PSIHOPATOLOGIE
1. Printre tulburarile anxioase (conform
clasificarii DSM-IV) se înscriu:
a. atacurile de panica
b. tulburarea obsesiv - compulsiva
c. reactia acuta la stress
d. tulburarea de stres posttraumatica
R: a+b+c+d
2. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de
personalitate narcisica?
a. îsi subliniaza repetat si exagerat calitatile
b. are pretentii exagerate de tratament favorabil
c. este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri
d. are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare
R: a+b+c
3. Caracteristicile schemelor cognitive descrise de Beck în
etiologia tulburarilor de personalitate sunt:
a. integreaza si ataseaza semnificatie evenimentelor
b. pot fi recunoscute si descrise în functie de nivelul lor de
activare si manifestare
c. pot avea un continut idiosincratic
d. variaza în functie de rolul pe care îl joaca
R: a+b+c+d
4. În etiologia tulburarilor de personalitate sunt
incriminati urmatorii factori:
a. factori perinatali
b. factori psihodinamici
c. factori de mediu
d. ereditatea
R: a+b+c+d
5. Dintre complicatiile tulburarii de personalitate de tip antisocial
NU fac parte:
a. tulburarea de somatizare
b. dependenta de droguri
c. moartea violenta
d. retardul mintal
R: d
6. Îngrijirea cu succes a unui pacient cu tulburare de personalitate considerat
dificil (agitat, revendicativ si noncompliant), internat într-o
sectie de spital, se bazeaza pe urmarirea si
îmbunatatirea urmatorilor factori:
a. comunicarea
b. personal constant
c. justificarea
d. limite ferme
R: a+b+c+d
7. Urmatoarele tulburari de personalitate sunt mai prevalente la
barbati decât la femei:
a. tulburarea de personalitate dependenta
b. tulburarea de personalitate histrionica
c. tulburarea de personalitate depresiva
d. tulburarea de personalitate obsesiv - compulsiva
R: d
8. Tulburarile asociate episodului depresiv major în cadrul
tulburarii bipolare pot fi:
a. tulburari fobice
b. anxietate
c. somatic: constipatie, acuze somatice multiple
d. ideatie deliranta mai ampla - de saracie, de
ruina, negare, pierdere
R: a+b+c+d
9. Elementele definitorii ale parafreniei sunt:
a. caracterul fantastic al temelor delirante, cu pondere majora a
imaginarului
b. juxtapunerea unei lumi imaginare realului, în care b 656t192g olnavul continua
sa se adapteze bine
c. mentinerea îndelungata a nucleului personalitatii
d. predominanta limbajului asupra actiunii
R: a+b+c+d
10. Studiile epidemiologice si clinice sugereaza faptul ca în
aparitia tulburarii delirante anumiti factori de risc sunt
relevanti:
a. deteriorarea senzoriala/ Izolarea
b. izolarea sociala
c. trasaturile de personalitate
d. emigrare recenta
R: a+b+c+d
11. Între simptomele episodului maniacal se afla:
a. fuga de idei sau experienta subiectiva ca gândurile sunt
accelerate;
b. distractibilitate
c. capacitatea de judecata este superficiala, formala,
situationala
d. imaginatia si capacitatea creativa este crescuta si
productiva
R: a+b+c
12. Posibilitatile de evolutie în ciclotimie sunt:
a. se limiteaza doar la perioada adolescentei
b. se poate opri din evolutie printr-o vindecare fara recidive
c. mai mult de jumatate din bolnavi pot dezvolta o boala
afectiva bipolara
d. în general, evolutia ciclotimiei este în faze întrerupte de remisiuni
în care functionarea sociala si interpersonala este
normala
R: b+d
13. În clasificarea clasica a tulburarilor
nevrotice din nevrozele diferentiate fac parte:
a. nevroza depresiva
b. neurastenia
c. nevroza anxioasa
d. nevroza fobica
R: d
14. Despre agorafobie sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a. jumatate din bolnavii cu agorafobie sunt barbati.
b. se pare ca exista anxietate sau alcoolism la alti membri de
familie
c. majoritatea simptomelor apar în copilarie
d. bolnavii cu agorafobie dezvolta si depresie
R: b+d
15. Pentru definirea mai precisa a termenului de psihoza au fost
propuse numeroase criterii:
a. pierderea capacitatii de autoapreciere a propriei suferinte
b. incapacitatea de a distinge între experienta subiectiva si
realitate
c. existenta ideatiei delirante
d. comportamente inadecvate, bizare
R: a+b+c+d
16. Printre tipurile de halucinatii se afla:
a. auditive
b. vizuale
c. olfactive
d. kinestezice
R: a+b+c+d
PSIHOLOGIA PERSONALITATII
1.Nota
distinctiva a talentului o constituie:
a. noutatea
b. originalitatea
c. flexibilitatea
R: b
2. Abordarea morfologica a inteligentei este o abordare de tip:
a. ierarhic
b. multifactorial
c. liniar
R: b
3. Temperamentului melancolic îi corespunde:
a.tipul de sistem nervos inert
b.tipul de sistem nervos slab
c.tipul de sistem nervos neechilibrat
R: b
4. Modul în care persoana îsi reprezinta rolul social, se refera
la:
a.preluarea rolului
b.capacitatea de a interpreta rolul
c.conceptia rolului
R: c
5. În conceptia initiala a lui Thurstone, factorii primari ai
inteligentei:
a. au importanta diferita
b. au importanta egala
c. coreleaza între ei
R: b
6. Dominanta Eului social implica:
a. centrarea pe creatie
b. centrarea pe prestigiu
c. centrarea pe cunoastere
d. centrarea pe sociabilitate
R: b
7. În formarea aptitudinilor, factorii ereditari au rol:
a. determinant
b. predispozant
c. primordial
R: b
8. Intensitatea unei atitudini favorabile este cu atât mai puternica, cu
cât obiectul are o semnificatie pozitiva:
a. mai mare
b. mai mica
c. mai relativa
R: a
9. O pozitie centrala în reteaua de statute sociale o
ocupa:
a. statutul economic
b. statutul profesional
c. statutul familial
R: b
10. Rolurile sociale permanente genereaza:
a. persoane
b. personaje
c. personalitati
R: b
11. W. James definea Eul ca fiind:
a. "entitate unica"
b. "luptator pentru scopuri'
c. "sediul constiintei, persoana"
R: b
12. Predominanta Eului fizic poate conduce, în cazuri particulare, la:
a. narcisism
b. egoism
c. sincretism
R: a
13. Spre deosebire de atitudinea freudiana, cea jungiana poate fi
calificata:
a. extravertita
b. introvertita
R: b
14. Tipurile psihologice dominante, descrise de C.G. Jung sunt cele:
a. refulate în inconstient
b. în stare manifest constienta
c. partial constiente
R: b
15. Tipul de personalitate "agresiv" descris de K. Horney, este orientat:
a. spre relatie
b. împotriva relatiei
c. detasat de relatie
R: b
16. Între tipul de activitate nervoasa superioara si temperament
pot exista relatii:
a. de concordanta
b. de neconcordanta
c. de compensare
R: a
17. Temperamentele pot fi:
a. schimbate
b. modelate
c. înlocuite unele cu altele
R: b
18. Sistemul senzorial predomina la tipul temperamental:
a. activ
b. gânditor
c. artistic
d. perceptiv
R: c
19. Familia poate crea conditii stimulative pentru creativitate, prin
urmatoarele caracteristici:
a. cooperare între frati
b. competitie între frati
c. afectiune moderata din partea parintilor
d. afectiune mare din partea parintilor
R: b +
c
20.
a. 80
b. 100
c. 120
R: c
21. Inteligenta "de tip B" este eficienta în:
a. situatii structurate
b. situatii nestructurate
c. situatii nedefinite
d. situatii bine definite
R: a +
d
22. Trasaturile de personalitate care intra în structura
talentului, sunt:
a. unitatea
b. activismul
c. aptitudinile
d. atitudinile creative
e. introversia
R: b +
d
23. Cu cât nivelul de dezvoltare si întelegere al aptitudinilor este
mai înalt, cu atât frecventa lor de manifestare în plan individual este:
a. mai scazuta
b. mai ridicata
c. diversificata
d. unitara
R: a
24. Conflictele intrarol sunt:
a. intersubiective
b. intrasubiective
c. incongruente
R: b +
c
25. Obiectul atitudinilor caracteriale este reprezentat prin:
a. componentele conative
b. componentele cognitive
c. componentele afective
R: b
PSIHOLOGIA VARSTELOR
T/F
1. J. Piaget face legatura intre dezvoltarea gandirii si felul in care
activitate de joc evolueaza pana in perioada adolescentei. Din teoria sa se
desprinde idea pe de-o parte ca nivelul de dezvoltare al copiilor se reflecta
in activitatea de joc, iar pe de alta parte ca activitatea de joc asigura in
mare parte dezvoltarea cognitiva.
R - A
2. Atentia generala este mai mult influentata de inaintarea in varsta, insa
scaderile sunt ceva mai mari intre 30 si 35 de ani si apoi pana la 50 de ani
diminuarile sunt mai mici si devin mai accentuate in activitatile de lunga
durata.
R - A
3. Aparenta fizica este un criteriu al maturizarii.
R - A
4. Succesul sau insuccesul scolar este important nu numai din punct de vedere
social ci mai ales la aceasta varsta este cel ce modeleaza viitoarea
personalitate.
R - A
5. In prescolaritate se face trecerea de la emotii la sentimente ca stari
afective stabile si generalizate.
R - A
6. Declinul complexului Oedip penrtu baieti si a complexului Electra penrtu
fete semnaleaza sfarsitul stadiului de latenta.
R - A
7. Teorii contemporane apreciaza jocul ca forma fundamentala de activitate
acordandu-i o importanta la fel de mare precum activitatile de munca sau de
invatare.
R - A
8. Egocentrismul definit de Piaget in epistemologia genetica se manifesta ca o
conduita intermediara intre conduitele individuale si cele socializate.
R - A
9. Caracteristicile invatarii depind de particularitatile de varsta ale
prescolarilor. Invatarea, pentru a fi eficienta si pentru a respecta
particularitatile de varsta (3 - 5/6 ani), trebuie organizata sub forma de joc
didactic.
R - A
M / C:
1. Care sunt legile dezvoltarii descrise de Gesell?
a) legea dezvoltarii cefalo-codale
b) legea dezvoltarii proximo-distale
c) evolutia tonusului si a posturii
d) variatia curbei de dezvoltare
R. A+B+C
2. Nevoile fizice ale copilului in primii ani de viata sunt:
a) hranirea adecvata pentru a asigura nevoile nutritionale
b) protejarea impotriva factorilor teratogeni ( supraincalzire sau frig
in viata precoce, sau a altor agenti fizici sau chimici )
c) prevenirea bolilor prin asigurarea conditiilor de locuit, prin
supravegherea starii de sanatate, prin imunizari.
R. a,b,c
3. Nevoile emotionale si sociale ale copilului sunt:
a) Sa creasca intr-o familie unita, sub supravegherea stricta a
adultilor care au ca grija principala binele acestuia.
b) Sa se impuna limite rezonabile ale comportamentului copilului,
care sa-l ajute sa-si stimuleze dezvoltarea autocontrolului.
c) Sa i se asigure o stare de sanatate buna, iar in cazul copiilor
bolnavi, mai ales fata de cei cu boli cronice sau cei cu nevoi
speciale, parintii sa aiba o atitudine echilibrata, pentru a asigura
nevoile emotionale deosebite ale acestora.
d) Sa se cultive sentimentul de respect pentru propria viata si viata
celorlalti
R:
a,b,c,d
4. Perioada de la 1 la 3 ani din perspectiva piagetiana este caracterizata de :
a) stadiul senzorio-motor
b) debutul stadiului preoperational
c) incheierea stadiului operational
R: a,b
5. La sfarsitul primului an de viata gandirea copilului este dominata in
totalitate de:
a. actiunea concreta cu obiectele
b. operatii logico matematice
c. animism
R: a
6. Educatia sexuala se adreseaza componentelor psihologice (cognitiva,
emotionala si comportamentala) sociale, biologice si spirituale.
Acest tip de educatie se focalizeaza pe obiective fundamentale care sunt:
a)formarea de convingeri, valori si atitudini despre sine si ceilalti,
b)dezvoltarea deprinderilor de relationare interpersonala,
c)dezvoltarea responsabilitatii fata de sine si fata de ceilalti
d)informarea
R:
a,b,c,d
7. Comparand invatarea la adulti cu invatarea la adolescenti U. Schiopu si
E.Verza (1997) arata ca fata de perioada anterioara invatarea castiga in
perioada adulta:
a) coeziune, capacitate de imbinare a formelor de analiza
concret/abstract
b) extragerea ideilor esentiale, sesizarea mai rapida a
semnificativului
c) critica pragmatica a noului
d) atitudine clara de refuz a neclaritatilor, nevoia de precizie
e) evaluarea independenta a surselor de informare
f) cerinta de aplicare si practica
g) necesitatea de a completa informatia cu deprinderile, tehnicile,
procedeele necesare domeniului
R:
a,b,c,d,f,g
8. Adolescentul se confrunta cu o serie de nevoi sau nevoile descrise in
perioadele anterioare cunosc o prefacere semnificativa, aceste nevoi sunt:
a) nevoia de a sti,
b) de a fi afectuos,
c) de apartenenta la grup,
d) de independenta,
e) nevoia modelelor
R: a,b,c,d,e
PSIHOLOGIA COMUNICARII
1. Obiect
de studiu al psihologiei comunicarii este:
a. comunicarea despre comunicare;
b. similar celui al psihologiei generale;
c. comunicarea despre modalitatile în care se comunica
R a+c
2. Limbajul simbolic (al logicii matematice) se refera la:
a. realitatea imediat înconjuratoare;
b. ce este realitatea;
c. la obiectele aflate în diferite raporturi, care alcatuiesc stari
de fapt;
d. cum este realitatea.
R a+c+d
3. Limbajul categorial (al logicii speculative):
a. permite surprinderea dinamicii în care sunt angajate obiectele;
b. utilizeaza forme de reproducere exprimate prin categorii;
c. contureaza esentele obiectelor;
d. raspunde la întrebarea cum a fost, cum este si cum va fi un obiect.
R: a+b+d
4. Începând din ce an este remaniata prima topica freudiana?
a. 1915;
b. 1920;
c. 1895;
d. 1922;
e. 1925.
R: b
5. Eul
Parental este:
a. structurat conform principiului datoriei;
b. poate fi asociat imperativului trebuie;
c. poate fi asociat pricipiului placerii;
d. are o componenta limitativa;
e. are o componenta protectiva.
R:
a+b+d+e
6. În ordine limitativa, mesajul generat de Eul parental va contine:
a. ordine;
b. judecati;
c. amenintari;
d. încurajari;
R: a+b+c
7. În
perspectiva tranzactionala, timbrele:
a. reprezinta trairi reprimate de-a lungul istoriei subiectului;
b. reprezinta o colectie de frustrari cu efect asupra
comunicarii actuale;
c. mentin individul în paternuri de comunicare, ce vor fi constituit
odinioara unice
maniere adaptative la comportamentul celuilalt;
d. devin roluri prin care celalalt este determinat sa se comporte
precum persoane semnificative ale istoriei personale.
R: a + b+
c+ d
8. Limbajul analogic:
a. poseda o semantica adecvata relatiei;
b. nu poseda o semantica adecvata relatiei;
c. are o sintaxa care sa permita definitii ale naturii relatiei;
d. nu are o sintaxa care sa permita definiŃii ale naturii
relatiei.
R: a+d
9. Limbajul digital:
a. are o sintaxa logica deosebit de complexa;
b. are o sintaxa logica foarte simpla;
c. este lipsit de o semantica adecvata relatiei.
d. are o semantica adecvata relatiei;
R: a+c
10. În perspectiva psihanalitica, Eul-placere-purificat se
constituie:
a. în momentul în care toate obiectele "partiale" care penalizeaza au fost
proiectate ;
b. tot ceea ce este rau este "halucinat" în exterior, departe ;
c. tot este bun si diminueaza tensiunea este halucinat în actualitate si
aproape.
R: a +b+c
11. În ce faza a dezvoltarii Eului perceptia este distinsa de
reprezentare si se poate compara obiectul perceput cu reprezentarea sa, pentru
a actualiza reprezentarea :
a. Eul-realitate ;
b. Eul realitate-definitiv; c. Eul-placere-pura.
R : b
12. Pentru Jung, Eul:
a. se bazeaza pe întregul câmp de constiinta si pe totalitatea
continuturilor inconstiente dar nu consta în acestea;
b. este dinamizator si reglator al vietii individuale;
c. este supraordonat Sinelui;
d. parcurge un amplu proces de diferentiere si individualizare;
R a+b+d
13. Dubla constrângere terapeutica are urmatoarele caracteristici:
a. presupune o relatie intensa între cel care aplica demersul si
subiect;
b. consta într-o prescriptie conform careia subiectul este obligat
sa se împotriveasca simptomului;
c. consta într-o prescriptie de întarire a comportamentul pe care
subiectul doreste sa îl schimbe.
R: a+c
14. Care este conditia refularii :
a. scopul pulsional sa provoace neplacere în loc de placere ;
b. scopul pulsional sa provoace placere în loc de neplacere ;
c. individul sa fi depasit complexul Oedip.
R: a
15. În ordinea comunicarii persuasive, nevoia de a expune un mesaj si
nevoia ca acesta sa fie receptat ca atare este:
a. cu atât mai redusa cu cât convingerea personala în autenticitatea
mesajului este mai mare;
b. cu atât mai mare cu cât convingerea personala în autenticitatea
mesajului este mai mare;
R:b
16. Un mesaj care foloseste calea periferica, cu prelucrare
euristica:
a. are sanse mai mici în a produce schimbari atitudinale decât mesajul
care se înscrie pe calea centrala, cu prelucrare sistematica;
b. are sanse mai mari în a produce schimbari atitudinale decât mesajul
care se înscrie pe calea centrala, cu prelucrare sistematica;
c. are celeasi sanse în a produce schimbari atitudinale precum mesajul
care se înscrie pe calea centrala, cu prelucrare sistematica;
R: B
17. Printre tehnicile de influenta sugestiva se afla:
a. repetarea mesajului;
b. apelul la afecte;
c. utilizarea contrastata de mesaje cu potential anxiogen;
d. utilizarea de lamuriri.
R: a+b+c
18. În ordinea comunicarii de cuplu, raportul dintre partenerul actual
(asa cum este resimtit la prima întâlnire) si structurile "interne" de relatie
semnificative, poate fi de:
a. similaritate-continuitate;
b. similaritate-noutate;
c. diferenta-opozitie;
d. diferenta-noutate.
R: a+c+d
19. Într-un cuplu nefericit:
a. Problemele nu pot fi precizate fara a angrena întreaga relatie si
a o pune sub semnul întrebarii;
b. celalalt este acceptat condiŃionat ca personalitate, dar
neconditionat ca partener: alteritatea este acceptata si nu conduce la
ruperea relatiei.
R: a
20. Daca grupul este supus, prin natura sarcinilor, unor importante
presiuni externe, care este stilul de conducere adecvat:
a. autoritar;
b. democratic;
c. neimplicat.
R: a
FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI
Adevarat sau fals: "Gestaltismul definea perceptia ca un conglomerat de senzatii":
a. adevarat
b. fals
R: b
Daca o propozitie este corecta din punct de vedere gramatical, ea este si adevarata din punct de vedere semantic:
a. da
b. nu
R: b
Adevarat sau fals: "Orice cuvânt exprima o notiune":
a. adevarat
b. fals
R: b
Adevarat sau fals: "Toate motivele sunt pozitive":
a. adevarat
b. fals
R: b
5. Adevarat sau fals: "Inconstientul are un pregnant caracter evolutiv":
a. adevarat
b. fals
R: b
6. Inconstientul include în schema sa functionala latura volitiva:
a. nu
b. da
R: a
7. Care din urmatoarele actiuni intra în functia proiectiva a constiintei:
a. categorizarea
b. planificarea
c. elaborarea de idei noi
d. evaluarea - corectia
R: c
8. Care din urmatoarele metode a fost considerata de catre S.Freud "calea regala"de acces la continuturile inconstientului:
a. metoda asociatiilor verbale
b. testul Rorschach
c. analiza viselor
R: c
9. Cui îi apartine delimitarea în torentul constiintei a starilor tranzitorii si substantive:
a. lui H. Wallon
b. lui W. James
c. lui L. Vâgotski
d. lui W. Wundt
R: b
10. Care din autorii de mai jos au sustinut caracterul static al constiintei:
a. J.B. Watson
b. H. Wallon
c. W. Wundt
R: c
11. Care din atributele de mai jos definesc prezenta de sine:
a. orizontul informational
b. identitatea Eu-lui
c. capacitatea rezolutiva
d. orientarea în propria persoana
e. planificarea actiunii
f. orientarea în spatiu si timp
R: b,d,f
12. Autoportretizarea este un stadiu al evolutiei:
a. inconstientului
b. constiintei de sine
c. constiintei lumii obiective
R: b
13. Starea de veghe este:
a. un fenomen fiziologic nesemnificativ
b. un comportament orientat spre scop
c. o conditie necesara pentru activarea constiintei
R: c
14. Care din afirmatiile de mai jos este cea mai corecta:
a. perceptia reflecta obiectul în totalitatea componentelor si însusirilor lui
b. perceptia este o reflectare denaturata a obiectului
c. perceptia este o reflectare selectiva si relativ veridica a obiectului
R: c
15. Referentialitatea înseamna:
a. identificarea imaginii perceptive cu obiectul
b. absenta oricarei legaturi între imaginea perceptiva si obiect
c. legatura designativ - reflectorie între imaginea perceptiva si obiect
R: c
16. Adevarat sau fals: "Inconstientul îndeplineste exclusiv un rol perturbator, dezorganizator"
a. adevarat
b. fals
R: b
17. Indicatorul reprezentativitatii perceptului (imaginii perceptive) se refera la:
a. natura însusirilor reflectate
b. gradul de cuprindere a diferitelor parti componente ale obiectului
c. semnificatia pe care o are obiectul pentru subiect
R: b
18. Indicatorul relevantei unui percept (imagini perceptive) se refera la:
a. importanta însusirilor selectate si retinute
b. modul de folosire a obiectului în activitate
c. timpul în care se identifica obiectul
d. numarul însusirilor retinute
R:a
19. Care din legile de mai jos face ca, în cazul omiterii sau alterarii unor
elemente, obiectul sa fie identificat corect:
a. legea asemanarii
b. legea integralitatii
c. legea semnificatiei
d. legea constantei
R: b
20. Factorii dispozitionali (emotia si motivatia):
a. favorizeaza întotdeauna o perceptie corecta
b. perturba si altereaza întotdeauna perceptia
c. uneori favorizeaza, alteori perturba corectitudinea perceptiei
R: c
Identificarea perceptiva presupune:
a. desprinderea obiectului de fond
b. compararea obiectului cu altele
c. corespondenta modelului informational actual cu modelul informational etalon din memoria de lunga durata
R: a,c
22. Algoritmul apartine:
a. laturii de continut a gândirii
b. laturii operatorii a gândirii
c. laturii relationale a gândirii
R: b
23. O schema operatorie este de tip euristic daca:
a. include un numar suficient de operatori si conditii logice
b. vizeaza obtinerea imediata a solutiei la problema
c. legatura dintre operatori si transformari nu este strict necesara
d. aplicarea ei nu duce în mod obligatoriu la rezolvarea problemei
R: c,d
24. Care este ordinea corecta a judecatilor de mai jos pentru a forma o structura de rationament:
3a. Ion este muritor
1b. Toti oamenii sunt muritori
2c. Ion este om
R: b,c,a
25. Adevarat sau fals: "Notiunea stiintifica ramâne nemodificata în timp":
a. adevarat
b. fals
R: b
26. Adevarat sau fals: "În procesarea inductiva particularul este extras din general"
a. adevarat
b. fals
R: b
27. Adevarat sau fals: "O judecata este o structura informationala care nu este nici adevarata nici falsa"
a. adevarat
b. fals
R: b
28. Unitatea de baza a structurii de continut a gândirii este:
a. imaginea - reprezentare
b. judecata individuala
c. notiunea
R: c
29. Gradul de generalitate al unei notiuni este determinat de:
a. numarul însusirilor (notelor) pe care le contine
b. numarul cazurilor individuale pe care le subordoneaza
c. esentialitatea însusirilor pe care le include
R: b
30. Limbajul verbal:
a. este înnascut
b. apare si se dezvolta spontan
c. se formeaza si se dezvolta în relatia de comunicare a copilului cu adultul
R: c
31. Latura fizica a limbajului verbal este data de:
a. multimea mesajelor care se transmit
b. multimea sunetelor articulate (fonemelor)
c. multimea regulilor gramaticale
d. multimea literelor (grafemelor)
R: b,d
32. Comunicarea verbala are o desfasurare:
a. simultana
b. simultan - seriala
c. seriala
R: c
33. Limbajul verbal:
a. exista si functioneaza în paralel si independent de procesele psihice specifice
b. integreaza si mediaza realizarea celorlalte procese psihice
c. mascheaza gândurile si trairile emotionale
R: b
34. Într-o serie verbala (propozitie), cuvintele care urmeaza:
a. au o probabilitate mai mica de a fi alese decât cele anterioare
b. au aceeasi probabilitate de a fi alese ca si cele anterioare
c. au o probabilitate mai mare de a fi alese decât cele anterioare
R: c
35. Limbajul oral:
a. se întelege mai usor si mai bine decât cel scris
b. se întelege la fel de usor si de bine ca si cel scris
c. se întelege mai greu si mai putin bine decât cel scris
R: a
36. Neîntelegerea în comunicarea verbala se datoreaza:
a. erorilor în receptarea cuvintelor
b. relei intentii a interlocutorilor
c. neconcordantei semantice dintre tezaurele (vocabularele) emitatorului si receptorului
R: a,c
37. Adevarat sau fals: "competenta lingvistica este echivalenta cu performanta lingvistica":
a. adevarat
b. fals
R: b
38. Adevarat sau fals: "În plan individual ontogenetic limba precede limbajul":
a. adevarat
b. fals
R: a
39. Numarul minim de litere ale unui alfabet pentru a fi practicabil în realizarea
comunicarii este:
a.
b.
c. 2
d.28
R: c
40. Redundanta este un factor:
a. care optimizeaza comunicarea
b. care perturba comunicarea
c. care nu influenteaza în nici un fel comunicarea
R: a
41. Motivatia ne pune:
a. în dependenta absoluta de realitatea externa
b. în dependenta si în independenta relativa fata de realitatea externa
c. în independenta absoluta fata de realitatea externa
R: b
42. "A învata de dragul de a cunoaste si a sti" este o activitate:
a. intrinsec motivata
b. extrinsec motivata
c. cu motivatie mixta
R: a
43. Aspiratiile si idealurile sunt motive:
a. homeostatice
b. pozitive
c. de schimbare - dezvoltare
d. negative
e. si pozitive si negative
R: c,e
44. Motivele sunt:
a. întotdeauna constiente
b. întotdeauna inconstiente
c. uneori constiente, uneori inconstiente
R: c
45. Nesatisfacerea carora din structurile motivationale de mai jos duce la cele mai severe perturbari ale echilibrului functional al personalitatii:
a. interesele
b. trebuintele
c. idealurile
R: b
46. Frustratia este:
a. o stare specifica de motivatie
b. un conflict intermotivational
c. o îngradire a satisfacerii unei stari de motivatie
R: c
47. La actiunea unui stimul raspunsul emotional:
a. urmeaza identificarii cognitive
b. are loc concomitent cu identificarea cognitiva
c. apare înaintea identificarii cognitive
R: c
48. Trairile emotionale:
a. preced si semnalizeaza starile de motivatie
b. acompaniaza comportamentul de satisfacere a starilor de motivatie
c. apar la sfârsitul actului de satisfacere a starilor de motivatie
R: a,b,c
49. Timiditatea este o trasatura:
a. înnascuta
b. dobândita
R: b
50. Intensitatea motivului este determinata de:
a. vointa subiectului
b. semnificatia sau valoarea obiectului
c. durata nesatisfacerii starii de necesitate
R: b,c
51. Conditionarea socio - culturala a sferei motivationale a omului se evidentiaza în:
a. modificarea modului de satisfacere
b. aparitia unor trebuinte noi
c. subordonarea motivatiei individuale motivatiei sociale
R: a,b,c
|
