Patologia inflamatiilor proliferative

9. Patologia inflamatiilor proliferative

INFLAMAŢII PROLIFERATIVE: se caracterizeaza prin proliferarea (diviziunea) celulelor inflamatorii (raspunsul imun fata de agentul patogen) si a celor din or 919s1816j ganul afectat (fenomene reparatorii). De obicei, au o evolute cronica

INFLAMAŢIA LIMFOHISTIOCITARĂ: denumirea vine de la cele doua tipuri de celule care prolifereaza, limfocitele (raspunsul imun local) si histiocitele (celule care fagociteaza agentul patogen si sinetizeaza mediatori chimici specifici inflamatiei).

Forma nodulara: noduli de diferite dimensiuni, proeminenti , albiciosi, bine delimitati (fara sa prezinte capsula), la sectionare sunt luciosi, cu aspect slaninos

Inflamatie limfohistiocitara în focare: noduli albiciosi, bine delimitati, slaninosi pe sectiune. Nodulii au tendinta de confluare.

Inflamatie hiperplazica (tipul nodular): pentru splina si limfonoduri denumirea de inflamatie limfohistiocitara este înlocuita cu cea de inflamatie hiperplazica (se produce o marire de volum prin multiplicarea limfocitelor si histiocitelor existente în acest organ). Nodulii au aceleasi caracterstici morfologice.

Inflamatie limfohistiocitara, tipul difuz: volum normal sau usor marit, decolorat, albicos, omogen pe sectiune.

Inflamatia hiperlazica: tipul difuz, splina marita în volum, unele situatii pot merge pâna la splenomegalie, capsula în tensiune, transparenta, consistenta carnoasa, elastica, la sectionare se observa tendinta de razbuzare

INFLAMAŢIA FIBROASĂ: se caracterizeaza prin proliferarea celulelor tesutului conjunctiv fibros - fibroblaste. Acestea vor sintetiza colagenul, determinând o înlocuire a tesutului nobil cu tesut conjunctiv fibros.

Inflamatie fibroasa: rinichi cu volum micsorat, suprafata încretita, neregulata, decapsulare dificila (datorita aderentelor dintre capsula si suprafata rinichiului), opune rezistenta la sectionare, în cazurile grave se aude un scârtâit caracteristic, culoare alba sidefie (data de excesul de tesut conjunctiv fibros).

Inflamatie fibroasa rinichi, se observa aspectul alb-sidefiu pe sectiune, corespunzator prezentei tesutului conjunctiv. Ca urmare a blocarii scurgerii urinei spre bazinet, în rinichi se formeaza secundar chisturi (hidronefroza).

Inflamatie fibroasa ficat (ciroza): ficat de dimensiuni mai mici decât normal, cu suprafata neregulata, încretita, culoarea este altenanta (zone alb-sidefii, dure la palpatie si care opun rezistenta la sectionare cu zone brun-roscate corespunzatoare tesutului hepatic normal).

Inflamatie fibroasa splina: volum mai mic decât normal, suprafata neregulata, zone sidefii-albicioase corespunzatoare înlocuirii paenchimului cu tesut conjunctiv.

Inflamatia fibroasa    a seroaselor: capsula hepatica îsi pierde transparenta, se observa zone de îngrosare cu aspect de pete alb-sidefii , firisoare (sinechii au bride, acestea fac legatura între suprafata capsulei hepatice si cea a peretelui abdominal)

Inflamatie fibroasa a capsulei hepatice: aspect difuz, capsula opaca, îngrosata, alb sidefie, ecraneaza culoarea ficatului.

Inflamatie fibroasa a pleurei: aspect difuz, pleura opaca, îngrosata, cu aspect rugos, alb sidefie, ecraneaza culoarea pulmonului. Aspectul rugos este consecinta aderentelor care se creaza între pleura pulmonara si cea costala (bride sau sinechii).

Inflamatie firoasa a pleurei: pleura îngrosata, cu aspect de cicatrice stelata, zonele de ruptura sunt consecinta sectionarii sinechiilor create între pleura pulmonara si cea costala.

INFLAMAŢIA GRANULOMATOASĂ: inflamatie proliferativa care se instituie ori de câte ori în organism patrund agenti patogeni greu fagocitabili (bacterii acido-alcoolo-rezistente, larve de paraziti, miceti, corpi straini inerti)

Granulomul infectios : noduli proeminenti, de diferite dimensiuni, fermi la palpatie, pe sectiune prezinta central un focar de necroza de cazeificare, granuloamele mari sunt delimitate periferic de o capsua conjunctiva.

Forma difuza a granulomului infectios: localizata de obicei în intestin, peretele intestinal este îngrosat, cu consistenta de furtun sau tub de cauciuc, la sectionare mucoasa este puternic cutata, asemanatoare circumvolutiunilor cerebrale.

Granulomul micotic: produs de miceti din genul Aspergillus. Se observa noduli albiciosi, la sectionare se observa central necroza uscata, de culoare galbui.

Granulomul parazitar compact: se formeaza atunci când în organe sunt prezente larve de Nematode aflate în migratie si care au ramas captive. De obicei aceste larve sunt moarte, iar în jurul lor se formeaza reactia inflamatorie de tip granulomatos. Indiferent de organul afectat, se pot observa noduli, care prezinta central un focar de necroza uscata, delimitat de o capsula conjunctiva.

Granulomul parazitar chistic este produs de larvele unor Cestode (tenii). Localizarile sunt în strânsa corelatie cu specia de parazit (ficat, pulmon, muschi scheletici, miocard, encefal etc).

Se prezinta sub forma unor chisturi cu dimensiuni variabile, delimitate de o capsula conjunctiva, cavitatea chistica prezintaun lichid limpede, incolor sau usor citrin.

Patologia procesului tumoral

PROCESUL TUMORAL: proliferare necontrolata a celulelor dintr-un organ

Tumora poate fi unica sau multicentrica.

Caracterul nodular: cel mai frecvent mod de exprimare macroscopica a unei tumori. Nodulii au localizari, dimensiuni si aspecte morfologice diverse în functie de tipul de celule care prolifereaza.

Tumora poate fi unica sau multicentrica. Atunci cânt o tumora nodulara este localizata pe o suprafata, aceasta poate sa aiba o suprafata de ancorare larga (tumora sesila) sau se leaga de acea suprafata cu un "piciorus" care îi asigura inervatia si vascularizatia (tumora pediculata).

Tumora se leaga de acea suprafata cu un "piciorus" care îi asigura inervatia si vascularizatia (tumora pediculata).

Tipul difuz: proliferarea celulelor tumorale cuprinde toata masa unui organ, nu se pot stabili limitele de proliferare, organele sunt marite în volum (adenomegalie, hepatomegalie splenomegalie).

Tipul ulcerativ: se prezinta sub forma de ulcer adânc, cu aspect de crater, fara tendinta de vindecare, marginile ulcerului sunt proeminente. Acest tip este specific pielii si organelor cavitare.

Tipul chistic: specific tumorilor cu origine epiteliala (ovar, canale biliare, glanda mamara): tumora se prezinta ca un conglomerat de chisturi de diferite dimensiuni, care prezinta un continut variabil ca nuanta si consistenta (lichid clar, citrin, rosu-negricios, vâscos, etc).

Masa tumorala poate prezenta în constitutia sa zone de hemoragie (datorate fragilitatii vasculare) sau zone de necroza ischemica (teritorii cenusii-galbui datorate ritmului de crestere mai mare al celulelor tumorale comparativ cu cel al dezvoltarii vaselor de sânge).

PATOLOGIA SISTEMULUI LIMFO- sI HEMATOFORMATOR

STRUCTURI COMPONENTE

      Maduva osoasa hematoformatoare;

      Organe limfoide primare - timus, bursa Fabricius;

      Organe limfoide secundare - splina, limfonoduri;

      Ţesut limfoid diseminat asociat mucoaselor si pielii.

PATOLOGIA MĂDUVEI HEMATOFORMATOARE (ROsIE)

      Atrofia - înlocuirea maduvei rosii cu maduva grasa sau seroasa; asociata cu senilitatea si slabirea avansata (cahexia);

      Ischemie - aspect palid; consecutiva hemoragiilor;

      Hemoragii - hipovitaminoza K, intoxicatie cu produsi cumarinici (raticide);

      Regenerare patologica - în boli cu hemoliza (insule de fetalizare);

      Tumori - boli tumorale ale maduvei hematogene - LEUCEMII

      Procese inflamatorii - osteomielite

      Tipuri morfologice:

Purulenta - focare galbui de diferite dimensiuni;

Granulomatoasa - focare cenusii-galbui care pot fi observate prin transparenta osului ca o altenanta de zone rosii întunecate cu zone clare.

LEZIUNI ALE MĂDUVEI OSOASE

Gaina - Osteomielita granulomatoasa (tuberculoza), noduli galbui, friabili

Cal - Regeneare patologica

Insule de fetalizare, zone de maduva rosie hematogena în canalul medular al oaselor lungi

PATOLOGIA SPLINEI

      Anomalii: splina dubla, spline accesorii;

      Staza - splenomegalie, capsula în tensiune, întinsa, scurgere a unei cantitati mari de sânge pe sectiune, pulpa se racleaza;

      Ischemie - splina cu volum scazut, cu capsula încretita, de culoare roz; hemoragii interne sau externe;

      Hemoragii - echimoze, sufuziuni, hematoame

      Infarcte arteriale:

Rosii, triunghiulare, proeminente pe suprafata (pesta porcina)

Albe, triunghilare, declive în raport cu suprafata (rujet)

LEZIUNILE SPLINEI
Modificari circulatorii

Cal, hematom vechi (se observa coagulul de sânge, bine delimitat de capsula în interiorul caruia apare reteaua de fibrina)

Porc, staza splenica, capsula în tensiune, culoare negricioasa

Porc, hemoragii subcapsulare splenice sub forma de petesii si echimoze

PATOLOGIA SPLINEI
Distrofii - lienoze

      Amiloidoza

splina Sago - acumulari nodulare, albicioase, translucide, asemanatoare amidonului fiert

splina lardacee - splenomegalie, aspect de splina sunca

      Calcificare distrofica - calcificarea unor leziuni preexistente (chisturi parazitare, inflamatii cronice); focare uscate, albe, scârtâie la sectionare

      Guta aviara - la pasari, depozite alb varoase, punctiforme pe capsula sau în parenchim

Amiloidoza splenica, splina lardacee, culoare roz-albicioasa, rezultat al depunerii difuze de amiloid

PATOLOGIA SPLINEI

INFLAMAŢII

      SPLENITE

Tipuri morfologice:

necrotica - focare uscate pe sectiune, cenusii-galbui, de dimensiuni mici, la limita vizibilitatii sau mai mari, cu diametru de câtiva centimetri;

hemoragica/hemoragico-necrotica - difuza sau în focare, cu splenomegalie, culoare negricioasa, aspect noroios, ramolit pe sectiune;

purulenta - abcese de diferite dimensiuni, colectii de puroi bine delimitate de o capsula de tesutul din ju;

cronica hiperplazica - marire de volum, consistenta elastica, se observa capsula în tensiune, razbuzeaza la sectionare;

granulomatoasa - focare bine delimitate, în centrul acestora se observa un continut uscat, galben-cenusiu, friabil, reprezentând tesutul splenic distrus, mortificat.

Cal, splenita hemoragico-necrotica, noduli proeminenti, bine delimitati, negriciosi pe sectiune. Datorita culorii au primit denumirea de carbunculi . Denumirea provine de la faptul ca leziunea este specifica antraxului, boala care este denumita popular "carbune".

Vaca, splenita hemoragico-necrotica, leziunea se prezinta difuz, cuprinde tot parenchimul splinei, pe sectiune se observa culoarea negricioasa si aspectul umed pe care îl are suprafata de sectiune datorita consistentei ramolite, noroioase.

Porc, splenita purulenta, acumulari delimitate de puroi sub forma de abcese, culoare puroiului poate varia în functie de agentul patogen.

Splenita cronica (hiperplazica), rezulta prin multiplicarea celulelor care intra în structura splinei. Se constata marire de volum, capsula în tensiune, la sectionare razbuzeaza, pulpa splenica este integra (nu se racleaza).

Splenita cronica (hiperplazica). În unele situatii acest tip de splenita se manifesta prin formarea unor noduli albiciosi, bine delimitati, proeminenti pe suprafata de sectionare.

Curca, splenita granulomatoasa. Se observa splenomegalie, splina prezinta noduli aglomerati, cu tendinta de confluare, la sectionare fiecare dintre acesti noduli contine în centru un material uscat, friabil, de culoare albicioasa sau cenusie. Acest material reprezinta tesutul splenic distrus, mort (zona de necroza). Leziunea este specifica tuberculozei.

Vaca, splenita granulomatoasa, nodulii sunt de diferite dimensiuni, unii sunt proeminenti la suprafata splinei, la sectionare se observa acelasi material, friabil, uscat, cenusiu sau albicios (zona de necroza). Fata de situatia descrisa la pasare, mai poate sa apara evidenta o capsula albicioasa (tesut conjunctiv), care delimiteaza granulomul de tesutul din jur (tuberculoza).

PATOLOGIA SPLINEI
TUMORI

      PROCESE TUMORALE

caracter difuz, se manifesta macroscopic ca splenomegalie, cu aspect lucios, slaninos al suprafetei de sectiune, cu tendinta evidenta de razbuzare la sectionare;

caracter nodular, noduli cu diferite dimensiuni, culoarea nodulilor este de obicei albicioasa, sunt bine delimitati de tesutul din jur, fara a fi delimitati de o capsula, luciosi, cu aspect slaninos pe sectiune.

Ambele forme sunt caracteristice unor boli cu etiologie virala denumite LEUCOZE.

Splina pasare, proces tumoral cu caracter difuz, singurul element care atrage atentia este splenomegalia. Leziunea este caracteristica leucozei aviare.

Splina pasare, proces tumoral cu caracter nodular, nodulii sunt albiciosi, bine delimitati, proemina usor la suprafata. Leziunea este caracteristica leucozei aviare.

Splina porc, proces tumoral difuz, prin comparatie singurul element care ne atrage atentia este splenomegalia. Cele doua sectiuni transversale releva tendinta la razbuzare

Splina porc, proces tumoral difuz, splina atinge dimensiuni si masa impresionante. Leziunea este caracteristica leucozei suine

PATOLOGIA LIMFONODURILOR

      PROCESE DISTROFICE

Hemosideroza - limfonodul capata culoare bruna-caramizie; este o leziune consecutiva unor hemoragii produse în imediata vecinatate a limfonodului examinat sau se asociaza cu hemoliza masiva a hematiilor produsa de virusuri, bacterii sau paraziti

Antracoza - puncte de culoare neagra la limita vizibilitatii, apare consecutiv pulberilor de carbon care ajung în organism prin inhalare sau prin ingestie; este mai evidenta la limfonodurile satelite pulmonului (pulberile inhalate ajung în limfonoduri pe cale limfatica)

      Inflamatii - LIMFADENITE

      Tipuri morfologice

      Necrotica - focare de diferite dimensiuni uscate, mate, de culoare galbui;

      Hemoragica - zone rosii care alterneaza cu zone normale, de culoare alba sau cafenie, aspect marmorat, uscat pe sectiune;

      Purulenta - abcese de diferite dimensiuni, manifestate ca acumulari delimitate de puroi

      Cronica hiperplazica - limfonoduri marite, lucioase pe sectiune, culoare devine albicioasa;

      Granulomatoasa - focare de dimensiuni variabile, care prezinta în centru un material uscat, friabil, cu aspect de brânza de vaci, delimitat uneori de o capsula conjunctiva.

Porc, limfadenita hemoragica, se remarca aspectul marmorat sau mozaicat pe sectiune dat de alternanta zonelor colorate în rosu cu cele de culoare alba. Leziunea este caracteristica pestei porcine.

Oaie, limfadenita purulenta, limfonodul este transformat într-un abces masiv, colectia purulenta este albicioasa, vâscoasa, partial deshidratata, delimitata de capsula conjunctiva.

Vaca, limfadenita granulomatoasa, limfonodul prezinta granuloame de diferite dimensiuni (noduli care contin în centru un material uscat, albicios, asemanator brânzei de vaci, delimitata de o capsula conjunctiva). Leziunea este caracteristica tuberculozei bovine.

Vaca, proces tumoral cu caracter difuz, se observa marirea de volum a limfonodului, pe sectiune se sterg diferentele de culoare între corticala si medulara, limfonodul are o culoare omogena cafenie-albicioasa, lucios, slaninos pe sectiune. Caracteristica leucozei bovine

Porc, proces tumoral cu caracter difuz, se observa marirea de volum a limfonodului, pe sectiune se sterg diferentele de culoare între corticala si medulara, limfonodul are o culoare omogena albicioasa, lucios, slaninos pe sectiune. Caracteristica leucozei suine.

11. Patologia Carcasei

PATOLOGIA CARCASEI
STRUCTURI MORFOLOGICE EXAMINATE

      Piele (suine, pasari)

      Ţesut conjunctiv subcutanat (tesut adipos)

      Limfonoduri superficiale si interne ale carcasei

      Musculatura

      Articulatii (inclusiv intervertebrale)

      Oase

      Foita parietala a pleurei (înveleste peretele toracic si adera la coaste), peritoneului (înveleste peretele abdominal) si marele epiploon (foita inserata pe marea curbura a stomacului, contine cantitati variabile de tesut adipos).

PATOLOGIA ŢESUTULUI ADIPOS SUBCUTANAT

      Necroza tesutului adipos subcutanat (steatonecroza), cu etiologie necunoscuta, se presupune ca ar fi cauza unei inflamatii a pancreasului. Ţesutul adipos este mat, cu zone sau focare, uscate, friabile, de culoare galbui sau albicioase.

PATOLOGIA A ŢESUTULUI MUSCULAR
TULBURĂRI CIRCULATORII

      Staza: întreaga carcasa are aspect întunecat, cu nuante de rosu închis spre vânat a muschilor si tesutului conjunctiv.

      Hemoragii: exprimate sub toate tipurile cunoscute, ca petesii, echimoze, sufuziuni, fiind exprimarea diatezei hemoragice din septicemii, hematoame produse prin traumatism (ruptura musculara, plagi penetrante etc).

      Ischemie: produsa ca urmare a trombozei unor artere ce iriga diferite grupe musculare; la curcile si gainile din rasele grele apare "boala muschilor verzi", musculatura pieptului, mai ales cea profunda, prezinta striuri galbui-verzui (rezultat al lipsei de oxigen si degradarii ulterioare a mioglobinei din fibre) si zone rosii negricioase de hemoragie.

      CARCASĂ SEPTICEMICĂ

Se observa prin comparatie culoare rosie închisa a carcasei, datorita stazei

      DIATEZĂ HEMORAGICĂ

Producerea de hemoragii capilare de tipul echimozelor si petesiilor este consecinta unor septicemii sau în boli virale si intoxicatii

      HEMORAGII MUSCULARE, se remarca prezenta sufuziunilor la suprafata muschilor. În profunzime, apare hematomul ca urmare a deschiderii vasului de sânge, consecutiv unei muscaturi.

      HEMATOAME MUSCULARE pot apare ca urmare a ruperii unor vase mari sau ca rezultat al intoxicatiilor cu derivati cumarinici (raticide).

      Gaina, ISCHEMIE MUSCULARĂ, "boala muschilor verzi", se constata afectarea muschilor profunzi ai pieptului, culoarea lor devenind verzuie.

PROCESE DISTROFICE (MIODISTROFII

      Miodistrofia nutritionala denumita si "boala muschilor albi"; apare ca urmare a carentei în vitamina E si seleniu. Leziunile debuteaza printr-o distrofie protidica (hialinoza fibrelor musculare); daca nu se intervine terapeutic, leziunile evolueaza la necroza ceroasa de tip Zenker. Animalele care supravietuiesc episodului de boala vor prezenta o calcificare distrofica a fibrelor musculare necrozate sau o înlocuire a lor cu tesut conjunctiv (fibrozare) sau adipos; macroscopic, poate fi afectata orice regiune musculara, muschii prezinta zone cu aspect de pete sau striuri de culoare albicioasa sau galbui albicioasa, sunt lipsite de fermitate, au consistenta flasca; daca au intervenit procesele de calcificare distrofica sau cele de fibrozare, culoarea zonelor afectate devine alba mata, respectiv alba sidefie.

      Steatoza musculara se caracterizeaza prin prezenta lipidelor în fibra musculara; la animalele obeze sau la porcii foarte grasi fenomenul se combina cu formarea de tesut adipos între fibrele musculare (lipomatoza musculara). Ca urmare, muschii pierd culoarea caracteristica (nuante care pornesc de la roz pâna la rosu închis), prezentînd o alternanta de fibre normale cu zone de culoare albicioasa, lucioase, corespunzatoare tesutului adipos nou format.

      Calcificarea distrofica: apare pe zonele în care anterior s-au produs necroze musculare sau prin calcificarea chisturilor parazitare; zonele de calcificare sunt albe, mate; în cazurile în care depozitele sunt mari, la sectionare se percepe scârtâit.

      Lipofuscinoza: este caracteristica animalelor batrâne, musculatura prezinta diferite nuante de brun.

      Icterul: dificil de remarcat la animalele cu carne rosie, se remarca diferite nuante de galben.

      BOALA MUsCHLOR ALBI, prin comparatie se observa aspectul decolorat al fibrelor musculare afectate.

      STEATOZA sI LIPOMATOZA MUSCULARĂ

Se observa alternanta zonelor rosii (fibre musculare normale), cu cele albicioase lucioase (zonele de lipomatoza).

MIOPATIA DE TRANSPORT

      Miopatia de transport (miopatia de stres, muschiul PSE) apare la animalele care sunt transportate pe distante lungi, în conditii de supraaglomerare, cu privare de apa si hrana. Aspectele cele mai caracteristice sunt întâlnite la porc. Ca urmare a acestor conditii, apar modificari biochimice musculare deosebit de grave (acidoza musculara, cu acumulare masiva de acid lactic), care vor duce la deprecierea carcasei si chiar la confiscarea ei (aspect dezabreabil al muschilor, posibilitati de prelucrare limitate si fara rezultate deosebite). Mecanismul care sta    la baza miopatiei de transport este acidoza musculara, pierderea apei din fibra musculara si iesirea în afara acesteia, procese distrofice pâna la necroza fibrelor musculare. Aspectul macroscopic al muschilor afectati reiese din denumirea leziunii (muschi PSE):

Pale: palid, decolorat (culoare alb cenusie sau alb galbui data de procesele distrofice si necroza);

Soft: moale (dupa taiere musculatura nu intra în rigiditate, are consistenta flasca);

Exsudative: muschii sunt umezi, infiltrati cu lichid.

      MIOPATIA DE TRANSPORT

MUsCHIUL PSE

Leziuni care apar pe fondul acidozei acute produsa prin acumulare e acid lactic. Zonele afectate au culoare albicioasa sau galbui.

INFLAMAŢII - MIOZITE

      MIOZITE: traumatice, bacteriene, parazitare (cele mai importante pentru asigurarea salubritatii carcaselor, unele dintre ele nu dau leziuni macroscopice - TRICHINELOZA);

      Miozita traumatica: îmbraca mai multe aspecte putând merge de la o miozita sero-hemoragica, hemoragica, pâna la miozita necrotica;

      Miozita purulenta: cu etiologie bacteriana, produsa de germeni piogeni, se exprima sub forma de abces muscular sau flegmon muscular;

      Miozita gangrenoasa cu etiologie bacteriana, germeni care patrund în musculatura prin traumatisme (interventii chirurgicale, muscatura); muschii afectati sunt tumefiati, culoare verzui, miros ihoros.

      Miozita emfizematoasa: cu etiologie bacteriana, tumefiere, la palpatie se simte crepitatie (datorita acumularii gazelor prin fermentatia glicogenului din fibrele musculare), la sectionare fasciculele musculare sunt dilacerate, de culoare rosie închisa sau negricioase, emana un miros de grasime rânceda.

      Miozita granulomatoasa: cea mai frecventa forma de exprimare este granulomul chistic, cu etiologie parazitara (sarcocistoza, cisticercoza). Chisturile variaza ca dimensiuni (câtiva mm la câtiva cm), cele tinere sunt delimitate de un perete subtire si cavitate plina cu lichid, cele mature sufera proces de calcificare.

      MIOZITĂ GANGRENOASĂ

Cu etiologie infectioasa, produse de germeni saprofiti anaerobi; apar consecinta a complicatiilor plagilor de castrare si în canibalism.

      MIOZITA EMFIZEMATOASĂ, fibrele afectate au culoare negricioasa.

Leziune caracteristica pentru infectia cu anaerobi. Se observa dilacerarea puternica a zonei musculare afectate

      ABCES MUSCULAR

Leziunea are etiologie bacteriana, prin folosirea unui instrumentar nesterilizat. (abces consecutiv unei injectii).

      MIOZITĂ PURULENTĂ, sub forma de abcese sau flegmon, puroiul poate avea nuante diferite.

      CISTICERCOZA MUSCULARĂ (Cysticercus bovis)

Chisturi tinere si mature

      SARCOCISTOZA (Sarcocystis bovis)

Chisturi variaza de la dimensiuni microscopice pâna la 10 mm diametru

      HIPERPLAZIE REACTIVĂ LIMFONODALĂ

Limfocentrii iliaci sunt luciosi, mariti, leziunile sunt asociate cu ale procese patologice învecinate (artrite, miozite).

      LIMFADENITĂ PURULENTĂ

Se observa adenopatia limfocentrului ingvinal superficial si aspectul nodular al traiectului vaselor limfatice (germeni piogeni).

ANOMALII
INFLAMAŢII - ARTRITE

      Sindactilie: anomalie manifestata printr-un numar mai mic de degete fata de nomal, ca urmare a unirii unora dintre ele (determinism genetic).

      ARTRITE: marea majoritate au etiologie bacteriana; inflamatia articulatiilor intervertebrale se numeste SPONDILITĂ

Fibrinoasa: reducerea mobilitatii, articulstie marita, deformata, la deschiderea cavitatii articulare se observa depozit galbui de fibrina;

Purulenta: mai frecventa la porc, afecteaza articulatiile intervertebrale (spondilita purulenta).

Cronica deformanta rezulta în urma cronicizarii altor tipuri, articulatia este deformata si anchilozata.

      ARTRITĂ CRONICĂ DEFORMANTĂ

Etiologie infectioasa (bacilul rujetului), reprezinta cronicizarea formelor acute. Se observa ulceratii ale cartilajelor de acoperire.

      NECROZĂ OSOASĂ

Cauze multiple: vasculare (tromboembolism), inflamatorii (osteomielite); zonele necrozate au culoare galbui.

      ATROFIA SEROASĂ A MĂDUVEI OSOASE

Cauze multiple: lactatie abundenta, stres, inanitie, dereglari hormonale

      FRACTURA COLOANEI VERTEBRALE

Posibil consecutiv strivirii produse de scroafa, urmata de vindecare sau ca urmare a degenerarii corpurilor vertebrale.

HIPEREMIE peritoneu, prin comparatie cu pleura se observa culoarea rosie aprinsa. Aceasta modificare circulatorie marcheaza debutul unei inflamatii (peritonita).

PATOLOGIA PLEUREI sI PERITONEULUI
COLECŢII PATOLOGICE

      Hidrotorax si hidroperitoneu (ascita): acumulare de transsudat

      Hemotorax si hemoperitoneu: acumulare de sânge prin rupere de vase mari si organe

      Pneumotorax: patrunderea aurului în cavitatea toracica prin ruperea peretelui toracic)

      Uroperitoneu: urina în cavitatea peritoneala prin ruptura vezicii urinare

Inflamatia pleurei: PLEURITĂ

Inflamatia peritoneului: PERITONITĂ

Inflamatia simultana a mai multor seroase (pleura, pericard, peritoneu): POLISEROZITĂ

      PLEURITĂ FIBRINOASĂ: pleura devine rugoasa, mata, se observa o pelicula de culoare galbui (fibrina); se observa ca leziunea are caracter localizat.

      PERITONITĂ FIBRINOASĂ: peritoneul devine rugos, mat, se observa o pelicula de culoare galbui (fibrina); se observa ca leziunea are caracter difuz.

Porc, peritonita fibrinoasa, organele din cavitate sunt acoperite cu pelicula grosa de culoare albicioasa galbui; leziunea are etiologie bacteriana.

      PLEURITĂ PURULENTĂ

Cu origine metastatica, posibil de la nivel pulmonar; este produsa de germeni piogeni; abcesele sunt numeroase si contin un puroi galbui; spargerea lor va duce la formare de empiem toracic.

      PLEURITĂ FIBROASĂ

Reprezinta cronicizarea pleuritelor exsudative; pleura este mata, lipsita de transparenta, zonele afectate au aspect de cicatrice stelata, se formeaza aderente cu pleura pulmonara.

      PLEURITĂ GANGRENOASĂ

Cu etiologie saprofita, consecutiva gangrenei pulmonare sau consecutiva perforarii toracelui. Leziunea are caracter difuz, se observa aspectul negricios, cu depozit masiv de fibrina, mirosul este ihoros.

      PERITONITA GRANULOMATOASĂ (PERITONITA PERLATĂ) este specifica tuberculozei bovine, manifestata prin numerosi noduli pediculati sau sesili, prin calcificare ei devin albi sidefii asemanatori perlelor.