PROTEZELE UNIDENTARE FIXE

Caracteristici generale ale PPA :

Esta indicata ca solutie protetica tranzitorie ;

Precede tratamentul protetic de durata (proteze fixe, implanturi purtate, proteze fixe

+ proteze scheletate)

Indicatii :

Restaurarea edentatiei:

Clasa I Kennedy ;

Clasa II Kennedy;

Clasa IV Kennedy (edentatie frontala extinsa);

Edentatie subtotala.

Avantajele PPA

Reabilitarea functiilor ADM rapid cu integrarea cazului clinic ;

Conditii de dotare medii, numar mai mic de etape, echipa 858e48i cu experienta mai mica ;

Timp de lucru, prêt de cost relativ reduse ;

Se pot repara rapid (desprinderi de dinti, fracturi ale bazei, fracturi crosete) ;

Materialele utilizate R.A.S., relativ ieftine +necesita un proces de termopolimerizare.

Dezavantaje :

Acopera o suprafata extinsa a campului protetic generand disconfort ;

Reduce spatiul functional Donders;

Anularea gustului ;

Transmit nefiziologic presiunile =transmitere muco-osoasa spre componenta dura (osteoperiostala) cu presarea fibromucoasei.

Rezorbtia accentuata a crestei alveolare in zonele de sprijin generand instabilitatea protezei in timp;

Local au efect iritativ inflamator cu mobilizarea in timp a dintilor limitanti prin efect disortodondic;

Se fractureaza cu usurinta in zonal linguala centrala (mandibula) si zona centrala a placii palatinale (maxilar) ;

Caracteristicile (rolul) suportului dento-parodontal

Dintii restanti=unitati odontoparodontale ce prezinta un sistem ligamentar autonom si proprioceptori care are capacitatea de adaptare a dintilor (odontomul) la presiunile ocluzale prin intreruperea reflexa cand sarcinile sunt supraliminare ;

Sprijinul bazei protezei prin plasarea marginilor supracingular ;

Ancorarea PPA prin crosete din sarma;

Dintii restanti (suportul dento-parodontal) sunt examinati foarte riguros (clinic) si indirect (examen RX+model de studiu).

Mentinerea, stabilitatea+ancorarea P.P.A. :

Clinic si pe modelul de studiu se analizeaza urmatorii factori:

Numarul dintilor restanti +

Topografia dintilor;

Pozitia de implantare;

Morfologia coronara;

Valoarea parodontala;

Ocluzia.

Numarul si topografia dintilor restanti:

Dintii restanti situati in planuri diferite sunt cei mai indicati pentru ancorarea PPA ;

Dintii frontali grupati sunt favorabili ancorarii unor crosete eficiente, deoarece putem aplica coroane de acoperire prevazute cu convexitati, praguri, lacasuri ;

Dintii grupati (PM, M) situati distal, ca valoare parodontala mare pun probleme de ancorarea a PPA ;

Pozitia de implantare :

dintii limitanti breselor edentate migreaza in sens orizontal si vertical in absenta dintilor antagonisti, cautandu-si antagonistul ;

Factorii care favorizeaza migrarea :

-varsta edentatiei ;

-contactele dento-dentare traumatice ;

-statusul parodontal local;

-starea de sanatate a organismului;

-absenta dintilor antagonisti.

Migrari orizontale (mezio-distogresiuni)=malpozitii secundare:

inclinare (basculare) -cu tendinta de a inchide spatiul edentat;

PM spre distal, molarii mezial, caninii mezial + distal; incisivii mezial.

translatie-migrare corporeala, la tineri, molarul 2 in locul molarului 1 ce se extrage la 8-9 ani;

Migrari in sens vertical :in absenta dintilor antagonisti

Extruzie- migrarea in sens vertical a dintilor fara proces alveolar ;

Egresiune- migrarea in sens vertical + proces alveolar.

Se impune normalizarea planului de ocluzie prin depulpari si amputari coronare. Dintii respectivi pot fi si acoperiti cu coroane prevazute cu convexitati sau praguri pentru un ancoraj mai bun al crosetelor.

Migrarile orizontale mici si medii creaza retentivitati favorabile ancorarii PPA.

Morfologia coronara :

Se examineaza pe modelul de studiu pentru a restaura prin arcada artificiala edentatia in concordanta cu morfologia dintilor naturali.

Se analizeaza zonele retentive subecuatoriale pentru a preciza zona de contact a segmentului dentar a crosetului de sarma.

In zona laterala dintii sunt alesi dupa criterii biomecanice si montati dupa aceste criterii (pe mijlocul crestei, latimea V-O, nu se monteaza pe zone biostatice).

Inainte de montare se stabilesc zonele retentive coronare :

-Zona subecuatoriala=zona de retentie  favorabila pentru crosetele din sarma;

-Zona supraecuatoriala = zona de sprijin .

functie de ecuatorul de implantare , malpozitie

Retentivitatile favorabile : molarii superiori-fata vestibulara ; molarii inferiori-fata linguala ; premolari-fata vestibulara+linguala ; coroane scurte -retentivitati scazute.

Reperul major pentru stabilirea celor 2 zone =ecuatorul protetic=linia cea mai inalta care uneste convexitatile maxime de pe fetele axiale +laterale coronare.Se inscrie grafic pe dinti cu ajutorul tijei grafice a paralelografului , utilizat in tehnologia P.P.S.

Traiectul ecuatorului protetic este diferit de cel de implantare si malpozitie. Este o combinatie a traiectului celor 2 ecuatoare.

Ecuatorul anatomic=dintele este scos din alveola, perpendicular pe planul mesei.

Dintele in alveola= ecuator de implantare.

Ecuator de malpozitie apare datorita migrarilor coronare spre edentaite. In tehnologia PPA se utilizeaza ecuatorul de implantare+malpozitie apreciat macroscopic. Se obiectiveaza zonele subecuatoriale functie de valoarea parodontala a dintior plasandu-se bratele crosetelor pe fetele cu retentivitatile cele mai favorabile.

Valoarea parodontala a dintilor restanti :

Capacitatea dintilor sau unitatilor odonto-parodontale de a se opune fortelor de dislocare a dintilor din alveola.

Valoarea parodontala este dependenta de factori:

Gradul de implantare osoasa;

Morfologia radiculara : volum, numar si dispozitie spatiala a radacinilor ;

Statusul parodontal local (absenta pungilor parodontale, sangerare inflamatie) ;

Valoarea maxima o au molarii si valoarea mica o au incisivii centrali, incisivii laterali.

Din punct de vedere parodontal se indica contentionarea dintilor restanti pentru a creste valoarea parodontala si a pregatirilor preprotetice (praguri, convexitati, soldarizarea dintilor restanti)

5) Relatia de ocluzie

Starea de edentatie induce prin contactele dento-dentare traumatice ocluzia instabila.

De urgenta, ocluzal, cazul clinic se echilibreaza prin reducerea contactelor premature +interferente , cu coroane provizorii.

Apoi se indica tratament protetic de durata.

Neechilibrarea duce la disfunctie ocluzala.

Suportul muco-osos :

Fibromucoasa:

Maxilar: acopera crestele edentate, bolta palatina, tuberozitati

Mandibula: acopera crestele edentate, tuberculul piriform.

Este o mucoasa aderenta, fixa, cu un grad de deformare variabil.

Pe bolta palatina:

-1/3 anterioara -situata retroincizal : papila incisiva ;

-paramedian-rugile palatine (rol in fonatie).

Ambele elemente au rol important in montarea dintilor.

-1/3 medie fibromucoasa este subtire, sensibila si acopera o formatiune osoasa decelabila=torus palatin.

-1/3 posterioara-fibromucoasa este depresibila, acopera tesutul adipos +glandele secretorii (SCHRODER).

Foveele palatine se afla posterior, de o parte si de alta a boltii palatine.

La nivelul zoneler SCHRODER, rezilienta este 0,4-0,6 mm.

Dupa Ackerman rezilienta mucozala este cuprinsa intre 0,4-2mm.

Rezilienta :

Cu cat capacitatea de infundare este mai mare cu atat preluarea presiunilor ocluzale este mai mare.

Rezilienta mucozala are valoare medie 0,2mm. La nivelul crestelor alveolare 0.2mm.

In 1/3 mediana a boltii palatine atinge valori de 0,1mm.

Fibromucoasa fixa se continua la nivelul fundurilor de sac si obraji. La nivelul fundurilor de sac vestibulare si zona AH este o bandeleta de 1-2 mm, culoare roz-pal, vizibila=mucoasa pasiv mobila (neutrala) :

Rol esential in inchiderea marginala a protezei totale.

Bandeleta de mucoasa vizibila mai mult la maxilar ca la mandibula;

La maxilar inclusiv la nivelul zonei AH ;

Are rol esential in obtinerea succiunii ;

Mucoasa mobila:

Tapeteaza buzele, obrajii, planseul ;

Rol esential in mentinerea protezelor pe campul protetic, la care contribuie si prelucrarea versantelor externe ale seilor.

Componenta dura osteo-periostala:

Creasta alveolara: apofizele alveolare ale oaselor maxilare; bolta palatina-apofizele palatine (2/3) si lamele orizontale ale osului palatin (1/3) unite de sutura mediana;

Prelungirea distala a crestei alveolare+tuberozitatea maxilara;

Tuberozitatile maxilare situate posterior, distal de crestele alveolare maxilare pot fi procidente, medii sau sterse; cele hiperdezvoltate se modeleaza chirurgical; cele medii sunt cele mai indicate si se acopera integral, marginea protezei fiind extinsa pterigozigomatic;

Tuberozitatile strese sunt mai putin favorabile protezarii;

Tuberculii piriformi -proeminente distale, in urma extractiei M3, pot fi atenuati, proeminenti, pe ei se insera ligamentul pterigomandibular-2/3 posterioare neutilizabile.

Caracteristicile crosetelor din sarma :

Asigura mentinerea, stabilizarea, sprijinul partial ;

Se confectioneaza din sarma dupa un prealabil desen pe model la nivelul dintilor limitanti (pe model) ;

Pot fi reparate +activate relativ usor (tehnician+clinician) ;

Ca reguli de confectioare:sarma nu se indoieste de mai multe ori, nu se realizeaza crestaturi pe sarma, nu se trece sarma prin flacara.

Elementele structurale ale crosetelor :

-3 parti componente:

1) Segmentul dentar (subecuatorial) -brat flexibil;

Are contact liniar cu 2/3 din fata vestibulara ;

2) Segmentul intermediar (elastic):

Asigura elasticitatea crosetului si are diferite forme de: S, Z,V. Se proiecteaza la distanta de parodontiu 0,5mm.

3) Segmentul retentiv (terminal) :

Are forma de zig-zag si se termina in versantul seii sau pe mijlocul ei.

Segmentul dentar si cel intermediar sunt mult mai estetice comparativ cu crosetele turnate de la PPS.

Caracteristicile functionale ale crosetelor din sarma:

Gradul de flexibilitate mult mai mare ca la crosetele din sarma ;

Efect lezional (erodant) al dintilor limitanti inferior crosetelor turnate ;

Contact liniar cu dintele;

Segmentul dentar isi modifica pozitia orizontal (prin dezactivare de catre pacient) sau vertical (pe fond de rezorbtie);

Crosetele cu diametrul de 0,8 mm sunt contraindicate, au efect traumatic asupra dintilor limitanti ;

Crosetele plasate pe convexitati , activare continua au efect disortodontic (croset cu actiune permanenta) ;

Crosetele din sarma sunt confectionate, pozitionate +activate empiric.

Tipuri de crosete din sarma :

1.Crosetul cervico-alveolar deschis dental (CADD)

Cel mai utilizat ;indicat in edentatii terminale mandibulare.

Tehnica de confectionare +caracteristici -vezi L.P. ;

Parti componente :-vezi L.P. ;

Actiune :

-Se opune tendintei de desprindere in sens vertical + basculare prin infundare datorita segmentului dentar plasat 2/3 pe fata vestibulara ;

-indicat pe dintii cu convexitati crescute+bine implantati (PM, Minf.) ;

-efect semifizionomic.

2. Crosetul cervico-alveolar deschis edental (CADE) sau intors:

Segmentul dentar este plasat subecuatorial;

Segmentul intermediar este o ansa  sub colet;

Indicat pe dintii scurti PM, M (usor malpozitionati);

3. Crosetele cervico-ocluzal deschis dental « croset cu umar » :

parti componente +tehnica de lucru (vezi L.P);

indicate pe dintii cu convexitati putin pronuntate (C , PM max.) ;

Actiune :

-inhiba desprinderile verticale prin segmentul dentar ;

-se opune miscarilor de lateralitate +infundarilor protezelor pe campul protetic (CODE) ;

4.Crosetul cervico-ocluzal deschis edental :

Se opune desprinderilor verticale, infundarilor, asigura si sprijinul;

Necesita realizarea unei nise ocluzale (pentru segmentul intermediar) cand nu avem spatiu pentru a nu interfera relatia de ocluzie ;

In edentatiile subtotale se indica crosetul bidentar=2 crosete cervico-ocluzale, cu actiune reciproca-pe PM sau M1/M2.=Crosetul cervico-ocluzal dublu

Este crosetul cu actiunea dizortodontica cea mai rapida.

CROSETE SPECIALE CU UTLIZARE RESTRANSA:

Crosetul STHAL(ocluzo-interdentar)

Crosetul inelar Jackson;

Crosetul inelar Adams .

Sunt indicate in edentatii uniterminale (clasa II Kennedy) , aplicate pe dintii restantyi de pe hemiarcada (Sthal, crosetele inelare+cervico-alveolar deschis dental).

Ofera sprijin PPA;

Unele sunt utilizate frecvent in ortodontie pentru ancorarea aparatelor ortodontice.

Crosetul STHAL:

Segmentul dentar =ansa interdentara plasata interdentar;

Segmentul interdentar traverseaza nisa masticatorie;

Segmentul retentiv merge in placa protetica;

Eficient in ancorare, confera sprijin, cu utilizare larga.

Crosetul inelar Jackson:

segmentul dentar este cu traiect orizontal subecuatorial;

2 segmente proximale ce trec prin nisele masticatorii;

2 segmente retentive ce merg in placa protetica.

Crosetul Adams :

are acelasi traiect dar prezinta 2 bucle vestibulare la nivelul segmentului dentar ce permit activarea crosetului , facandu-l mai elastic.

Crosetul muco-alveolar :

indicat in edentatii clasa I Kennedy (biterminale);

procesele alveolare frontale usor retentive;

modelarea a 2 anse duble de o parte si alta a liniei mediane , sarma este elastica cu diametrul 0,6mm si un segment retentiv pentru fixarea numai in versantele protezei.

Actiune : prin contactul cel mai frecvent dureros cu procesul alveolar retentiv moment in care proteza este reaplicata pe campul protetic.

O forma imbunatatita =pelotele=sarma prezinta la capat o pelota din acrilat roz ce vine incontact cu mucoasa sau ansa este inglobata in acrilat roz pentru a fi mai fizionomic.Pelota este mai putin traumatica.

Mijloace auxiliare de mentinere, stabilizare si sprijin :

Retentivitatile anatomice , tuberozitatile maxilare, tuberculul piriform (1/3 anterioara), bolta palatina ;

Adeziunea si succiunea partiala.

Adeziunea apare intre 2 suprafete plane : bolta-fata mucozala (placa totala maxilara)

Succiunea partiala apare la nivelul zonei de inchidere marginala (mucoasa neutrala)

Tonicitatea musculara : aplicarea fibrelor muschiului buccinator pe versantele externe ale PPA, ce sunt modelate plan-convex Amprentarea :

Inregistrarea negativa a campului protetic.

Amprenta:

-documentara;

-preliminara;

-finala=definitiva=functionala.

Indicatii:

Amprenta preliminara+definitiva=P.P.A.;

Contraindicatii: numai amprenta preliminara P.P.A.

Amprenta preliminara:

Materiale alginice-campuri protetice normale.

Materiale siliconice (chitoase) pentru campuri protetice dure.

Obligatoriu sunt necesare portamprente cu sisteme de retentie, din mat. plastic sau metal.

Se inregistreaza zona de sprijin +dintii restanti +partial zona de inchidere marginala. Au loc deformari frecvente ale fundurilor de sac datorita utilizarii portamprentelor standard neadecvate cazului clinic.

1. Modelul preliminar :

Reprezinta copia pozitiva a campului protetic obtinut dupa turnarea amprentei preliminare.

Etape :

Conditionarea amprentei : igienizare, dezinfectie, sulfat de calciu pentru neutralizare alginat ce este avid de apa + rezistenta mecanica scazuta ;

Dozare/prepararegips (pasta fluida) ;

Turnarea modelului-in zonele declive -vibrare arcada, soclu (1,5-3mm);

Priza gipsului -30-40 minute .

Demulare amprenta (rapida-inregistrare cu alginate);

Model soclare (cu forme standard: la max.=pentagon; la mand. =trapez).

Dezinfectie amprente : solutie hipoclorit sodiu 1%-10 minute ; glutaraldehida 2% -10 minute.

Materiale pentru modele preliminare: gipsuri normale (b hemihidrate)/gipsuri dure (a hemihidrate).

Se indica portamprente individuale + analiza la paralelograf+proiectare crosete.

Diagnosticul + etapizare tratament preprotetic-dinti limitanti +P.P.A. functionala.

Materiale +tehnica vezi L.P.

Se utilizeaza testul fonetic Silverman pentru a recontrola cu sablonul intraoral spatiul minim de vorbire =2-3mm. La pronuntia lui "S" trebuie sa existe un spatiu de 2-3mm intre sabloane.

D.V.O.-se conduce mandibula in contact si se masoara intre cele 2 repere D.V.O. care trebuie sa fie mai mare cu 3-5mm (bordurile nu sunt plastifiate) ;

Plastifierea bordurilor de ocluzie, pe toata inaltimea si lungimea cu ajutorul spatulei bine incalzita pana cand se obtine o plastifiere totala (omogena) a bordurilor ;

Se aplica sablonul de ocluzie pe camp ;

Se conduce mandibula dupa exerciii de oboseala musculara prealabile (inchideri-deschideri ale gurii) in pozitia retrudata si nefortata la dimensiunea verticala de ocluzie in prealabil masurata ;

Se racesc usor bordurile, se deschide gura pacientului si se reverifica aceasta pozitie ;

Se recomanda 3-4 inchideri repetatepentru a vedea daca pacientul conduce singur in R.C. si daca inchide la fel ;

Bordurile de ocluzie se solidarizeaza , igienizare sabloane, aplicare pe model dupa care se aplica modelul dintilor antagonisti . Se examineaza realatia de ocluzie inregistrata.

Edentatia subtotala+edentatia totala, pun probleme privind determinarea R.C.. Cel mai indicat este utilizarea arcului facial si transferul relatiei centrice pe articulatorul mediu sau programabil.

Macheta P.P.A :

Preoperator, se indica realizarea proiectului viitoarei proteze (baza+sei)+mijloacele de M.S.S. (crosete din sarma),ce vor fi desenate de medic pe model ;

Pregatirea modelului de lucru pentru machetare ;

In tehnologia P.P.A. se utilizeaza macheta preliminara si cea finala (definitiva) ;

Pregatirea modelului de lucru :

Anterior etapei de machetare au loc urmatoarele procedee tehnologice :

Macheta preliminara-examinarea pe modelul de lucru:

Se verifica corectitudinea montarii:

Montarea in zona frontala (forma, culoarea, volumul, coincidenta liniei mediane);

Raportul de ocluzie -normal psalidodont /labiodont (in anomalii sagitale medii sau in atrofii rezorbtive importante), ocluzie inversa.

Montarea dintilor laterali

Corectitudinea contactelor dento-dentare;

Nivelul planului de ocluzie;

Corectitudinea dintilor in zona distala (nu se monteaza dinti pe portiunile ascendente ale crestelor - tuberozitati maxilare+tuberculul piriform) ; molarul 3 =absent totdeauna ; uneori se renunta chiar si la molarul 2. Molarul 2 se monteaza totdeauna subdimensionat, asemanator cu premolarul 2 inferior, dar niciodata la volumul lui in caz de ascendenta a crestei.

Examenul intraoral al machetei preliminare

Macheta preliminara se examineaza frontal+lateral-aceeasi parametrii ca la examinarea pe model.

In plus, se examineaza contactele dento-dentare cu hartia de articulatie sau cu folia de control metalica .

Se recurge la proba spatulei.

Daca proba spatulei este negativa=contacte dento-dentare corecte.

Daca proba spatulei este pozitiva=se indica remontarea dintilor.

Dupa examenul intraoral macheta preliminara se trimite in laborator pentru tranformarea ei in macheta definitiva.(fizionomic, estetic, biomecanic)

La pacientii cu torus voluminos, predispusi la fracturi, baza protezei va fi metalica pentru a conferi rezistenta P.P.A.

Metode de ambalare

Empirica (curent);

Ponderala (cantarire).

1. Dozarea empirica :

Se dozeaza lichidul in godeu din material plastic/ceramic -6-8ml +pulberea prin tehnica saturatiei progresive sau 1 g pulbere roz /dinte +7ml monomer (1/1)

Daca avem 14 dinti (proteza totala) ne sunt necesare 14g ce se adauga peste 8-10ml lichid.

Prepararea  Tehnica saturatiei progresive :

P+L se aplica in godeu, amestecate 2/1, 1/1, 3/1 (proportia volumetrica). Prepararea se realizeaza prin spatulare cu o bagheta de sticla pana rezulta o pasta vascoasa.

Pasta trece prin mai multe etape:

Sedimentare-aspect nisipos ;

Dizolvare -pasta aderenta nemodelabila;

Saturare-lanturi pasta elastice modelabile, neaderenta, stadiul ideal de introducere, indesare al acrilatului in tipar;se trage in fire

Evaporare-(prepolimerizare)-faza intermediara in care se contraindica modelarea pastei ca rulou si introducerea in tipar.

dozare empirica ;

polimerizare incompleta ;

monomer rezidual =impuritati ;

contractie de polimerizare crescuta ;

prelucrare laborioasa (margini groase +plusuri) .

b) Metoda moderna :

Termopolimerizare cu injectie :

Este o termobaropolimerizare cu 3 procedee de injectare a rasinii speciale.

-SR IVOCAP-IVOCAP PRESS (Ivoclar);

-PALAJET (Kulzer);

-UNIPRESS (Schutz Dental).

Avantaje :

Proteze foarte exacte (grad de succiune maxima+inchidere zona AH) indicate mai ale pt. PT ;

Se introduc prin injectie ;

Asigura rasina pe toata durata polimerizarii compensand contractia ;

Se obtin baze foarte rezistente mecanic :;

Cantitatea de monomer rezidual este scazuta 

Prelucrarea finala mult mai facila , timp de lucru mult scurtat (30 minute pana la 1 ora).

Dezambalarea /Prelucrarea :

Dezambalarea din conformator a protezei :se indeparteaza ringul, se deschid cele 2 jumatati ale chiuvetei ;se indeparteaza proteza din ambalaj prin sectionarea gipsului (spatula, fierastrau) ;

Atentie !!!! Sa nu se deformeze baza protezei, crosetele din sarma sau sa nu se desprinda dintii artificiali.

La ambalarea fara val-nu exista aceste riscuri.

Prelucrarea :

Mecanic-resturile de gips se indeparteaza sub jet de apa +periaj ;

Chimic :-introducere in citrat de sodiu -4-8ore.

-procedeul modern consta in folosirea vacuum press system-se introduce intr-un aparat cu vapori si toate resturile sunt curatate repede.

Se examineaza proteza an :sa nu aiba fracturi, fisuri, deformari, sa nu se desprinda dintii artificaili, se evalueaza cantitatea polimerizarii.

Prelucrarea propriu-zisa

-se introduce discul intre dintii artificiali ,

-se extrag particule mici cu excavatoare.

-se netezeste cu glasspapier( hartie abraziva), rezulta suprafete netede, lustruite.Macheta finala izolata cu lacuri siliconice aplicate in zona cervicala, gingivala sau baza protezei termobaropolimerizate duce la o prelucrare foarte usoara.

Calitatea protezei= »medicament » ;

Experienta +abilitatea medicului in echilibrarea ocluzala.

Capacitatea medicului =convingerea cazului clinic ca acea solutie este cea mai indicata pentru el.

PPS

Caracteristici:

Volum mult mai mic, stare de confort crescuta;

Ancorare : crosete turnate, bare speciale, sisteme speciale, eficienta crescuta ;

Sprijin mixt : dinti-parodontiu+muco-osos ;

Din punct de vedere mecanic-rezistenta maxima-infrastructura turnata din

Co-/Cr (ce a inlocuit Aur-Pt) ; mai rar Ni-/Cr ;

Grosimea mica ;

Igienic : suprafete mici, perfect lustruite ;curatire+autocuratire maxima ;

Dotare foarte buna, experienta medic-tehnician.

Elemente componente P.P.S. :

Arcada artificiala : sei +dintii artificiali ;

Conectori pricipali+secundari =elemente de legatura ;

Mijloace de mentinere, sprijin, stabilitate (M.M.S.).

1. Dintii artificiali :

Dintii artificiali au ca suport seile metalice.

Se obtin din R.A.S.(manufacturati/prefabricati), R.D.C., mase ceramice (numai prefabricati-gama industriala).

Alte tipuri de dinti artificiali :

coroane acrilice +fatete acrilice se aplica pe componenta metalica (bont/caseta) ;

coroane mixte metalo-ceramice sau fatete ceramice. Cele mai indicata solutie estetica in grad maxim.

Dinti metalici in edentatii unidentare laterale-din conectorul principal (placuta, bara) se prelungeste un dinte metalic-spatiu mic in sens C-I /M-D ;

Dinti micsti : rasina +onlay-uri ocluzale ; se indica cand dintii antagonisti sunt artificiali cu fete ocluzale metalice (Ni-Cr, Co-Cr) sau ceramici.

Reguli de montare dinti frontali+laterali =vezi L.P. +curs.

2. Seile :

Elemente de suport metalic ale dintilor artificiali ;

Concepute in functie de spatiul edentat (topografie +dimensiune) ; numarul seilor =numarul edentatiilor. 

In edentatiile mixte nu se proiecteaza sei ci o prelungire din conectorul principal modelat sub forma de bont +coroana artificiala.

Caracteristici

Forma arcuata, -limita inferioara in relatie cu planseul bucal;

-limita superioara la distanta de insertia gingivala -5mm;

Indicate cand inaltimea procesului alveolar=9mm;

Latimea -4-5mm;

Grosimea-sup.1mm-inf. 3mm;

Superior sunt plasati la 5 mm de parodontiul marginal; inferior in fundul de sac lingual fara a interfera planseul si frenul limbii in functionalitate.

Forma pe sectiune semipiriforma-cea mai rezistenta +confortabila;

ovalara +semirotunda -au fost utilizate, actualmente abandonate.

Topografia barei : functie de creasta alveolara-este variabila.

Conectorul nu va veni in contact cu mucoasa crestei alveolare, in cavitatea bucala este un spatiu ce se obtine prin foliere ; grad de foliere 0,3-2mm.

Bara linguala -caracteristici foliere :

La P.P.S. cu sprijin dento-parodontal:0,2-0,3mm-clasa III Kennedy.

Cand exista sprijin mixt -edentatii L-T :-0,3-1mm ;

Edentatii T-T +rezilienta> a mucoasei: 1-1,5mm ;

Edentatii T-T +proces alveolar concav+rezilienta crescuta -grad de foliere maxim-2mm.

Bara linguala se asociaza cu crosetul continuu cand procesul alveolar este scurt si bara este mai mica (3mm).

Zonele de minima rezistenta -la jonctiunea cu seile,

-la zona de unire cu conectorii secundari

- pe linia mediana.

Orice presiune exercitata in sens transversal va duce la fractura pe linia mediana.

Tehnicienii vor ingrosa zonele de jonctiune. Cand bara este extinsa, mai lunga, polul inferior va fi modelat mai gros.

2.Crosetul continuu :

Element suplimentar de rigidizare al barelor+protezelor ;

Indicat in cazul proceselor alveolare subdimensionate,9mm, planseu cu insertie inalta, aproape de insertia gingivala ;

Conditii de proiectare :

Intre bare si conectori sa existe un spatiu de autocuratire de 4-5mm.

Marginal sa fie rigidizat prin pinteni ocluzali/conectori secundari ;

Latime 2,5-3mm ;

Topografie -pe fetele orale ale dintilor restanti ;

Profil semirotund ;

Grosimea : 0,5-1mm ;

Mentinere -pinteni ocluzali, gherute incizale (nu se folosesc, efect nefiziologic), pinteni ocluzali (plasati supracingular)

Crosetul continuu -rol

Rigidizare bara cu cresterea rezistentei mecanice;Este considerat a-2 -bara;

Extinderea P.P.S. pe dintii restanti;

Efect de solidarizare a dintilor;

Efect antibasculant;

Stabilizarea protezei in sens M-D;

In edentatii frontale unidentare pot fi montati dinti artificiali;

In treme/diasteme poate prezenta o bucla ocolitoare (ca si placuta dento-mucozala).

3.Placuta dento-mucozala:

Indicata cand insertia planseului este mai mica de 9mm;

Caracteristici ~ crosetului continuu ;

Se indica in edentatii cu dinti restanti redusi ca numar si cu inaltime medie, mica +proces alveolar subdimensionat+planseu cu insertie superioara ;

Placuta poate fi decoletata ; se concepe cu forma ~barelor, la distanta de procesul alveolar prin foliere ; limita superioara in contact cu zona supracingulara pierduta, atenuata (supraecuatorial).

Oral va reproduce morfologia dintilor restanti pentru a nu interfera functionalitatea limbii ;

Folierea pentru placuta dento-mucozala 0,5-1mm (ca la bara linguala) ;

Caracterisitici +rol-vezi crosetul continuu ;

Permite decoletare; la P.P.A. nu se poate realiza.

In edent. Unidentare se poate monta un d. artificial

Poate fi sectionata in dreptul tremelor si diastemelor

4.Bara vestibulara :indicatii

Dinti lingualizati ;

Proces alveolar subdimensionat ;

Insertie planseu inalta aproape de insertia gingivala ;

Bara este mai lunga, inestetica, cu rezistenta mecanica scazuta, plasata in fundul de sac vestibular.Rar indicata.

5. Conectorul principal dentar :

Se indica in subdimensionari ale procesului alveolar cu dinti inalti si verticali ;

Este ~ crosetului continuu, fiinf ca o banda continua, mai lata , de 5-7mm, mai subtire ;

Uneste direct seile ;fara conector secundar ;

Rar utilizat ;

Indicat in cazuri clinice speciale ;

Este ca o banda metalica ce inlocuieste la P.P.A. placa linguala.

Conectorii secundari

-elem .de unire intre sei, pinteni, corset continuu, conectori principali

-pot fi:-rigizi-cresc rez. mec. a protezei

-elastici-valoare istorica

Topografie-interdendar si proximal

-volum mic, modelaj plan

-forma triunghiulara

-nu vor interfera functionalitatea limbii sin u vor crea dificultai in montarea d.

-au unghiuri de intalnire rotunjite

-traiectul lor va fi foliat 0,2-0,3mm ; -nu se aplica pe suprafete convexe ale dintilor.

Crosetele turnate /crosetele din sarma -avantaje:

Rigiditate mai mare;

Contact in suprafata ;

Retentia (ancorare) mai mare;

Eficienta bratelor retentive mai mare datorita plasarii portiunii efilate pe zona de maxima convexitate a fetelor laterale (V/L) ;

Concepere -paralelograf-si plasarea elementelor active cu retentivometrul ;

Asigura o buna stabilizare a P.P.S. in sens transversal +sagital fata de crosetele din sarma (flexibile);

Asigura sprijinul prin pintenii ocluzali.

Dezavantaje crosete turnate 

Retentie alimentara (contact in suprafata) ;

Contactul in suprafata ;

Erodeaza smaltul (aplicate direct pe dintii naturali neacoperiti) ;

Bratul activ se fractureaza relativ repede la crosetele circulare (inlocuit de crosetele mixte) ;

Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dure prin erodare se indica acoperirea dintilor limitanti cu coroane de invelis (metalice, mixte, coroane de substitutie, metalo-polimerice, metalo-ceramice) ;

Crosete turnate-functii :

Bratul opozant , corpul crosetului, segmentul supraecuatorial al bratelor elastice.

Caracteristicile pintenilor externi :

Forma triunghiulara, grosimea 1mm la varf si 1,5mm la jonctiunea cu conectorul secundar, lacasul se prepara in fosele coroanelor naturale, de forma hemisferica sau in obturatii de amalgam sau pe suprafetele ocluzale ale coroanelor de acoperire -cel mai indicat. Unghiul de unire pinten-conector =90º sau mai mic de 90º (nu mai mare de 90º) ; varful plasat aproape de centrul suprafetei oculzale . Lungimea ¼ din diametrul M-D si latimea 1/3 din diametrul V-O.

Cu cat sarma este mai lunga (edentatii terminale) pintenii se gandesc mai rezistenti (nu mai grosi pentru a nu perturba functiia ocluzala).

3.Reciprocitatea

Bratele crosetelor pentru a avea actiune reciproca (fiziologica asupra dintilor limitanti) vot fi proiectati la acelasi nivel pentru a nu avea efect traumatic asupra dintilor limitanti.

Plasarea inegala nu asigura reciprocitatea ; crosetul va avea prin bratul activ efect dizortodontic asupra dintilor limitanti.

Se obtine prin :

Planarea fetei orale (reducerea convexitatilor fetei orale) si aplicarea bratului opozant la acelasi nivel cu bratul vestibular)-procedeu putin utilizat ;

Acoperirea dintilor limitanti (coroane de invelis) si modelarea unui prag in dreptul convexitatii maxime a fetei vestibulare ;

Suprafata de contact mai mica;

Grad de incercuire mai mic ;