cuprinde urmatoarele etape:
a. aplicarea interventiilor nursing
b. stabilirea diagnosticelor medicale
c. culegerea datelor
d. alcatuirea planului nursing
e. stabilirea tratamentului medicamentos ce urmeaza sa se administreze
R: a, c, d.
Culegerea datelor:
a. reprezinta prima etapa în cadrul procesului nursing
b. se realizeaza efectuând anamneza bolnavului
c. cuprinde stabilirea diagnosticelor nursing
d. se realizeaza întrebând medicul ce s-a întâmplat cu pacientul respectiv
e. reprezinta ultima etapa a procesului nursing
R:a, b.
Antecedentele heredo-colaterale:
a. se obtin din anamneza pacientului
b. reprezinta afectiunile de care au suferit rudele de gradul 1 al pacientului
c. nu sunt importante în stabilirea diagnosticelor nursing
d. nu sunt importante decât atunci când pacientul este grav
e. se pot afla doar de la apartinatori
R: a.
Antecedentele personale patologice:
a. sunt semnificative pentru un pacient vârstnic
b. sunt semnificative doar daca pacientul este grav
c. nu se pot obtine decât de la pacient
d. reprezinta afectiunile de care a suferit pacientul pâna in prezent
e. sunt totdeauna legate de boala actuala
R: d.
Identificarea pacientului se poate realiza cu:
a. buletinul sau cartea de identitate
b. carnetul de asigurat
c. certificatul de nastere
d. orice document în care sunt consemnate numele si prenumele pacientului, CNP-ul si domiciliul acestuia
e. adeverinta de salariat
R: a.
Diferentele existente între diagnosticul nursing si diagnosticul medical sunt:
a. diagnosticul nursing e stabilit de nursa, iar cel medical de catre medic
b. diagnosticul nursing este unul de îngrijire, iar cel medical de boala
c. diagnosticele nursing pot fi mai multe
d. diagnosticul nursing este specific unui pacient
e. nici unul dintre raspunsuri nu este corect
R: b, d.
Sursele de dificultate ale dependentei au urmatoarele caracteristici:
a. reprezinta cauza dependentei
b. nursa nu poate interveni asupra sursei de dificultate
c. nursa nu poate interveni asupra dificultatilor cu caracter independent
d. factorii de ordin fizic sunt obstacole intrinseci organismului
e. obstacolele de natura intrinseca apartin individului însasi
R: a, c, e.
Locul de electie pentru injectia intramusculara este:
a. regiunea supero-externa a muschilor fesieri
b. regiunea infero-externa a muschilor fesieri
c. muschii laterali ai coapsei, în portiunea mijlocie
d. musculatura anterioara a coapsei, sub triunghiul Scarpa
e. musculatura anterioara a coapsei, deasupra triunghiului Scarpa
R: a, c, d.
Mentinerea sanatatii copilului în conditii optime se realizeaza:
a. internând copilul în spital
b. stabilind legatura cu copilul si familia acestuia
c. tratând copilul la domiciliu
d. nu este nevoie sa se discute cu copilul
e. nu se complimenteaza copilul
R: b.
În procesul nursing adresat copilului:
a. încercati sa obtineti încrederea membrilor familiei
b. membrii familiei nu sunt acceptati în preajma copiilor
c. procesul nursing nu se adreseaza membrilor familiei
d. nu sunt necesare informatii privind copiii
e. membrii familiei sunt informati despre starea copilului
R: a.
Culegerea datelor în procesul nursing adresat copilului:
a. se realizeaza prin obtinerea încrederii membrilor familiei
b. nu intereseaza conditiile de locuit
c. nu include examinarea sistemelor si aparatelor
d. se realizeaza folosind un limbaj simplu
e. se refera la dezvoltarea corespunzatoare vârstei
R: e.
Diagnosticul nursing pentru perioada copilariei:
a. trebuie sa descrie stilul de viata al parintilor
b. trebuie sa identifice factorii de stres din familie
c. trebuie sa cuprinda problemele actuale de sanatate ale copilului
d. se refera la perceptia starii de sanatate
e. include si situatia financiara
R: c.
Caracteristicile respiratiei în diagnosticul de alterare a temperaturii la copil sunt:
a. ritm regulat
b. dispnee absenta
c. respiratie Cheyne-Stockes
d. folosirea muschilor accesori
e. nu sunt modificari respiratorii
R: d.
Factorii de risc pentru alterarea temperaturii la copil sunt:
a. prematuritatea
b. activitatea lenta
c. respiratiile rapide
d. vârsta mare
e. absenta tulburarilor metabolice
R: a.
Vârsta copilului ca factor de risc pentru alterarea teperaturii are urmatorul aspect:
a. pentru vârsta mica este risc mare
b. pentru vârsta mica este risc mic
c. pentru vârsta mare este risc mare
d. între vârsta si risc exista un raport direct proportional
e. nu exista relatie între vârsta si risc
R: a.
La copil în caz de febra se administreaza:
a. alimente bogate în lipide
b. alimente solide
c. apa cu sare
d. lichide cu aport caloric crescut
e. lichide simple
R: d.
Cea mai buna metoda de apreciere a hidratarii pentru copii si adolescenti este:
a. agitatia
b. aspectul tegumentului
c. densitatea urinei
d. greutatea cu 10% mai mare decât la internare
e. apetitul
R: c.
Termoreglarea ineficienta la copil se poate asocia cu:
a. boli renale
b. intoxicatii medicamentoase
c. boli osoase
d. boli autoimune
e. boli hematologice
R: b.
Culegerea datelor referitoare la hipertermia copilului include:
a. istoricul bolii prezente
b. vârsta copilului
c. conditii patologice ce duc la deshidratare
d. contactul cu boli infectioase
e. nici un raspuns corect
R: a, b, c, d.
Pentru evaluarea eficientei interventiei nursing în caz de febra la copil se monitorizeaza:
a. frecventa si ritmul cardiac
b. tensiunea arteriala
c. frecventa respiratiilor
d. nivelul de constienta
e. apetitul
R: a, b, c, d.
Semnele de deshidratare la sugar sunt:
a. fontanela bombata
b. fontanela deprimata
c. oliguria
d. persistenta pliului cutanat
e. mucoase umede
R: b, c, d.
Semnele vitale monitorizate în procesul nursing la copil sunt evaluate:
a. la interval de 12 ore
b. la interval de 4 ore sau mai des la nevoie
c. numai la nevoie
d. temperatura se verifica de 2 ori pe zi
e. la solicitarea medicului
R: b.
Pentru a evalua cresterea ponderala la copilul cu tulburari de nutritie:
a. calculati necesarul energetic
b. masurati diureza copilului în fiecare dimineata
c. oferiti copilului alimentele fierte si pasate
d. copilului de 4 luni I se ofera alimente solide înainte de biberon
e. cântariti copilul în fiecare dimineata, înainte de mese
R: e.
Tipurile de diagnostic nursing sunt:
a. diagnosticul medical
b. diagnosticul de boala
c. diagnosticul actual
d. diagnosticul potential
e. diagnosticul posibil
R: c, d, e.
Caracteristicile diagnosticului nursing:
a. este specific unui pacient
b. nu tine cont de factorii cauzali ai problemelor de sanatate
c. orienteaza medicul catre diagnosticul medical
d. face dificila comunicarea asistentei cu ceilalti membri ai echipei de sanatate
e. este greoi si imprecis
R: a.
Evaluarea interventiilor nursing cuprinde:
a. stabilirea criteriilor de evaluare
b. evaluarea atingewrii obiectivelor
c. identificarea factorilor care afecteaza atingerea obiectivelor
d. aplicarea interventiilor
e. culegerea si interpretarea datelor
R: a, b, c.
Planificarea interventiilor nursing cuprinde:
a. stabilirea obiectivelor
b. enuntarea diagnosticelor nursing
c. stabilirea prioritatilor
d. alegerea strategiilor
e. nici un raspuns corect
R: a, c, d.
Accidentele transfuzionale si posttransfuzionale sunt:
a. incompatibilitate de grup O, A, B.
b. pneumotorax
c. tamponada cardiaca
d. hemoliza intravasculara
e. nici un raspuns corect
R: a, d.
Caile de hidratare a organismului sunt:
a. orala
b. intradermica
c. perfuzia endovenoasa
d. inhalatorie
e. toate caile de administrare a medicamentelor sunt si cai de hidratare si mineralizare a organismului
R: a, c.
Solutiile cristaloide utilizate pentru hidratarea si mineralizarea organismului sunt:
a. solutia izotona de NaCl
b. solutia Ringer
c. Dextranul 70
d. Dextranul 40
e. Plasma uscata
R: a, b.
Solutiile coloide utilizate pentru reechilibrarea volemica sunt:
a. solutia hipertona de glucoza
b. solutia Ringer
c. Dextranul 70
d. Solutia de bicarbonat de sodiu 1,4%
e. Serul fiziologic
R: c.
Toracocenteza:
a. este stabilirea unei legaturi cavitatea pleurala si mediul exterior prin intermediul unui ac de punctie
b. are scop explorator
c. are scop evacuator
d. stabileste o legatura între cavitatea pericardica si mediul exterior prin intermediul unui ac de punctie
e. poate determina pneumotorax
R: a, b, c, e.
Punctia pericardica:
a. înseamna patrunderea cu un ac în cavitatile cordului
b. reprezinta patrunderea cu un ac în cavitatea pleurala
c. este legatura stabilita printr-un ac de punctie între cavitatea peritoneala si exterior
d. este patrunderea cu un ac în cavitatea pericardica
e. stabileste legatura între cavitatea pericardica si atriul drept
R: d.
Paracenteza:
a. se numeste si punctie peritoneala
b. este o metoda de tratament în ascitele masive
c. se contraindica la bolnavii cu ascita
d. stabileste o legatura între cavitatea peritoneala si un organ cavitar intraabdominal
e. este patrunderea cu un ac de punctie într-un organ cavitar intraabdominal
R: a, b.
In timpul punctiei peritoneale, asistenta are urmatorul rol:
a. patrunde cu trocarul în caitatea peritoneala
b. izoleaza locul punctiei cu un câmp steril
c. efectueaza o mica incizie prin piele cu bisturiul
d. recolteaza probe sterile de laborator
e. reevalueaza pacientul din 20 în 20 de minute
R: b, d.
Accidentele paracentezei sunt:
a. colaps
b. hipertensiune arteriala
c. hemoragie interna
d. hipertensiune arteriala
e. soc anafilactic
R: a, c.
Ingrijirea bolnavului dupa punctia peritoneala consta în:
a. monitorizarea permanenta a bolnavului
b. asezarea în pozitie de decubit ventral
c. asezarea în pozitie sezând
d. plimbarea bolnavului prin salon în primele 30 de minute dupa punctie
e. administrarea de antialgice
R: a
Independent de felul si natura instrumentelor, ele trebuie sa corespunda unor criterii generale, comune tuturor sondelor, astfel:
a. vârful sondelor trebuie sa fie ascutit pentru a putea sa patrunda usor
b. sondele nu se sterilizeaza deoarece se deterioreaza
c. suprafata sondelor trebuie sa fie perfect neteda
d. materialul in care este confectionat trebuie sa fie moale
e. suprafata sondelor trebuie sa prezinte asperitati
R: c.
Spalatura gastrica pe sonda nazogastrica se poate efectua:
a. la bolnavii comatosi
b. la bolnavii comatosi, dupa asigurarea cailor respiratorii
c. la bolnavii constienti
d. la bolnavii cu fractura de baza de craniu
e. la bolnavii cu traumatisme faciale grave
R: b, c.
Accidentele care pot surveni în cazul spalaturii gastrice sunt:
a. patrunderea sondei în calea aeriana
b. perforatia intestinului subtire
c. pneumotorax
d. tamponada cardiaca
e. patrunderea sondei în stomac
R: a.
Tubajul duodenal:
a. se poate efectua cu o sonda nazogastrica
b. permite o apreciere a functiei cailor biliare extrahepatice
c. se executa pentru a decomprima distensia gastrica
d. se efectueaza cu scopul de a realiza spalatura gastrica
e. se efectueaza pentru a opri o hemoragie digestiva superioara
R: b.
Sondajul vezical:
a. este indicat în retentia acuta de urina
b. reprezinta introducerea sondei vezicale în uretra
c. se efectueaza cu bolnavul în decubit lateral stâng
d. nu necesita masuri riguroase de asepsie
e. este contraindicat la femeia gravida
R: a.
Diagnosticele medicale asociate întâlnite la adolescent datorita încrederii de a fi invulnerabilpot fi:
a. politraumatism
b. intoxicatie acuta etanolica
c. traumatism cranio-cerebral sever
d. fractura de coloana vertebrala cervicala
e. nici un raspuns corect
R: a, b, c, d.
Factorii care favorizeaza aparitia unui conflict între adolescent si parinti sunt:
a. incapacitatea familiei de a comunica cu adolescentul
b. comunicare eficienta între familie si adolescent
c. capacitatea familiei de a recunoaste si a ajuta adolescentul la nevoie
d. absenta stresului financiar
e. capacitatea familiei de a rezolva conflictele cu adolescentul
R: a.
Factorii de risc în aparitia conflictului decizional datorat folosirii drogurilor în perioada adolescentei sunt:
a. accesul la medicamente
b. încrederea de a fi invulnerabil
c. libertatea si independenta excesiva a adolescentului, acordata de catre familie
d. constientizarea efectelor nocive date de consumul de droguri si alcool
e. autoevaluare adecvata
R: a, b, c.
Etapele sexualizarii sunt:
a. structuralizarea sexului genetic
b. formarea gonadei
c. formarea organelor genitale interne si externe
d. sexualizarea neuro-comportamentala
e. nici una dintre ele nu reprezinta etape ale sexualizarii
R: a, b, c, d
Factorii implicati în variabilitatea în timp a aparitiei pubertatii sunt:
a. factorii emotionali
b. clima
c. factorii socio-economici
d. efortul fizic
e. alimentatia
R: b, c.
Igiena pubertatii presupune:
a. igiena alimentatiei
b. igiena fizica
c. igiena mentala
d. igiena scolara
e. nici un raspuns corect
R: a, b, c, d.
Modificarile psiho-comportamentale specifice fetelor adolescente sunt:
a. creativitatea
b. vointa
c. spiritul analitic
d. afectivitatea
e. tenacitatea
R: a, d.
Modificarile psiho-comportamentale specifice baietilor la adolescenta sunt:
a. fantezia
b. intuitia
c. tenacitatea
d. vointa
e. creativitatea
R: c, d.
Factorii determinanti ai sexualizarii sunt:
a. factorii socio-economici
b. cromozomii de sex
c. hormonii sexualizanti
d. educatia
e. efortul fizic
R: b, c.
Pubertatea masculina se caracterizeaza prin:
a. scaderea secretiei de FSH si LH
b. scaderea secretiei de testosteron
c. testicolul devine organ producator de hormoni masculinizanti si de spermatozoizi maturi
d. modificarea timbrului vocii
e. diametrul biacromial devine mai mic decât diametrul bitrohanterian
R: c, d.
Pubertatea feminina se caracterizeaza prin:
a. dezvoltarea sânilor
b. se dezvolta foarte mult sistemul muscular
c. tegumentele sunt subtiri, catifelate, moi
d. paniculul adipos slab reprezentat
e. toracele este bine dezvoltat
R: a, c.
Hematuria se întâlneste în:
a. diabetul insipid
b. tumorile vezicale
c. cistita hemoragica
d. sarcina extrauterina
e. tuberculoza renala
R: b, c, e.
În caz de glob vezical nursa intervine astfel:
a. administreaza medicatie antialgica
b. administreaza antibiotice
c. administreaza antispastice
d. aplica local comprese reci
e. aplica local comprese calde
R: e.
Identificati asocierea corecta:
a. varsatura bilioasa - ulcer gastric
b. varsatura cu sânge - boala hemoroidala
c. varsatura cu aspect fecaloid - ocluzie intestinala
d. varsatura sanguinolenta - TBC pulmonar
e. varsatura în "zat de cafea" - ulcer hemoragic
R: c, e.
Identificati asocierea corecta:
a. amenoree - dureri menstruale
b. hipermenoree - cantitate crescuta de sânge menstrual
c. oligomenoree - menstruatii care survin la intervale mai mici de 28 de zile
d. dismenoree - cantitate crescuta de sânge menstrual
e. menoragii - menstruatii prelungite
R: b, e.
Comportamentul psiho-social al adolescentului este caracterizat prin:
a. afectivitate mobila
b. lipsa preocuparii fata de sine
c. multumire fata de noul aspect somatic
d. labilitate psihica si vegetativa
e. gândire puerila
R: a, d.
Maturitatea deplina biologica pentru fete este:
a. între 16 si 18 ani
b. între 18 si 20 de ani
c. între 20 si 22 ani
d. dupa 30 de ani
e. între 14 si 16 ani
R: b.
Maturitatea deplina biologica pentru baieti este:
a. între 16 si 18 ani
b. între 18 si 20 ani
c. între 20 si 22 ani
d. dupa 30 ani
e. dupa 40 ani
R: c
Pubertatea normala:
a. este etapa de tranzitie dintre copilarie si adult
b. apare la vârsta de 10-16 ani în mod normal
c. apare de regula la vârste cuprinse între 18 si 22 de ani
d. se edifica în 10 ani
e. se edifica în 15 ani
R: a, b.
Diagnosticele nursing specifice perioadei adolescentei sunt:
a. conflictul decizional datorat activitatii sexuale
b. conflictul decizional datorat folosirii drogurilor
c. izolarea sociala data de resursele personale inadecvate
d. intoleranta la activitate data de procesul de îmbatrânire
e. accidentele datorate încrederii de a fi invulnerabil
R: a, b, e.
Motivatia sexuala este determinata de conditii:
a. genetice
b. neuro-hormnale
c. experienta personala
d. mediul socio-cultural
e. nici un raspuns corect
R: a, b, c, d.
Etapa genetica a procesului de sexualizare determina :
a. sexul gonadic
b. sexul genetic, cromozomial
c. diferentierea sexuala a sistemului nervos
d. actiunea hormonilor sexuali asupra organismului
e. maturarea gonadelor
R: b.
Etapa embrio-fetala a procesului de sexualizare determina:
a. sexul gonadic
b. diferentierea sexuala a sistemului endocrin
c. actiunea hormonilor sexuali asopra organismului
d. sexul genetic
e. maturarea gonadelor
R: a.
Etapa perinatala a procesului de sexualizare determina:
a. diferentierea sexuala a sistemului nervos
b. sexul gonadic
c. actiunea hormonilor sexuali asupra organismului
d. sexul genetic
e. maturarea gonadelor
R: a
Etapa pubertara a procesului de sexualizare determina:
a. maturarea sexuala pubertara
b. sexul gonadic
c. sexul genetic
d. diferentierea sexuala a sistemului endocrin
e. actiunea hormonilor sexuali asupra organismului
R: a
Maturizarea sexuala pubertara consta în:
a. maturarea sistemului nervos
b. maturarea gonadelor
c. aparitia caracterelor sexuale secundare specifice
d. discordanta dintre sexul genetic si gonadic
e. diferentierea sexuala a sistemului nervos
R: b, c.
Comportamentul inadecvat al familiei fata de copilul cu afectiune trenanta:
a. este un diagnostic nursing
b. este situatia în care un parinte nu poate îngriji adecvat copilul cu nevoi speciale
c. este caderea abilitatii copilului de a-si folosi timpul în avantajul sau
d. înseamna perceptia negativa a propriei persoane de catre copil
e. se manifesta prin teama datorata necunoasterii
R: a, b.
Manifestarile patologice ale nevoii de a învata pentru a-si pastra sanatatea sunt:
a. dispneea
b. durerea toracica
c. ignoranta
d. sindromul de "burn-out"
e. dificultatea de a învata
R: c, e.
Manifestarile patologice ale nevoii de a fi ocupat pentru a fi util sunt:
a. devalorizarea
b. sentimentul de esec
c. ignoranta
d. atacul de panica
e. suprasolicitare intelectuala
R: a, b.
Manifestarile patologice ale nevoii de a evita pericolele sunt:
a. dificultatea de a se realiza
b. neputinta
c. anxietate
d. depresia
e. dispneea
R: c, d.
Pierderea stimei de sine se defineste ca fiind:
a. o manifestare patologica a nevoii de a dormi si a se odihni
b. sentimentul de inferioritate
c. perceptia negativa a propriului corp
d. sentimentul de frustrare
e. incapacitatea de a lua decizii
R: a, e.
Pierderea imaginii de sine reprezinta:
a. un sentiment de devalorizare
b. un sentiment de frustrare datorat perceptiei negative a propriului corp
c. o stare depresiva
d. un sentiment de inferioritate
e. dificultatea de a se realiza
R: b.
Comunicarea verbala:
a. poate fi considerata "limbajul corpului"
b. este capacitatea psihica de a transmite atitudini corporale
c. este considerata un "vehicul al gândirii"
d. se exprima prin scris
e. se exprima prin gestica si mimica
R: c, d.
Comunicarea non-verbala:
a. poate fi considerata "limbajul corpului"
b. este capacitatea psihica de a transmite atitudini corporale
c. este considerata un "vehicul al gândirii"
d. se exprima prin scris
e. se exprima prin gestica si mimica
R: a, b, e.
Cele mai frecvente cauze care pot genera dificultate în a se îmbraca si dezbraca sunt:
a. emotiile
b. lipsa de comunicare
c. leziunile traumatice
d. amputatiile
e. obstacolele pentru miscare
R: c, d, e.
Cele mai frecvente cauze care determina dezinteres pentru tinuta vestimentara sunt:
a. pierderea stimei de sine
b. tulburarile de comportament
c. pierderea imaginii de sine
d. etilismul cronic
e. afectiunile cardio-vasculare
R: b, c, d.
Leziunile elementare prin lipsa de substanta sunt:
a. scuamele
b. ragada
c. ulceratia
d. sfacelul
e. cicatricea
R: b, c.
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de a fi curat sunt:
a. emotiile
b. vârsta
c. nivelul de educatie
d. conditiile socio-economice
e. nici un raspuns corect
R: a, b, c, d.
Insomnia pre-dormitionala:
a. este caracteristica adolescentului
b. este caracteristica vârstnicului
c. se caracterizeaza printr-o stare de veghe prelungita
d. se caracterizeaza prin somn agitat, superficial
e. consta în adormire cu dificultate
R: c.
Insomnia post-dormitionala:
a. este caracteristica adolescentului
b. este caracteristica vârstnicului
c. se caracterizeza printr-o stare de veghe prelungitase caracterizeaza prin somn agitat, superficial
d. consta în adormire cu dificultate
R: b.
Hipersomnia reprezintta:
a. peste 10 ore de somn la adult
b. peste 12 ore de somn la copil
c. accese de somn diurn
d. necesitate subita de somn
e. nici un raspuns corect
R: a, b, c, d.
Interventiile nursing în caz de postura inadecvata sunt:
a. aseaza pacientul în pozitie sezând
b. aseaza pacientul în pozitie adecvata situatiilor de urgenta
c. prevenirea escarerelor
d. efectueaza miscari pasive ale segmentelor interesate
e. nursa nu poate interveni
R: b, c, d.
Somnul are doua perioade distincte:
a. narcolepsia
b. somnul lent
c. letargia
d. somnul paradoxal
e. pavorul nocturn
R: b, d.
Interventiile nursing în caz de hiperreactivitate sunt:
a. profilaxia escarelor
b. tratamentul escarelor
c. administrarea de tranchilizante
d. supravegherea permnenta a bolnavului
e. suplinirea pacientului în satisfacerea nevoilor
R: d.
Interventiile nursing în cazul pacientului imobilizat la pat sunt:
a. învata pacientul sa utilizeze diferite aparate de sustinere
b. efectueaza exercitii pasive
c. aplica constrângeri fizice pacientului
d. profilaxia escarelor
e. suplineste pacientul în satisfacerea nevoilr, cand este necesar
R: b, d, e.
Pronatia reprezinta:
a. o miscare de flexie a antebratului pe brat
b. miscarea de rasucire a palmelor în jos
c. miscarea de rasucire a palmelor în sus
d. o miscare de lateralitate
e. o miscare în plan sagital
R: b.
Tonusul muscular:
a. este contractia izometrica permanenta a muschilor antigravitationali
b. o proprietate fundamentala a muschiului cu inervatie pastrata
c. este proprietatea muschiului de a se contracta
d. efectueaza lucru mecanic
e. este o proprietate a muschiului neted visceral
R: b.
Interventiile nursing în caz de degeratura sunt:
a. se aseaza pacientul într-un loc cald
b. se încalzeste bine aria degerata
c. se îndeparteaza flictenele
d. se maseaza zonele degerate
e. se administreaza treptat bauturi calde si dulci
R: a, e.
Anhidroza se defineste ca fiind:
a. socul caloric
b. o tulburare hidro-electrolitica
c. absenta sudoratiei în ambianta calda
d. o forma particulara de insolatie
e. sincopa de caldura
R: c.
Termoliza se realizeaza prin:
a. radiatie
b. frison
c. conductie
d. cresterea tonusului musculaturii striate
e. cresterea tonusului musculaturii netede
R: a, c.
Conductia se refera la:
a. transferul de caldura prin contact
b. transferul de caldura din aproape în aproape
c. pierderea de caldura prin iradiere
d. termogeneza
e. gradul de încalzire al corpului
R: a.
Termogeneza se realizeaza prin:
a. convectie
b. aparitia frisonului
c. iradiere
d. activitate musculara voluntara
e. conductie
R: b, d.
Diaforeza reprezinta:
a. transpiratie în cantitate redusa
b. transpiratie în cantitate mare
c. absenta transpiratiei
d. hemoragie vaginala
e. metoda de investigare a activitatii cordului
R: b.
Vomica reprezinta:
a. eliminarea de secretii gastrice în cantitate redusa
b. varsaturi repetate
c. eliminarea de secretii traheo-bronsice în cantitate mare
d. senzatie de greata
e. reflux gastro-esofagian
R: c.
Tulburarile defecatiei sunt reprezentate de:
a. sindromul diareic
b. modificarile de culoare ale scaunului
c. incontinenta de materii fecale
d. constipatia
e. tenesmele rectale
R: c, e.
Polakiuria reprezinta:
a. mictiuni rare si reduse cantitativ
b. mictiuni frecvente si reduse cantitativ
c. eliminarea urinei cu dificultate si durere
d. mictiuni predominant nocturne
e. lipsa de control a sfincterelor vezicale
R: b.
Hipostenuria se întâlneste în:
a. diabetul zaharat
b. insuficienta renala acuta
c. insuficienta renala cronica
d. glomerulonefrita
e. sindromul nefrotic
R: a, c.
Situatiile patologice asociate cu incontinenta de urina sunt:
a. glomerulonefrita acuta
b. spina bifida
c. tulburari psihice grave
d. diabetul zaharat
e. hipertiroidia
R: b, c.
Enurezisul:
a. reprezinta pierderea involuntara de urina noaptea
b. reprezinta pierderea involuntara de urina, peste vârsta de 3 ani
c. apare la sfârsitul crizei de epilepsie
d. se întâlneste în insuficienta renala acuta
e. înseamna retentie acuta de urina
R: b.
Pulsul celer se caracterizeaza prin:
a. o unda pulsatila lenta
b. o unda pulsatila rapida
c. puls greu depresibil
d. puls usor depresibil
e. puls amplu
R: b.
Interventiile nursing la pacientul cu sincopa sunt:
a. se aseaza în pozitie sezând
b. se administreaza hemisuccinat de hidrocortizon i.v.
c. se administreza calciu
d. se aseaza în decubit dorsal
e. se monitorizeza functiile vitale
R: d, e.
Durerea coronariana:
a. are caracter constrictiv
b. poate iradia în mandibula
c. se poate însoti de grata si varsaturi
d. poate fi declansata de efortul fizic
e. nici un raspuns corect
R: a, b.
La pacientul dispneic:
a. se administreaza oxigen
b. se monitorizeza permanent functiile vitale
c. se administreaza sedative
d. se asigura o alimentatie bogata în proteine
e. se poate efectua testul de effort
R: a, b.
Adjuvantii cailor aeriene sunt:
a. masca faciala
b. calea orofaringiana
c. tripla manevra Saffar
d. sonda nazofaringiana
e. intubatia orotraheala
R: b, d.
Pipa orofaringiana:
a. se utilizeaza la pacientul constient
b. permite aspiratia secretiilor
c. este un mijloc de oxigenare a pacientului
d. este un adjuvant al cailor aeriene
e. este o metoda de intubare orotraheala
R: b, d.
|
