ANATOMIE CURA 9 - 4.12.2006
Placenta
Relatia dintre produsul de conceptie si uter are trei mari etape:
- etapa nidatiei
- etapa lacunara
- etapa placentara
Corespunzator nutritia este:
- histriotrofa
- hemotrofa
- hemocoriana
Placenta: = este anexa fetala, este un organ discoidal vilos care în cursul dezvoltari sale parcurge si ea etapele:
- lacunara
- cu vilozitati primare si secundare
- cu vilozitati tertiare
Decidualizarea mucoasei uterine
Ne reamintim ca în cursul nidatiei, endometrul (mucoasa uterina) sufera o transformare = decidualizarea (decidua = mucoasa pregatita pentru sarcina). În functie de pozitia oului, decidua devine:
- decidua vera (sau adevarata; sau parietala) = mucoasa ne afectata de implantare
- decidua capsulara = mucoasa uterina ce acopera oul dupa implantare
- decidua bazala = mucoasa dintre ou si miometru (stratul muscular al peretelui uterin)
Evolutia deciduei: - decidua capsulara se apropie de decidua parietala si astfel cavitatea uterina dispare. Sacul amniotic fuzioneaza cu corionul (ansamblu vilozitatilor trofoblastice), formând = membrana amniocorionica (2mm), aceasta fuzioneaza cu decidua capsulara, dar în saptamâna 22 decidua capsulara dispare încât membrana amniocorionica fuzioneaza cu decidua parietala, acest aspect se mentine pâna la nastere. Spre colul uterin membrana amniocorionica nu fuzioneaza (aici se va forma punga apelor). Mucoasa colului uterin nu sufera decidualizare, glandele sale produc un dop de mucus care izoleaza cavitatea uterina. Daca nu se face decidualizarea corecta si oul patrunde în miometru se formeaza asa numita placenta cretata, la nastere ia nu se desprinde de uter, se rupe, sângereaza si duce la histerectomie totala (scoaterea uterului).
Evolutia relatiei dintre produsul de conceptie si uter
- într-o prima etapa (etapa nidatiei), nutritia oului se face prin difuziune pe seama tesutului în care este nidat se numeste =nutritie histriotrofa
- în etapa urmatoare (etapa lacunara), sincitiotrofoblastul corionic se dezvolta sub forma de trabecule sau vilozitati. În saptamâna a 8-a vilozitatile acopera toata suprafata sacului corionic. Pe seama cresteri, însa vilozitatile de la polul opus în cuibarit dispare si corionul va avea doua segmente: - corion neted
- corion vilos
(spre polul de nidatie)
Vilozitatile coriale erodeaza decidua bazala formând = lacune. Eroziunea afecteaza si vasele mucoasei încât în lacune ajung artere si de aici pleaca vene (ale mamei). Pentru prima data o structura fetala (vilozitatile coriale), ajunge în contact cu sângele matern (din lacune) - nutritia se numeste = hemotrofa.
Vilozitatile trec prin trei etape:
- primare
- secundare
- tertiare
În aceasta etapa dupa formarea vilozitatilor, sângele matern ajunge în lacune prin artere si pleaca de aici prin vene.
Etapa placentara: = unele dintre vilozitatile tertiare se alipesc de decidua bazala si formeaza asa numitele = vilozitati crampon (acestea fixeaza placenta la peretele uterin). Între doua vilozitati crampon se gasesc lacune endometriale în care plutesc vilozitati tertiare. Citotrofoblastul unei vilozitati crampon este în continuare cu citotrofoblastul urmatoarei vilozitati crampon, se formeaza = coaja citotrofoblastica. Sincitiotrofoblastul dintre doua vilozitati crampon degenereaza fibrinoid. Între miometru si lacuna se interpune un grup de straturi ce formeaza = placa bazala:
- decidua bazala
- coaja citotrofoblastica
- sincitiotrofoblastul degenerat fibrinoid
Putem spune ca lacuna este spatiul dintre placa bazala si vilozitate.
Într-o vilozitate exista:
- mezenhim
- un arbore arterial (care provine din artera ombilicala), se rezolva într-o retea de capilare din care pleaca vene ce se continua cu venele ombilicale
Sângele matern nu se amesteca cu cel fetal.
Sângele matern este în lacune, cel fetal este în vilozitate. Drept urmare schimburile între cele doua tipuri de sânge vor strabate o bariera placentara:
- endoteliul capilarului vilozitar
- membrana bazala a capilarului vilozitar
- mezenhimul din axul vilozitar
- citotrofoblastul vilozitar
- sincitiotrofoblastul vilozitar
Dupa cum vedem bariera este formata din structuri ale oului, spunem ca placenta este de tip = hemocoriala.
Configuratia externa: = placenta are un aspect discoidal, diametrul 12 cm, greutate 500 g. are o fata materna si una fetala.
Fata fetala = este acoperita de amnios, este neteda si lucioasa, si de pe ea pleaca cordonul ombilical.
Fata materna = (cea care priveste spre uter) este formata din 50 - 60 lobi sau cotiledoane separate prin santuri intercotiledonare. Fiecare cotiledon este format din 1 - 6 sisteme tambur. Un sistem tambur este reprezentat de o vilozitate tertiara cu toate ramnificatiile ei. Placenta are o parte fetala (cotiledonara, cotiledoane + sis tambur) si o parte materna a placentei numita = placa obturanta, aceasta formeaza septuri intercotiledonare incomplete care nu ating partea fetala. Debitul sangvin în lacune:
- 50 ml /min (la 10 saptamâni)
- 600 ml /min (la nastere)
Sângele din spatiul intervilos se întoarce prin venele endometrului la mama, deci la termen capacitatea venelor uterine ale mamei creste de 12 ori.
Functiile placentei
Placenta are rol de aparare, asigura nutritia fatului, fiind în acelasi timp organ hormonal, respirator si organ excretor.
Functie de aparare: = bariera placentara la nastere are 0,002 mm grosime, fiind reprezentata exclusiv de tesutul fetal. Este strabatuta cu usurinta de majoritatea substantelor. Este bariera numai pentru molecule mari, cu anumite structuri si sarcini electrice (de exp: colesterolul, trigliceridele, fosfolipidele, care nu trec sau trec greu).
Functie metabolica: = în primele stadii ale sarcinii placenta sintetizeaza glicogen, colesterol si ac. grasi, utilizati ca sursa de energie pentru embrion.
Organ de schimb: = pentru gaze, metaboliti, principii alimentare, anticorpi.
Schimburile se realizeaza prin difuziune, transpor activ si pinocitoza.
În cursul sarcinii, placenta evolueaza
- bariera placentara se subtiaza prin diminuarea tesutului conjunctiv mezenhimal din axul vilozitatii
- citotrofoblastul se aglomereaza formând astfel zone în care capilarul vilos vine în contact direct cu sincitiotrofoblastul
Aceste zone se numesc = zone alfa - vasculosincitiale si numai aici au loc schimburile materno - fetale. Restul zonelor se numesc = zone beta si au rol în secretia hormonala. Foarte rar, noduli sincitiali (grupuri celulare de sincititrofoblast) pot scapa în circulatia materna, dând nastere unor embolii pulmonare.
Uneori prin solutii de continuitate placentara, în travaliile complicate, hematiile fetale pot trece în circulatia materna, producând izoimunizarea mamei
Are rol în transferul anticorpilor de la mama la fat. Alfa si betaglobulinele trec în cantitati foarte mici, în timp ce gamaglobulinele trec masiv prin pinocitoza. Aceasta trecere se face fara discernamânt (trec si anticorpi cu efect negativ pentru copil, cum sunt anticorpi anti RH de la mama la fat, putând distruge hematiile fetale), astfel încât nou nascutul nu va face bolile infectioase pentru care mama are anticorpi. (nu va avea imunitate însa pentru varicela si tuse convulsiva).
Medicamentele trec foarte usor bariera placentara.
Functia de secretie hormonala
Sincitiotrofoblastul produce patru hormoni:
- secretie de progesteron, dupa luna a 4-a, înlocuind corpul galben
- secretie de estrogeni, care scade spre sfârsitul sarcinii, facilitând declansarea travaliului
- gonadotropina corionica (maxima intensitate în saptamânile 3 - 8, dupa care scade. Aceasta se elimina prin urina materna si poate fi dozata, fiind un bun test de sarcina.
Gonadotropina corionica:
- inhiba involutia corpului galben
- prin feed back negativ blocheaza producerea de gonadotropine hipofizare, mentinând sarcina
- somatotropina, care este un lactogen placentar asemanator hormonului luteinizant, care produce cresterea sânilor.
Musculatura mebrelor mezodermul lateral, fata somatopleura.
● dezvoltarea membrului superior precede pe cel inferior cu 48 h.
Originea plurisegmentara este dovedita de inervatia membrului respectiv.
● santul pumnului → regiunea carpiana care separa segmentul cilindric de cel latit.
● santul cotului - divizeaza membrul în trei segmente.
La sfârsitul saptamâni a 8-a de viata intrauterina mugurii membrelor se apropie în unghi ascutit de corp.
În saptamâna a 7-a pe suprafata structurilor latite apar proeminentele digitale care va da nastere degetelor unite initial prin membrane interdigitale care începe sa se resoarba dupa saptpmâna a 8-a. Pe extremitatile degetelor apar pernute tactile care apar si la extremitatile distale ale carpienelor si metacarpienelor. Când membrele s-au apropiat de trunchi regiunea cotului si a genunchiului sunt dispuse lateral si sufera un proces de rotatie:
- pentru cot rotatie 90○ spre lateral si posterior
- pentru genunchi rotatie 90○ spre lateral si anterior
În acest mugure patrunde materialul din mezodermul lateral, se condenseaza în axul dermului si formeaza un blastem mezenchimatos care sufera un proces de condrificare formând schitele oaselor membrului respectiv (saptamâna a 6-a - schite membrului superior; saptamâna a 7-a - a celui inferior). În aceste schite apar zone de resabtie unde apar interliniile articulare. În luna a 3-a încep procese de osificare.
Anomalii în dezvoltarea membrelor
- amelia = lipsa membrelor / sau a membrului (în aceasta anomali oasele centurii ramân)
- micromelie = membre dezvoltate proportional dar mai mici
- acondroplaxia = anomalie ce afecteaza numai oasele lungi
- absenta unui parti de membru:
- facomelia - lipseste partea proximala a membrului
- hemimelia - lipsa partii distale
- sirenomelia = membrele inferioare alipite
- eleuteromelie = genunchiul a suferit migratie inversa
- sindactilia = degete lipite care pot fi fuzionate pe toata lungimea cu osul sau numai prin membrane interdigitale (frecvent degetele 3 - 4, si mai frecvent la picior)
- polidactilia = degete mai multe decât normal
- adactilia = lipsa unuia sau mai multor degete
- hipofalangie, microfalangie = falange mai mici
- amputatii congenitale de membre = circularele de cordon
- luxatia congenitala de sold:
- acetabulul nu e bine format si capul femural poate iesi
- copilul se pune în ghips
- nu apare la popoarele africane
- abductie a coapsei, rotatie laterala si usoara flexie - asa se pune copilul în ghips
- anomalii în afectiuni metabolice:
- rahatismul: lipsa de Ca2+ si vitamina D; membrele inferioare în paranteza;
|
