PEDODONTIE
Cronologia Dezvoltarii Dentare
Forma : mai subtiri
si mai globulosi
CI : e mai mic decat CS. Cuspidul se abrazeaza, pantele sunt inegale, crestele
longitudinale pot lipsi, astfel ca fata linguala poate fi concava
Molarii
-sunt inlocuiti de premolari
-au diametrul mezio-distal mai mare ca cel al dintilor permanenti ce ii vor inlocui ( PM)
-M1S: 2 / 3 / 4 cuspizi. Daca are 2 cuspizi poate fi confundat cu un PM. Daca are 3 cuspizi,
doi sunt vestibulari si unul palatinal. Daca are 4 cuspizi, doi sunt vestibulari si doi
sunt palatinali ( MP>MV>DV>DP). Pe fata vestibulara exista o proeminenta
cervicala. Poate exista un cuspid accesoriu la cuspidul MV. Pe Fata vestibulara, in 1/3
meziala exista o proeminenta mai mare ce imbraca forma unui tubercul : TUBERCUL
ZUCKERKANDEL ( la acest nivel poate aparea o prelungire a camerei pulpare).
!!!Uneori radacina mezio-vestibulara poate avea doua canale.
-M2S: este o miniatura de M1 PERMANENT. Poate avea TUBERCULUL LUI CARABELLI pe
fata palatinala. Pe fata vestibulara are o proeminenta la colet. Camera pulpara este
mare, cornul pulpar mezio-vestibular fiind superficial. Are 3 radacini ( 2 vestibulare, 1
palatinala). Are 3 canale. Diametrul mezio-distal este putin mai mare decat cel al
PM2S.
-M1I : portiunea meziala este de 2 x mai inalta decat portiunea distala. Diametrul mezio-
distal este putin mai mare ca cel al PM1I. Pe fata vestibulara are o proeminenta
cervicala.Prezinta TUBERCULUL ZUCKERKANDEL. Are 4 cuspizi ( 2 vestibulari, 2
Linguali). Uneori cuspizii meziali pot fi uniti printr-o mica creasta. Camera pulpara
este mare, are 4 coarne pulpare ( cel MV e superficial). Camera pulpara emite un golf
spre tuberculul ZUCKERKANDEL. Camera pulpara poate emite un golf catre
proeminenta cervicala vestibulara !!!daca in prepararea cavitatilor la cariile de colet
adancim prea mult putem sa deschidem camera pulpara. Are 2 radacini, meziala si distala, 2 canale pe radacina meziala ( Mezio-vestibular si Mezio-lingual). Pe radacina
distala pot exista 1-2 canele ( disto-vestibular si disto-lingual).
-M2I: o miniatura de M1I PERMANENT. Pe fata vestibulara are o proeminenta vestibulara.
Suprafata vestibulara este mai convergenta spre ocluzal decat cea linguala !!! Cavitatile se fac mai retentive cu peretii laterali convergenti spre ocluzal. Are 2 radacini ( meziala si distala) si 3-4 canale. Camera pulpara e cea mai mare de la toti dintii temporari. Cornul mezio-vestibular e foarte superficial !! retentia ocluzala la o cavitate ocluzala clasa a II-a pe o carie meziala, partea mezio-vestibulara sa fie mai superficiala iar partea lingo-distala mai profunda.
STRUCTURA DINTILOR TEMPORARI
-Grosimea straturilor dure e cu 1/3 mai mica decat la dintii permanenti.
-Compozitia chimica este si ea diferita. Smaltul are fluor mai putin.Sarurile minerale scad o data cu
resorbtia radiculara in dentina
-SMALTUL:
-30 % mai redus
-grosime uniforma
-mai permeabil deoarece maturarea post-eruptiva e mai mica in timp !!! Posibilitatea de afectare carioasa este mai mare ca la dintii permanenti.
-Histologic stratul extern aprismatic in care componenta organica predomina are o grosime de 30 microni La obturatiile cu compozite demineralizarea acida va trebui sa dureze DUBLU.
-In componenta anorganica cristalele de hidroxiapatita sunt paralele cu axul lung al dintelui la cuspizi si fosete iar cervical sunt perpendiculare pe jonctiunea smalt-dentina !!! NU se va mai face bizotare la cavitatile preparate la acesti dinti.
-Linia neonatala este o zona de minima rezistenta
-DENTINA:
-Linia neonatala este o zona de minima rezistenta
-Diametrul mare al canaliculelor dentinare , mai ales la jonctiunea smalt-dentina va duce la
-CEMENTUL :
-mai subtire ca la dintii permanenti
-jonctiunea smalt-cement e diferita. In 60 % cementul acopera smaltul, in 30 % intre smalt
si cement exista spatiu, doar in 10 % smaltul acopera cementul
-PULPA:
-cu cresterea in varsta sufera fenomene regresive sensibilitatea dintilor temporari este
mai mica decat cea a dintilor permanenti. Receptorii nervosi de la acest nivel sunt mai putin
numerosi. Fibrele nervoase se organizeaza in plexuri subodontoblastice ce sunt incomplet dezvoltate. Axonii sunt mai putin mielinizati !! Pulpa e mai putin sensibila
RESORBTIA RADICULARA
=fenomenul fiziologic de scurtare treptata a radacinei dintilor temporari pana la disparitia ei totala urmata de exfolierea dintelui si inlocuirea lui cu succesorul permanent. E dictata genetic.
-Debuteaza la 1-2 ani dupa inchiderea apexului dintelui temporar si cu 3-4 ani inainte de inlocuirea de catre dintele permanent.
-Astfel la frontali debuteaza la 4-5 ani, la molari si canin superior la 8 ani iar la canin inferior la 6 ani
-procesul se desfasoara ritmic, cu perioade de activitate accelerata, urmate de perioade de pauza. In perioadele de pauza se poate REFIXA PARTIAL.
-acest proces se aseamana cu resorbtia osoasa. Se desfasoara pe seama ODONTOCLASTELOR. Odontoclastele provin din monocitele sistemului reticulo-histiocitar, care sosesc la nivel dentar pe cale sangvina. Mai multe monocite se unesc si formeaza un odontoclast (= celule mari, mai multi nuclei, numeroase organite celulare; fosfataza acida). -Procesul e reglat hormonal: calcitonina il inhiba iar PTH( parathormonul) il stimuleaza
-Resorbtia radiculara are loc incepand de la apex. Membrana odontoclastelor se plicatureaza si apare "ZONA in PERIE"= arata disponibilitatea odonoclastelor de a incepe resorbtia. Ele vor elibera fosfataza acida ce va dizolva sarurile minerale.
Factori incriminati :
1.Presiunea dintelui permanent de inlocuire pe radacinile dintelui temporar, atunci cand dintele permanent incepe sa erupa ( cand coroana s-a terminat si incepe sa se formeze radacina).
-Argumente:
-oprirea/ incetinirea ritmului de resorbtie la dintii temporari ce NU au succesor
-la 2 dinti vecini apare resorbtia simultana cand exista un succesor foarte mare
-apare resorbtie in alt loc, in cazul unei ectopii de succesor
2.Fortele masticatorii, care cresc in valoare. Mobilitatea este mare si stimuleaza resorbtia
3.Pulpa dintilor temporari in conditii fiziologice NU are nici o implicatie, insa in conditii patologice (pulpite gangrene) va modifica viteza resorbtiei ( se va accelera frecventa sau din contra se poate incetini in cazul unor blocaje) si tiparul resorbtiei ( NU de la apex, ci interradicular sau pe suprafata radacinii)
|
