Rahitismul carential comun
Def: este o boala metabolic generala -> tulburari de mineralizare a osului aparuta in perioada de crestere prin carenta de Vit. D
Cauza directa: carenta Vit. D
Carenta trebuie corelata cu:
Regimul de expunere la raza UV
Raportul Ca/P din alimentative
Pactori predispozanti genetic
Compozitia Vit. D
Alcatuit dintr-un grup de 10 compusi, 2 au importanta:
Vit. D2 (calciferol) reprezinta sursa dietetic si terapeutica de Vit. D -> alimentele vegetale (mic), ficat de peste (mare)
Vit. D3 (colecalciferol) obtinut dupa 747g65h activarea fotochimica a D2. Sintetiz. la nivelul dermului prin iradiere UV a precursorului 7-dehidrocolesterol. Se gaseste si sub forma terapeutica de Vit. D.
Metabolismul Vit. D:
Vit. D din surse alimentare
int. sub. <- ac. Biliari
+α2-globulina specifica -> ficat
Hidroxilare hidrolaza hepatica
25-hidroxi D3 (act. Antirahitica)
1,25-hidroxi D3 (active biologic de 100X)
Organe tinta -Creste absorbtia intestinala a Ca
-intestin -Creste reabsorbtia P si Ca la nivelul tubilor
- renal renali
- os -Creste mineralizarea tesutului osteoid
Metabolismul depinde de:
Factori genetici - receptori pt Vit. D
Factori de mediu
Medicatia anticonvulsivanta si corticoterapia (+) catabolismul hepatic de 25 (OH) D3
Dozarea Vit. D = 40 UI = 10 µg
40.000 UI = 1 mg
Nevoia zilnica: 400 - 800 UI cu o medie de 500 UI indifferent de varsta dar variind in functie de :
Ritmul de crestere
Regimul de insotire???
Factori genetici incomplete identificati
Surse de Vit. D:
Transf. Vit. D din piele sub actiunea UV depinde de:
Varsta
Pigmentarea constitutional
Suprafata de tegument expusa
Anotimp
Latitudine
Surse alimentare:
Vegetale (scazut)
Ficat, galbenus, peste
Lapte de vaca: sarac 10-40 UI/L -> formulele de lapte sunt imbogatite cu Vit. D
Laptele de mama: sarac - dar are continut mare de lactoza si raport mare Ca/P
Promovarea alimentatiei la san asigura un raport adecvat de minerale dar nu si de Vit. D, de aceea se suplimenteaza aportul de Vit. D.
Etiologie:
Varsta
o E o boala a perioadei de crestere
o Incidenta mare 3-6 luni
o Exista forme tardive pana la 2 ani
Prematuritatea - f. favorizant - chiar daca aportul se suplimenteaza correct si nivelul seric de 1,25(OH)D este normal, prematurii fac mai frecvent.
Insorirea
- anotimp rece sic
Sindromul de malabsorbtie - indifferent de etiologe interfera absorbtia lipidelor si afecteaza absorbtia Vit. D si a Ca la nivelul tubului digestiv.
Insuficienta renala cronica - tulbura activitatea hidroxilazelor care induc formarea metabolite active de Vit. D de origine renala.
Corticoterapia indelungata alterand matricea proteica a osului si absorbtia intestinala a Ca.
Epilepsia - tratament cu fenobarbital, fenitoin- demineralizari osoase rahitice. Ele (+) activitatea E hepatice - citocrom P450 hidroxilaza care transforma metabolitul active al Vit. D in unul inactiv.
... biliara extrahepatica dezvolta rahitism datorita absentei sarurilor biliare - impiedica absorbtia intestinala optima a Vit. D.
Acidoza tubular renala distal - favorizeaza aparitia rahitismului pt. ca o mare parte a carbonatului de Ca din os este folosit ca tampon.
Vitamina D si dezvoltarea masei osoase:
Efectul suplimentelor dietetic cu Ca este modulat de Vit. D, rol crucial in metabolismul cartilajului si osului.
Creste absorbtia de Ca/P intestinal
(+) reabsorbtia tubulara
Diferentierea osteoclastilor tineri si indirect activitatea osteoclastilor mature, favorizand mobilizarea Ca, P din matricea mineralizata a osului ...optima a matricei osoase nou formate in timpul procesului de crestere.
Intervine in diferentierea condrocitelor care regleaza productia tipului II de collagen si interfera cu maturarea fenotipica a osteoblastilor.
Descoperirea unor R specifici pentru Vit. D, mai ales pentru 1,25(OH)-Vit D, notati VDR a caror prezenta in os este conditionata genetic explica gradele variate ale R obs. La indivizi supusi la aceleasi carente de aport.
Interactiunea cu factorul genetic
Factorul genetic conditioneaza 70-80% din densitatea osoasa maxima a individului atinsa la 25-30 ani.
Mecanismul de actiune:
Metabolismul fosfocalcic cu 3 organe tinta:
INTESTIN: creste absorbtia intestinala a Ca independent de actiunea PTH prin (+) unei protein transportoare de Ca concentrate in marginea in perie a celulei intestinale.
RINICHI: creste reabsorbtia tubulara a P si fosfatilor -> actiune antagonica cu PTH
Creste reabsorbtia tubulara a AA
OS: (+) mineralizarea tes osteoid si depunerea de Ca si P - hidroxiapatita, actiune partial antagonica cu PTH
- favorizeaza mineralizarea osului, creste oferta de Ca in apropierea cartilajului de crestere si a osului nou format
- asupra celulelor osoase - actiune duala: concomitant cu activarea osteoclastelor are si efecte de modulare si diferentierea maturarii osteoblastilor.
- prin efecte directe si indirect: creste mineralizarea osului - (-) act. PTH effect care limiteaza reabsorbtia osoasa si stimuleaza osteoinductia
Fiziopatologia rahitismului
Carenta endogena sau exogena de Vit. D
Scade absorbtia de Ca la nivelul intestinului
Actioneaza la acelasi nivel cu Vit. D cu act. Sinergice sau antagonica:
Int: (+) abs Ca (synergic)
Renal: scade reabsorbtia de P, creste fosfaturia si favorizeaza hipofosfatemia (antagonic)
Econom. La niv. Renal Ca, creste reabsorbtia lui si scade calciuria
Os: act. Antagonica, scoate Ca din os, actionand pe compartimentul mineral, pe forma organic, cat mai ales la nivel cellular unde (+) active. Osteoclastelor favorizeaza scoaterea Ca din os, cat si activarea osteoblastelor, care explica cresterea nivelului seric al fosfatazei alkaline si osteocalcinei sintetizata in dezvoltarea exuberant a osteoblastelor.
Modificari la nivelul osului:
Insuficienta mineralizare a matricei cartilaginoase
Formarea exuberant a tesutului osteoid care nu se mai mineralizeaza
Tesut osteoid exuberant si matricea nu are duritatea necesara -> oasele se indoaie sub greutatea corpului. Osul pierde rigiditatea, extremitatile distal se maresc, in forme grave se fractureaza.
Clinic:
Cranio tabes rahitic - senz. De minge de ping-pong la palparea craniului
Bose frontale, frunte inalta, plagicefalie, FA mai mare decat normal, transpiratii abundente la nivel cefalic
Torace rahititic - matanii costale - proeminente ale extremitatii coastale la nivelul jonctiunii condrocostale datorita tesutului osteoid
Sant submamar Harrison rezultat prin retractia toracica la nivelul de insertie al diafragmului, aspect de torace evazat.
Membrul superior prezinta bratari rahitice - ingrosari ale extremitatii distal ale radiusului ca o consecinta a dezvoltarii tesutului osteoid demineralizat.
Imagine Rx:
o Rx pulmonary - lez R
o Rx membru inferior - genu varus, genu valgus
Hipotonie
Intarziere in aparitia dentitiei
Modificari paraclinice:
Calcemia N=9-11 mg% are val. N sau scazute daca exista o depletie severa de Ca la nivelul osului
Fosfatemia N=4,5-6,5 mg% -> scazuta este <3 mg%
FA serice N=5-15 U Bodanski sau 200 UI/dl
PTH N=4-8 mg/ml obiectiveaza react. Hiperparatiroidiana sec.
25-OH D < 12 ng/ml sau 30 mmol/l (N=17,5 ng/ml)
Urinar: -Hiperfosfaturie
-Hiperaminoacidurie
-Absorbtia elimina Ca in urina
Masa osoasa la copil:
Absorbtia bifotonica cu raza X - DEXA
Avantaje:
Utilizeaza o cantitate mica de raze X
Poate fi folosita la orice varsta
Presupune un timp scurt de expunere
Copil sedat
Se poate scana intreg scheletul, sau numai coloana sau diafiza femurala
Parametrii DEXA:
BMC - body mineral content - exprima gr. De hidroxiapatita pt. o anumita regiune de interes
BMD - density - densitatea mineral osoasa se exprima in g/cm2 si se obtine din parametrul precedent raportat la suprafata de os examinata
PBM - peack bone mass - indicator personal obtinut prin masurarea la sfarsitul maturatiei scheletice (25 ani) a densitatii osoase - utilizat pentru osteoporoza
Modificari radiologice:
Calcificarea tesutului cartilaginous este insufficient - capilarele invadeaza cartilajul - aspect franjurat la limita diafizo-epifizare
Zonele de cartilaj la nivelul cartilajului de crestere sunt latite, au o deformare in cupa cu franjurarea liniei M-E
Diafizele oaselor lungi si coastele sunt slab mineralizate-radiotransparente, se pot vizualiza fracture
Diagnostic diferential:
Deformari osoase neasociate
Craniotabes
o Fiziologic
o Hidrocefalie
o Osteogeneza imperfect
Torace rahitic
o Condrodistrofie
o Stern infundat congenital
Member inferioare
o Tibia vara congenital
Profilaxia rahitismului:
Postnatal:
Expunere la soare
Alimentative naturala
Supliment de Vit. D
Administrarea zilnica in doze fractionate, se incepe la 7 zile de viata: 400-800 UI/zi STEROGYL, VIGANTOL-OIL dozate in 500 UI/pic/tb - 2 pic
Admintrare periodica in doze deposit per os sau i.m.
Supliment de Ca la premature 50 mg/kgc/zi
Preparate cu D2, D3
Tratament curativ:
Se recomanda sugarilor cu semne radiologice, biologice
Schema I: 3 doze i.m. de 100.000 UI D2 sau D3 la 3 zile interval dupa 30 zile o noua administrare de 200.000 UI D3 i.m. apoi Vit. D in doze profilactice orale;
Schema II: 2.000-4.000 UI zilnic timp de 6-8 sapt. Apoi va fi inclus intr-o schema de profilaxie;
Schema III: o doza de 600.000 UI D3 dupa care la 30 zile se continua cu doza profilactica
Vindecarea rahitismului florid necesita 1.600.000-1.800.000 UI/an
Vindecarea se face in trepte. In 7-10 zile se normalizeaza, modif. Biochimice, Ca, P, FA se mentin la valori mari cat se mentin modificarile radiologice.
Semnele vindecrii apar radiologic dupa 3 sapt
Semnele clinice osoase dupa 1-2 luni
Daca dupa 4 sapt nu se obtin rezultate -> evaluare pt. rahitism Vit. D rezistent
Vindecarea - Rx pulmonary - linie de calcifiere distal = linia de doliu
Prognostic excellent
Hipervitaminoza:
Complicatie iatrogena a tratamentului medicamentos
Simptomele apar la 1-3 luni de la supradozaj
Anorexie
Varsaturi, constipatie, hipotonie
Paloare
Poliurie, polidipsie
Biologic:
HCa-urie > 10,5 mg/dl
HCA-urie > 5 mg/KGc/zi, proteinurie, retentive azotata
Calcicari renale si osteoscleroza
Tratament:
Oprirea administrarii de Vit. D
Scaderea aportului de Ca
Perfuzii diuretice
Chelatori de Ca, cortizon
|