q Bibliografie:
Cursurile predate
Brosurile nr. 10 si 14 aparute la Ed. Cerna
"Pedodontie" - Zarnea iulia, Ed. Didactica si Pedagogica, din '83 sau '93
q Pedodontia = ramura stomatologiei care se ocupa cu studiul patologiei odontale si parodontale la copii si adolescenti, precum si cu tratamentele acestei patologii, de studiul patologiei mucoasei orale la 616l1112g copii si adolescenti si de tratamentul afectiunilor respective, precum si de modalitatile de prevenire a imbolnavirii odontale, parodontale si ale mucoasei orale la copii si adolescenti.
q Exista tendinta de inlocuire a termenului de "Pedodontie" cu acela de "Stomatologie Preventiva"
q Originea cuvantului "Pedodontie": Pes = copil, Odontas = dinte
Embriologie
notiuni de odontogeneza -
q Aparatul de suport al dintelui = parodontiu
q Exista 10 dinti temporari
q Incisivii, Caninii si Premolarii definitivi = dinti succesonali
q Molarii definitivi = dinti accesionali
q Primele semne ale dezvoltarii dentare, apar devreme in viata intrauterina, in S6, cann se formeaza lama dentara, din care la scurt timp incep sa se formeze mugurii dintilor permanenti
q Formarea dintilor este un proces de lunga durata care incepe din S6, dar se incheie post-natal, in jurul varstei de 14-15 ani, odata cu incheierea formarii apexului M12 ani
q Fiind un proces atat de lung el poate fi interceptat de o serie de factori de mediu (mediul matern, mediul de viata post-natala), care pot influenta procesul de formare a dintilor, producand o serie de perturbari care poarta numele de anomalii de dezvoltare dentara sau distrofii dentare
q Desii este un proces de lunga durata, procesul formator este specific ca perioada de timp fiecarui grup dentar
q Fiecare dinte, in cursul formarii lui, trece prin stadii succesive de dezvoltare care sunt specifice fiecarui grup dentar
q Odontogeneza este impartita in urmatoarele stadii:
Cresterea si dezvoltarea
Calcifierea
Eruptia
q La formarea dintelui contribuie mai multe procese fiziologice de crestere, aceste procese sunt: initierea, proliferarea, histodiferentierea, morfodiferentierea, aparitia matricilor, calcifierea
q In decursul formarii sale, viitorul dinte capata diferite caractere morfologice; aceste stadii sunt: lama dentara (starea de mugure), cupa, clopotul si coroana.
q In S6 intrauterin, cavitatea bucala primitiva (stomodeumul) este captusita de un epiteliu primitiv format din doua straturi de celule (un strat bazal de celule inalte si un strat superficial format din celule turtite). Sub acest epiteliu primitiv se gaseste un tesut mezenchimal in care se afla o substanta gelatinoasa (viitoarea substanta fundamentala) in care sunt diseminate putine celule.. Deoarece acest tesut isi are originea in tubul neural, poarta numele de ectomezenchim. Intre ectomemezenchim si epiteliul primitiv se gaseste o mwmbrana bazala care joaca un rol important in odontogeneza, ea disparand la un anumit moment al evolutiei.
q In S2 se produc doua ingrosari ale epiteliului primitiv, care vor forma doua benzi epiteliale, care la scurt timp se divid in cate o lama dentara vestibulara si orala.
q Lama dentara se dispune sub forma unei potcoave si ea corespunde viitoarelor arcade dentare (una superioara - arcada maxilara, si una inferioara - arcada mandibulara).
q Aproape simultan cu diferentierea lamei dentare, din portiunea ei profunda (care priveste spre ectomezenchim) se dezvolta, printr-un proces de proliferare, 10 formatiuni rotund-ovalare care reprezinta mugurii dentilor temporari. Procesul de formare al acestor muguri, nu are loc in aceiasi perioada de timp pentru toti; procesul de formare incepe din zona anterioara si se extinde catre zona posterioara, astfel incat acest proces are loc intre S6 - S8 intrauterin.
q La formarea lamei dentare concura procesul de diferentiere; la procesul de dezvoltare concura proliferarea
q Mugurii dintilor permanenti se vor forma mai tarziu, separat pentru dintii permanenti de inlocuire (incepe sa se formeze din L5 intrauterin, in sens antero-posterior, si se incheie in L10 postnatal. Acesti muguri se formeaza dintr-o prelungire linguala a lamei dentare) si ai molarilor permanenti (se formeaza dintr-o prelungire distala a lamei dentare; mugurele M6 ani se formeaza incepand din L4 intrauterin; mugurele M12 ani se formeaza postnatal in primul an de viata, dupa cum considera unii autori, sau in L4 postnatal, dupa cum considera alti autori. Mugurii M3 se formeaza postnatal in jurul varstei de 4 ani.
q In stadiul de mugure, celulele epiteliale sunt celule care au aceiasi forma si aceleasi functii; procesul de proliferarea continua, dimensiunile mugurelui cresc, dar pentru ca procesul de proliferare este inegal, noua forma pe care o capata viitorul dinte este forma de cupa.
q Catre sfarsitul stadiului de cupa, incepe si procesul de histodiferentiere, astfel incat incepe sa se deosebeasca un ansamblu de celule epiteliale care vor forma organul smaltului si un ansamblu de celule ectomezenchimale plasate in concavitatea cupei.
q In stadiul de clopot au loc trei evenimente importante:
Histodiferentierea
Fragmentarea lamei dentare
Morfodiferentierea
q Dintre toate aceste procese domina histodiferentierea, dar exista si zone in care proliferarea continua, in special in zonele cele mai avansate in ectomezenchim.
q Prin histodiferentiere se realizeaza diferentierea celulelor care capata forme si functii specifice, pentru ca in final sa dea nastere celulelor inalt diferentiate care vor produce matricile smaltului (ameloblastele)si ale dentinei (odontoblastii).
q Procesul de histodiferentiere are loc la nivelul celor trei ansambluri celulare: formatiunea de natura epiteliala, condensarea ectomezenchimului din fundul clopotului, condensarea care inconjoara si organul smaltului si papila dentara.
q Elementele de natura epiteliala, de la nivelul clopotului dentar, se dispun in patru zone caracteristice:
La exterior, pe convexitatea clopotului, celulele capata forma cubica si formeaza epiteliul adamantin extern al smaltului sau epiteliul dentar extren. Acest strat celular are rol de protectie pentru organul smaltului.
In concavitatea clopotului, celulele se dispun pe un singur rand, cu forma poliedrica (mai inalte) si sunt bogate in glicogen. Din acest strat celular (epiteliul adamantin intern), in final se vor diferentia adamantoblastele.
Intre epiteliul adamantin extern si cel intern - se produce o trecere intre cele doua epitelii, care poarta numele de bucla cervicala sau inel cervical. Aceasta bucla cervicala va avea un rol important si se va regasi in formarea tecii Herting, care este elementul care induce formarea radacinii. Aceasta zona a buclei cervicale, isi pastreaza capacitatea proliferativa
Deasupra epiteliului dentar intern, exista cateva straturi de celule turtite-alungite. Care formeaza stratul intermediar; celulele acestui strat sunt bogate in fosfataza alcalina si se pare ca impreuna cu celulele stratului intermediar participa la formarea smaltului. Argument: la nivelul buclei cervicale, acest strat intermediar lipseste
q In portiunea centrala a clopotului, celulele epiteliale capatao forma poliedrica mare; celulele prezinta o serie de prelungiri care se anstomozeaza intre ele, astfel incat aspectul final este de reticul stelat, iar dupa unii autori stratul respectiv se numeste pulpa a smaltului. Aceste celule sunt bogate in MPZ (glicozaminoglicani), care servesc ca elemnt nutritiv pentru celulele stratului declansator si in special pentru stratul formator. Ele au capacitatea sa absoarba apa (sunt hidrofile), se maresc in felul acesta si capata aspectul caracteristic.
q Acest ansamblu de patru tipuri de celule formeaza organul smaltului sau organul dentar.
q In paralel cu histodiferentierea celulelor epiteliale, celulele mezenchimului condensate in cavitatea clopotului, care configureaza papila dentara, se vor dispune sub forma unui strat de celule alungite in apropierea membranei bazale care le separa de epiteliul dentar intern. Intre aceste celule ectomezenchimale si membrana bazala exista totusi un spatiu lipsit de celule (spatiu acelular) pe seama caruia celulele vor creste in dimensiune ceva mai tarziu. Aceste celule vor da nastere ulterior dentinei coronare si mai tarziu si pulpei dentare. In acelasi timp cu histodiferentierea de la nivelul papilei dentare, care este mai putin bogata in fibre de colagen, ectomezenchimul care inconjoara organul smaltului si papila dentara. Se organizeaza si el in celule care din nediferentiate, vor deveni cementoblasti (cement), osteoblasti (os alveolar) si fibroblasti (ligamentele dento-alveolare). In felul acesta se formeaza sacul dentar.
q Aceste trei straturi (organul dentar, papila dentara si sacul dentar) se numesc germene dentar si adapostesc toate elementele necesare pentru formarea dintelui si a aparatului sau de sustinere
q Odata cu formarea acestor elemente germinative incepe procesul de fragmentare al lamei dentare. La inceput, lama dentara se dezintegreaza in centru ei dand nastere unei lame; dezintegrarea se produce prin invadarea acesteia de ectomezenchimul din jur.
q Din lama dentara raman resturi epiteliale care poarta numele de perlele lui Seeres. Uneori ele nu se lizeaza si raman generand chisturi de eruptie sau tumori dentare.
|
