Tesutul conjunctiv
Structura: acest tesut este prezent in toate viscerele, derm, vase sangvine, scheletul osos si elementele ce se fizeaza pe os (cartilaj, ligamente, tendoane, fascii). El are un rol structural si mecanic, mai putin functie biochimica (are putine celule) si are metabolism scazut. El se regenereaza repede si este implicat in procesele de cicatrizare.
Este compus din celule si structuri extracelulare (matrice): fibre proteice intr-o substanta fundamentala. Dupa tipul de celule, exista mai multe tipuri de tesuturi conjunctive, care se difera prin functia celulelor: celule fibrilare, nefribrilare si electroliti. Matricea este specifica fiecarui tip de tesut: rigida (os), elastica (cartilaj), fluida (lichid sinovial).
1).Celulele pot fi extrinseci si intrinseci (sintetizeaza matricea). Cele mai importante celule intrinseci sunt fibroblastii, dar si alte celule inrudite (condrocite, osteocite, celule reticula 14314w221o re, adipoase). Celulele extracelulare nu sunt prezente obligatoriu in tesut: mastocitul, limfocitul, monocitul.
Fibroblastii sintetizeaza matricea, ale carei componente sunt fabricate simultan, dar in proportii diferite care variaza cu varsta individului si influentate de hormoni: inhibitori (cortizon, ACTH-ul, tiroxina) si stimulatori (STH, hormonii sexuali). Ei se divid rar, mai ales in inflamatii si in cicatrizari, cand predomina mitozele.
2).Fibrele pot fi de colagen, de elastina si de reticulina. Cand predomina una se determina varianta de tesut.
Fibrele de colagen sunt cel mai bine reprezentate, oferind tesutului extensie variata si rezistenta la tensiune si deformare, fiind o componenta majoritara in: piele, os, tendon, cartilaj, dinte. Pe langa rolul structural, colagenul regleaza procesele de crestere, imbatranire, cicatrizare si induce agregarea trombocitara cu rol important in hemostaza. Vitamina C produce molecula de colagen (organizat in benzi), iar in absenta ei colagenul este anormal. Colageneza (enzima) il degradeaza, rupand molecula in doua. Aceste enzime distrug cartilajul articular in poliartrita reumatoida. In inflamatii se elibereaza in mediul intern o cantitate mai mare de colagenaze prin activarea macrofagelor.
Fibrele de reticulina se afla in jurul celulelor adipoase si reprezinta un suport anatomic pentru celulele endoteliale capilare, organe limfoide si hematopoietice.
Fibrele de elastina se gasesc in ligamente si in peretele arterelor mari. Elastina se intinde pana la 150% fata de lungimea initiala a fibrei, fara rupere si cu revenire. Este suport pentru calcifiere (se impregneaza cu Ca), ducand si la ateromatoza aortica. Elastina se depune sub 2 forme: fascicule compacte (fibre) in tendoane si lame fenestrate (lamele) in peretii vasculari. Elastina este sintetizata de fibroblasti (in tendon si piele) si de celulele musculare ale vaselor mari, si degradata de elastaza (in pancreas), macrofage, PMN nucleare, trombocite.
3).Substanta fundamentala este formata din:
a).mucoproteine (molecule mari) sau proteogliconi, care contin multa apa structurala ce permite difuziunea substantelor hidrosolubile, usureaza migrarea elementelor; are o mare flexibilitate si compresibilitate.
b).glicoproteine structurale cu rol important in adezivitatea intercelulara.
Functiile tesutului conjunctiv:
Suport si protectie: evidente in muschi (fascii), tesutul nervos si epiteliu. Suportul este realizat prin umplerea spatiilor intercelulare cu tesut conjunctiv, determinand coeziunea celulara.
Functia de depozit: indeplinita prin stocarea lichidelor sub forma de tesut adipos. Si proteoglicanii reprezinta un important depozit de apa si electroliti (in special Na).
Functia de aparare este realizata prin implicarea unor componente ale tesutului conjunctiv in mai multe mecanisme de aparare. Matricea este o puternica bariera impotriva invaziei bacteriene. Microorganismele ce produc hialurodinaza au o mare capacitate invaziva pentru ca fluidifica substanta fundamentala. Daca o agresiune bacteriana nu este lichidata de mijloacele de aparare, tesutul conjunctiv formeaza un perete fibros in jurul inflamatiilor.
Functia de reparatie: zonele distruse de inflamatii sau traumatisme sunt supuse unor procese regenerative, prin care spatiile goale sunt completate de tesut conjunctiv.
Colagenul este o proteina stabila. Reinnoirea lui este foarte lenta, dar turn-over-ul sau este diferit de la o structura la alta. Colagenul din tendon se schimba foarte incet, iar cel din tesutul lax foarte repede.
Tipuri de tesut conjunctiv:
Tesut conjunctiv propriu-zis: lax si dens;
Tesut conjunctiv cu proprietati speciale: elastic, adipos, reticular, mucos;
Tesut conjunctiv de sustinere: cartilaj si os.
1).Tesutul conjunctiv lax: in acesta substanta fundamentala abunda, iar fibrele se acumuleaza la locul conexiunii cu alte structuri. Se gaseste in: derm, hipoderm, seroase, viscerele cavitare, vase sangvine. Este flexibil si intervine in metabolisme locale permitand schimbarile de substante intre sange si celule.
Tesutul conjunctiv dens: in acesta predomina fibrele de colagen; sunt mai putine celule si este mai putin flexibil decat cel lax, iar substanta fundamentala este slab reprezentata. Orientarea colagenului este dirijata de fortele de solicitare in cazul tendoanelor, oferind inextensibilitate. Colagenul fara orientare se gaseste in splina, ganglioni limfatici.
2).Tesutul conjunctiv elastic: in structura lui fibrele elastice sunt aranjate in benzi paralele in jurul carora exista tesut conjunctiv lax. Aceste fibre ofera o distensie mare. Acest tesut se gaseste in: ligamentele galbene ale coloanei vertebrale si ligamentul suspensor al penisului.
Tesutul conjunctiv reticulat este prezent in organele hemato- si limfo-poietice. Are o retea formata de prelungirile celulelor reticulare in care se gasesc celule specifice de organ.
Tesutul conjunctiv adipos: celulele lui se numesc lipoplaste, iar cele mature se numesc adipocite, care depoziteaza grasimi neutre si trigliceride.
3).Tesutul cartilaginos: in acesta exista o densitate mare de celule si un exces de material extracelular rigid. El insa este mai putin rezistent decat osul. Cartilajul este suport pentru tesuturile moi si permite alunecarea suprafetelor articulare. Nu are retea proprie de vascularizatie si inervatie. Celulele cartilaginoase se numesc condrocite, se situeaza in matricea stratului lacunar si sintetizeaza colagen si proteoglicanii.
In functie de cantitatea substantelor extracelulare si abundenta fibrelor de colagen si elastice, se deosebesc 3 tipuri de cartilaj:
a).hialin-se gaseste in extremitatea ventrala a coastelor, trahee, laringe, suprafata articulara a oaselor. Cartilajul articular are un metabolism activ, in special sinteza de proteoglicani. In celelalte localizari fara suprafete articulare el este acoperit de un strat conjunctiv dens numit pericondrum. Cresterea si regenerarea sa impun existenta unor condrocite viabile si se realizeaza interstitial si opozitional. Primul fel presupune diviziunea mitotica a condrocitelor preexistente; este de mica importanta si are loc in debutul proceselor de crestere. Al doilea fel se realizeaza prin diferentierea celulara din pericondru in condrocite si stimularea lor secretorie, adaugandu-se straturilor noi la suprafata cartilajului deja existent. Degenerarea acestui cartilaj incepe prin marirea de volum si apoi moartea condrocitelor si se incheie cu calcifiere in matrice. Daca in cartilaj patrund vase de sange, el se transforma in os.
b).elastic-este flexibil, bogat in fibre elastice si nu se osifica niciodata. Se gaseste in urechea externa, conductul auditiv extern si epiglota.
c).fibros-intalnit la locul de fixare a unor tendoane pe os, in ligamentul rotund al capului femural, simfiza pubiana, meniscurile intraarticulare (genunchi, sterno-clavicular), discurile intervertebrale-dispuse in lame suprapuse in inelul fibros. In hernia discala, ruptura inelului fibros se produce posterior, unde numarul benzilor de colagen este mai mic.
Tesutul osos este un tesut viu cu o matrice de colagen si saruri minerale (fosfor si calciu). Are rol in functia de sustinere a organismului, protectia unor organe si in echilibrul mineral. Este supus unui proces continuu de resorbtie si refacere. Turn-over-ul osului este de 20% anual si 100% la copil. In interior, osul este acoperit de endosteum (tesut conjunctiv), iar la exterior de periosteum. Structural, el este alcatuit din celule si matrice osoase (fibre, substanta preosoasa si cristale minerale). Osteoblastii sunt celule osoase tinere aflate la suprafata osului, a caror viata activa este de 15 zile (la om). Acestia sintetizeaza matricea osoasa: colagen si proteoglicani. Materialul nou format nu este calcificat, iar osteoblastul se inchisteaza intr-o lacuna numita osteocit. Depunerea restului de calciu in osteocit dureaza cateva luni. Osteocitele sunt celule mature incapsulate in os mineralizat.
|
