PARTICULARITATILE TERAPIEI LOGOPEDICE LA COPILUL CU SINDROM DOWN
Date generale
Nume si prenume : C.R.M.
Data nasterii
Domiciliul: orasul Targu Frumos -
Diagnostic medical: Sindrom Down
Anamneza :
Mama 28 de ani, primipara, sarcina cu evolutie normala. Nastere la termen, copilul avand greutate normala. La nastere a fost diagnosticat cu sindrom Down clasic.
La 3-4 ani, vorbirea se mentinea la stadiul de gangurit. Dupa aceasta varsta, limbajul inregistreaza o evolutie foarte lenta. Noile cuvinte, fiind mult denaturate, nu puteau fi intelese decat de cei care se ocupau de cresterea lui.
Din punct de vedere al dezvoltarii fizice s-a observat o evolutie greoaie, aceasta fiind marcata de obezitate.
R. provine dintr-o familie formata din 4 membri : parintii si bunica materna care il ingrijeste, parintii fiind in cea mai mare parte a zilei absenti.
Hiperprotectia familiei a dus la o slaba socializare a copilului, la contacte extrem de reduse. La 6 ani este inscris la gradinita. Frecventeaza gradinita 2 saptamani, dupa care parintii sunt rugati sa-l retraga deoarece era foarte agresiv cu toti copiii si educatoarea nu-l putea stapani.
Sta sub supravegherea bunicii pana la 9 ani si jumatate, cand vine la cabinetul de logopedie din Scoala Speciala Targu frumos, unde incepe terapia. O luna mai tarziu, este integrat in clasa I, in aceeasi unitate. In prezent este elev in clasa a II-a.
Date medicale
Este un copil bolnavicios - prezinta sensibilitate crescuta la infectii, datorita pe de o parte deficitului de factori imunitari ai organismului si pe de alta parte hipertoniei care favorizeaza infectiile respiratorii. A prezentat des rinofaringite si afectiuni pulmonare.
Are predispozitie la carii dentare -necesitand tratamente stomatologice frecvente, acestea reprezentand o sursa de stress continuu. In prezent s-a evidentiat o dezvoltare anormala a maxilarului inferior, necesitand protezarea acestuia.
Evaluarea psihologica initiala a evidentiat:
capacitate de intelegere relativ buna, in acord cu vocabularul pasiv
imaginatie saraca , neproductiva
memorie de scurta durata, mecanica
capacitate de concentrare a atentiei scazuta -5 minute
instabilitate psihomotrica, agitatie
instabilitate afectiva, dependent de adult
temperamental- coleric, impulsiv, vioi, mobil, vorbaret (neinteligibil), cu manifestari de agresivitate - care vizau atat copiii cat si cadrele didactice care nu-i satisfaceau dorintele.
Concluziile evaluarii logopedice
Vorbire neinteligibila, redusa la incercari de modulatie a sunetelor, dar fara o reusita articulatorie. 'Vorbire' expresiva, de situatie in care para-verbalul era dominant.
Motricitatea generala greoaie datorata obezitatii, cat si lipsei de antrenament. Stereotipul dinamic articulator e foarte tulburat, apraxia organelor vorbirii nu-i permite executarea unor miscari la cerere (rotunjirea buzelor, ridicarea varfului limbii, fluierarea). Prezinta sinchinezia miscarilor asociate de buze si maxilar (grimase, ticuri), dar si protruzia linguala.
Evaluarea logopedica a evidentiat pronuntia defectuoasa a tuturor sunetelor, inclusiv a vocalelor, in cadrul pronuntiei reflectate. In vorbirea independenta, cu exceptia unor silabe, toate sunetele sunt grav afectate. Ritm alert al vorbirii.Se observa o mare discrepanta intre posibilitatile intelectuale si grava insuficienta a manifestarilor verbale.
Diagnostic logopedic
Intarziere severa in dezvoltarea limbajului
Tahilalie
Disgrafie
Alalie mixta, predominant motorie.
Terapia logopedica
Complexitatea tulburarilor a impus initierea unor terapii complexe, urmarindu-se actionarea asupra diferitelor laturi: articulatorie, a dezvoltarii limbajului, dezvoltarii motricitatii generale si fine, memoriei, atentiei, afectivitatii si nu in ultimul rand psihocomportamentale.
Avand in vedere complexitatea tulburarilor, am realizat un program individualizat care urmarea achizitionarea gradata a abilitatilor de comunicare.
In prima etapa s-a urmarit:
-formarea unei respiratii costo-diafragmatice
-inlaturarea tulburarilor motricitatii organelor de vorbire, pentru a crea posibilitatea articularii corecte a diferitelor sunete
-dezvoltarea auzului fonematic pentru o buna sesizare si diferentiere a sunetelor
-exercitii pentru concentrarea atentiei, stimularea memoriei
Primele exercitii au fost exercitii de gimnastica a aparatului fono-articulator, in vederea inlaturarii apraxiei acestuia si exercitii de gimnastica respiratorie pentru educarea respiratiei, a echilibrului dintre inspir si expir in scopul asigurarii unor functii biologice.
Am trecut apoi la miscari mai complexe si mai precise a buzelor, limbii, obrajilor, pe baza imitarii, in fata oglinzii, fara emitere de sunete.
Pe masura diminuarii dificultatilor articulatorii am trecut la emiterea sunetelor. In prezent emite, reflectat, vocalele a, e, i, o, u, intampinand greutati la ī, a, precum si silabe formate din 2 vocale : au, ua, ai, ou, eu. Emite silabe deschise formate din consoanele m, n, p, b, t, d (ex. ma, me, mi, m, mu; n, ne, no, nu, ni; pa).
Rosteste o serie de cuvinte 'apa', 'asa', 'dada', 'buba', 'doi', 'copii', 'gata', 'Ina', 'pui', 'hai', 'paru'-patru, 'padon' -pardon, 'ute' - uite, 'pocu' - porcul, 'coco' - cocos, 'baca'- vaca, 'mao' - maro. Se insista asupra diversificarii cuvintelor invatate, nu asupra corectitudinii pronuntiei.
Asociaza silabe : pa-pa, ta-ta, ma-ma, na-na, co-co, da-da, ba-ba.
Formuleaza propozitii simple : 'nu pun' - nu spun, 'te-am pins' - te-am prins.
Foloseste cuvinte - verbe, in special, cu rol de propozitie :'da', 'hai', 'ute','poua', 'apa'.
Spune si recunoaste onomatopeele emise de diferite animale si pasari domestice, indicand sursa acestora : 'cane'-caine -ham-ham, 'baca'-vaca-mu-mu, 'pui'-pui-pui-pui, 'oi'-oaie-be-be, 'coco'-cocos, precum si alte onomatopee cunoscute.
Recunoaste si indica la cerere toate animalele si pasarile, inclusiv cele pe care nu le poate imita : rata, gaina, calul, porcul, pisica.
In vederea ameliorarii disgrafiei s-au efectuat exercitii pentru dezvoltarea motricitatii fine. A reusit sa treca astfel de la 'mazgalituri' la linii in spatiul grafic al caietului - si anume : linie oblica dreapta-stanga, linie dreapta orizontala si verticala, punctul. Coloreaza imagini mari, ramanand, cel mai ades, in spatiul desenului. Reuseste partial sa traseze contururile formelor geometrice.
Si-a imbogatit mult limbajul pasiv, indicand la cerere diferite obiecte din spatiu : casa, clasa, mediu.
Sorteaza dupa forma si culoare fara a putea verbaliza. De asemeni, cunoaste sensul notiunilor de spatialitate (sus, jos, pe, sub, langa) si notiunile perceptiv-motrice de forma, marime, culoare.
Socializare
Fiind integrat in colectivul clasei, s-a obisnuit sa stea in banca desi nu timp indelungat, sa respecte normele si regulile impuse de invatatoare.
Colegii din clasa l-au acceptat, il ajuta cand are nevoie, il sprijina cand nu reuseste sa faca ceea ce doreste -ex .il ajuta sa traga fermoarul la haina.
In urma socializarii, se observa scaderea agresivitatii atat fata de adulti, cat si fata de colegi.
Prognostic logopedic
Evolutie lenta pe toate liniile : articulatorie, a limbajului, intelectului, scris-cititului, cu posibilitati limitate de recuperare pe linia limbajului oral -scris.
Exercitiile au fost efectuate in ordinea urmatoare
-exercitii de gimnastica a aparatului fono-articulator si exercitii de gimnastica respiratorie pentru educarea respiratiei fara/cu la emitere de sunete.
-emite, reflectat, vocalele a, e, i, o, u, intampinand greutati la ī, a, precum si silabe formate din 2 vocale : au, ua, ai, ou, eu.
-emite silabe deschise formate din consoanele m, n, p, b, t, d (ex. ma, me, mi, mo, mu ; na, ne, no, nu, ni ; pa).
-rosteste cuvintele 'apa', 'asa', 'dada', 'buba' , 'doi', 'copii', 'gata', 'Ina', 'pui', 'hai', 'paru'-patru, 'padon'-pardon, 'ute'-uite, 'pocu' - porcul, 'coco'- cocos, 'baca'-vaca, 'mao'-maro.
-asociaza silabe : pa-pa, ta-ta, ma-ma, na-na, co-co, da-da, ba-ba.
-formuleaza propozitii simple: 'nu pun' - nu spun, 'te-am pins' - te-am prins. Foloseste cuvinte / verbe cu rol de propozitie :'da', 'hai', 'ute','pou', 'apa'.
-spune si recunoaste onomatopeele emise de diferite animale si pasari domestice, indicand sursa acestora: 'cane'-caine -ham-ham, 'baca'-vaca-mu-mu, 'pui'-pui-pui-pui, 'oi'-oaie-be-be, 'coco'-cocos.
In vederea ameliorarii disgrafiei s-au efectuat exercitii pentru dezvoltarea motricitatii fine.
-a trecut de la 'mazgalituri' la linii in spatiul grafic al caietului - si anume: linie oblica dreapta-stanga, linie dreapta orizontala si verticala, punctul.
- coloreaza imagini mari, ramanand cel mai ades, in spatiul desenului. Reuseste partial sa traseze contururile formelor geometrice.
-si-a imbogatit mult limbajul pasiv, indicand la cerere diferite obiecte din spatiu: casa, clasa, mediu.
-sorteaza dupa forma si culoare fara a putea verbaliza.
-cunoaste sensul notiunilor de spatialitate (sus, jos, pe, sub, langa) si notiunile perceptiv-motrice de forma, marime, culoare.
|
