PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT ÎN INTOXICAŢII

Clasificarea intoxicatiilor

Acute

Subacute

Cronice

Accidentale

Voluntare

Dupa natura substantei ce produce intoxicatia - gazoasa

Toxic: orice compus chimic exogen care patruns în organism pe diferite

cai, provoaca alterari structura 636u204g le si functionale la diferite niveluri de organizare a materiei vii si care se exprima pe plan clinic printr-o stare patologica.

Toxicitatea unei substante este determinata de :

Proprietatile fizico-chimice ale toxicului

Doza, concentratia

Calea si viteza de patrundere a toxicului în organism

Vârsta, sex, greutatea corporala a pacientului

Predispozitia individuala

Obisnuinta si farmaco dependenta

Regimul alimentar

Eventualele stari patologice

Dupa calea de patrundere în organism, intoxicatiile pot fi:

Digestive

Respiratorii

Tegumentare (pentru substante liposolubile)

Parenterale

Transplacentare.

MĂSURI DE TRATAMENT ÎN INTOXICAŢII

1. Masuri generale

I.             Îndepartarea toxinelor neabsorbite

Anamneza corecta (de la intoxicat sau de la anturaj pentru a putea depista toxicul).

Daca nu este posibila anamneza se încearca identificarea toxicului în lichidele biologice (lichid de varsatura, sânge, urina).

II.           Grabirea eliminarii toxicelor deja absorbite

I. Îndepartarea toxicului

a)      Cele patrunse prin piele,

- spalatura tegumentelor cu multa apa si cu sapun (peste 15 min)

b)      Pentru toxice patrunse la nivelul sacului conjunctival

- se spala abundent ochii cu multa apa sau cu ser fiziologic în jet cu presiune mica

c)      Pentru toxicele ingerate 10-15 min

- provocarea varsaturii (este utila doar în primele 2-3 ore de la ingestie, când înca toxicul nu a fost absorbit)

Se poate face:

Prin stimularea mecanica a luetei

Administrare de solutie IPECA

Administrare de APOMORFINĂ (este agonist pe R opioizi - produce greturi si varsaturi prin mecanism central)

Se administreaza pe kg/corp - i.v.

NU! Se administreaza în intoxicatia cu opiacee (scade sensibilitatea respiratorie la concentratiile CO₂ si accentueaza deprimarea respiratorie.

Daca dupa administrarea apomorfinei persista depresia respiratorie si administrarea unui antagonist NALOXON cu efect rapid 1-4 ore; blocheaza actiunea apomorfinei si mai ales înlatura deprimarea respiratorie produsa).

Contraindicatii:

coma (risc de aspirare a continutului gastric si asfixie)

intoxicatie cu acizi sau baze (o noua trecere a toxicului eliminat la nivelul mucoasei agraveaza leziunile, iar efortul poate produce perforatii)

intoxicatii cu solventi organici (care sunt volatili - putând produce pneumonie chimica)

cardiaci (risc - colaps)

vârstnici cu ATS, HTA (pericol de hemoragie cerebrala)

emfizematosi (risc-pneumotorax)

gravide (risc de declansare a travaliului)

Spalatura gastrica

Pentru îndepartarea toxicelor neabsorbite din stomac, se face cu sonde moi tip Fouché. Spalatura poate fi simpla (cu cantitati mici de lichid 100-150 ml repetat pâna la 1-2 litri), sau la lichidul de spalatura se poate adauga carbune activat ce absoarbe toxicul pe suprafata sa, împiedicând absorbtia lui.

Contraindicatii:

- Aceleasi ca si pentru varsatura, sau în lichidul de spalatura se mai poate adauga NaCl, solutii slab acide sau antidoturi.

Contraindicatii:

Convulsii

Bolnavi agitati

Intoxicatii cu substante convulsivante (stricnina) prin introducerea tubului gastric exista riscul de crestere a frecventei si severitatii crizelor

Spalatura gastrica se poate face la comatosi dar numai dupa intubatie oro traheala

Administrarea de purgative

Se face pentru îndepartarea toxicului ingerat si a eventualilor produsi rezultati din bio transformarea lui, sau chiar îndepartarea toxicului ce se elimina prin bila sau prin mucoasa intestinala.

Se administreaza intern sau pe sonda gastrica SULFAT DE SODIU, SULFAT DE MAGNEZIU cant - 30g. dizolvate în 200ml apa.

Contraindicatii:

abdomen acut

sarcina

Administrarea de diuretice:

se prefera diureticele osmotice cu exceptia în care toxicul este nefrotoxic (atât prin el însusi cât si prin metabolitii sai activi). În acest caz se folosesc cu precautie-diuretice de ansa i.v. furosemid.

II. Grabirea eliminarii toxicului

Fortarea diurezei (pentru toxicele ce se elimina renal) se administreaza diuretic de ansa furosemid i.v. + sol. hiperosmolare sau volume mari de sol. izotonice.

Contraindicatii:

edem cerebral sau edem pulmonar

insuficienta cardiaca congestiva cronica

suspiciuni la hemoragie cerebrala

insuficienta renala cronica

În intoxicatiile cu substante al caror clearence renal este crescut prin alcalinizarea urinii, se administreaza perfuzie cu:

manitol

ser fiziologic

glucoza

bicarbonat de sodiu.

În intoxicatiile cu substante al caror clearence renal este crescut prin acidifierea urinii - se administreaza perfuzii cu:

manitol

ser fiziologic

glucoza

clorura de amoniu

Hemodializa este indicata în:

Intoxicatia cu substante cu dializanta mare (toxice cu greutate moleculara mica, care nu se leaga covalent de proteine, exemplu; barbiturice, izoniazida, difenilhidantoina)

Pentru substante nefrotoxice (etilenglicol, tetraclorura de carbon, saruri solubile de mercur, plumb, argint, toxice din ciuperci (Amanita faloides), antibiotice nefrotoxice)

Contraindicatii:

hemoragii digestive

hemoragii cerebrale recente

alergie la heparina

Exangvinotransfuzia

se aplica mai ales la copii

în cazul intoxicatiilor ce evolueaza cu hemoliza intravasculara

în insuficienta renala acuta

în intoxicatii în care substantele toxice realizeaza concentratii mari în sânge

Hemoperfuzia consta în trecerea sângelui printr-un cartus filtrant în care se gaseste carbune activat sau un schimbator de ioni.

Indicatii:

în intoxicatii severe când terapia functionala si de sustinere nu îmbunatateste evolutia clinica;

bolnavii cu coma toxica profunda,

bolnavii cu complicatii pulmonare grave;

bolnavii cu coma profunda sau care au prezentat stop cardio respirator tranzitoriu si care au necesitat ventilatie imediata.

Antidoturile sunt substante capabile sa inactiveze toxicele sau sa antagonizeze efectele acestora.

Antagonistii competitivi actioneaza conform actiunii legii maselor, cuplându-se cu agonistul la nivelul situsului de afinitate blocând cuplarea agonistului cu receptorul. Astfel se antagonizeaza reactia de raspuns initiata de agonist.

Exemple:

ATROPINA   - organofosforate

(antidot)

Exemplu: carbunele activat ce adsoarbe pe suprafata sa toxicul, formând un complex inactiv care nu se absoarbe, ci se elimina la nivel intestinal (mecanismul de actiune este fizic simplu, legaturile rezultate sunt stabile pentru maxim 4 ore si este necesara grabirea evacuarii complexului format prin administrare de purgative; în caz contrar legaturile se rup si toxicul este din nou eliberat).

Antidoturi chimice: sunt agenti chelatori ce au grupe sulfhidrice sau amino care reactioneaza cu ionii metalici din toxice rezultând compusi inactivi care sunt rapid eliminati.

Exemple de agenti chelatori:

DIMERCAPTOPROPANOL (DMP) utilizat în intoxicatii cu metale Ar., Cu.

Contraindicatii:

În intoxicatii cu Pb formeaza un compus foarte toxic.

Sarea de calciu sau sodiu a EDTA (acid etilen diamino tetra acetic) - intoxicatia cu plumb.

DTPA (acid dietilen triamino penta acetic- în intoxicatia cu Pb, Hg.

DEFEROXAMINA (DESFERAL ) - în intoxicatia cu compusi ce contin fier, în hemocromatoza

D- PENICILAMINA (CUPRENIL )- în intoxicatia cu compusi ce contin cupru; cheleaza ionii de Cu fiind indicat în boala Wilson (degenerescenta hepatolenticulara)

Agentii chelatori formeaza cu ionii metalici compusi relativ stabili care în timp se desfac si astfel toxicul se acumuleaza renal - sunt nefrotoxice, astfel încât este necesara grabirea eliminarii acestor complexe prin alcalinizarea urinii. Aceste complexe se elimina renal predominant prin mecanism tubular dar si prin filtrare glomerulara.

Antidoturi fiziologice - sunt substante care actioneaza indirect asupra toxicului (de obicei prin interventia unor mecanisme enzimatice).

Exemplu:

ALBASTRU DE METILEN - intoxicatia cu substante methemoglobinizante

ALCOOL ETILIC - alcool metilic (ambele substante folosesc aceeasi enzima de metabolizare). Metanolul nu este toxic decât dupa metabolizare când formeaza acid formic si formaldehida. În conditiile în care antidotul =alcoolul etilic se administreaza în primele 2 ore de la intoxicatia cu metanol, etanolul capteaza enzima si metanolul nu mai poate fi metabolizat.

Tratamentul de sustinere a functiilor vitale

resuscitare cardio-respiratorie

oxigenoterapie

ventilatie artificiala

combaterea si tratamentul convulsiilor si a comei

reechilibrare hidro-electrolitica