Generalitati:
Febra este un simptom nespecific intalnit in perioada acuta a bolii, cu evolutie necaracteristica. Poate fi sustinuta sau remitenta, uneori intermitenta cu ascensiuni febrile in cursul dupa-amiezii sau al serii si cu revenire la normal in timpul noptii. Debutul cu febra si artrita este mai frecvent intalnit la adulti, in timp ce la copii domina cardita.
Artralgiile reprezinta senzatia de durere resimtita la nivelul articulatiilor. Daca artralgiile nu se insotesc de modificari la nivel articular se vor consemna ca si criteriu minor. In mod particular, durerile articulare din reumatismul articular acut au intensitate foarte mare. Uneori se pot asocia cu mialgii nespecifice si tenodinii. Contractia izometrica a muschilor sau tendoanelor din apropiere declanseaza adeseori durerea. Durerea articulara si febra au un caracter fluctuant si se remit de obicei intr-o perioada de 2 saptamani, rareori durind o luna. Caracteristic, atat durerea cat si fenomenele inflamatorii articulare se remit prompt la administrare de salicilati.
Dispneea, fatigabilitatea apar ca manifestare a insuficientei cardiace la pacientii cu cardita.
Durerile toracice in regiunea precordiala prelungite, uneori accentuate de miscarile respiratorii si amelorate de pozitia aplecat cu toarcele inainte sunt datorate pericarditei acute.
Palpitatiile secundare tulburarilor de ritm (tahicardie sinusala, fibrilatie atriala) reprezinta o manifestare relativ frecventa la pacientii cu cardita.
Au fost descrise cazuri de sincopa Adam- Stokes inaugurala datorata tulburarilor de conducere care pot avansa pana la bloc atrio-ventricular de gradul III.
Dureri abdominale si anorexie - datorate fie distensiei hepatice la pacienti cu insuficienta cardiaca, fie adenitei mezenterice din cadrul bolii.
Examenul fizic:
Inspectia:
Palpare:
In cazul revarsatelor pericardice se poate palpa frecatura pericardica la nivelul ariei precordiale.
Palparea articulatiilor afectate de procesul infalamator genereaza durere intensa.
Palparea abdomenului poate declansa durere in cazul insuficientei cardiace cu hepatomegalie de staza sau a prezentei adenitei mezenterice concomitente.
Percutie:
Aria matitatii cardiace este de regula normala. Ea poate fi crescuta la pacientii care prezinta cardiomegalie secundara carditei reumatismale cand este generata de existenta unei afectari valvulare importante care determina modificari hemodinamice semnificative, sau secundar acumularii lichidului pericardic. In absenta afectarii valvulare este putin probabil ca marirea cardiaca sa fie rezultatul unui proces miocarditic.
Auscultatia:
Este o manevra deosebit de importanta, deoarece suflurile cardiace pun deseori diagnosticul de cardita reumatismala. Cardita reumatismala este de regula o pancardita afectind in proportii diferite endocardul,miocardul si pericardul.
Afectarea endocardului se regaseste in special la nivelul valvelor mitrale si aortice.
Insuficienta mitrala este cea mai frecventa manifestare a valvulitei reumatismale. Severitatea ei este mai mare in episoadele de recurenta reumatismala si de cele mai multe ori este factorul declansant al insuficientei cardiace. Este secundara ingrosarilor si retractiei valvulare si a cordajelor tendinoase in timpul fazei acute a reumatismului articular, aspecte ce par insa a se remite in totalitate dupa terapia cu salicilati.
Mai putin evident este suflul diastolic mitral care frecvent se manifesta doar ca suflu presistolic putind scapa usor chiar si unui examen atent.
Afectarea valvei aortice se traduce prin prezenta unui suflu diastolic fin, dulce perceput mai bine pe marginea stanga a sternului in treimea inferioara.
La pacientii cu pericardita se poate auzi frecatura pericardica.
In cazul prezentei afectarii valvulare severe, apare insuficienta cardiaca manifestata prin tahicardie, uneori aritmii (extrasistole, fibrilatie atriala) si galop ventricular stang (zgomot III).
Investigatii paraclinice:
Examenul de laborator:
Este deosebit de important, contribuind la stabilirea diagnosticului prin evidentierea unui sindrom inflamator acut si prin furnizarea dovezii referitoare la existenta infectiei cu streptococ b hemolitic de grup A.
In timpul fazei acute, VHS este crescuta, iar determinarea repetata a ei este utila in urmarirea evolutiei bolii. Proteina C reactiva are de asemenea niveluri plasmatice ridicate.
Dovada infectiei streptococice este furnizata de existenta unor culturi pozitive pentru streptococ din exudatul faringan, sau evidentierea cresterii titrului anticorpilor antistreptococici.
Radiografia cardiopulmonara:
Este utila in aprecierea dimensiunilor cordului. Absenta cardiomegaliei nu exclude insa cardita reumatismala.
Electrocardiograma:
Este normala la pacientii fara cardita. La pacientii cu cardita se pot intalni:
tahicardie sinusala, tulburari de ritm: aritmie extrasistolica ventriculara sau supraventriculara, fibrilatie atriala.
Tulburari de conducere: frecvent PR lung si mai rar bloc atrio-ventricular de gradul II sau III.
Modificari ale segmentului ST si undei T la cei cu miocardita sau pericardita.
Ecocardiografia:
Ecocagrafia, in special examenul Doppler este util in regurgitarile mitrale neinsotite de suflu. Caracterele regurgitarii patologice sunt inca un subiect de dezbatere, ca si introducerea lor in rindul criteriilor de diagnostic. In principiu se considera patologic jetul de regurgitare mitrala cu lungime >1 cm, vizibil din cel putin doua incidente cu jet mozaicat si holosistolic.
Tratament:
Masuri generale: repaus la pat, oxigenoterapie, dieta hiposodata daca pacientul are insuficienta cardiaca, evitarea efortului fizic
Tratament medicamentos: La pacientii fara cardita - Aspirina 100 mg/kgc/zi in 4 prize, la pacientii cu cardita forme usoare Aspirina 100 mg/kgc/zi in 4 prize o luna, la cei cu forme severe Prednison 1-2 mg/kg/zi 2-3 luni cu scadere progresiva a dozelor si tratament ulterior cu Aspirina.
Tratamentul eficient al anginei streptococice Penicilina po 500 mg x2-3/zi 10 zile sau Benzatinpenicilina 1200000 UI doza unica.In caz de alergie la penicilina: eritromicina, azytromicina sau cefalosporine.
Benzatinpenicilina 1200000 UI la 3-4 saptamani sau Sulfadiazina sau Eritromicina.
RAA cu cardita + lez valvulare reziduale:min. 10 ani dupa ultimul episod, sau p na la 40 ani, uneori toata viata
a fara lez. valvulare reziduale: 10 ani, sau p na la atingerea v rstei adulte
RAA fara cardita: 5 ani sau p na la atingerea v rstei de 21 ani
|
