PATOLOGIA TIROIDEI

PATOLOGIA TIROIDEI

TIROIDITELE

DEFINITIE afectiuni inflamatorii sau infectioase ale parenchimului tiroidian, cu etiologie, expresie clinica si tratament foarte variate.

CLASIFICARE:

Acute

Subacute

Cronice: - specifice

- nespecifice

TIROIDITELE ACUTE

Reprez. 0,5% din patologia tiroidiana. Pot fi:

u   Supurate

u   Nesupurate

Etiologia

u   bacteriana (streptococi, stafilococi, pneumococi, Clostridium, Haemophilus influenzae, Pseudomonas),

u   virala, Coxiella burneti

u   fungica (Aspergillus Candida)

u   parazitara

Infectia glandei se poate realiza hematogen, limfatic sau prin propagare din vecinatate.

Manifestarile clinice

u   debut adesea brutal,

u   semnele inflamatorii locale

u   febra 38,5-40 C, frisoane, tahicardie

u   dureri cervicale profunde ce dau senzatia de presiune, iradiind spre unghiul mandibulei sau spre regiunea auriculara, exacerbate de deglutitie

u   pozitia antalgica de flexie a gatului

u   uneori pot aparea disfagie, dispnee, tuse iritativa sau disfonie.

Examenul local

u   Glanda marita de volum cu tegumente edematiate, eritematoase, cu hipertermie locala.

u   Palpare - tiroida de consistenta crescuta, dureroasa,

u   Fluctuenta = abces.

Examenele paraclinice

u   Leucocitoza cu neutrofilie

u   Valori crescute VSH

u   Val. crescute gamma si alfa 2-globuline.

u   Scintigrama tiroidiana - zona necaptanta, difuza.

u   Echografie - initial hipoecogen, transonic la constituirea abcesului.

u   Hemocultura poate izola uneori agentul patogen.

u   Radioiodocaptarea in limite normale.

u   Punctie pt. prelevare puroi si izolare agent etiologic

Complicatii

u   septice: abcedare (risc de mediastinita) ð fistulizare tegumente sau in organele vecine (esofag, trahee), chiar diseminari la distanta;

u   mecanice: compresiune pe structurile vecine (trahee, esofag, recurenti, lant simpatic cervical);

u   vasculare: tromboze

u   endocrine: rare (dupa vindecarea bolii pacientii raman eutiroidieni).

Diagnostic diferential

u   tiroiditele subacute

u   hemoragiile intratiroidiene (interstitiale sau intrachistice)

u   supuratiile cervicale extratiroidiene.

Tratament

u   Medicamentos

ð antibiotice (fct. de contextul clinic, hemoculturi, antibiograma).

ð antiinflamatoare, antialgice.

u   Chirurgical (abcedare)

ð evacuarea si drenajul colectiilor

ð tiroidectomii mai mult sau mai putin intinse.

TIROIDITELE SUBACUTE

Tiroidita subacuta De Quervain

(tiroidita granulomatoasa De Quervain)

u  predominant sexul feminin (F/B = 6/1) intre decadele 2 si 5 de viata

Etiopatogenia:

u  etiologie virala si/sau bacteriana,

u  testele serologice frecvent pozitive pentru virusuri (urlian, gripal, Cocsakie), Chlamidii sau enterobacteriacee.

u  terenul genetic - frecventa crescuta a haplotipului HLA-B, absenta antigenelor HLA-DR

Manifestari clinice:

u   Caracter sezonier (la sfarsitul primaverii), in mici focare epidemice.

u   Simptom. precedata cu 2-6 saptamani de afectiuni rinofaringiene febrile nespecifice, care pot trece nesemnalate de pacient.

u   Dureri cervicale, treptat intense, iradiere spre mandibula, insotite de disfagie, exacerbate de tuse, deglutitie

u   Manifestarile generale - febra (39-40 C), astenia fizica , starea de curbatura

Examenul local

u   Tiroida este hipertrofiata difuz sau asimetric, de consistenta ferma, dureroasa la palpare.

Examenele paraclinice

u   Sdr. inflamator (VSH 100 mm/h, leucocitoza, valori crescute alfa-2 globuline)

u   Stadiul initial – nivel crescut T3, T4, tireoglobulina, nivel scazut TSH si radioiodocaptare.

u   Uneori, la debut titruri crescute de Ac antitiroidieni.

u   Ecografia - hipoecogenitate difuza a tiroidei.

u   Examenul citologic - celule epitelioide gigante multinucleate.

Anatomia patologica

u   Macroscopic - tiroida hipertrofiata, dura, culoare alb-galbuie

u   Microscopic - reactie granulomatoasa multifocala, infiltratie limfo-plasmocitara si fibroza interstitiala. Granuloamele sunt centrate de celule gigante multinucleate cu aspect vacuolizat, inconjurate de macrofage, celule epitelioide si monocite (tiroidita granulomatoasa sau pseudotuberculoasa).

Diagnosticul pozitiv

u   durere in regiunea cervicala,

u   manifestari inflamatorii locale si generale,

u   scaderea marcata a radioiodocaptari

u   examenul citologic al punctiei tiroidiene

Diagnosticul diferential

u   tiroidita acuta,

u   tiroidita limfocitara subacuta,

u   tiroidita Hashimoto

u   boala Basedow-Graves,

u   hemoragia intrachistica si

u   carcinomul anaplazic tiroidian.

Evolutia, de regula, spre vindecare (spontana sau sub tratament);

Initial faza distructiva (hipertiroidie) ð faza de hipotiroidie ð perioada de recuperare functionala.

Prognosticul este bun, recidive rare (circa 1,8%).

Tratament

u   Posibila vindecare spontana in cateva saptamani sau luni.

u   Formele moderate – tratam. cu AINS.

u   Formele severe - PDN 30-40 mg/zi. (ameliorare clinica ð doza se scade treptat la 5mg/zi, 4-6 saptamani)

u   Reluarea simptomatol. ð reluarea si mentinerea tratamentului 6 luni.

TIROIDITELE CRONICE NESPECIFICE

1.Tiroidita Hashimoto

(tiroidita limfocitara cronica, struma limfomatoasa, tiroidita cronica autoimuna)

u   incidenta 1% in populatie

u   sexul feminin (F/B = 9/1)

u   in decadele 3-6 de viata

Etiopatogenia

Autoimuna, dovezi:

u   Evidentiere Ac antitiroidieni, unele structuri antigenice relativ comune la pacienti = „teren favorabil” aparitiei acestei boli;

u   AHC de tireopatii autoimune;

u   Prez. altor afectiuni autoimune extratiroidiene (LES, poliartrita reumatoida, dermatomiozita etc.);

u   Prez. Ag HLA-DR5, HLA-DR4, HLA-DR5, HLA-DQW7 (riscul aparitiei bolii > 4 ori).

Manifestarile clinice

u   gusa care creste progresiv in cateva saptamani sau luni, volum mediu, simetrica, nedureroasa (disconfort local), consistenta omogena (uneori discret boselata), fara fenomene de compresiune, f. rar insotita de microadenopatii cervicale;

u   in aceasta etapa frecvent eutiroidie (80%), hipotiroidia (15%), hipertiroidie (5%).

u   insotita de astenia fizica, crampe musculare, discreta crestere in greutate, edeme gambe.

Examenele paraclinice

u   Sdr. inflamator nespecific de intensitate moder. (VSH putin crescut sau normal, leucocitoza absenta, alfa 2 si gammaglobulinele

u   Ac antimicrosomali 100% cz., Ac antitireoglobulinici 90% cz., mai rar Ac anti T3 si anti T4.

u   Examenul radiologic cervical si toracic - opacitate mediastinala (gusa plonjanta), devieri ale traheei.

u   Tomografia computerizata

u   Ecografia - tiroida marita de volum, zone hipoecogene.

u   Scintigrama tiroidiana cu I123 sau Tc199 - aspect neomogen; cu Galiu - hipercaptare la nivelul zonelor infiltrate limfoid.

u   Iodocaptarea - mult timp normala; odata cu distrugerea parenchimului tiroidian ð aproape nula.

u   Testul cu perclorat de potasiu - pozitiv in 60% cz.

u   Examenul citologic al punctiei tiroidiene in zonele hipocaptante sau hipoecogene - numeroase limfocite si tireocite normale.

Anatomie patologica

Macroscopic

u   tiroida hipertrofiata global sau partial

Microscopic

u   infiltratie limfocitara, leziuni foliculare si fibroza.

Diagnosticul pozitiv

-manifestari clinice,

-determinarea Ac antitiroidieni,

-citologia punctiei tiroidiene.

Diagnosticul diferential

-tiroiditele subacute,

-gusa simpla,

-neoplasmul tiroidian.

Evolutia

-lenta,

-instalarea hipotiroidismului in luni sau ani de zile.

Tratament

Medicamentos

u   Corticoizii ð diminua rapid volumul glandei, amelioreaza functia tiroidei.

Chirurgical - indicatii

u   fenomene de compresiune

u   diagnosticul diferential cu limfomul sau cancerul tiroidian nu poate fi facut

TIROIDITELE CRONICE NESPECIFICE

2. TIROIDITA CRONICA RIEDEL LEMNOASA

u   foarte rara, 1% din patologia tiroidiana.

u   stadiul final al tiroiditei Hashimoto sau al celei subacute.

u   se poate asocia cu fibroza retroperitoneala, mediastinala, fibroza glandelor salivare si lacrimale, colangita sclerozanta

Date clinice

u   sexul feminin in decadele 3-6 de viata

u   hipertrofie tiroidiana difuza fenomene de compresiune.

u   Examenul local - gusa de consistenta dura, lemnoasa, uneori discret sensibila la palpare.

u   Clinic - eutiroidie sau hipotiroidie

Date paraclinice

u   Sdr. inflamator discret exprimat, val. crescute VSH si alfa 2-globuline.

u   Hormonii tiroidieni - valori normale sau usor scazute.

u   Ecografie - imagini hipoecogene, uneori cu invazie extracapsulara.

u   Scintigrafie - imagini neomogene cu zone afixatoare

Anatomie patologica

u   structura tiroidei este dezorganizata,

u   procesul fibrozant extensiv invadeaza structurile extratiroidiene,

u   infiltrate limfo-plasmocitare si cu eozinofile.

Diagnosticul diferential

- cancerul tiroidian (exam. AP)

Evolutia

u   Variabila

u   Procesul fibrozant

se poate autolimita dupa cativa ani de evolutie

poate deveni extensiv la structurile cervicale vecine (trahee, esofag, recurenti).

u   Aprox. 30% din pacienti dezvolta si fibroze extratiroidiene.

Tratament

u   Chirurgical - singura solutie cand exista sdr. compresiv ð tiroidectomii totale/subtotale.

u   Corticoterapia - fara rezultate notabile.

TIROIDITELE CRONICE SPECIFICE

tiroidita luetica

tiroidita tuberculoasa,

tiroidita actinomicotica.

u   f.rare

u   afectarea tiroidei in contextul existentei bolii de baza, procesul frecvent cronic

u   clinic - gusa cu/fara fenomene de compresiune

u   dgn. precizat AP (punctie sau postop.)

u   tratamentul bolii de baza ð remisiunea manifestarilor tiroidiene

GUSILE

u   DEFINITIE: marirea de volum a glandei tiroide, de origine benigna, excluzand etiologia inflamatorie si cancerul.

u   Se adauga tulburarilor functionale.

u   Gusa este modificarea structurala a tiroidei aparuta ca urmare a incapacitatii glandei, de a asigura nivelul plasmatic normal de hormoni tiroidieni, cu feed- back-ul reglator exercitat de axul hipotalamo-hipofizar ramas nealterat.

Clasificare epidemiologica si etiopatogenica

u   a. Gusa familiala - cauzata de factori genetici (congenitala)

u   b. Gusa dobandita

endemica - factor de mediu (deficitul de iod); Milcu distrofie endemica tireopata (DET);

sporadica

Dupa localizare: gusa aberanta (ectopica)

Epidemiologie

u   In lume - 655 milioane persoane cu gusa cauzata de deficitul de iod , din care 20 milioane cu handicap mental: Himalaya, Anzii Sud-Americani, Centrul Africii, Alpi, Pen. Balcanica.

u   Romania se incadreaza intre tarile cu deficit moderat-sever.

u   In tara noastra - ambii versanti ai Carpatilor, Podisul Transilvaniei, Moldova, Maramures.

u   gusogeneza se declanseaza cand glanda este incapabila sa mai asigure un nivel sanguin normal al hormonilor tiroidieni.

u   Ca urmare a feed-back-ului negativ ð hipersecretia TSH ð hipertrofia si hiperplazia structurilor tiroidiene cu scopul de a se reface nivelul plasmatic al hormonilor tiroidieni prin cresterea substratului morfologic.

Morfopatologie

u   a. Gusa parenchimatoasa difuza. Microscopic, arhitectura histologica este pastrata, insa cu vascularizatie bogata, cresterea numarului de foliculi si a cantitatii de coloid, iar tireocitele au aspect cilindric.

u   b. Ulterior, retentia coloidala ð involutia celulelor epiteliale, cu aplatizarea lor ð gusa microfoliculara.

u   Continuarea acumularilor de coloid ð gusa macrofoliculara. Macrofoliculii pot conflua formand chisturi (gusa chistica).

u   Chist tiroidian unic sau multiplu. Macroscopic, in gusa chistica, glanda este mult marita si de consistenta moale; cresterea brusca a unei gusi chistice poate fi expresia unei hemoragii intrachistice.

u   c. Gusa nodulara. Succesiunea hiperplaziei cu perioade de involutie poate determina delimitarea prin tesut conjunctiv a unor zone glandulare ce se vor izola de controlul hipofizar si vor evolua independent: nodulii tiroidieni (gusa nodulara)

u   Nodulii pot fi unici sau multipli (gusa multinodulara).

u   d. Gusa vasculara este consecinta proliferarii intense a patului vascular.

u   e. Dezvoltarea predominanta a tesutului conjunctiv determina gusa fibroasa care se poate calcifica sau chiar osifica. Consistenta este dura, iar tulburarile de compresiune pot fi importante.

Localizare

u   gusa cervicala anterioara („gusa normal situata” )

u   cervico-mediastinala - cu origine in regiunea cervicala;

u   aberanta (ectopica)

Tablou clinic

u   Anamneza

u   zona geografica de unde provine bolnavul;

u   AHC, APP si eventuala corelatie dintre acestea si debutul bolii: pubertate, graviditate, menopauza, stress, tratamente urmate pentru alte afectiuni;

u   debutul - insidios, marcat de regula de sesizarea de catre anturaj sau pacient a formatiunii cervicale si/sau a unor tulburari functionale;

u   investigatii si tratamente;

u   evolutia gusii si a tulburarilor asociate.

Examenul obiectiv

Examenul local

u   Inspectia - formatiune situata la nivelul regiunii cervicale anterioare, mobila cu deglutitia.

u   Glanda poate fi marita global, simetric (aspect „in fluture”) sau predominant de partea unui lob si/sau a istmului (gusa lobara, respectiv istmica)

u   Dimensiunea

marire discreta a glandei (gusa mica);

gusa mijlocie (de 2-3 ori volumul normal),

gusa mare - atinge sau depaseste baza gatului (stergerea fosetei suprasternale), precum si depasirea cartilajului tiroid si marginii anterioare a sterno- cleido-mastoidienilor;

gusa giganta atinge gonionul, regiunea mastoidiana, iar posterior trapezul.

Semne de compresiune pe structurile invecinate:

u   nervoase: recurent (voce bitonala), simpaticul cervical (sindrom Claude-Bernard-Horner = enoftalmie + mioza + congestia fetei de partea lezata), hipoglos (la proiectarea anterioara a limbii varful acesteia este deviat de partea lezata), frenic (sughit), spinal (pareze sau paralizii ale muschilor sterno-cleido-mastoidieni si trapezi), vag (manifestari gastrice);

u   vasculare: venoase (ectazii venoase, epistaxis, tenta cianotica a fetei) si arteriale (tulburari de irigatie cerebrala);

u   esofagiene cu disfagie;

u   traheale cu dispnee de tip inspirator sau expirator, stridor; semnele de compresiune traheala se vizualizeaza mai bine radiologic

Palparea Examinarea din spatele bolnavului. Se urmaresc:

u   dimensiunile fiecarui lob, a istmului precum si a formatiunilor circumscrise palpabile, exprimandu-le in milimetri sau centimetri

u   consistenta formatiunii

u   mobilitatea pe planurile superficiale si profunde;

u   adenopatii loco-regionale;

u   prezenta durerii;

u   „freamat” in gusile vasculare.

Ascultatia - in gusa vasculara se percep sufluri sistolice.

Examenul general pe aparate si sisteme

u   Forma oligosimptomatica, cu status hormonal normal (gusa cu eutiroidie) sau modificat, dar fara expresie clinica;

u   Forma endocrinopata cu manifestarile clinice ale hipo- sau hipertiroidiei; se adauga uneori semnele altor afectari endocrine concomitente: insuficienta paratiroidiana, boala Addison, sindroame hipofizare

u   Forma neuropata - tulburari neuro-psihice ireversibile

EXPLORAREA PARACLINICA MORFOLOGICA

u   Echografia - dimensiunile tiroidei si caracterul hipoechogen (chisturi) sau hiperechogen (noduli).

u   Radiografia cervico-toracica - devierile traheale, gusile plonjante, calcificarile

u   Scintigrafia tiroidiana cu 131I, 123I sau 99Technetiu - date morfologice, date asupra functionalitatii leziunilor din glanda - noduli „calzi” (hiperfunctionali) sau „reci” (hipofunctionali).

u   Punctia-aspiratie uneori are si valoare terapeutica fiind suficienta pentru tratarea chisturilor tiroidiene sau a nodulilor (prin injectare de subst. sclerozante).

u   Laringoscopia - evaluarea preoperatorie a starii corzilor vocale.

u   CT si IRM nu se practica de rutina

EXPLORAREA PARACLINICA FUNCTIONALA

u   TSH crescut;

u   Valorile T3 (N 50-150 g) si T4 (N 4,5-9,5 g), PBI (N 4-8 g);

u   Testele dinamice - necesare pentru investigarea feed-back-ului reglator:

Testul Werner (de frenare cu hormoni tiroidieni) - pozitiv;

Testul Querido (de stimulare cu TSHpozitiv.

u   Iodocaptarea tiroidiana este crescuta in primele 6 ore (in gusa endemica)

u   Testele pentru explorarea tulburarilor de hormonogeneza

Diagnostic pozitiv

Diagnosticul de organ:

u   Elementele clinice: formatiune mobila cu deglutitia, solidara cu conductul laringo-traheal; Scintigrafia - releva fixarea I131 de catre formatiune.

Diagnosticul de gusa se stabileste prin:

u   Anamneza: provenienta dintr-o zona endemica, antecedentele heredo-colaterale si personale;

u   Examen clinic: caracterele formatiunii;

u   Examenele paraclinice morfologice si cu scop diagnostic.

Diagnosticul functional daca gusa este eutiroidiana, hipotiroidiana sau hipertiroidizata.

In final, in formularea diagnosticului, pe langa GUSA se precizeaza:

u   tipul anatomo-clinic: chistica, coloida, nodulara, multinodulara, multi - hetero - nodulara, vasculara etc.;

u   tipul functional: eutiroidiana (normotiroidiana), hipotiroidiana sau
hiper tiroidizata (gusa toxica)

Diagnostic diferential

a. Cu alte tumori cervicale:

u   Chistul de canal tireoglos - median, de obicei sub hioid, mobil cu deglutitia si la protruzia limbii; poate prezenta un orificiu fistulos, fenom. Inflam., consistenta moale;

u   Tumori dermoide: imobile cu deglutitia si protruzia limbii, situate median; consistenta difera in functie de continut;

u   Chisturile branhiale se pot dezvolta pe traiectul unor fistule branhiale. La exprimare, prin fistula se evacueaza un lichid in care se evidentiaza cristale de colesterol.

u   Adenopatii cervicale inflamatorii specifice sau nespecifice;

u   Tumori benigne:lipoame, chisturi sebacee, angioame;

u   Tumori ale glomusului carotidian;

u   Neurofibroame, neuroblastoame ce pot aparea la orice nivel al nervilor cervicali;

u   Higroma chistica - tumora a vaselor limfatice, moale, neregulata, situata lateral; apare la copii.

u   Tumori maligne: Hodgkin, adenopatii, limfosarcoame.

b. Cu alte afectiuni tiroidiene:

u   Hipertrofii functionale aparute la pubertate, sarcina, menstruatie;

u   Tiroidita acuta - semne inflamatorii locale si generale;

u   Tiroidita subacuta de Quervain

u   Tiroidita limfomatoasa Hashimoto

u   Tiroidita lemnoasa Riedel –duritate glanda;

u   Tiroidite cronice specifice: sifilis, tbc, actinomicoza etc;

u   Hipertrofia din hipertiroidie se asociaza cu sindrom tireotoxic

u   Cancerul tiroidian - nodul dur, adenopatie satelita, dgn. se stabileste prin exam. AP.

Complicatii

u   Functionale: hipo- sau hipertiroidie (forma endocrinopata);

u   Infectioase, strumita cu marirea gusii si fenomene inflamatorii

u   Hemoragii interstitiale sau intrachistice, cu marirea brusca a formatiunii

u   Mecanice, urmarea compresiunilor pe organele vecine.

u   Malignizarea este frecventa in gusile nodulare; nodulii solitari prezinta un risc de degenerare maligna de 4 ori mai mare decat cei multipli

Tratament

Tratamentul profilactic

u   Are importanta in combaterea gusii endemice. Profilaxia cu iod este o problema aflata in atentia O.M.S

u   Aportul normal de iod pentru un adult este de 100 - 200 μg/ zi, iar hipertrofia tiroidiana se declanseaza la cantitati < 40 μg/ zi.

u   In tara noastra, preparatele utilizate pentru suplimentarea aportului iodat sunt:

sarea iodata ce contine iod in proportie de 1 / 20.000, 10g de sare pe zi asigurand o cantitate de iod de 200 μg / zi

iodura de potasiu prezentata sub forma de comprimate (1mg KI) sau solutie (2‰ KI, 10 picaturi echivaland cu un comprimat)

Tratamentul conservator

a. tratamentul substitutiv cu hormoni tiroidieni

In gusile nodulo-chistice rezultatele sunt slabe

Alte indicatii: pregatire preoperatorie pentru pacientii cu gusa hipotiroidiana si prevenirea recidivelor dupa tiroidectomii subtotale.

Extractul de tiroida (Tiroida), sub forma de drajeuri continand 75mg pulbere de tiroida;

Levotiroxina (Thyreotom® , Euthyrox®) tironina (Triiodotironina,).

b. Iodoterapia este rezervata cazurilor de gusa parenchimatoasa difuza recenta

c. Iodul radioactiv are indicatii limitate

d. Suprimarea unor factori etiopatogenici.

e. Punctia - aspiratie tiroidiana are si rol curativ in cazul chisturilor, injectarea de solutii sclerozante

Tratamentul chirurgical

A. Indicatii:

u   Esecul tratamentului conservator,

u   Gusa multinodulara sau nodul tiroidian solitar (risc mare de malignizare in special in cazul nodulilor „reci”);

u   Gusa cu leziuni ireversibile (fibroza, chisturi recidivate dupa aspiratie);

u   Gusa complicata: tendinta la hipertiroidizare, strumita, hemoragii intrachistice sau intraparenchimatoase, tulburari de compresiune;

u   Considerente estetice.

B. Metode:

u   Tiroidectomia subtotala este operatia prin care se extirpa tiroida cu lasarea pe loc a unei lame de tesut glandular indemn in scopul mentinerii unei surse endogene de hormoni tiroidieni.

u   Tiroidectomia totala consta in exereza in totalitate a glandei.

u   Exerezele limitate, lobistmectomii, enucleerea unui nodul unic, sunt indicate doar daca exista certitudinea normalitatii tesutului tiroidian restant; impun de asemenea o supraveghere postoperatorie

Prognosticul

u   este favorabil;

u   in formele endocrinopate visceralizate sau neuropate prognosticul este modificat datorita ireversibilitatii unor leziuni sistemice

Forme clinice

Gusa simpla

- difuza (parenchimatoasa, coloida, polimorfa)

- nodulara

Gusa endemica

Nodulul tiroidian solitar

Forme clinice particulare

Gusa cervico- mediastinala

u   5% din cazuri (pediculul cervical inferior).

Fiziopatologie:

u   formatiunea mult marita actioneaza prin greutatea sa slabind si dislocand structurile anatomice invecinate care cedeaza la nivelul zonei cu rezistenta mica.

u   presiunea negativa intratoracica, compresiunea exercitata de musculatura cervicala, deglutitia.

Morfopatologie:

u   Gusa poate fi predominant cervicala sau predominant mediastinala. Originea ei poate fi dintr-unul sau ambii lobi, iar vascularizatia este tributara pediculului tiroidian inferior.

Diagnostic pozitiv

u   Anamneza poate releva falsa diminuare sau disparitie spontana a unei gusi cervicale.

u   Clinic - poate fi complet asimptomatica sau prezinta semne generale determinate de rasunetul functional (hipo- sau hipertiroidie) si/sau semne de compresiune mediastinala.

u   La examenul local, formatiunea se deceleaza suprasternal in timpul deglutitiei prin manevra Valsava

u   Radioscopia toracica evidentiaza formatiunea mediastinala anterioara, mobila cu deglutitia. Scintigrafia cu 131I stabileste diagnosticul de organ si de tip anatomo-functional.

u   CT este un examen important pentru stabilirea rapoartelor de vecinatate.

Diagnosticul diferential: adenopatiile mediastinale, cancerul bronho-pulmonar, tumori timice, mediastinale.

Boala Basedow

u   Autoimuna – Ig G stimulanti

u   Asociaza : hipertiroidism, gusa si oftalmopatie (exoftalmie, edem palpebral, retractia pleoapei superioare, rar-diplopie)

u   Dg. clinic+ paraclinic + ofta

TRATAMENT MEDICAL

u   ATS (Methimazol)

u   – blocante (propranolol)

u   Sol. Lugol – preop

u   Corticosteroizi

u   Iod radioactiv

TRATAMENT CHIRURGICAL – indicatii

u   Forme severe

u   Nu rasp la trat medical

u   Tineri

u   Boln necooperanti

u   Nodul rece in int gl

u   Complic cardiace

u   Sarcina