a) Frecventa coxartrozei este destul de mare si ea creste o data cu inaintarea in varsta Lawrence arata ca la subiectii intre 15 si 24 de ani leziunile radiologice de artroze sunt prezente la 10% din cazuri in vreme ce aceleasi leziuni radiologice le intalneste la 80% dintre cazuri ce au trecut de 55 de ani.
b) Rasa, climatul, modul de viata nu par sa influenteze frecventa coxartrozei, totusi de exemplu, coxartroza apare r 252c29c ar in China.
c) Multe din cazurile cu leziuni radiologice de artroza raman clinic multe si Kellgren si Lawrenc arata ca numai 25% dintre minorii cu leziuni radiologice de artroza la sold prezentau semne clinice de suferinta.
CRITERII DE SUSTINERE A DIAGNOSTICULUI
TRATAMENT
tratament profilactic
tratament igieno- dietetic
tratament medicamentos
tratament ortopedic- chirurgical
TRATAMENTUL DE RECUPERARE FUNCTIONALA-B.F.T.
a) Lupta contra redarii articulare- consecinta uzurii cartilajului si a incongruentei articulare. Kineziterapia tenteaza prin tehnicile intrebuintate, sa stimuleze nutritia cartilajului articular, mai mult sa favorizeze cicatrizarea si regenerarea celui uzat sau cel putin sa intirzie evolutia procesului distructiv artrozic.
b) Lupta contra disarmoniei musculare- pentru restabilirea echilibruliu functional al grupei musculare perioarticulare antagoniste.
c) Lupta impotriva atitudinilor vicioase, instalate drept consecinta a contracturii antalgice a unor grupe musculare, cit si a incongruentei articulare.
d) Recuperarea mobilitatii articulare se obtine prin miscari, la inceputpasive, apoi activo-pasive usoare, blande asistate apoi contrariate de catre kineziterapeut, prin scripetoterapie sau pedalare pe bicicleta cu sa reglabila; sedintele de asuclizare vor fi intrerupte de masaj decontracturant.
e) Recuperarea musculara componenta esentiala a recuperarii- actioneaza impotriva amiotrofiei, cauza dezechilibrului dinamic muscular si a instabilitatii articulare in statica si locomotie. In coxartroza, in primul rand se urmareste retonifierea fesierului mijlociu, din grupul abductor al coapsei. Acasta se face prin contractura antagonistilor extensiei, a proasiliacului, a croitorului, a tensorului, fasciei lata, a fasciculelor anterioare ale micului fesier si a quadri-cepsului a carei amiotrofie antreneaza o tulburare statico-dinamica a genunchiului.
miscari activo-pasive, flexie-extensie a genunchiului indirect si numai partial la sold, deoarece ele se fac la planul patului.
Retonifierea activa a cvadricepsului, prin extensie activa a genunchiului. Dupa flexarea genunchiului cu ajutorul hamacului din aceasta pozitie, se extinde activ gamba.
Se plaseaza hamacul la nivelul gleznei si se flecteaza din sold, membrul pelvin la 20 grade, apoi se relaxeaza coada hamacului si se tenteaza de a mentine membrul pelvin in pozitia astfel obtinuta.
A) TONIFIEREA FLEXORILOR
flexii alternative ale coapsei pe bazin si ale gambei pe coapsa, iar mai tarziu pot fi recomandate flexii simultane.
Flexia pe bazin a membrului pelvin operat, cu genunchiul in extensie, membrul centrolateral fiind cu genunchiul in semiflexie ca picior de sprijin, se va urmarii ca rotula sa fie la zenit sau activ, sa se tinda catre aceasta.
B) TONIFIEREA ROTATORILOR INTERNI
rotatia interna a membrului pelvin operat, la inceput miscarea activa simpla apoi controlata de asistent.
a) TONIFIEREA FESIERULUI MIJLOCIU
faza statica- culcat, fara sprijin, cu sprijin partial, cu sprijin total unipodal si bipodal
faza dinamica- ce constitue recuperarea propriu-zisa a mersului pe teren plan, inclinat, urcarea si coboratul scarilor.
Prof. Dr. I. Dinulescu
Prof. Dr. O. Medria
|
