ORGANIZAREA STRUCTURALA A MUSCHIULUI STRIAT SCHELETAL
a.) pe sectiune longitudinala fibrele musculare apar ca formatiuni
alungite, iar transversal apar cu contur circular sau ovalar, delimitate periferic de membrana plasmatica - sarcolema. Sub sarcolema sunt nuclei alungiti, iar in rest nuclei circulari, apartinand celulelor-satelit.
b.) Citoplasma miocitelor (sarcoplasma) este acidofila.
Structura fibrei musculare striate:
- Fibrele musculare striate sunt formatiuni sincitiale cu numerosi nuclei (zeci si sute),
de forma cilindrica, cu extremitati rotunjite. Lungimea miocitului striat variaza mult de la 1 mm. la cativa cm.
La exterior este invelita de sarcolema (membrana fibrei), cu un glicocalix (invelis
dulce) si o membrana bazala (lamina bazala, lamina rara, lamina densa), prezentand pe fata citoplasmatica numeroase invaginari (caveole si tubului transversi).
Citoplasma (sarcoplasma) e mai abundenta la periferie, in care sunt grupate in
special mitocondriile, complexul GOLGI si nucleii (30-40/cm. de lungime). In partea centrala cuprinde miofibrilele si restul organitelor comune + incluziunile citoplasmatice (glicogen, lipide, pigmenti).
Miofibrilele (organite specifice contractile) reprezinta pana la 80-86% din
volumul celulei. Ele sunt paralele intre ele si cu axul longitudinal al fibrei, fiind grupate in fascicule (colonete LEYDIG) care apar pe sectiune sub forma de arii poligonale (campuri CONHEIM). Fibrele musculare rosii, au multa sarcoplasma bogata in pigment rosu (mioglobina) si putine miofibrile, iar cele lente, albe, au numeroase miofibrile si putina sarcoplasma.
Miofibrilele sunt heterogene, continand discuri (benzi) clare-banda A (predominat
actina) si intunecate-banda I (predominant miozina). Banda A are pe mijloc stria H, iar banda I are pe mijloc stria Z. Distanta intre 2 strii Z succesive = sarcomer.
|