Ostilitate

Ostilitate

12 modalitati de a alunga furia

Accesele de furie si ostilitatea sunt atāt de obisnuite īn zilele noastre, īncāt expresii precum ca "a-si pierde controlul" sau "a-si pierde capul" au deve­nit parte a limbajului cotidian. Totusi, lipsita de control, ostilitatea poate de­veni o problema serioasa. Va poate distruge activitatea profesională 19119l1111t ;, auto­ritatea īn sānul familiei si relatiile sociale.

Cei care cred ca este chiar bine sa lase furiile sa explodeze, gāndind ca aceasta este o cale buna de a se elibera, probabil ca īsi fac rau lor īnsisi mai mult decāt īsi īnchipuie, spune psihologul Paul Hauck. "Mānia exprimata nepotrivit, ca si reprimarea ei pot umbri toate lucrurile bune pe care le face o persoana", afirma el. "Daca o lasati, mānia poate sa va distruga."

Nu este nevoie sa fiti absolvent de fizica nucleara pentru a sti ca mānia exploziva īsi cere birul de la persoana īn cauza. Numeroase studii au aratat ca, prin comparatie cu persoanele mai calme, persoanele colerice fac boli de inima īn numar record.

Mānia necontrolata a fost corelata si cu alte stari patologice, īntre care anomaliile formulei leucocitare, astmul, diabetul si anorexia nervoasa, pre­cum si cu durerile de spate prezente zi de zi.

Daca tributul platit de propriul organism nu este suficient, aveti īn vede­re cum afecteaza mānia viata cotidiana. "Mānia, daca nu este exprimata adecvat sau daca este reprimata, poate fi dinamita care arunca īn aer o rela­tie importanta sau care duce la pierderea serviciului", remarca dr. Hauck.

Nu va spune nimeni sa nu va suparati niciodata. Totusi, maniera īn care manipulati aceasta energie acumulata este ceea ce poate da o alta īnfatisare lucrurilor.

EVITAREA M NIEI

Secretul adevarat al stapānirii māniei este de a nu lasa ca o situatie sa ajun­ga īn punctul exploziv. Iata sugestiile specialistilor pentru a reusi sa va īn­frānati mānia.

Faceti exercitii fizice īn pauza de prānz, īnotānd sau facānd o plimba­re la prānz, veti risipi o parte din ostilitatea si īncordarea acumulate īn pri­ma jumatate a zilei de munca. "Alegeti acele exercitii fizice care va fac pla-

Ostilitate

cere si va ajuta sa va eliberati de stresul zilnic", va sfatuieste psihoterapeu-; tul Aaron Kipnis.

Acordati-va un supliment de l O minute. O data pe saptamāna luati-va o pauza de masa de 70 de minute īn loc de l ora; renuntati īn timpul pauzei la telefonul mobil si nu va grabiti sa va reīntoarceti la munca. Probabil ca lucrati 50 de ore pe saptamāna, iar acele 600 de secunde fara nici o comu­nicare cu seful, colegii sau familia nu vor duce la concediere dar veti fi sur­prins sa constatati cāt de bine v-au facut, spune specialistul īn gestionarea māniei John Lee.

Rupeti lantul. Gānditi-va anticipat sa evitati maruntisurile cotidiene care v-ar putea enerva. De exemplu, daca urmeaza sa faceti o calatorie cu avio­nul, luati-va cu dvs. o carte sau o revista de integrame, deoarece, probabjj cursa va avea īntārzieri, spune dr. Lee.

DE CE SUNTEM AT T DE FURIOsI?

Exista numeroase teorii care ncearca sa explice de ce suntem at t de ostili n zilele noastre. Dar specialistii au identificat c teva motive concrete ale ac­ceselor noastre de rn nie.

Suntem suprasolicitati. In medie, un adult lucreaza n zilele noastre mai multe ore dec t altadata", spune Karyn Buxman, specialista n gestiona­rea stresului. Din cauza progreselor tehnologice de felul pagerelor si al tele­foanelor mobile, suntem n permanenta asaltati. Tensiunea se acumuleaza n timp si ne face destul de furiosi.

Ne asumam prea multa raspundere. Pe vremea parintilor nostri, un barbat ntruchipa vocea ratiunii, arat ndu-se ntotdeauna calm, imperturba-^; bil si cu g ndurile n ordine. Astazi suntem mai ngaduitori n ceea ce prives­te comportamentu!, remarca psihoiogu! Paul Hauck. Avem impresia ca nu este nimic deplasat n a te ratoi la sef sau a njura pe cineva pe strada."

Ne-am programat acest mod de a fi. La motivele de mai sus se ada­uga si faptul ca genetic suntem construiti sa reactionam agresiv n situatii de criza. Este mecanismul de supravietuire lupta sau fugi" care īsi are radaci­nile n epoca de piatra, spune psihoterapeutul Aaron Kipnis. Dar n loc sa ar­dem aceasta energie agresiva v n nd un mamut, ea se acumuleaza si nu are unde sa se duca

Ca urmare, uneori se revarsa asupra sefului, alteori asupra unui condu­cator auto care ne taie calea sau asupra propriului partener.

Ostilitate

M nia si ostilitatea orientate spre interior sau reprimate pot fi daunatoare propriei sanatati fizice si mintale, avertizeaza medicul de familie Stephen Amiel. La fel cum contribuie la un numar de boli fizice, cum ar fi bolile de inima, tot astfel va pot mpinge sa va faceti rau cu propria m na, recurg nd la alcool, droguri sau, si mai direct, la automutilare, situatii prezente frecvent pe agenda mass media. Lucrurile pot merge mai departe, contribuind la in­stalarea simptomului depresiv si nu de putine ori duc nd la sinucidere.

M nia si agresiunea disproportionata pot constitui uneori un simptom al unor boli fizice sau mintale de baza, precum si, desigur, o consecinta a uzu­lui de alcool si de droguri recreationale". Epilepsia lobului temporal, tumo­rile cerebrale si anumite dezechilibre hormonale pot sa se manifeste ocazio­nal n acest mod, iar hipoglicemiile persoanelor diabetice pot provoca agresivitate irationala un semnal de alerta precoce al crizei de scadere a glicemiei. Depresia, dereglarile bipolare si schizofrenia sunt toate boli minta­le n care agresivitatea poate constitui un simptom. Anumite medicatii sunt de asemenea legate de agresivitate: testosteronul, steroizii orali, steroizii ana-bolizanti folositi ilicit de atleti si, posibil, unele antidepresive de ultima ora

n cele din urma, ostilitatea directionala spre exterior poate avea conse­cinte extrem de grave pentru dvs. si pentru cei din jur, spune dr. Amiel. n­caierarile, conducerea agresiva a mijloacelor auto, apostrofarea si molesta­rea partenerului sau a copiilor sunt semnale de avertizare ca aveti nevoie de ajutor si nca repede.

Mergeti la medic daca vi se pare ca agresivitatea este un simptom sau o cauza a oricarei manifestari mentionate mai sus. n afara de excluderea si tra­tarea problemelor de sanatate fizica si mintala, probabil e nevoie de revizui­rea medicatiei, de o consiliere n gestionarea m niei, a abuzului de droguri sau alcool, n problema stresului si alte forme de terapie.

Munciti-va creierul. Notati īn minte lucrurile care v-au nemultumit īn tre­cut si gānditi-va la alte modalitati de a reactiona pe viitor, spune psihologul Marilyn Sorensen. Daca nu adoptati noi modalitati de a va comporta limi-tāndu-va la repertoriul prezent, veti continua sa actionati īn acelasi mod, spune ea.

Puneti-va īntrebarea daca este cu adevarat adecvat comportamentul si īnchipuiti-va ca vreti sa-1 puneti īn aplicare. Daca nu va satisface, gān­diti-va la alte modalitati de a aborda situatia si aveti īn vedere alt fel de a reactiona.

Ostilitate

Pregatiti-va pentru interpelari. Actorii de marca au un repertoriu de ras­punsuri la eventualele interpelari. Asa ar trebui sa aveti si dvs., sugereaza specialista īn gestionarea stresului Karyn Buxman. "Toti avem de-a face cu diferite persoane care apasa pe butoanele noastre", spune ea. Anticipati aceasta eventualitate si construiti-va un raspuns amuzant si agreabil (sau chiar 2) pentru a echilibra situatia. Umorul este un instrument minunat de a destinde situatiile tensionate.

Este cu adevarat mānie? Multe persoane, īndeosebi barbatii, au un reper­toriu limitat de emotii, spune medicul de familie Stephen Amiel. "Recunosc chiar īn ceea ce ma priveste", admite el. "stiu prea bine, raspund mānios atunci cānd de fapt sunt trist, vinovat sau speriat."

Fiti mai sincer cu propria persoana si cu ceilalti īn legatura cu ceea ce va framānta, si īn loc de o nepotrivita izbucnire de mānie (care de obicei va face sa va simtiti chiar mai trist, mai vinovat sau mai speriat), dati expresie sentimentelor adevarate.

RISIPIREA M NIEI

īn pofida celor mai mari eforturi, uneori pe fiecare dintre noi ne cuprinde furia. Iata cāteva sugestii cum sa preveniti transformarea unei izbucniri de furie īntr-un incident neplacut.

Amānati discutia. Daca simtiti ca ati ajuns la punctul de fierbere, retra-geti-va din situatia respectiva pentru a va limpezi capul, sugereaza dr. So-rensen. Spuneti-i "adversarului" ca sunteti prea furios pe moment si suge­rati o data ulterioara cānd sa reluati discutia.

īncercati o calatorie īn timp. Deschideti Back to the Future a lui Michael J. Fox si transportati-va īn viitor cu 10 luni sau cu 10 ani. "Oare ceea ce va īnfurie acum va mai fi cu adevarat o problema peste l O ani, l O luni sau chiar 10 minute? " īntreaba dr. Buxman.

"īn 99 la suta din cazuri probabil ca nu." Iar daca sunteti pe punctul de a face ceva sub impulsul momentului, gānditi-va la urmari.

Mentineti-va ocupat din punct de vedere fizic. Cānd va apuca furia, fa­ceti ceva concret cu māinile, picioarele, fata si maxilarele - orice, de natu­ra sa va elibereze tensiunea din muschi si sa va abata atentia. De exemplu, daca sunteti acasa, luati un prosop de baie si faceti-i noduri strānse, suge­reaza dr. Lee. Iar īn timp ce īl īnnodati, gemeti, oftati sau vaitati-va. Dupa

Ostilitate

10-15 minute, īnchipuiti-va ca nodurile care se aflau īn dvs. īnsiva se afla acum īn prosop.

Daca furia va afecteaza la locul de munca, luati-va o jucarie. Oricine ar trebui sa aiba pe masa de lucru obiecte care īl amuza, spune dr. Buxman, fie ca este vorba de o jucarie pe care o īmpletiti si o rasuciti, fie ca este o min­ge sau un ghem.

Distrageti-va atentia. Daca, de exemplu, persoana din fata dvs. la coa­da de la magazin are o multime de cumparaturi si acest lucru va īnfurie, dr. Buxman recomanda sa va īndreptati atentia īn alta parte pāna cānd cum­paratorul respectiv a trecut de casa.

Priviti pe altcineva sau vorbiti cu persoana din spate.

Nu beti niciodata de unul singur. Atunci cānd sunteti furios, l cutie - sau poate 12 - de bere va poate parea cel mai bun prieten. Dar īnecān-du-va mānia īn alcool, mai ales singur, nu faceti decāt sa agravati proble­ma. Tocmai cānd v-ati ametit este probabil sa neglijati mesajul ameninta­tor al sefului.

īn schimb, sunati-va cei mai buni prieteni si invitati-i la o sedinta de smiorcaiala sau la ora vesela. Delectati-va cu cāteva bauturi si folo-siti-va timpul sa va varsati necazul, iar mānia sa va iasa din minte. Chiar īnainte de a va da seama veti rāde si veti fi uitat ce v-a facut sa dati īn clocot.

SUNTE I PE CALE DE A EXPLODA?

Lynne McCIure, specialista n gestionarea m niei, spune ca semnele care duc la izbucnirea furiei sunt usor de observat. Fiti atent la:

Palpitatii. Simtiti inima gata sa va iasa din piept si respiratia devine n­tretaiata

Supra ncalzire. Temperatura corpului creste si ncepeti sa transpirati. De aici", spune dr. McCIure, vine expresia am luat foc ."

Fixatii. Va cramponati de ceva care v-a nfuriat. Daca va aflati ntr-un grup de 14 persoane si aveti impresia ca cineva care v-a nfuriat cu 2 sapta­m ni n urma va priveste insistent, atunci aveti o problema", spune ea.

Reactie exagerata Aceasta nseamna ca orice lucru minor, cotidian, de exemplu lipsa tonerului n fotocopiator, va scoate din sarite. C nd cel mai mic lucru va nfurie, acesta constituie adesea un semn de m nie fara solutie", constata dr. McCIure.

Ostilitate

Zbierati cāt va tin puterile. Daca ati avut o zi proasta la lucru, dr. Lee sugereaza sa va trageti masina īn cea mai apropiata parcare, cu geamurile automobilului īnchise, si sa racniti cāt va tin puterile, īnjurati, īnjurati cu adresa, nu la modul general.

Daca sunteti acasa, luati o perna si urlati cu capul īn ea. Perna va īnabusi zgomotul, asa ca vecinii nu va vor auzi. Cāt de mult ar trebui sa zbierati? "Atāt cāt aveti energie", spune Lee. "Poate parea prea simplu, dar va elibe­rati numaidecāt."