PROTEINE
Poteinele sunt cele mai variate dintre toate moleculele organismelor vii si joaca un rol īn fiecare aspect al uimitorului fenomen cunoscut ca viata. De fapt toate procesele vietii se desf 23223k103x 9;soara pe suprafata proteinelor.
Proteinele sunt alcatuite din molecule de aminoacizi, care inhiba īn secvente diferite, pentru aproduce extraordinara varietate de proteine, ce se īntālnesc īn natura. Organismul uman nu poate fabrica toti aminoacizii si, deoarece este esential ca si ei sa fie obtinuti din hrana, acesti sunt consumati ca aminoacizi esentiali, ceea ce nu īnseamna ca sunt mai valorosi decīt ceilalti. Aminoacizii produsi de organism se numesc neesentiali.
Aminoacizii esentiali: izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul, valina si histidina.
Aminiacizii neesentiali: glicina, acidul glutanic, arginina, acidul aspartic, prolina, alanina, serina, tirozina, cisteina, asparagina si glutamina.
Proteinele umane sunt alcatuite din sute de aminoacizi, unele chiar din peste o mie. Organismul uman contine aproximativ 50.000 de proteine diferite si īn fiecare celula se gasesc 4000 - 5000 de proteine, cu cele mai variate functii.
Furnizorul principal de proteine sunt plantele, de aceea proteinele de origine vegetala se numesc primare si cele de origine animala se numesc secundare. Proteinele de origine animala pentru a putea fii atacate de enzime necesita o cantitate mai mare de aciditate. Astfel albusul de ou are nevoie de un pH de 1.5, care e mult mai acid decāt valoare optima pentru enzima. Proteinele animale necesita o sedere mai mare īn stomac, ceea ce da senzatia mai prelungita de satietate, dar fara vreun avantaj nutritiv.
S-a constatat de foarte mult timp ca proteinele de origine animala nu sunt cele care ne aduc beneficiile cele mai importante, ci cele vegetale. Mitul ca cineva care vrea sa aiba muschi trebuie sa manānce carne a fost denuntat din 1913.
Alimentatia bogata īn proteine, īn deosebi cele aminale, duce la o pierdere de calciu prin urina cu consecinte inevitabile - osteoporoza.
Proteinele aminale sunt bogate īn aminoacizi ce contin sulf si amimoacizi aromatici. Produsii lor de metabolism favorizeaza cancerul cutanet si cel intestinal, precum si bolile degenerative. 50% - 85% din caloriile obtinute din carne si produsele lactate provin
din grasimi, al caror rol īn aparitia aterosclrozei si īn procesele de īmbatrānire este bine cunoscut.
Chiar daca sunt lipsite de colesterol si de grasimi, proteinele animale cresc colesterolemia.
Astazi se stie ca proteinele animale cresc secretia de insuluna si colesterol, ducānd la cresterea colesterolemiei. Īn schimb protinele vegetale diminueaza secretia de insuluina si colesterol. Ţinerea īn frāu a secretiei de insulina este importanta, deoarece nivelul crescut al insulinei este asociat cu mortalitatea crescuta prin bolile cardiovasculare.
Sursele de proteine animale contin mai mari concentratii de sodiu decāt sursele vegetale, iar sodiu īmpiedica absortia de calciu din filtrul renal.
Aportul de proteine la copiii sub vārsta de 10 ani trebuie scazut drastic. Consumul de proteine care se practica la aceasta vārta este de doua ori mai mare avānd consecinte fatale: obezitate, pirderea de calciu prin urina. Obisnuiti deci pe copii dumneavoastra sa consume mai multe fructe, legume, cereale, sa rontaie morcovi, gulii si salate de tot felul.
Excesul de proteine alimentare, care se realizeaza prin consumul de carne, creste sinteza de uree si, prin mecanisme enzimatice, scade productia de oxid nitric. Oxidul nitric are rol important īn formarea osoasa.
Cu o alimentatie vegetariana echilibrata, obtinem acizii grasi omega-3, fara substante toxice.
Incercānd sa avem o alimentatie cāt mai bogata īn alimente de origine vegetala vom reusi sa scapam de bolile care ne urmaresc la tot pasul. Ţinānd cont ca suntem responsabili pentru propria sanatate sa īncercam sa fim rezonabili īn consumul de proteine de origine animala.
Succes!
|
