Retete de ieri, pentru bolile de azi
In Sirnea, la poalele Pietrei Craiului, oamenii nu sunt nici mai bolnavi, nici mai sanatosi decat altii, desi in ploile sfichiuitoare de toamna ori in gerul ascutit al iernii, cocotati pe coamele dealurilor, ei fac figura de serpasi indiferenti la vitregia vremii. Spre batranete, multi se garbovesc sub povara anilor, d 939n132j ar isi plang rar suferinta, pe care o imblanzesc cu tot soiul de ceaiuri si cataplasme, ale caror retete le-au purtat in memorie tot astfel cum poarta in cobilita galetile cu apa. Aproape de natura pana la infratire, sirnenii au invatat sa profite de binefacerile ei si sa-si tamaduiasca bolile folosindu-se de efectele miraculoase ale plantelor pe care le prepara dupa retete stravechi, insufletindu-le uneori prin descantece intrematoare. Iata cateva din aceste retete, pe care le poate incerca oricine cu incredere si cu convingerea ca oricum ele fac infinit mai putin rau decat medicamentele. Caci, vorba unei batrane din Sirnea, ca sa te vindece, doctorul mai intai trebuie sa-ti faca rau.
Bolnavii astmatici trebuie sa bea ceai de frunze de podbal sau sa stoarca zeama din frunze si s-o amestece, intr-o cana, cu lapte de capra. Se bea din acest preparat dimineata si seara.
Degeraturile se vindeca daca se tin mainile sau picioarele degerate intr-o infuzie concentrata de frunze de nuc. Infuzia trebuie sa fie neaparat rece.
Infuzia de frunze si flori de nuc se poate adauga in apa in care se clateste parul, pentru a-i da acestuia o culoare mai stralucitoare, pentru a-i intari radacina si pentru a indeparta eventualii paraziti (purici, paduchi).
Pentru curatarea ficatului e bine sa mancam dimineata, pe stomacul gol, cate doua-trei plante intregi de papadie, fara floare. Cine nu suporta gustul amar al radacinii isi poate face o salata din frunzele tinere. Acest tratament poate fi urmat multa vreme, pentru ca papadia se gaseste in stare proaspata pana toamna tarziu. O gasim, tot verde, chiar si in lunile de iarna, prin locurile fara zapada.
Pentru calmarea picioarelor ranite, obosite de prea mult umblat sau din cauza unor pantofi incomozi, se folosesc comprese cu frunze de brusture. Acestea se aplica in doua-trei straturi, dupa ce le-au fost zdrobite nervurile.
Durerile de dinti se calmeaza cu ceai de cimbrisor salbatic. De asemenea, copiilor slabi, distrofici, fara pofta de mancare, apatici li se pune in apa de baie o infuzie concentrata de cimbrisor. Efectul va fi spectaculos.
Pentru a avea o piele cat mai curata, fetele tinere trebuie sa-si spele fata, in fiecare dimineata, cu ceai de sanziana (dragaica). Ceaiul de sanziana face obrazul luminos.
Primavara e indicat sa li se dea copiilor ceai de leurda impotriva viermilor. Ceaiul de leurda este indicat si pentru adulti, deoarece curata sangele de toxine, dar si stomacul si intestinele.
Femeile care nu pot sa aiba copii sau cele care au avortat fara voie sa bea in fiecare zi cate doua cani de ceai de cretisoara combinata cu coada-soricelului.
Pentru a naste mai usor, batranele povestesc ca-si legau sanziene peste burta cu un prosop de bumbac sau canepa si beau ceai de cimbrisor si de cretisoara pentru a micsora durerile nasterii.
Durerile de reumatism si de guta dispar daca se bea ceai de ciubotica-cucului, mai ales cand vremea este ploioasa. In fiecare primavara, este indicata o astfel de cura din ceai de ciubotica-cucului, insa neaparat din plante proaspete.
|
