RUJEOLA
1. DEFINIŢIE
Rujeola este o boala infectioasa acuta, foarte contagioasa, caracterizata prin febra, catar oculo-nazal, modificari buco-faringiene si exantem caracteristic.
Definitia de caz suspect: orice persoana cu febra ł 38°C, eruptie maculo-papuloasa si cel putin unul dintre urmatoarele semne: tuse, coriza, conjunctivita sau orice persoana la care clinicianul suspecteaza rujeola.
Definitia de caz confirmat: orice persoana care corespunde definitiei clinice de caz si este confirmata serologic, sau orice persoana care corespun 545h74f de definitiei clinice de caz, neinvestigata serologic, dar care a fost în contact cu un caz de rujeola confirmat serologic.
2. ETIOLOGIE virusul rujeolic, tip ARN, familia Paramyxoviridae, genul Morbilivirus;
inactivat rapid de caldura, lumina, UV, pH acid, dezinfectante obisnuite, având rezistenta scazuta în mediul extern.
3. MANIFESTĂRILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
În perioada 1994-1996 s-a observat o scadere a morbiditatii prin rujeola, care a fost urmata în 1997 de o crestere spectaculoasa la 104,58%ooo locuitori (în România) si din nou de o scadere a incidentei în 1998 la 42,43%ooo locuitori.
Dupa introducerea vaccinarii, rujeola evolueaza sporadic-endemic, cu un numar mai mare de cazuri în urban fata de rural, grupa de vârsta cea mai afectata fiind 0-1 an, urmata de 1-14 ani.
4. DIAGNOSTIC POZITIV
4.1. DIAGNOSTIC CLINIC
Perioada de incubatie dureaza în medie 10 zile ą 1 zi.
Perioada prodromala (de invazie, preeruptiva, catarala) dureaza 3-6 zile; are un debut brusc, cu febra, alterarea starii generale, fenomene catarale si modificari buco-faringiene.
Febra, precedata de frisoane, ajunge la 39°C si peste; poate diminua la sfârsitul perioadei prodromale si creste din nou în perioada eruptiva (tendinta bifazica).
Modificarile catarale manifestate prin catar conjunctival, al tractului respirator si al mucoasei digestive – element caracteristic pentru debutul rujeolei. Congestia conjunctivala si edemul pleoapelor cu lacrimare intensa, rinorea abundenta, apoasa sau muco-purulenta, dau copilului aspectul caracteristic, plângaret. Catarul respirator poate afecta laringele, cu laringita, cu tuse, disfonie, sau traheea si bronsiile, ca traheobronsita, cu tuse productiva si raluri ronflante si sibilante stetacustic. Inflamatia catarala a mucoasei digestive poate duce la aparitia varsaturilor, epigastralgiilor, scaunelor diareice muco-apoase sau muco-sangvinolente.
Modificarile buco-faringiene sunt de asemenea caracteristice. Se constata enantem congestiv difuz al valului, amigdalelor si faringelui, cu puncte hemoragice de 3-5 mm si contur neregulat. Limba este saburala cu depozit albicios si marginile rosii. În ultimele 24-48 ore ale perioadei prodromale apare semnul Koplik exprimat prin micropapule albicioase, granulare, izolate sau grupate, înconjurate de o areola congestiva, localizate pe mucoasa jugala, gingivala în apropierea ultimilor molari sau în santul jugo-maxilar si care sunt aderente la mucoasa; pot persista pâna în ziua 1-2 din perioada eruptiva. Prin frecventa ridicata cu care se întâlneste, semnul Koplik are o certa valoare diagnostica, fiind un semn patognomonic.
Perioada eruptiva (de stare) dureaza 4-6 zile. Se anunta de obicei printr-o noua ascensiune febrila (39-40°C), cu alterarea starii generale. Persista fenomenele catarale si chiar se accentueaza.
Exantemul are de obicei o aparitie nocturna. Elementele eruptive - maculo-papuloase – apar initial retroauricular, la liziera parului; se extind apoi pe partile laterale ale gâtului, pe frunte, obraji, aripile nasului si gât. În ziua a doua apare pe torace si la radacina membrelor pentru ca în ziua a treia sa se generalizeze. Eruptia este deci etapizata (generalizarea dureaza în medie 3 zile), centrifuga si descendenta, uneori pruriginoasa. Când apare pe extremitati începe sa paleasca pe fata – eruptia disparând în ordinea în care a aparut, elementele eruptive fiind floride 2-3 zile. Eruptia palind, ramâne în urma ei o pigmentatie aramie care dureaza înca 3-4 zile permitând diagnosticul retrospectiv.
Exantemul este alcatuit din macro-maculo-papule congestive (dispar la digitopresiune) de culoare roz, cu dimensiuni variabile (2-4 mm pâna la 1-3 cm diametru) si cu contur neregulat sau dantelat, usor reliefate, izolate sau confluente în placarde, lasând portiuni de tegument sanatos. Aspectul general este de tegument patat sau stropit, cu senzatie de catifelat la palpare.
Limba, care în stadiul prodromal era saburala, în perioada eruptiva se descuameaza si devine rosie, uneori asemanatoare cu limba zmeurie. Se poate constata o adenopatie cervicala sau generalizata.
Perioada de convalescenta (posteruptiva) este scurta (3-6 zile) cu scaderea febrei, disparitia fenomenelor toxice generale. Eruptia e înlocuita de pigmentatia aramie, poate sa apara o descuamatie fina, furfuracee pe fata, trunchi (nu si palme, plante). În urma bolii rezistenta imunologica e scazuta, existând o predispozitie la infectii bacteriene (streptococice, pneumococice, chiar tuberculoase).
4.2. DIAGNOSTIC DE LABORATOR
A. Diagnostic hematologic se evidentiaza leucopenie marcata, cu usoara neutrofilie si aparitia de plasmocite.
B. Diagnostic specific nu este necesar în mod obisnuit.
Produse patologice: secretii conjunctivale si rinofaringiene, sânge (leucocite), recoltate cât mai aproape de debut; urina în prima saptamâna de boala; creier la necropsie.
1. Examen direct
evidentierea celulelor gigante multinucleate Wartin-Finkelday pe amprente de mucoasa nazala si pe frotiuri de secretii nazale;
detectarea prin imunoflurescenta a antigenelor virale în secretii nazale si sedimente de urina.
2. Cultivarea nu se face în mod curent.
Virusul se izoleaza în culturi primare umane sau simiene. Diagnosticul consta în observarea efectului citopatic direct sau pe teste de hemaglutinare a lichidelor de cultura, cu hematii de maimuta.
În cazurile de panencefalita sclerozanta subacuta (PESS), fragmente de tesut cerebral sunt cocultivate cu celule susceptibile la infectia rujeoloasa (linii celulare Vero).
Identificarea izolatelor se face prin reactia de hemaglutinoinhibare, reactia de fixare a complementului cu seruri standard si prin ELISA.
3. Diagnosticul serologic: confirma diagnosticul prin cercetarea anticorpilor IgM si IgG specifici din ser prin tehnica ELISA. Se recolteaza 5 ml sânge, fara anticoagulant, prin punctie venoasa, într-un recipient uscat. Se decanteaza serul, care se va pastra la + 4°C, daca testarea serologica se va face în urmatoarele 2-3 zile sau se va congela la - 20°C, daca testarea serologica depaseste acest termen.
Confirmarea diagnostica este utila pentru cazurile sporadice, cele cu evolutie atipica si la imunodeficienti, la care raspunsul anticorpic poate fi scazut.
Prezenta titrurilor crescute de anticorpi antirujeoloci în ser si paralel în LCR este asociata constant cu PESS.
4.3. DATE EPIDEMIOLOGICE
Factorii epidemiologici primari
1. Izvorul de infectie
bolnavul, contagios 1-2 zile în incubatie, 3-5 zile în prodrom si 5-6 zile în eruptie;
persoanele cu forme atipice 1-2%;
Indicele de contagiozitate este foarte mare - 95-99%.
Nu exista purtatori sanatosi.
2. Caile de transmitere
aeriana, prin picaturi (rezistenta virusului în aer este de aproximativ 30 min. de la expulzare);
indirect prin obiecte recent contaminate cu secretii naso-faringiene - destul de rar datorita rezistentei reduse în mediul extern a virusului rujeolic.
3. Receptivitatea
generala (pâna la 2-6 luni nou-nascutul poate avea anticorpi de origine materna).
4. Imunitatea
durabila, uneori pe toata viata;
recidivele sunt posibile la cei cu agglobulinemie.
Factori epidemiologici secundari (favorizanti)
economico-sociali: subalimentatia, igiena deficitara, absenta luminii etc.
Profilaxie si combatere
Începând cu anul 2000, România va intra în faza de eliminare a rujeolei.
1. Masuri fata de izvorul de infectie:
depistare precoce: clinic, laborator, ancheta epidemiologica;
izolare - 2 saptamâni de la debut (numai cazurile grave în spital);
declarare, numerica, lunara.
Orice caz suspect de rujeola va fi anuntat în 24h de la depistare; la fiecare caz se recolteaza câte o proba de 0,5 ml ser, în institutia unde a fost depistat si se va completa fisa de declarare a cazului suspect de rujeola (vezi anexa). Sângele va fi transportat imediat catre laboratorul DSP, unde va fi pastrat la -200C.
Contactii:
supraveghere 10-14 zile;
carantina în colectivitati de copii unde au aparut mai multe cazuri.
2. Masuri fata de caile de transmitere:
nu e obligatorie dezinfectia, este suficienta aerisirea încaperii si curatenia.
3. Masuri fata de receptivi:
imunizare activa cu vaccin antirujeolic viu supraatenuat, la vârsta de 11-12 luni si cu rapel în clasa I.(vezi capitol imunizari);
imunizare pasiva: copiii sub 5 ani vor primi imunoglobuline standard, 0,2-0,5ml/kg, în primele 3-4 zile de la contact (mai ales cei cu imunodepresie).
5. TRATAMENT
Rujeola necomplicata
tratament antipiretic, vitamine, hidratare per os;
igiena riguroasa a tegumentelor si mucoaselor pentru profilaxia suprainfectiilor bacteriene la nivel conjunctival, rinofaringian, otic.
Rujeola toxica si complicata se îndruma pentru internare.
|
