Rezidentiat 2004 1851 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Tema nr. 50
Sindromul nefrotic
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
M1150001. Anemia sindromului nefrotic este caracterizata de:
anemie normocroma A.
anemie microcitara B.
anemie regenerativa C.
raspuns prompt la administrarea de fier per os D.
necesita acidifiere gastrica suplimentara E.
(pag. 1696)
M1150002. Tratamentul edemului din sindromul nefrotic se face cu:
aport de sare pentru corectarea hiponatremiei A.
diuretice economisitoare de potasiu B.
inhibitori ai enzimei de conversie C.
diuretice de ansa D.
diuretice osmotice E.
(pag. 1699)
M1250003. In sindromul nefrotic din boala cu leziuni minime,ca terapie de prima intentie se recomanda:
ciclofosfamida A.
prednisonul B.
ciclosporina C.
azatioprina D.
prednison asociat cu un imunosupresor E.
(pag. 1697)
M1250004. In glomerulonefrita membranoasa depozitele imune sint situate:
subendotelial A.
intramembranar B.
in mezangiu C.
subepitelial D.
in lumenul capilarelor glomerulare E.
(pag. 1698)
M1250005. Elementul cel mai important in diagnosticul sindromului nefrotic este:
hematuria A.
hipocalcemia B.
proteinuria masiva, de peste 1.5 g/24 h C.
proteinuria masiva, de peste 3.5 g/24 h D.
hipertensiunea arteriala E.
(pag. 1695)
M1250006. Boala cu modificari minime ("minimal change disease") este:
cel mai frecvent substrat de sindrom nefrotic la adult A.
Rezidentiat 2004 1852 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
cel mai frecvent tip de sindrom nefrotic la copii B.
intalnita in proportii asemanatoare la copii si adulti C.
rara atat la copii cat si la adulti D.
la fel de frecventa ca si nefropatia diabetica, atat la adulti cat si la copii E.
(pag. 1696)
M1250007. Boala cu modificari minime ("minimal change disease") poate apare, in mod secundar, in:
boala Hodgkin A.
cardiopatia ischemica B.
insuficienta cardiaca C.
insuficienta hepatica D.
urma infectiilor streptococice E.
(pag. 1696)
M1250008. Care dintre urmatoarele medicamente au efect antiproteinuric:
anticalcicele A.
diureticele B.
inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei C.
digoxinul D.
betalactaminele E.
(pag. 1699)
M1250009. Depozitele imune din glomerulonefrita membranoproliferativa tip I sunt situate:
subepitelial A.
subendotelial si mezangial B.
intramembranar C.
endoluminal D.
periglomerular E.
(pag. 1698-1699)
M1250010. Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II se caracterizeaza imunoserologic prin:
fractiunea C3 a complementului normala A.
cresterea imunoglobulinei G B.
prezenta factorului nefritic C3 C.
prezenta ANCA D.
prezenta anticorpilor antinucleari E.
(pag. 1699)
M1350011. Glomerulonefrita cu leziuni minime:
este o entitate mai frecventa la adulti A.
asociaza frecvent HTA B.
scaderea RFG este regula C.
se manifesta clinic prin sindrom nefritic acut D.
ME releva estomparea difuza a podocitelor celulelor epiteliale viscerale E.
(pag. 1696)
M1350012. Glomerulonefrita cu leziuni minime:
este adesea corticorezistenta A.
remisiunile in cazurile adulte sunt exceptionale B.
recidiva se intalneste la 50% din pacienti dupa incetarea terapiei cu glucocorticoizi C.
prognosticul pe termen lung este rezervat D.
ciclosporina nu si-a dovedit eficacitatea in tratamentul acestei boli E.
Rezidentiat 2004 1853 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 1697)
M1350013. Anemia din sindromul nefrotic are urmatoarele caracteristici:
anemie macrocitara prin deficit de B12 A.
anemie inflamatorie B.
anemie hipocroma microcitara rezistenta la fier C.
anemie hemolitica D.
anemie feripriva E.
(pag. 1696)
M1350014. Pentru a nu produce risc de azotemie prerenala, tratamentul cu diuretice in sindromul
nefrotic trebuie abordat cu precautie si scaderea in greutate ar trebui sa fie:
> 2 kg/zi A.
> 1.5 kg/zi B.
< 1 kg/zi C.
< 500 mg/zi D.
> 2.5 kg/zi E.
(pag. 1699)
M1350015. Proteinuria anormala este mai mare de:
500 mg/zi A.
150 mg/zi B.
30 mg/zi C.
3.5 gr/zi D.
1 gr/zi E.
(pag. 1696)
M1350016. Factorii care pot indica un prognostic prost in cazul glomerulonefritei membranoase sunt:
sexul feminin A.
varsta tanara B.
proteinuria severa C.
absenta hiperlipidemiei D.
absenta alterarii functiei renale la debut E.
(pag. 1698)
M1450017. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:
Proteinurie >3,5g/1,73m2/24 h. A.
Proteinemie >3,5g/l. B.
Proteinurie >3,5mg/1,73m2/24 h. C.
Proteinurie >35g/1,73m2/24 h. D.
Proteinemie >35g/l. E.
(pag. 1695)
M1450018. Tomboza acuta de vena renala se caracterizeaza prin:
Leucociturie A.
Varicocel drept B.
Scaderea proteinuriei C.
Durere abdominala D.
Ileus mecanic E.
(pag. 1696)
M1450019. Proteinuria tubulara nu depaseste:
1g/24h A.
Rezidentiat 2004 1854 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
2g/24h B.
3g/24h C.
4g/24h D.
5 g/24h E.
(pag. 1696)
M1450020. Restrictia sodata, in tratamentul sindromului nefrotic, trebuie sa cuprinda:
0,5-1 g sare/zi A.
1-2 g sare/zi B.
2-3 g sare/zi C.
3-4 g sare/zi D.
4-5 g sare/zi E.
(pag. 1699)
M1550021. Elementul caracteristic al sindromului nefrotic este:
Hipoalbuminemia A.
Edemul B.
Proteinuria mai mare de 3-3,5 g / 24 ore C.
Retentia renala primara de apa si sare D.
Leziunile de glomerulonefrita proliferativa E.
(pag. 1695)
M1550022. Sindromul nefrotic cu leziuni minime la copil este cel mai frecvent de cauza:
Diabetica A.
Indus de interferon alfa B.
Asociat infectiei HIV C.
Metabolica (boala Fabry) D.
Idiopatic E.
(pag. 1696)
M1550023. Intrucat rata de raspuns terapeutic este excelenta, prima optiune in sindromul nefrotic cu
leziuni minime este:
Ciclosporina A.
Azatioprina B.
Ciclofosfamida C.
Prednisonul D.
Clorambucilul E.
(pag. 1697)
M1550024. La bolnavii cu sindrom nefrotic, prezenta edemelor in conditiile expandarii volumului
plasmatic si inhibitiei axei renina-angiotensina-aldosteron se explica prin:
Eliberare de hormon antidiuretic A.
Retentie primara de apa si sare la nivel renal B.
Cresterea presiunii hidrostatice capilare C.
Cresterea sintezei factorului natriuretic atrial D.
Scaderea presiunii coloidosmotice tisulare E.
(pag. 1696)
M1550025. Anemia din sindromul nefrotic se datoreaza:
Pierderii urinare de transferina A.
Scaderii sintezei de eritropoietina B.
Inflamatiei cronice C.
Rezidentiat 2004 1855 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Hemolizei intravasculare D.
Turnoverului crescut al acidului folic E.
(pag. 1696)
M1550026. Sindromul nefrotic idiopatic al adultului se produce cel mai frecvent prin:
Glomerulonefrita membranoproliferativa A.
Glomerulonefrita membranoasa B.
Glomerulonefrita mezangioproliferativa C.
Glomeruloscleroza focala si segmentara cu hialinoza D.
Leziuni minime E.
(pag. 1698)
M1650027. Alegeti ordinea in care se succed diferite modificari fiziopatologice care participa la
formarea edemelor in sindromul nefrotic
proteinurie - hipoalbuminemie - scaderea presiunii oncotice a plasmei - hipovolemia - activarea sistemului
venos simpatic, retentia de Na si apa - edeme
A.
paraproteinuria - hipoalbuminemia - migrarea lichidului extracelular din spatiul vascular, activarea
sistemului renina-angiotensina aldosteron, cresterea secretiei de vasopresina (ADH) - retentia de Na si
apa - edeme
B.
proteinuria, hipoalbuminemia, scaderea presiunii oncotice a plasmei, migrarea lichidului din spatiu
intravascular, hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron, retentie de sare si apa,
edeme
C.
proteinuria - hipoalbuminemie, migrarea lichidului intravascular, hipovolemia, stimularea sistemului nervos
simpatic, supresia (inhibitia) petidului natriuretic atrial, retentie de Na si apa, edeme
D.
proteinurie - hipoalbuminemie - scaderea presiunii oncotice plasmatice - migrarea lichidului extracelular din
spatiu intravascular in interstitiu - hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosterona,
stimularea sistemului nervos simpatic, cresterea secretiei de vasopresiune, supresia (inhibitia) peptidului
natriuretic atrial - retentie de Na si apa - edeme
E.
(pag. 1695.1696)
M1650028. Alegeti afirmatiile corecte referitoare in proteinurie
proteinuria normala (fiziologica) nu depaseste 300 mg / 24 ore A.
proteinuria tubulara (de tip tubular) rezulta din insuficienta reabsorbtiei proteinelor filtrate in mod normal la
nivel glomerular
B.
proteinuria glomerulara rezulta prin filtrarea proteinelor plasmatice prezente in exces in circulatie C.
proteinuria tubulara nu depaseste 5 g/24 ore D.
cind valoarea proteinuriei tubulare depaseste 3,5g / 24ore determina sindrom nefrotic E.
(pag. 1696)
M1650029. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul nefrotic
proteinuria depaseste 2,5 g/24 ore A.
anemia apare ca o consecinta a pierderii urinare a proteinei care leaga calciferolul B.
sindromul nefrotic poate complica orice boala care perturba incarcatura electronegativa a membranei
bazale glomerulare (MBG)
C.
biopsia renala este indicata la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic D.
boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni glomerulare minime) nu raspunde la glucocorticoizi E.
(pag. 1696)
M1650030. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni
glomerulare minime)
apare la 80% din cazurile de sindrom nefrotic la copii sub 16 ani A.
tipic se prezinta ca un sindrom nefrotic, cu sediment urinar bogat (malign) B.
in marea majoritate a cazurilor boala este secundara C.
la copii proteinuria este cel mai frecvent neselectiva D.
evolueaza frecvent spre insuficienta renala E.
Rezidentiat 2004 1856 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 1696)
M1650031. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la modificarile observate la examenul in microscopie
electronica a biopunctatului renal
trasatura patognomonica din glomerulopatia cu leziuni minime consta in proliferarea mezangiala A.
estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) este evidenta in glomerulonefrita membrano-proliferativa
tip.I
B.
stergerea (estomparea) podocitelor si trecerea catre celule spumoase este prezenta in nefropatia
membranoasa
C.
depozitele hialine si scleroza caracteristice glomerulopatiei cu leziuni minime este initiata de formarea
complexelor electrono-dense
D.
estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) celulelor epiteliale vicerale (pedocitelor) dind impresia
fuzionarii pedicelelor este patognomonica glomerulopatiei cu leziuni minime
E.
(pag. 1697)
M2250032. Sindromul nefrotic nu se caracterizeaza prin:
proteinurie A.
hipoalbuminemie B.
edeme C.
leucociturie D.
hipercoagulabilitate E.
(pag. 1695)
M2250033. Principala modificare aparuta in sindromul nefrotic este:
proteinuria A.
edemul B.
hipertensiunea arteriala C.
insuficienta renala D.
hematuria E.
(pag. 1695)
M2250034. Proteinuria din sindromul nefrotic apare datorita:
cresterii presiunii coloid osmotice a plasmei A.
scaderii presiunii coloid osmotice a plasmei B.
cresterii pH ului plasmatic C.
alterarii permeabilitatii barierii glomerulare de filtrare pentru proteine D.
hiperproteinemiei E.
(pag. 1695)
M2250035. Complicatiile metabolice din sindromul nefrotic sunt consecinta:
modificarilor imunologice A.
infectiilor B.
edemelor C.
insuficientei renale D.
pierderii de proteine E.
(pag. 1695)
M2250036. Scaderea volumului intravascular in sindromul nefrotic produce urmatoarele modificari ,cu
exceptia:
activarea sistemului renina angiotensina aldosteron A.
stimularea sistemului nervos simpatic B.
cresterea secretiei de vasopresina C.
supresia secretiei peptidului natriuretic atrial D.
Rezidentiat 2004 1857 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
supresia secretiei de prostaglandine renale E.
(pag. 1695)
M2250037. Hiperlipidemia din sindromul nefrotic este consecinta:
diminuarii pierderii de lipide pe cale renala A.
aportului lipidic crescut B.
sintezei hepatice crescute de lipoproteine C.
eliberarii de lipide din depozit D.
cresterii absorbtiei intestinale de lipide E.
(pag. 1696)
M2250038. La majoritatea pacientilor cu sindrom nefrotic lipidele crescute in ser sunt:
lipoproteine cu densitate foarte joasa A.
trigliceride B.
chilomicroni C.
toate clasele de lipoproteine D.
lipoproteine cu densitate joasa si colesterol E.
(pag. 1696)
M2250039. Hipercoagulabilitatea secundara sindromului nefrotic este ,cel putin in parte, determinata
de urmatoarele modificari,cu exceptia :
pierderea urinara crescuta de antitrombina III A.
niveluri /activitati alterate ale proteinelor C si S B.
hiperfibrinogenemia C.
fibrinoliza inadecvata D.
activarea plasminei E.
(pag. 1696)
M2250040. Consecintele tulburarilor de coagulare din sindromul nefrotic pot fi :
hemoragii digestive A.
tromboze arteriale periferice B.
hematurie C.
coagulare intravasculara diseminata D.
purpura trombotica trombocitara E.
(pag. 1696)
M2250041. Cracteristicile clinice ale trombozei acute a venei renale din sindromul nefrotic include:
poliurie A.
febra B.
hipertensiune arteriala C.
hematurie macroscopica D.
anurie E.
(pag. 1696)
M2250042. Tromboza cronica a venei renale este in mod tipic frecvent intalnita la pacientii cu sindrom
nefrotic datorita :
glomerulopatiei membranare A.
bolii cu leziuni minime B.
nefropatiei cu Ig A C.
glomerulonefritei poststreptococice D.
nefropatiei lupice E.
(pag. 1696)
Rezidentiat 2004 1858 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2250043. Hipocalcemia din sindromul nefrotic poate sa apara ca o consecinta a:
deficitului de vitamina D A.
hiperfosforemiei B.
pierderilor urinare crescute de calciu C.
scaderii absorbtiei intestinale datorate edemului peretului intestinal D.
patrunderii calciului seric in celule datorita alcalozei metabolice E.
(pag. 1696)
M2250044. Cresterea susceptibilitatii la infectii in sindromul nefrotic poate apare ca urmare a :
scaderii activitatii macrofagelor A.
pierderii urinare de Ig M B.
pierderii urinare si catabolismului crescut al Ig G C.
scaderii aderarii leucocitelor D.
pierderii chemotactismului leucocitar E.
(pag. 1696)
M2250045. Hiperparatiroidismul secundar din sindromul nefrotic poate apare datorita:
hipocalcemiei A.
hipofosforemiei B.
hipertofiei si hiperplaziei paratiroidei C.
hipomagneziemiei D.
hipervitaminozei D E.
(pag. 1696)
M2250046. Proteinuria este considerata anormala daca depaseste :
0,075g/24h A.
0,1 g/24h B.
0,150g/24h C.
3g/24h D.
1,5g/24h E.
(pag. 1696)
M2250047. Proteinuria glomerulara rezulta din:
scaderea filtrarii glomerulare A.
scaderea sintezei de proteine la nivel renal B.
scaderea reabsorbtiei tubulare C.
trecerea proteinelor printr-o bariera de filtrare glomerulara alterata D.
producerea in exces de proteine E.
(pag. 1696)
M2250048. Teoretic proteinuria tubulara nu depaseste :
1,5 g/24 h A.
2 g/24 h B.
2,5 g/24h C.
3,5 g/24h D.
0,5g/24h E.
(pag. 1696)
M2250049. Proteinuria de exces trebuie suspectata in :
anemia aplastica A.
neoplasm bronhopulmonar B.
diabet zaharat C.
Rezidentiat 2004 1859 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
glomerulonefrita cu leziuni minime D.
mielom multiplu E.
(pag. 1696)
M2250050. Sindromul nefrotic poate complica o:
afectare tubulara A.
afectare interstitiala B.
o boala a vaselor medii C.
o boala a cailor urinare D.
afectare a MBG E.
(pag. 1696)
M2250051. Biopsia renala nu este necesara in sindromul nefrotic ce apare :
in lupus eritematos sistemic A.
la majoritatea copiilor B.
in amiloidoza C.
in nefropatia cu Ig A D.
in glomerulopatia membranara E.
(pag. 1696)
M2250052. Majoritatea cazurilor de boala cu leziuni minime sunt :
idiopatice A.
secundare bolii Hodgkin B.
secundare diabetului zaharat C.
secundare infectiei cu virus hepatitic B D.
secundare HIV E.
(pag. 1696)
M2250053. Tratamentul patogenetic al bolii cu leziuni mnime se bazeaza in primul rand pe:
corticoizi A.
agenti alchilanti B.
azatioprina C.
inhibitori ai enzimei de conversie D.
ciclosporina E.
(pag. 1697)
M2250054. In boala cu leziuni minime la imunofluorescenta se evidentiaza:
depuneri mesangiale de Ig A A.
depozite de C4 B.
depozite de Ig G C.
depozite de fibrinogen D.
depozite mesangiale rare de C3 si Ig M E.
(pag. 1696)
M2250055. In boala cu leziuni minime la MO se evidentiaza:
proliferare extracapilara A.
proliferare endocapilara B.
necroza fibrinoida C.
fibroza interstitiala D.
glomeruli de aspect normal E.
(pag. 1696)
Rezidentiat 2004 1860 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2250056. Tratamentul cu agenti alchilanti la pacientii cu sindrom nefrotic cu recaderi frecvente se
face:
dupa remisiunea indusa de steroizi timp de 8-12 saptamani A.
in toate cazurile in asociere cu corticoizi B.
inainte de obtinerea remisiunii pe o durata de 4 saptamani C.
inainte de obtinerea remisiunii pe o durata de 10 saptamani D.
nu este indicat E.
(pag. 1697)
M2250057. Leziunea morfologica patognomonica in glomeruloscleroza focala si segmentala este:
depunerea mesangiala de Ig G A.
proliferarea endocapilara B.
scleroza cu hialinoza in >50% dintre glomeruli C.
scleroza cu hialinoza in >80% dintre glomeruli D.
scleroza si hialinoza <50 % dintre glomeruli E.
(pag. 1697)
M2250058. Care dintre urmatoarele manifestari clinico-biologice nu sunt caracteristice in tipul I de
glomerulonefrita membranoproliferativa:
sindromul nefrotic A.
sedimentul urinar activ B.
RFG normala C.
C3 seric in limite normale D.
C1q si C4 in limite normale E.
(pag. 1699)
M2250059. In mecanismul patogenetic al glomerulonefritei membranoproliferative tip I sunt implicati
urmatorii factori:
complexele imune A.
Ac anti MBG B.
ANCA C.
limfocitele T D.
hemodinamici E.
(pag. 1699)
M2350060. La copii, cele mai multe cazuri de sindrom nefrotic se datoreaza:
glomerulosclerozei focale si segmentare (GSFS) A.
glomerulopatiei membranoase B.
amiloidozei C.
bolii cu leziuni minime (BLM) D.
nefropatiei diabetice E.
(pag. 1696)
M2350061. Boala cu leziuni minime se caracterizeaza prin:
este o cauza rara de sindrom nefrotic la copil A.
microscopia optica releva ingrosarea membranei bazale B.
microscopia electronica evidentiaza estomparea difuza a podocitelor C.
proteinurie neselectiva D.
frecvent, hipertensiune arteriala si insuficienta renala E.
(pag. 1696)
M2350062. In glomerulonefrita membranoasa microscopia optica arata:
noduli mezangiali A.
Rezidentiat 2004 1861 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
ingrosarea dufuza a MBG B.
inflamatie C.
proliferare celulara D.
fuziunea podocitelor E.
(pag. 1698)
M2350063. Tratamentul edemelor din sindromul nefrotic se face cu:
diuretice de ansa A.
inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei B.
AINS C.
albumina desodata D.
corticosteroizi E.
(pag. 1699)
M2550064. Singurul element al diagnosticului de certitudine al sindromul nefrotic este:
hematuria A.
hipocalcemia B.
proteinuria C.
Hiperlipemia D.
hipertensiunea arteriala E.
(pag. 1695)
M2550065. Anemia din sindromul nefrotic are urmatoarea caracteristica:
este o anemie produsa prin deficit de B12 A.
este o anemie datorata hemolizei intravasculare B.
este o anemie hipocroma microcitara rezistenta la fier C.
este o anemie prin deficit de acid folic D.
este o anemie feripriva E.
(pag. 1696)
M2550066. Sindromul nefrotic cu leziuni minime la copil este cel mai frecvent de cauza:
Diabetica A.
Indus de interferon alfa B.
Asociat infectiei HIV C.
Metabolica (boala Fabry) D.
Idiopatic E.
(pag. ..)
M2550067. Intrucat rata de raspuns terapeutic este excelenta, prima optiune in sindromul nefrotic cu
leziuni minime este:
Ciclosporina A.
Azatioprina B.
Ciclofosfamida C.
Prednisonul D.
Clorambucilul E.
(pag. 1697)
M2550068. La bolnavii cu sindrom nefrotic, prezenta edemelor in conditiile expandarii volumului
plasmatic si inhibitiei axei renina-angiotensina-aldosteron se explica prin:
Eliberare de hormon antidiuretic A.
Retentie primara de apa si sare la nivel renal B.
Cresterea presiunii hidrostatice capilare C.
Rezidentiat 2004 1862 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Cresterea sintezei factorului natriuretic atrial D.
Scaderea presiunii coloidosmotice tisulare E.
(pag. 1696)
M2550069. Anemia din sindromul nefrotic se datoreaza:
Pierderii urinare de transferina A.
Scaderii sintezei de eritropoietina B.
Inflamatiei cronice C.
Hemolizei intravasculare D.
Turnoverului crescut al acidului folic E.
(pag. 1696)
M2550070. Sindromul nefrotic idiopatic al adultului se produce cel mai frecvent prin:
Glomerulonefrita membranoproliferativa A.
Glomerulonefrita membranoasa B.
Glomerulonefrita mezangioproliferativa C.
Glomeruloscleroza focala si segmentara cu hialinoza D.
Leziuni minime E.
(pag. 1698)
M2650071. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul nefrotic:
proteinuria depaseste 2,5 g/24 ore si este mai frecvent neselectiva A.
anemia apare ca o consecinta a pierderii urinare a proteinei care leaga calciferolul B.
sindromul nefrotic poate complica orice boala care perturba incarcatura electronegativa a membranei
bazale glomerulare (MBG)
C.
biopsia renala este indicata la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic corticosensibil D.
boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni glomerulare minime) nu raspunde la glucocorticoizi E.
(pag. 1696)
M2650072. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni
glomerulare minime):
apare la 80% din cazurile de sindrom nefrotic la copii sub 16 ani A.
tipic se prezinta ca un sindrom nefrotic, cu sediment urinar bogat (malign) in eritrocite, leucocite si cilindrii B.
in marea majoritate a cazurilor boala este secundara unor boli sistemice C.
la copii proteinuria este cel mai frecvent neselectiva D.
evolueaza frecvent spre insuficienta renala terminala E.
(pag. 1696)
M2650073. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la modificarile observate la examenul in microscopie
electronica a biopunctatului renal
trasatura patognomonica din glomerulopatia cu leziuni minime consta in proliferarea mezangiala si
depunerae de IgA
A.
estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) este evidenta in glomerulonefrita membrano-proliferativa
tip.I
B.
stergerea (estomparea) podocitelor si trecerea catre celule spumoase este prezenta in nefropatia
membranoasa
C.
depozitele hialine si scleroza caracteristice glomerulopatiei cu leziuni minime este initiata de formarea
complexelor electrono-dense
D.
estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) celulelor epiteliale viscerale (podocitelor) dand impresia
fuzionarii pedicelelor este patognomonica glomerulopatiei cu leziuni minime
E.
(pag. 1697)
M2650074. Precizaþi care este calea cea mai frecventa de acces a bacteriilor spre parenchimul renal
ascensiunea bacteriilor din vezica urinara A.
Rezidentiat 2004 1863 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
calea limfatica B.
calea hematogena C.
prin contact direct de la alte organe D.
direct, prin contiguitate E.
(pag. 900)
M2650075. Precizaþi procentul in care femeile insarcinate cu bacteriurie asimptomatica vor dezvolta
ulterior pielonefrita
2-8% A.
20-30% B.
8-10% C.
40-50% D.
50-60% E.
(pag. 900)
M2650076. Precizaþi care din datele de laborator enumerate nu sunt sugestive pentru diagnosticul de
pielonefrita acuta
leucocitoza semnificativa A.
piuria la examenul sumar de urina B.
cilindrii leucocitari in sedimentul urinar C.
persisitenþaa hematuriei dupa ameliorarea manifestarilor acute ale bolii D.
prezenþa de bacterii in urina necentrifugata E.
(pag. 902)
M2650077. Alegeþi afirmaþiile incorecte referitoare la tratamentul pielonefritei
o durata de 14 ziile a terpaiei este considerata adecvata A.
intrucat in majoritatea cazurilor agentul microbian este Excheria coli alegeerea combinaþiei trimetoprimsulfametoxazol
sau a unei cefalosporine de generaþþia a treia este adecvata
B.
ampicilina ºi amoxicilina se pot utiliza cu succes ca terapie iniþiala C.
in unele zone geografice peste 20% dintre tulpinele de Excherichia coli sunt rezistente la trimetoprimsulfametoxazol
D.
pacienþii cu simptome uºoare pot fi trataþi cu antibiotice pe cale orala E.
(pag. 904)
M2650078. Precizaþi care din afirmaþiile in legaaatura cu infecþiile complicate ale tractului urinar
superior sunt incorecte:
sunt datorate in mod caracteristic (obiºnuit) unor bacterii dobandite in spital A.
flora bacteriana dobandita in spital include: Escherichiia coli, Klebsiella Proteus, Serratia, Pseudomonas,
enterococi ºi stafilococi
B.
frecvent tulpinile infectante sunt rezistente la antibiotic C.
terapia antibiotica empirica (fara antibiograma) trebuie efectuata cu antimicrobiene cu spectru larg D.
in caz de simptome minime terapia per orala cu fluorochinolone este adecvata inaintea rezultatului
antibiogramei
E.
(pag. 904)
M2650079. Alegeþi antimicrobienle urinare permise in sarcina:
amoxicilina, cefalosporinele A.
fluorochinonele B.
aminoglicozidele C.
cloramfenicolul D.
macrolidele E.
(pag. 904)
Rezidentiat 2004 1864 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2650080. Alegeti criteriile obligatorii care pot defini prezenta unui sindrom nefrotic (SN):
prezenta cilindrilor celulari sau granulosi si hematuriei A.
proteinuria peste 3,5 mg / 1,73 mp suprafata corporala / 24 ore B.
proteinurie cu continut in albumine de peste 3,5 g / 1,73 mp suprafata corporala C.
prezenta unui proteinurii peste 3,5 g / 1,73 mp suprafata corporala / 24 ore D.
prezenta edemelor si hipoalbuminemiei E.
(pag. 1648, 1695)
M2650081. Alegeti ordinea in care se succed diferite modificari fiziopatologice care participa la
formarea edemelor in sindromul nefrotic
proteinurie - hipoalbuminemie - scaderea presiunii oncotice a plasmei - hipovolemia - activarea sistemului
venos simpatic, retentia de Na si apa - edeme
A.
paraproteinuria - hipoalbuminemia - migrarea lichidului extracelular din spatiul vascular, activarea
sistemului renina-angiotensina aldosteron, cresterea secretiei de vasopresina (ADH) - retentia de Na si
apa - edeme
B.
proteinuria, hipoalbuminemia, scaderea presiunii oncotice a plasmei, migrarea lichidului din spatiu
intravascular, hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron, retentie de sare si apa,
edeme
C.
proteinuria - hipoalbuminemie, migrarea lichidului intravascular, hipovolemia, stimularea sistemului nervos
simpatic, supresia (inhibitia) petidului natriuretic atrial, retentie de Na si apa, edeme
D.
proteinurie - hipoalbuminemie - scaderea presiunii oncotice plasmatice - migrarea lichidului extracelular din
spatiu intravascular in interstitiu - hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosterona,
stimularea sistemului nervos simpatic, cresterea secretiei de vasopresiune, supresia (inhibitia) peptidului
natriuretic atrial - retentie de Na si apa - edeme
E.
(pag. 1695, 1696)
M2650082. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la proteinurie:
proteinuria normala (fiziologica) nu depaseste 500 mg / 24 ore A.
proteinuria tubulara (de tip tubular) rezulta din insuficienta reabsorbtiei tubulare a proteinelor plasmatice,
cu greutate moleculara mica care sunt filtrate in mod normal la nivel glomerular si apoi reabsorbite
B.
proteinuria glomerulara rezulta prin filtrarea proteinelor plasmatice prezente in exces in circulatie C.
proteinuria tubulara nu depaseste 5 g/24 ore D.
cind valoarea proteinuriei tubulare depaseste 3,5g / 24ore determina sindrom nefrotic E.
(pag. 1696)
M2850083. Glomerulonefrita membranoproliferativa se mai numeste:
glomerulonefrita mezangiocapilara A.
glomerulonefrita fibrilara-imunotactoida B.
glomerulonefritamezangiala proliferativa C.
nefrita interstitiala D.
nefroza lipoidica E.
(pag. 1698)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
M1150084. Selectati elementele urinare ce definesc sindromul nefrotic:
proteinurie peste 3,5g / 1,73 mp si 24ore A.
lipiduria B.
hematuria C.
cilindruria cu cilindri granulosi D.
osmolaritate urinara < 350 mOsm/L E.
(pag. 1695)
Rezidentiat 2004 1865 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M1150085. Principalele elemente diagnostice ale sindromului nefrotic sunt:
proteinurie > 3,5 g/24ore si 1,73 mp A.
HTA B.
hipoalbuminemia C.
hiperlipemia D.
hipercoagulabilitatea E.
(pag. 1695)
M1150086. Elementele morfologice ale glomerulopatiei (bolii) cu leziuni minime sunt:
imunofluorescenta pozitiva pentru C3 si negativa pentru imunoglobuline A.
proliferare mesangiala bogata cu depozite de IgA B.
arhitectura glomerulara optic normala C.
estomparea podocitelor celulelor epiteliale viscerale (podocite) in microscopia electronica D.
colaps glomerular si depozite de hialin in microscopia electronica E.
(pag. 1696)
M1150087. Care din urmatoarele afirmatii despre terapia sindromului nefrotic in boala cu leziuni
minime sunt adevarate:
tratamentul se face cu corticoterapie cu prednison 1-1,5mg/Kgc.zi 4 saptamani urmat de 1mg/Kgc.zi in zile
alternative 4 saptamani
A.
agentii alchilanti se folosesc de la inceput in doza de 2-3 mg/Kgc.zi pentru 8-12 saptamani B.
de regula se asociaza initial corticoterapiei (prednison 1-2mg/Kgc.zi) cu agentii alchilanti (ciclofosfamida 2-
3mg/Kgc.zi) pentru 4-8 saptamani
C.
corticoterapia prelungita (20-24 de saptamani) duce la rate ale remisiunii de pina la 90% D.
recidiva sindromului nefrotic la oprirea corticoterapiei este rara E.
(pag. 1697)
M1150088. Sindromul nefrotic in GSFS - glomeruloscleroza focala si segmentara, se caracterizeaza
prin:
HTA A.
insuficienta renala usoara B.
leziuni cutanate C.
leucociturie si hematurie D.
proteinurie glomerulara inalt selectiva E.
(pag. 1697)
M1150089. Glomerulonefrita memebranoasa produce un sindrom nefrotic care:
are freceventa maxima la tineri, similar egala cu boala cu leziuni minime A.
este cea mai frecventa cauza de sindrom nefrotic idiopatic al adultului B.
are o incidenta mai mare la barbati (barbati / femei = 2/1) C.
se remite spontan si complet in 40% din cazuri D.
evolueaza spre insuficienta renala cronica in cel mult 5 ani E.
(pag. 1698)
M1150090. Tratamentul proteinuriei in sindromul nefrotic se face cu:
tratament imunosupresiv A.
dieta cu 2-3 mg/Kgc.zi proteine B.
inhibitori ai enzimei de conversie C.
dieta cu restrictie proteica D.
duretice de ansa E.
(pag. 1699)
M1150091. Anticoagularea an sindromul nefrotic se face daca:
Rezidentiat 2004 1866 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
edemul este generalizat cu anasarca A.
sunt semne de tromboza venoasa profunda B.
sunt semne de tromboza arteriala C.
apare tromboembolismul pulmonar D.
exista semne de insuficienta renala cronica E.
(pag. 1699+1700)
M1250092. Printre consecintele sindromului nefrotic se numara:
diateza hemoragica A.
hiperlipidemia B.
deficitul de antitrombina III C.
hipercalcemia D.
embolismul pulmonar E.
(pag. 1696)
M1250093. Proteinuria din sindromul nefrotic poate fi consecinta:
scaderii reabsorbtiei tubulare de proteine filtrate la nivel glomerular A.
alterarii incarcaturii electronegative a membranei bazale glomerulare B.
concentratiei plasmatice excesive de lanturi usoare de imunoglobuline C.
alterarilor structurale ale membranei bazale glomerulare D.
modificarii arhitecturii podocitelor E.
(pag. 1696)
M1250094. Frecvent,sindromul nefrotic la adulti este determinat de:
nefropatia diabetica A.
glomeruloscleroza focala si segmentala B.
nefroangioscleroza benigna C.
pielonefrita cronica D.
glomerulonefrita membranoasa E.
(pag. 1696)
M1250095. Formarea edemelor in sindromul nefrotic este explicata prin:
scaderea presiunii oncotice plasmatice A.
activarea sistemului renina angiotensina aldosteron B.
crestere secretiei de vasopresina C.
instalarea trombozei de vena renala D.
retentia primara renala de apa si sare, in unele cazuri E.
(pag. 1695-1696)
M1250096. Biopsia renala, in sindromul nefrotic:
trebuie evitata din cauza tulburarilor de coagulare A.
este o metoda valoroasa la adultii cu sindrom nefrotic pentru precizarea diagnosticului, orientarea
tratamentului si formularea prognosticului
B.
este necesara la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic C.
nu este necesara la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic D.
nu este necesara la adultii cu sindrom nefrotic E.
(pag. 1696)
M1250097. In sindromul nefrotic, boala cu leziuni minime arata urmatoarele modificari ale materialului
extras prin biopsie renala:
hipercelularitate extracapilara cu celule normale, in microscopia optica A.
dimensiuni si arhitectura normala a glomerulilor, in microscopia optica B.
Rezidentiat 2004 1867 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
imunofluorescenta negativa pentru imunoglobuline si complement C.
arhitectura si dimensiuni normale in microscopia electronica D.
estomparea difuza a podocitelor celulelor epiteliale viscerale E.
(pag. 1696)
M1250098. Tratamentul edemelor in sindromul nefrotic:
necesita restrictie moderata de sodiu( 1-2g/zi) A.
necesita doze mari de diuretice de ansa pentru a reduce edemele cat mai rapid B.
necesita administrarea, intotdeauna, de albumina desodata pentru a creste presiunea oncotica a plasmei C.
trebuie sa evite indepartarea unei cantitati mai mari decat 1 kg de edem/zi D.
necesita administrarea doar a diureticelor antialdosteronice E.
(pag. 1699)
M1350099. Urmatoarele entitati de nefropatie glomerulara se pot manifesta sub forma sindromului
nefrotic:
GN cu leziuni minime A.
glomeruloscleroza focala si segmentala B.
GN membranoasa C.
GN crescentica D.
nefropatia diabetica E.
(pag. 1696)
M1350100. Factorii de prognostic negativ in cazurile de GSFS sunt:
HTA A.
anomalii ale functiei renale B.
rasa alba C.
proteinuria severa persistenta D.
hematuria macroscopica E.
(pag. 1698)
M1350101. Urmatoarele afirmatii privind glomerulonefrita membranoasa (GNM) sunt adevarate:
GNM este cea mai comuna cauza de SN la adult A.
GNM se manifesta cel mai frecvent ca GN rapid progresiva B.
HTA este prezenta la 10 - 30% din pacienti la debut C.
GNM este mai frecventa la femei D.
GNM idiopatica asociaza frecvent hipocomplementemie si anticorpi anti MBG E.
(pag. 1698)
M1350102. Riscurile tratamentului cu AINS ca antiproteinurice in sindromul nefrotic sunt:
hipopotasemia A.
insuficienta renala acuta B.
depletia hidrosodata C.
hipoalbuminemia D.
retentia hidrosodata E.
(pag. 1699)
M1350103. In tratamentul edemelor nefrotice sunt indicate:
diureticele tiazidice A.
spironolactona B.
restrictia sodata 1-2 g/zi C.
administrarea albuminei desodate D.
diureticele de ansa E.
Rezidentiat 2004 1868 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 1699)
M1350104. Riscurile administrarii agentilor citotoxici in tratamentul nefropatiilor glomerulare sunt:
alopecia A.
cistita hemoragica B.
diabetul secundar C.
infertilitatea D.
infectii si neoplazii secundare E.
(pag. 1697)
M1350105. Mecanismele hipercoagulabilitatii din sindromul nefrotic sunt:
hipofibrinogenemia A.
pierderea urinara de AT III B.
leucocitoza C.
cresterea agregarii plachetare D.
fibrinoliza inadecvata E.
(pag. 1696)
M1350106. Masurile nespecifice antiproteinurice includ:
dieta hipoproteica A.
diureticele tiazidice B.
inhibitorii enzimei de conversie C.
dieta hiposodata D.
AINS E.
(pag. 1699)
M1450107. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:
Hiperalbuminemie A.
Hiperlipemie B.
Lipidurie C.
Hipocoagulabilitate D.
Hipercoagulabilitate E.
(pag. 1695)
M1450108. Fiziopatologia edemului din sindromul nefrotic implica:
Scaderea presiunii oncotice plasmatice. A.
Cresterea volumului plasmatic intravascular. B.
Cresterea secretiei de vasopresina. C.
Cresterea secretiei peptidului natriuretic renal. D.
Scaderea secretiei peptidului natriuretic renal. E.
(pag. 1695)
M1450109. Hipercoagulabilitatea din sindromul nefrotic este determinata de:
Pierderea urinara de antitrombina III A.
Activitatea alterata a proteinelor G si S B.
Hiperfibrinogenemie C.
Cresterea agregarii plachetare. D.
Hipofibrinogenemie. E.
(pag. 1696)
M1450110. Complicatiile metabolice ale sindromului nefrotic sunt:
Malnutritia A.
Rezidentiat 2004 1869 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Anemia hipocroma, microcitara, corectabila prin administrare de fier B.
Hipocalcemia C.
Hipercalcemia D.
Cresterea tiroxinemiei. E.
(pag. 1696)
M1450111. Masurile nespecifice care pot reduce proteinuria in sindromul nefrotic sunt:
Dieta hipoproteica. A.
Dieta hiposodata. B.
Inhibitorii enzimei de conversie (ECA). C.
Antiinflamatoriile nesteroidiene (AINS). D.
Corticoterapia E.
(pag. 1699)
M1450112. Anticoagularea este indicata in sindromul nefrotic la pacientii cu:
Tromboza venoasa profunda A.
Tromboza arteriala si embolism pulmonar B.
Poliglobulie C.
Hiperlipemie D.
Hiperfibrinogenemie E.
(pag. 1699-1700)
M1550113. Edemul nefrotic se produce prin:
Scaderea presiunii oncotice A.
Hiperaldosteronism B.
Cresterea presiunii hidrostatice C.
Stimularea secretiei de vasopresina D.
Scaderea secretiei factorului natriuretic atrial E.
(pag. 1695)
M1550114. Hipercoagulabilitatea din sindromul nefrotic se datoreaza:
Trombocitozei A.
Pierderii urinare de antitrombina III B.
Stazei venoase C.
Alterarii activitatii proteinelor C si S D.
Cresterii agregabilitatii plachetare E.
(pag. 1696)
M1550115. O proteinurie de peste 150 mg / 24 ore poate fi:
Determinata de leziuni ale membranei bazale glomerulare A.
Fiziologica B.
Produsa prin mecanism tubular C.
Asociata mielomului multiplu D.
intalnita in amiloidoza E.
(pag. 1696)
M1550116. Glomerulonefrita membranoasa se caracterizeaza prin:
Anticorpi anti-membrana bazala glomerulara A.
Complement scazut B.
ingrosarea difuza a membranei bazale la coloratia PAS C.
Crioglobulinemie D.
Prezenta de spiculi de-a lungul membranei bazale la coloratia prin impregnare argentica E.
Rezidentiat 2004 1870 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 1698)
M1550117. Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II se caracterizeaza prin:
Depozite subendoteliale si mezangiale de C3, IgG si IgM A.
Prezenta factorului nefritic C3 B.
Tumefactia si detasarea podocitelor de pe membrana bazala cu stergerea pedicelelor C.
Depozite electronodense in grosimea membranei bazale glomerulare si in alte membrane renale D.
Aspect de glomerulopatie fibrilara E.
(pag. 1698, 1699)
M1550118. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei au eficienta terapeutica dovedita in:
Sindromul nefrotic cu leziuni minime A.
Sindromul nefrotic din glomerulonefrita membranoasa B.
Sindromul nefrotic din glomerulonefrita membranoproliferativa C.
Sindromul nefrotic din nefropatia diabetica D.
Sindromul nefrotic din glomeruloscleroza cu hialinoza focala si segmentara E.
(pag. 1699)
M1550119. Complicatiile sindromului nefrotic includ:
Hipoparatiroidismul secundar A.
Hiperlipemia B.
Trombozele venoase C.
Hipotiroidia D.
Diabetul insulinonecesitant E.
(pag. 1696)
M1550120. In sindromul nefrotic se pierd in urina:
Ciancobalamina A.
Antitrombina III B.
Hemosiderina C.
Transferina D.
Tromboplastina E.
(pag. 1696)
M1550121. Tromboza acuta a venei renale in sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:
Durere abdominala A.
Accentuarea proteinuriei B.
Varicocel stang C.
Hipertensiune arteriala D.
Ascita hemoragica E.
(pag. 1696)
M1650122. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomeruloscleroza focala si segmentara (GSFS)
leziunea morfologica patognomonica este scleroza cu hialinoza focala A.
GSFS poate complica hipotensiunea capilara secundara pierderii de nefroni B.
in majoritatea cazurilor proteinuria este neselectiva C.
examenul microscopic in imunofluorescenta este de obicei pozitiv D.
remisiunea spontana in GSFS primara este rara si prognosticul renal este relativ sever E.
(pag. 1697.1698)
M1650123. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul glomerulosclerozei segmentare si
focale (GSFS)
proteinuria nu se remite la tratamentul cu glucocorticosteroizi A.
Rezidentiat 2004 1871 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
ciclofosfamida poate induce remisiuni complete sau partiale la pacientii sensibili la corticosteroizi B.
transplantul renal nu se complica cu recurente in allogrefele renale C.
intervalul scurt intre debutul GSFS si instalarea bolii renale terminale (IRC terminala) reprezinta un factor
de risc crescut pentru recurenta pe richiul transplantat
D.
ciclosporina poate induce remisiuni complete la pacientii rezistenti la steroizi E.
(pag. 1698)
M1650124. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasa (nefropatia
membranoasa)
transplantul renal este o optiune buna de tratament pentru bolnavii in stadiu de boala renala terminala (IRC
terminala)
A.
tratamentul cu penicilamina si saruri de aur pot cauza nefropatie membranoasa B.
administrarea glucocorticoizilor duc la scaderea evidenta a proteinuriei C.
prezenta hiperlipidemiei severe nu influenteaza prognosticul bolii D.
ciclosporina reduce proteinuria si/sau declinul ratei filtrarii glomerulare (RFG) E.
(pag. 1698)
M1650125. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoproliferativa (GNMP)
in majoritatea cazurilor este o boala secundara A.
incidenta bolii este egala la cele doua sexe B.
GNMP tip I se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite dense intramembranoase de
imunoglobuline
C.
GNMP tip II se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite imune subendoteliale si mezangiale D.
tipul II de GNMP este o boala autoimuna in serul pacientilor fiind prezent un autoanticorp de tip IgG
denumit factor nefritic C3 (C3 nefritic factor)
E.
(pag. 1699)
M1650126. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulopatiile fibrilare si imunotactoide
proteinuria este constanta A.
in peste 50% din cazuri evolueaza cu sindrom nefrotic B.
insuficienta renala este rara C.
varianta imunotactoida se asociaza frecvent cu boli maligne limfoproliferative D.
reprezinta o entitate clinico-patologica frecventa, dar neglijata E.
(pag. 1699)
M1650127. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita mezangio-proliferativa
proteinuria nefrotica nu semnifica un prognostic prost A.
cei mai multi dintre pacienti nu evolueaza spre insuficienta renala terminala B.
terapia imunosupresiva da rezultate bune C.
biopsia renala arata o crestere difuza a celularitatii glomerulare predominant prin proliferarea celulelor
mezangiale endoteliale
D.
in imunofluorescenta se evidentiaza depozite variabile ce includ IgA, IgM, IgG si / sau complement E.
(pag. 1699)
M1650128. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia sindromului nefrotic (SN)
tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) urmareste reducerea proteinuriei si
a ratei de progresie a insuficientei renale
A.
dieta restrictiva proteica si inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) scad presiunea
intraglomerulara si previn astfel dezvoltarea glomerulosclerozei focale si segmentare
B.
valoarea medicatiei hipolipemiante in SN a fost demonstrata C.
anticoagularea este obligatorie in toate cazurile pentru a preveni complicatiile SN D.
antiinflamatoarele nesteroidice (AINS) reduc proteinuria la unii pacienti cu SN E.
(pag. 1699)
Rezidentiat 2004 1872 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M1650129. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul nefrotic (SN)
principala modificare este proteinuria datorata alterarii barierei glomerulare de filtrare pentru proteine A.
hipoalbuminemia este urmata de hipercatabolism si sinteza scazuta de albumine la nivel hepatic B.
in lipsa hipoalbuminemiei nu putem stabili diagnosticul de SN C.
administrarea antiinflamatoarelor nesteroidice (AINS) este insotita de riscul inducerii insuficientei renale
acute, hiperpotasemiei si retentiei hidrosaline
D.
administrarea vitaminei D este recomandata la pacientii la care exista dovezi clinice sau biochimice ale
deficitului de vitamina D
E.
(pag. 1695, 1699-1700)
M2250130. Scaderea volumului intravascular din sindromul nefrotic stimuleaza:
activarea sistemului renina angiotensina aldosteron A.
activitatea sistemului nervos simpatic B.
cresterea secretiei de vasopresina C.
sinteza de PTH D.
sinteza de eritropoetina E.
(pag. 1695)
M2250131. La pacientii cu sindrom nefrotic sever lipidele ce tind sa creasca in ser sunt:
trigliceride A.
chilomicroni B.
colesterol C.
lipoproteine cu densitate joasa D.
toate clasele de lipoproteine E.
(pag. 1696)
M2250132. Hiperlipidemia secundara din sindromul nefrotic poate:
creste vascozitatea sanguina A.
accelera ateroscleroza B.
favoriza cresterea pierderii de proteine pe cale renala C.
favoriza evolutia bolii renale D.
favoriza hipocalcemia E.
(pag. 1696)
M2250133. Printre complicatiile metabolice ale sindromului nefrotic nu fac parte:
malnutritia proteica A.
anemia hipocroma,microcitara rezistenta la fier B.
hipocalcemia C.
scaderea nivelurilor tiroxinei D.
hiperfosfatemia E.
(pag. 1696)
M2250134. Scaderea nivelului tiroxinei in sindromul nefrotic poate apare datorita:
scaderii sintezei tiroidiene A.
scaderii sintezei TSH B.
pierderii globulinei ce leaga tiroxina C.
scaderii precursorilor datorita pierderii proteice D.
pierderii urinare a tiroxinei E.
(pag. 1696)
M2250135. Boala cu leziuni minime se manifesta in majoritatea cazurilor cu :
sindrom nefrotic A.
Rezidentiat 2004 1873 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
sediment urinar benign B.
hipertensiune arteriala C.
hematurie microscopica D.
insuficienta renala cronica E.
(pag. 1696)
M2250136. Boala cu leziuni minime asociata nefritei intersttiale este o reactie adversa la :
antiinflamatoare nesteroidiene A.
rifampicina B.
penicilina C.
clonidina D.
alfa interferon E.
(pag. 1696)
M2250137. Raspunsul la tratamentul cu corticoizi in boala cu leziuni minime apare la :
90% dintre copii tratati 8 saptamani A.
50 % dintre adultii tratati 8 saptamani B.
30-40% dintre copii tratati 4 saptamani C.
la toti pacientii tratati D.
90% dintre adultii tratati 20-24 saptamani E.
(pag. 1697)
M2250138. Agentii citotoxici utilizati in recaderile bolii cu leziuni minime la copii si tineri pot determina
urmatoarele efecte secundare:
infertilitate A.
cistita B.
osteoporoza C.
infectii D.
neoplazii secundare E.
(pag. 1697)
M2250139. Peste 90% dintre sindroamele nefrotice ale adultului apar sub forma urmatoarelor leziuni
histologice:
boala cu leziuni minime A.
nefropatie cu Ig A B.
glomerulonefrita proliferativa extracapilara C.
glomeruloscleroza segmentala si focala D.
pielonefrita cronica E.
(pag. 1696)
M2250140. Care dintre urmatoarele entitati nu se intalnesc la peste 90% dintre cazurile de sindrom
nefrotic la adulti :
litiaza renala A.
nefropatia cu Ig A B.
glomerulopatia membranara C.
nefropatia diabetica D.
amiloidoza E.
(pag. 1696)
M2250141. Peste 90% dintre cazurile de sindrom nefrotic la adulti se intalnesc in :
boala Fabry A.
glomerulonefrita membranoproliferativa B.
infectia cu HIV C.
Rezidentiat 2004 1874 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
amiloidoza D.
glomeruloscleroza focala si segmentala E.
(pag. 1696)
M2250142. Sindromul nefrotic la adulti nu este secundar:urmatoarelor afectiuni :
bolii Hodgkin A.
nefritei intestitiale indusa de antiinflamatoare de sinteza B.
necrozei papilare C.
sialidozei D.
hipertrofiei de prostata E.
(pag. 1696)
M2250143. Agentii alchilanti sunt indicati la urmatoarele categorii de pacienti cu sindrom nefrotic:
corticodependenti A.
cu >2 recaderi/an B.
cu >3 recaderi /an C.
corticorezistenti D.
la toti pacientii E.
(pag. 1697)
M2250144. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tratamnetul bolii cu leziuni minime nu sunt corecte:
azatioprina este utila in asociere cu corticoizii A.
ciclosporina determina remisiune la 60-80 % dintre pacienti B.
ciclosporina este indicata la pacientii rezistenti la agenti citotoxici C.
recaderile dupa tratament cu ciclosporina sunt neobisnuite D.
terapia prelungita cu ciclosporina implica risc de nefrotoxicitate E.
(pag. 1697)
M2250145. Glomeruloscleroza focala si segmentala idiopatica se prezinta tipic ,sub forma de :
sindrom nefrotic A.
proteinurie nonnefrotica B.
proteinurie selectiva C.
glomerulonefrita rapid progresiva D.
hematurie macroscopica E.
(pag. 1697)
M2250146. Care dintre urmatoarele afirmatii privind glomeruloscleroza focala si segmentala sunt
corecte:
remisia spontana este frecventa A.
prognosticul renal este relativ sever B.
70% dintre pacienti raspund dupa 16-24 saptamani de tratament cu corticoizi C.
ciclofosfamida si ciclosporina sunt in general,ineficiente la corticorezistentii D.
ciclofosfamida si ciclosporina induc remisiuni pana la 60 % dintre pacientii cortico sensibili E.
(pag. 1698)
M2250147. Factorii de prognostic nefavorabil in glomeruloscleroza focala si segmentala primara sunt:
hipertensiunea arteriala A.
modificarile functiei renale B.
rasa neagra C.
proteinuria severa persistenta D.
varsta inaintata E.
(pag. 1698)
Rezidentiat 2004 1875 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2250148. Care dintre urmatoarele manifestari sunt frecvente in glomerulopatia membranara:
hematuria macroscopica A.
cilindrii hematici B.
leucocituria C.
hematuria microscopica D.
sindromul nefrotic cu proteinurie neselectiva E.
(pag. 1698)
M2250149. Care dintre urmatoarele afirmatii cu referire la glomerulopatia membranara nu sunt corecte:
majoritatea pacientilor prezinta sindrom nefrotic A.
proteinuria este de obicei selectiva B.
hematuria microscopica este prezenta la 50% dintre cazuri C.
leucocitele sunt frecvente D.
hipertensiunea arteriala este frecventa la debutul bolii E.
(pag. 1698)
M2250150. In glomerulopatia membranara la biopsia renala se evidentiaza:
ingrosarea difuza a MBG A.
proliferare mesangiala B.
depozite granulare de Ig G,C3,C5b-9 de alungul peretelui capilarelor glomerulare C.
depozite imune subepiteliale la ME D.
depozite liniare de alungul MBG E.
(pag. 1698)
M2250151. Factori de prognostic nefavorabil in glomerulopatia membranara sunt:
varsta tanara A.
hipertensiunea arteriala B.
proteinuria C.
hiperlipemia severa D.
sexul feminin E.
(pag. 1698)
M2250152. Caracteristic in glomerulonefrita membranoproliferativa tip I se intalnesc urmatoarele
modificari histologice :
depozite subendoteliale de C3,Ig G,Ig M A.
depozite mesangiale de C3,IgG,IgM B.
depozite subepiteliale de IgG C.
ingrosarea MBG D.
proliferare endocapilara E.
(pag. 1698)
M2250153. Cracteristic in tipul II de glomerulonefrita membranoproliferativa nu se remarca urmatoarele
modificari histologice :
depozite electronodense de C3 in MBG la ME A.
depozite electronodense de Ig in MBG la ME B.
proliferare mesangiala C.
ingrosarea si duplicarea MBG D.
proliferare endocapilara E.
(pag. 1699)
M2250154. Glomerulonefrita membranoproliferativa tip II se manifesta prin :
sindrom nefrotic A.
Rezidentiat 2004 1876 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
hematurie microscopica B.
reducere lent progresiva a functiei renale C.
hematurie macroscopica recurenta D.
cilindrii leucicitari E.
(pag. 1699)
M2250155. Glomerulopatia fibrilara si imunotactoida se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari
clinico-biologice :
sindrom nefrotic A.
hematurie B.
HTA C.
insuficienta renala D.
uricozurie E.
(pag. 1699)
M2250156. In glomerulopatia fibrilara si imunotactoida se descriu urmatoarele leziuni histologice:
ingrosarea MBG la MO A.
glomerulonefrita proliferativa extracapilara cu semilune la MO B.
microfibrile si microtubi la ME C.
depuneri mesangiale difuze de Ig A D.
depuneri electronodense subepiteliale de C3 E.
(pag. 1699)
M2250157. Glomerulonefrita cu proliferare mesangiala se manifesta prin :
proliferarea celulelor mesangiale/endoteliale A.
depuneri de Ig A,Ig M,Ig G si complement la IF B.
proteinurie subnefrotica C.
prognostic nefavorabil D.
fuziunea pedicelelor podocitare E.
(pag. 1699)
M2250158. Reducerea proteinuriei si reducerea progresiei spre insuficienta renala a sindromului
nefrotic se realizeaza prin :
dieta hipoproteica A.
inhibitori ai enzimei de conversie B.
antiinflamatoare de sinteza C.
penicilina D.
hidralazina E.
(pag. 1699)
M2250159. Principalele complicatii ale sindromului nefrotic sunt:
edemul A.
hiperlipidemia B.
trombembolismul C.
malnutritia D.
hiperuricemia E.
(pag. 1699)
M2250160. Care dintre urmatoarele afirmatii privind mijloacele terapeutice ale edemului din sindromul
nefrotic sunt corecte:
restrictie sodata moderata A.
diuretice de ansa B.
scadere in greutate >3 Kg/zi C.
Rezidentiat 2004 1877 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
administrare obligatorie de albumina D.
regim hipeproteic E.
(pag. 1699)
M2250161. Medicatia hipolipemianta in sindromul nefrotic induce :
scadere lipoproteinelor cu densitate joasa A.
reducerea colesterolului B.
prevenirea aterosclerozei accelerate C.
cresterea vitezei de declin a functiei renale D.
reducerea edemelor E.
(pag. 1699)
M2250162. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tratamentul anticoagulant in sindromul nefrotic
sunt corecte:
pacientii cu sindrom nefrotic pot fi rezistenti la heparina ca urmare a cresterii nivelului de antitrombina III A.
angiografia venei renale releva aparitia embolului B.
se indica la pacienti cu tomboza venelor periferice si in embolia pulmonara C.
se indica de rutina la toti pacientii cu sindrom nefrotic D.
este contraindicat la pacientii cu sindrom nefrotic din cauza riscului de hematurie E.
(pag. 1700)
M2350163. Trasaturile caracteristice cele mai importante ale sindromului nefrotic sunt:
proteinuria de 1 g/1,73 m2/24h A.
hipoalbuminemia B.
hipolipidemia C.
edemul D.
lipiduria E.
(pag. 1695)
M2350164. La retentia renala de apa si sare din sindromul nefrotic contribuie:
estrogenii A.
sistemul renina-angiotensina-aldosteron B.
sistemul nervos simpatic C.
vasopresina D.
supresia peptidului natriuretic atrial E.
(pag. 1695)
M2350165. Hiperlipidemia din sindromul nefrotic
este consecinta lipiduriei A.
este consecinta sintezei hepatice crescute de lipoproteine B.
se caracterizeaza prin colesterol crescut la majoritatea pacientilor C.
poate accelera ateroscleroza D.
poate accelera evolutia bolii renale E.
(pag. 1696)
M2350166. La hipercoagulabilitatea caracteristica sindromului nefrotic pot contribui:
pierderea urinara crescuta de antitrombina III A.
nivelurile si/sau activitatea alterata a proteinelor C si S B.
hiperfibrinogenemia C.
fibrinoliza inadecvata D.
scaderea agregarii plachetare E.
(pag. 1696)
Rezidentiat 2004 1878 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2350167. Caracteristicile clinice care sugereaza tromboza acuta a venei renale includ:
durere acuta abdominala sau in flanc A.
hematurie macroscopica B.
hipertensiune arteriala C.
scaderea brusca a proteinuriei D.
varicocel drept E.
(pag. 1696)
M2350168. Printre complicatiile sindromului nefrotic se numara
malnutritia proteica A.
anemia B.
cresterea susceptibilitatii la infectii C.
tromboza venei renale D.
hipercalcemia E.
(pag. 1696)
M2350169. Printre cauzele de sindrom nefrotic cu leziuni minime se numara:
boala Hodgkin A.
boala Fabry B.
infectia HIV C.
ciroza hepatica D.
amiloidoza E.
(pag. 1696)
M2350170. Sindromul nefrotic cu leziuni minime:
este rezistent la tratamentul cu corticosteroizi A.
se poate remite spontan B.
are un prognostic excelent pe termen lung C.
poate recidiva la 50% dintre pacienti dupa intreruperea steroizilor D.
necesita intotdeauna tratament cu agenti alkilanti la copii E.
(pag. 1697)
M2350171. Glomeruloscleroza focala si segmentara se caracterizeaza prin:
proteinurie selectiva in majoritatea cazurilor A.
hipertensiune arteriala B.
insuficienta renala C.
hematurie D.
sindrom nefrotic sau proteinurie non-nefrotica E.
(pag. 1697)
M2350172. Agentii citotoxici alkilanti prezinta risc de:
nefrotoxicitate A.
infertilitate B.
alopecie C.
infectii D.
neoplasme E.
(pag. 1697)
M2350173. Factorii de prognostic nefavorabil in glomeruloscleroza focala si segmentara sunt:
hipertensiunea arteriala A.
anomalii ale functiei renale B.
hematuria C.
Rezidentiat 2004 1879 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
proteinuria persistenta severa D.
rasa neagra E.
(pag. 1698)
M2350174. Glomerulonefrita membranoasa se caracterizeaza prin:
este cea mai frecventa cauza de sindrom nefrotic la copil A.
sindrom nefrotic la majoritatea pacientilor B.
proteinurie de obicei neselectiva C.
hipertensiune arteriala la majoritatea pacientilor la debut D.
prezenta de anticorpi ANCA in titru crescut in forma idiopatica E.
(pag. 1698)
M2350175. Glomerulopatia membranoasa se poate asocia cu:
hepatita C A.
endocardita B.
LES C.
neoplasme D.
nefropatia de reflux E.
(pag. 1698)
M2350176. Glomerulonefrita membrano-proliferativa tip I se caracterizeaza prin:
proteinurie severa sau sindrom nefrotic A.
sediment urinar activ B.
RFG normala sau usor modificata C.
nivel C3 de obicei scazut D.
este o glomerulonefrita cu anticorpi anti-MBG E.
(pag. 1699)
M2350177. Masurile nespecifice care pot reduce proteinuria in sindromul nefrotic sunt:
diureticele de ansa A.
dieta cu restrictia proteinelor B.
anticoagulantele C.
AINS D.
inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei E.
(pag. 1699)
M2350178. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) pot avea urmatoarele efecte adverse:
inducerea unei insuficiente renale acute A.
retentie hidrosalina B.
cistita C.
hiperlipidemie D.
hiperpotasemie E.
(pag. 1699)
M2550179. Sindromul nefrotic in glomeruloscleroza focala si segmentara este asociat cu:
diabet zaharat A.
insuficienta renala uºoara B.
sindrom Zollinger Ellison C.
HTA D.
proteinurie glomerulara neselectiva E.
(pag. 1697)
Rezidentiat 2004 1880 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2550180. Glomerulonefrita memebranoasa are urmatoarele caracteristici:
se asociaza cu hepatita B A.
este cea mai frecventa cauza de sindrom nefrotic idiopatic al adultului B.
determina anemie hemolitica microangiopatica C.
uneori se poate remite spontan si complet D.
este deteminata de virusul West Nile E.
(pag. 1698)
M2550181. Formele etiopatogenicemajore de glomerulonefrita membrano-proliferativa sunt:
tip I cu depozite imune subendoteliale si mesangiale A.
tip II cu depozite dense intramembranoase si factor nefritic C3 B.
tip III cu proliferare mesangiala si endoteliala, cu depozite granulare subepiteliale C.
tipul IVcu semilune D.
tipul V, cu leziuni minime E.
(pag. 1699)
M2550182. Complicaþiile sindromului nefrotic care necesita tratament sunt:
Hiperlipidemia A.
Scaderea limfocitelor CD4 B.
Edemul C.
Tromboembolismul D.
Sindromul de detresa respiratorie E.
(pag. 1699)
M2550183. Anticoagularea in sindromul nefrotic este indicata pentru:
combaterea hiperviscozitaþii sanguine A.
combaterea trombozei venoase profunde B.
combaterea edemului C.
tromboembolismul pulmonar D.
combaterea hiperlipemiei E.
(pag. 1699, 1700)
M2550184. Se recomanda in tratamentul edemului din sindromul nefrotic:
restricþie sodata A.
repaus la pat B.
albumina C.
diuretice de ansa D.
plasmafrereza E.
(pag. 1699)
M2550185. Consecintele sindromului nefrotic nu includ:
neuropatia A.
hiperlipidemia B.
scadrea antitrombinei III C.
anemia D.
hiperuricemia E.
(pag. 1696)
M2550186. Proteinuria din sindromul nefrotic se datoreaza:
creºterii secreþiei de imunoglobuline la nivel glomerular A.
anomaliilor cromozomului Ph21 B.
creºterii presiunii coloidosmotice la nivel glomerular C.
Rezidentiat 2004 1881 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
alterarilor structurale ale membranei bazale glomerulare D.
modificarii arhitecturii podocitelor E.
(pag. 1696)
M2550187. Boala cu leziuni minime se poate datora:
complicaþiilor diabetului A.
bolilor limfoproliferative B.
hipertensiunii arteriale C.
deficitului de alfa-1 antitripsina D.
infestarii cu toxoplasma gondii E.
(pag. 1696)
M2550188. In glomerulonefrita membranoasa aspectul caracteristic este:
tromboza venulelor mezangiale A.
hipertrofia nefronilor restanþi B.
prezenþa spiculilor C.
depozite imune subepiteliale D.
aspect de piecemeal nefrosis E.
(pag. 1698)
M2550189. Glomeruloscleroza focala ºi segmentara apare in urmatoarele cazuri:
Boala Wilson A.
Boala Fabry B.
Boala Charcot Marie C.
Boala Lenagre D.
Consumul de heroina E.
(pag. 1698)
M2550190. Care dintre urmaroarele boli infecþioase nu se asociaza clasic cu glomerulonefrita
membranoproliferativa:
Hepatita B A.
Hepatita C B.
Varicela C.
Febra hemoragica D.
Infecþia cu virusul imunodeficienþei umane E.
(pag. 1699)
M2550191. Care condiþii sunt asociate cu glomerulopatia membranoasa:
Sifilisul A.
Hidatidoza B.
Amoebiaza C.
Malaria D.
Antraxul E.
(pag. 1698)
M2550192. Elementele caracteristice ale sindromului nefrotic sunt:
Hipoalbuminemia A.
Edemul B.
Proteinuria mai mare de 3-3,5 g / 24 ore C.
Hematuria D.
Osteoporoza E.
(pag. 1695)
Rezidentiat 2004 1882 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2550193. Edemul nefrotic se produce prin:
Scaderea presiunii oncotice A.
Hiperaldosteronism B.
Cresterea presiunii hidrostatice C.
Stimularea secretiei de vasopresina D.
Scaderea secretiei factorului natriuretic atrial E.
(pag. 1695)
M2550194. Hipercoagulabilitatea din sindromul nefrotic se datoreaza:
Trombocitozei A.
Pierderii urinare de antitrombina III B.
Stazei venoase C.
Alterarii activitatii proteinelor C si S D.
Cresterii agregabilitatii plachetare E.
(pag. 1696)
M2550195. O proteinurie de peste 150 mg / 24 ore poate fi:
Determinata de leziuni ale membranei bazale glomerulare A.
Fiziologica B.
Produsa prin mecanism tubular C.
Asociata mielomului multiplu D.
Intalnita in amiloidoza E.
(pag. 1696)
M2550196. Glomerulonefrita membranoasa se caracterizeaza prin:
Anticorpi anti-membrana bazala glomerulara A.
Complement scazut B.
Ingrosarea difuza a membranei bazale la coloratia PAS C.
Crioglobulinemie D.
Prezenta de spiculi de-a lungul membranei bazale la coloratia prin impregnare argentica E.
(pag. 1698)
M2550197. Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II se caracterizeaza prin:
Depozite subendoteliale si mezangiale de C3, IgG si IgM A.
Prezenta factorului nefritic C3 B.
Tumefactia si detasarea podocitelor de pe membrana bazala cu stergerea pedicelelor C.
Depozite electronodense in grosimea membranei bazale glomerulare si in alte membrane renale D.
Aspect de glomerulopatie fibrilara E.
(pag. 1698, 1699)
M2550198. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei au eficienta terapeutica dovedita in:
Sindromul nefrotic cu leziuni minime A.
Sindromul nefrotic din glomerulonefrita membranoasa B.
Sindromul nefrotic din glomerulonefrita membranoproliferativa C.
Sindromul nefrotic din nefropatia diabetica D.
Sindromul nefrotic din glomeruloscleroza cu hialinoza focala si segmentara E.
(pag. 1699)
M2550199. Complicatiile sindromului nefrotic includ:
Hipoparatiroidismul secundar A.
Hiperlipemia B.
Trombozele venoase C.
Rezidentiat 2004 1883 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Hipotiroidia D.
Diabetul insulinonecesitant E.
(pag. 1696)
M2550200. In sindromul nefrotic se pierd in urina:
Ciancobalamina A.
Antitrombina III B.
Hemosiderina C.
Transferina D.
Tromboplastina E.
(pag. 1696)
M2550201. Tromboza acuta a venei renale in sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:
Durere abdominala A.
Accentuarea proteinuriei B.
Varicocel stang C.
Hipertensiune arteriala D.
Ascita hemoragica E.
(pag. 1696)
M2650202. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomeruloscleroza focala si segmentara (GSFS):
leziunea morfologica patognomonica este scleroza cu hialinoza unor portiuni ale glomerulului (unor anse
capilare)
A.
GSFS poate complica hipotensiunea capilara secundara pierderii de nefroni B.
in majoritatea cazurilor de GSFS idiopatica proteinuria este neselectiva C.
examenul microscopic in imunofluorescenta este de obicei pozitiv D.
remisiunea spontana in GSFS primara este rara si prognosticul renal este relativ sever E.
(pag. 1697, 1698)
M2650203. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul glomerulosclerozei segmentare si
focale (GSFS)
proteinuria nu se remite la tratamentul cu glucocorticosteroizi, timp de 8 saptamani A.
ciclofosfamida poate induce remisiuni complete sau partiale la pacientii sensibili la corticosteroizi, in 50-
60% a cazurilor
B.
transplantul renal nu se complica cu recurente in allogrefele renale C.
intervalul scurt intre debutul GSFS si instalarea bolii renale terminale (IRC terminala) reprezinta un factor
de risc crescut pentru recurenta pe richiul transplantat
D.
ciclosporina poate induce remisiuni complete la pacientii rezistenti la steroizi E.
(pag. 1698)
M2650204. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasa (nefropatia
membranoasa):
este cea mai comuna (frecventa) cauza de sindrom nefrotic la copii A.
este mai frecventa la femei, raportul femei/barbati fiind de 1/2 B.
proteinuria este de obicei neselectiva, continand sub 80% albumine C.
anticorpii anti-MBG sunt prezenti in forma idiopatica D.
aproximativ o treime din nefropatiile membranoase ale adultului pot aparea in asociere cu boli sistemice,
ca LES, etc.
E.
(pag. 1698)
M2650205. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasa (nefropatia
membranoasa):
transplantul renal este o optiune buna de tratament pentru bolnavii in stadiu de boala renala terminala (IRC
terminala)
A.
Rezidentiat 2004 1884 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
tratamentul cu penicilamina si saruri de aur pot cauza nefropatie membranoasa B.
administrarea glucocorticoizilor duc la scaderea evidenta a proteinuriei si confera protectie renala C.
prezenta hiperlipidemiei severe nu influenteaza prognosticul bolii D.
ciclosporina reduce proteinuria si/sau declinul ratei filtrarii glomerulare E.
(pag. 1698)
M2650206. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoproliferativa (GNMP):
in majoritatea cazurilor beneficiaza de o terapie specifica, eficienta A.
incidenta bolii este egala la cele doua sexe, mai mare la rasa alba B.
GNMP tip I se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite dense intramembranoase de
imunoglobuline
C.
GNMP tip II se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite imune subendoteliale si mezangiale D.
tipul II de GNMP este o boala autoimuna in serul pacientilor fiind prezent un autoanticorp de tip IgG
denumit factor nefritic C3 (C3 nefritic factor)
E.
(pag. 1699)
M2650207. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulopatiile fibrilare si imunotactoide
proteinuria este constanta, majoritate cazurilor evoluand spre insuficienta renala A.
in peste 50% din cazuri evolueaza cu sindrom nefrotic B.
insuficienta renala este rara C.
varianta imunotactoida se asociaza frecvent cu boli maligne limfoproliferative D.
reprezinta o entitate clinico-patologica frecventa, dar neglijata E.
(pag. 1699)
M2650208. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita mezangiala proliferativa:
proteinuria nefrotica nu semnifica un prognostic prost A.
cei mai multi dintre pacienti nu evolueaza spre insuficienta renala terminala B.
terapia imunosupresiva da rezultate bune C.
biopsia renala arata o crestere difuza a celularitatii glomerulare predominant prin proliferarea celulelor
mezangiale endoteliale si infiltrarii cu monocite
D.
in imunofluorescenta se evidentiaza depozite variabile de IgA, IgM, IgG si / sau complement E.
(pag. 1699)
M2650209. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia sindromului nefrotic (SN)
tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) urmareste reducerea proteinuriei si
a ratei de progresie a insuficientei renale
A.
dieta restrictiva proteica si inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) scad presiunea
intraglomerulara si previn astfel dezvoltarea glomerulosclerozei focale si segmentare
B.
valoarea medicatiei hipolipemiante in SN a fost demonstrata C.
anticoagularea este obligatorie in toate cazurile pentru a preveni complicatiile SN D.
antiinflamatoarele nesteroidice (AINS) reduc proteinuria la unii pacienti cu SN E.
(pag. 1699)
M2650210. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul nefrotic (SN):
principala modificare este proteinuria datorata alterarii barierei glomerulare de filtrare pentru proteine A.
hipoalbuminemia este urmata de hipercatabolism si sinteza scazuta de albumine la nivel hepatic B.
in lipsa hipoalbuminemiei nu putem stabili diagnosticul de SN C.
administrarea antiinflamatoarelor nesteroidice (AINS) este insotita de riscul inducerii insuficientei renale
acute, hiperpotasemiei si retentiei hidrosaline
D.
inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei au eficienta mai crescuta in SN cu proteinurie masiva fara
hipoalbuminemie severa
E.
(pag. 1695, 1699-1700)
M2650211. Precizaþi care din afirmaþiile de mai jos sunt corecte
Rezidentiat 2004 1885 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
fimbria P mediazaa ataºarea Excheriei coli de eritrocitele P-pozitive A.
fimbria P este prezenta la un numar mic de tulpini ce determina pielonefrita acuta necomplicata B.
indivizii cu grup sanguin P-negativ au risc crescut pentru pielonefrita C.
indivizii nesecretori de antigene de grup sanguin au un risc scazut de infecþii urinare recurente D.
predispoziþþia pentru infecþii urinare recurente nu este legata de glicolipidele prezente pe uroepiteliu E.
(pag. 901)
M2650212. Alegeþi testele de laborator sensibile (utile) pentru precizarea diagnosticului de infecþie a
tractului urinar superior (pielonefrita)
creººterea semnificativa a titrului anticorpilor serici impotriva antigenului O a tulpinii infectate A.
prezenþa cilindrilor hematici in sedimentul urinar B.
dovada afectarii funcþþiei de concentare a urinii (hipostenurie) C.
scaaderea titrului de anticorpi serici impotriva antigenelor tulpinilor infectante D.
prezenþa ºi/sau creºterea concentraþiei in sange a proteinei C reactive E.
(pag. 901)
M2650213. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la pielonefrita acuta:
in general simptomele se dezvolta rapid, in decurs de cateva ore A.
starea generala nu este alterata B.
pacientul prezinta febra (peste 39°C) C.
nu prezinta dureri lombare sau abdominale D.
hematuria poate fi prezenta in timpul fazei acute E.
(pag. 902)
M2650214. Examenul fizic in pielonefrita acuta releva:
bradicardie A.
sensibilitate marcat la palpare profunda lombara sau abdominala B.
semnul Romberg pozitiv C.
stare subfebrila (sub 38°C) D.
sensibilitate musculara generalizata (mialgii la palpare) E.
(pag. 902)
M2650215. Precizaþi afirmaþiile corecte referitoare la tratamentul pielonefritei acute
manifestarile clinice raspund, de obicei in 48-72 de ore de tratament A.
bacteriuria persista numai in perioada simptomatica B.
piuria poate persista ºi dupa dispariþia simptomelor C.
deºi in pielonefrita severa bacteriuria dispare mai tardiv nu exista corespondenþa clinica D.
in pielonefrita severa febra scade mai incet dupa ce s-a instituit un tratament adecvat E.
(pag. 902)
M2650216. Precizaþi care din afirmaþiile de mai jos reprezinta principii de baza ale tratamentului
infecþiilor tractului urinar:
practicarea uroculturii cantitative inaintea iniþierii tratamentului A.
precizarea factorilor ce predispun la infecþie ºi corectarea lor daca este posibil B.
ameliorarea simptomelor clinice indica totdeauna vindecarea C.
in infecþiile tractului urinar superior terapia trebuie sa fie prelungita D.
recurenþa infecþiei la mai mult de doua saptamani dupa oprirea terapiei reprezinta aproape totdeauna o
reinfecþie cu aceeaºi tulpina
E.
(pag. 903)
M2650217. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la pielonefrita hematogena:
survine cel mai frecvent la pacienþii debilitaþi A.
Rezidentiat 2004 1886 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
survine cel mai frecvent la pacienþii trataþi cu antihipertensive B.
survine cel mai frecvent la pacienþii care sufera de o boala cronica C.
survine cel mai frecvent la pacienþii sub tratament imunosupresiv D.
survine cel mai frecvent la pacienþii cu boli acute E.
(pag. 900)
M2650218. Precizaþi factorii predispozanþi pentru infecþiile tractului urinar in timpul sarcinii:
creºterea tonusului ureteral A.
scaderea peristaltismului ureteral B.
disfuncþia temporara a valvelor (sfincterelor) vezicoureterale C.
cateterizarea frecventa a vezicii urinare D.
toxemia gravidica E.
(pag. 901)
M2650219. Precizaþi care din afirmaþiile referitoare la virulenþa tulpinilor de Escherichia coli care
produc pielonefrita (tulpini pielonefritigene) la pacienþii cu tract urinar normal anatomic sunt adevarate:
poseda un pil (fimbrie) special care mediaza ataºarea la uroepiteliu A.
nu produc hemoliza B.
sunt rezistente la activitatea bactericida a serului uman C.
nu poseda siderofor (aerobactin) cu rol in eliminarea fierului D.
pseda antigene care declanºeaza factori antirinichi E.
(pag. 901)
M2850220. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:
proteinurie peste 6,5 g/ 24h A.
hiperalbuminemie. B.
proteinurie peste 3-3,5 g/ 24h C.
hiperlipidemie. D.
edem E.
(pag. 1695)
M2850221. Tulburarile de hemostaza din sindromul nefrotic se datoreaza:
deficitului de vitamina K A.
pierderii urinare crescute de antitrombina III B.
nivelului alterat de proteina C si S C.
hiperfibrinogenemiei D.
fibrinolizei inadecvate E.
(pag. 1696)
M2850222. In sindromul nefrotic apar:
poliglobulie A.
anemie microcitara rezistenta la fier B.
hipocalcemie C.
scaderea nivelurilor tiroxinei D.
hipercalcemie E.
(pag. 1696)
M2850223. Boala cu leziuni minime se mai numeste:
boalaX A.
boala nula B.
nefroza lipoidica C.
boala podocitelor D.
Rezidentiat 2004 1887 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
hialinoza E.
(pag. 1696)
M2850224. Boala cu leziuni minime are urmatorul prognostic:
rezervat A.
excelent B.
raspunde foarte bine la antiinflamatoare nesteroidiene C.
raspunde foarte bine la corticosteroizi D.
la 30-40% din copii apare remisiune spontana E.
(pag. 1697)
M2850225. Glomerulonefrita membranoasa se asociaza cu:
hepatita B A.
boala hidatica B.
spondilita anchilozanta C.
tratamentul cu captopril D.
streptococul beta hemolitic E.
(pag. 1698)
M2850226. Tratamentul edemului din sindromul nefrotic cuprinde:
restrictie sodata severa A.
restrictie sodata moderata B.
diuretice de ansa pentru a indeparta >2 kg de edem pe zi C.
diuretuce de ansa pentru a indeparta <1 kg de edem pe zi D.
albumina desodata E.
(pag. 1699)
M2950227. Proteinuria din sindromul nefrotic este
>3,5g/1,73m2/24h A.
<3,5g/1,73m2/24h B.
>3-3,5g/24h C.
<3,5g/1,73m2/24h D.
<1g/1,73m2/24h E.
(pag. 1695)
M2950228. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin
hipoalbulinemie A.
hipolipidemie B.
lipidurie C.
hipocoagulabilitate D.
hipercoagulabilitate E.
(pag. 1695)
M2950229. Referitor la biopsia renala din sindromul nefrotic este adevarat
este valoroasa pentru stabilirea diagnosticului de certitudine A.
este utila pentru orientarea tratamentului si formulerea diagnosticului B.
este contraindicata la adulti cu sindrom nefrotic C.
este necesara la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic D.
nu este necesara la majoritatea copiilor cu sdr.nefrotic E.
(pag. 1696)
M2950230. Proteinuria din sdr.nefrotic este
Rezidentiat 2004 1888 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
glomerulara A.
tubulara B.
exclusiv glomerulara C.
glomerulara si tubulara D.
exclusiv tubulara E.
(pag. 1696)
M2950231. Hiperlipidemia din sdr.nefrotic este
consecinta sintezei hepatice crescute de lipoproteine A.
lipoproteinele cu densitate foarte joasa,TG cresc in forme usoare B.
lipoproteinele cu densitate foarte joasa,colesterolul cresc la majoritatea pacientilor C.
lipoproteinele cu densitate foarte joasa,colesterolul cresc doar in forme severe D.
pierdere urinara de proteine ce regleaza homeostazia lipidelor E.
(pag. 1696)
Rezidentiat 2004 1889 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Tema nr. 51
Insuficienta renala acuta
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
M1251001. Sindromul hepatorenal este o:
forma de insuficienta renala cronica consecutiva cirozei hepatice A.
forma de insuficienta renala acuta prin necroza tubulara acuta B.
forma de insuficienta renala acuta prerenala C.
intoxicatie cu o substanta nefro- si hepatotoxica D.
glomerulonefrita la pacienti cu hepatita acuta E.
(pag. 1658)
M1251002. Care dintre urmatoarele medicamente poate produce nefropatie acuta toxica (necroza
tubulara acuta):
digoxinul A.
aminoglicozidele B.
anticalcicele C.
diureticele D.
preparatele de vitamina D E.
(pag. 1660)
M1251003. Sub raport anatomopatologic, leziunea principala din insuficienta renala acuta
ischemica/toxica este:
proliferarea extracapilara glomerulara A.
proliferarea tubulara B.
vasculita C.
necroza tubulara acuta D.
infiltratul leucocitar in ansele glomerulare E.
(pag. 1660)
M1351004. Cea mai raspindita forma de insuficienta renala acuta este reprezentata de:
IRA obstructiva A.
azotemia prerenala B.
necroza tubulara acuta prin nefrotoxice C.
necroza tubulara acuta prin soc hipovolemic D.
IRA asociata glomerulopatiilor E.
(pag. 1657)
M1351005. Terapia specifica a IRA instrinseci stabilizate, datorate ischemiei sau nefrotoxicitatii, consta
in:
corticoterapie A.
diuretice B.
solutii saline C.
solutii alcaline D.
nu exista terapie specifica E.
(pag. 1664)
Rezidentiat 2004 1890 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M1351006. Insuficienta renala acuta datorata traumatismelor sau interventiilor chirurgicale majore se
insoteste de o mortalitate de:
60% A.
5% B.
10% C.
97% D.
1% E.
(pag. 1666)
M1351007. Excretia fractionata de sodiu in azotemia renala intrinseca este de:
<1% A.
>1% B.
< 0.5% C.
0 D.
100% E.
(pag. 1663)
M1451008. Cel mai sensibil indice de diagnostic diferential intre azotemia prerenala si azotemia renala
intrinseca este:
densitatea urinara specifica A.
raportul creatinina urinara / creatinina plasmatica B.
concentratia sodiului urinar C.
excretia fractionata a sodiului D.
examenul sedimentului urinar E.
(pag. 1663)
M1451009. Hipocalcemia, complicatie a insuficientei renale acute, se poate manifesta prin urmatoarele,
cu EXCEPTIA:
parestezii periorale A.
scurtarea intervalului QT B.
modificari nespecifice ale undei T C.
convulsii D.
confuzie E.
(pag. 1664)
M1451010. In limitarea leziunilor renale induse de acetaminofen poate fi utilizat:
allopurinolul A.
etanolul B.
dimercaprolul C.
N-acetil-cisteina D.
acidul oxalic E.
(pag. 1664)
M1451011. Acidoza metabolica din insuficienta renala acuta:
este insotita de gaura anionica serica scazuta A.
este foarte severa cand insuficienta renala acuta complica boli hepatice B.
diminueaza hiperkalemia, promovand influxul potasiului in celule C.
se datoreaza acizilor nevolatili rezultati din catabolism, in cantitate de 300 mmol/zi D.
poate fi tratata exclusiv dialitic E.
(pag. 1664)
M1551012. In care din urmatoarele situatii se produce insuficienta renala acuta prin mecanism prerenal:
Embolie pulmonara masiva A.
Rezidentiat 2004 1891 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Vezica neurogena B.
Fibroza retroperitoneala C.
Sindrom hemolitic-uremic D.
Leptospiroza E.
(pag. 1658)
M1551013. Azotemia de cauza renala intrinseca este data de:
Sindromul hepatorenal A.
Purpura trombotica trombocitopenica B.
Pancreatita acuta C.
Tamponada cardiaca D.
Hipertensiune pulmonara E.
(pag. 1658)
M1551014. Care din urmatoarele elemente sugereaza insuficienta renala acuta:
Osteodistrofia renala A.
Neuropatia B.
Cresterea rapida a ureei si creatininei serice C.
Rinichii mici sau cicatrici renale evidentiabile radiologic D.
Proteinuria nefrotica E.
(pag. 1661)
M1551015. In azotemia prerenala indusa de pierderi de plasma (arsuri) se administreaza:
Sange A.
Solutii izotone saline B.
Solutii hipotone saline C.
Solutii saline hipertone D.
Diuretice E.
(pag. 1664)
M1551016. Biopsia renala este indicata in insuficienta renala acuta in urmatoarele situatii:
Insuficienta renala din pancreatite A.
Insuficienta renala din necroza papilara B.
Insuficienta renala din sindromul hepto-renal C.
Nefrita alergica interstitiala D.
Insuficienta renala din mielomul multiplu E.
(pag. 1658, 1663)
M1551017. Care din urmatoarele complicatii metabolice ale insuficientei renale acute nu necesita
tratament:
Hipervolemia A.
Hiperkaliemia B.
Hiponatremia C.
Acidoza metabolica severa D.
Hiperuricemia E.
(pag. 1666)
M1551018. Hiperkaliemia din insuficienta renala acuta se trateaza cu:
ACE inhibitori A.
carbonat de calciu B.
dializa C.
oprirea administrarii de antiacide D.
Rezidentiat 2004 1892 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
nutritie parenterala E.
(pag. 1665)
M1651019. Alegeti cauzele de insuficienta renala acuta (azotemie prerenala) ireversibila
debitul cardiac scazut A.
vasodilatatia sistemica B.
vasoconstructia renala C.
mielomul multiplu D.
necroza corticala renala bilaterala E.
(pag. 1658)
M1651020. Alegeti cauze ale insuficientei renale acute (IRA) intrinseci (azotemia renala intrinseca), de
obicei ireversibile
obstructia ureterala bilaterala A.
insuficienta renala acuta ateroembolica datorata embolizarii cu cristale de colesterol a vascularizatiei renale B.
sechestrarea de fluide in spatiul extravascular C.
glomerulonefrita proliferativa difuza D.
pielonefrita acuta E.
(pag. 1660)
M1651021. Alegeti valorile principalilor indici urinari care caracterizeaza insuficienta renala acuta
intrinseca (azotemia renala intrinseca)
excretia fractionata a sodiului peste 1% A.
indexul insuficientei renale sub 1 B.
raportul creatinina urinara/creatinina plasmatica sub 20 C.
concentratia sodiului urinar sub 10 D.
densitatea specifica urinara peste 1,018 E.
(pag. 1663)
M1651022. Alegeti situatiile in care administrarea diureticelor este indicata (si argumentata) in
insuficienta renala acuta (IRA)
asocierea hiponatremiei A.
asocierea unei hipocalcemii severe B.
prezenta hipervolemiei C.
asocierea hiponatremiei si hipoosmolaritatii D.
in prezenta cetoacidozei metabolice E.
(pag. 1665)
M1651023. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu sindromul insuficientei renale acute (IRA)
insuficienta renala acuta este o cauza principala de mortalitate datorita in mare parte gravitatii bolilor care
produc insuficienta renala acuta
A.
insuficienta renala acuta este un sindrom care apare la aproximativ 5% din totalul internarilor din unitatile
de terapie intensiva
B.
oliguria (sub 100 ml/24 ore) este invariabila (constanta) C.
insuficienta renala acuta prerenala (azotemia prerenala) se caracterizeaza prin compromiterea invariabila
a parenchimului renal
D.
insuficienta renala acuta intrinseca (azotemia renala) reprezinta aproximativ 5% din totalul cazurilor de
insuficienta renala acuta
E.
(pag. 1657)
M1651024. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu insuficienta renala acuta prerenala (azotemia
prerenala)
este cea mai rara forma de insuficienta renala acuta A.
dupa restaurarea fluxului sanguin renal azotemia prerenala este lent reversibila B.
Rezidentiat 2004 1893 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
poate complica o multime de boli renale parenchimatoase C.
antiinflamatoriile nesteroidice (AINS) care activeaza ciclooxigenaza compromit rata filtrarii glomerulare
(RFG) si la indivizii sanatosi
D.
hipoperfuzia severa sau prelungita poate conduce la azotemie renala intrinseca E.
(pag. 1657)
M2251025. Sindromul hepatorenal este o forma de
insuficienta renala acuta A.
insuficienta hepatica acuta B.
insuficienta cardiaca congestiva C.
septicemie D.
intoxicatie cu substante nefrotoxice E.
(pag. 1658)
M2251026. Azotemia din sindromul hepatorenal nu se poate instala in conditiile:
hemoragiilor A.
paracentezei B.
administrarii exagerate de vasoconstrictoare C.
administrarii exagerate de inhibitori ai ciclooxigenazei D.
administrarii exagerate de diuretice E.
(pag. 1658)
M2251027. Azotemia prerenala poate fi determinata de urmatoarele cauze cu exceptia uneia:
hipovolemie A.
debit cardiac crescut B.
crestere relativa a rezistentei in sistemul vascular renal C.
hipoperfuzie renala cu deteriorarea raspunsului autoreglator D.
sindrom de hipervascozitate E.
(pag. 1658)
M2251028. incidenta insuficientei renale acute dupa administrarea de nefrotoxice este crescuta in
urmatoarele situatii cu exceptia uneia
varstnici A.
insuficienta renala cronica preexistenta B.
hiervolemie C.
expunere comcomitenta la alte toxine D.
hipovolemie 'efectiva' E.
(pag. 1660)
M2251029. Incidenta nefropatiei datorata subsantelor de contrast pare a nu fi in legatura cu:
doza A.
utilizarea de agenti de contrast nonionici B.
diabet zaharat C.
varsta D.
litiaza renala E.
(pag. 1660)
M2251030. In insuficienta renala acuta prin nefrita interstitiala alergica nu se intalnesc frecvent:
cilindrii leucocitari A.
eozinofiliurie B.
proteinurie nefrotica C.
vasculita leucocitoclastica D.
Rezidentiat 2004 1894 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
eozinofilie sistemica E.
(pag. 1662)
M2251031. Teste de confirmare a azotemiei postrenale include urmatoarele cu exceptia:
radiografia renala simpla A.
pielografia retro/anterograda B.
ultrasunete C.
biopsie renala D.
tomografie computerizata E.
(pag. 1662)
M2251032. Elemente care sugereaza o insuficienta renala cronica in diferentiere cu o insuficienta
renala acuta sunt urmatoarele cu exceptia :
anemia A.
neuropatia B.
semne radiologice de osteodistrofie renala C.
rinichi mici cicatriceali D.
hipercalcemia E.
(pag. 1662)
M2251033. Hipertenesiunea arteriala maligna ca si cauza probabila de insuficienta renala acuta nu se
suspicioneaza la pacientii cu:
hipertensiune arteriala severa A.
insuficienta ventriculara stanga B.
retinopatie hipertensiva si edem papilar C.
disfunctie neurologica D.
osteodistrofie renala E.
(pag. 1661)
M2251034. Rabdomioliza nu este sugerata de prezenta :
hiperpotasemiei A.
hiperfosfatemiei B.
hiperuricemiei C.
hipervolemiei D.
cresterea CPK E.
(pag. 1661)
M2251035. Acidoza din insuficienta renala acuta nu este severa in urmatoarele conditii :
cetoacidoza diabetica A.
cetoacidoza din inanitie B.
acidoza lactica C.
dupa intoxicatie cu etilen glicol D.
hipocalcemie E.
(pag. 1664)
M2251036. Supraincarcarea volemica nu se trateaza cu:
aport de sare A.
diuretice B.
ultrafiltrare C.
dializa D.
restrictie de apa E.
(pag. 1665)
Rezidentiat 2004 1895 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2251037. Tratamentul hiperpotasemiei nu include administrarea de :
gluconat de calciu A.
bicarbonat de sodiu B.
glucoza cu insulina C.
dializa D.
diuretice economisitoare de potasiu E.
(pag. 1665)
M2351038. Dilatarea autoreglatoare a arteriolelor aferente care mentine RFG este maxima la o medie a
presiunii arteriale sistemice de:
80 mmHg A.
60 mmHg B.
100 mmHg C.
90 mmHg D.
120 mmHg E.
(pag. 1657)
M2351039. Care din afirmatiile de mai jos privind sindromul hepato-renal este adevarata?
este o forma de IRC A.
afectarea hepatica este o complicatie a insuficientei renale B.
complica frecvent bolile hepatice cu hipertensiune portala C.
histopatologic, este o forma de glomerulonefrita D.
se insoteste de vasodilatatie intrarenala continua E.
(pag. 1658)
M2351040. Care din afirmatiile de mai jos privind nefrita interstitiala alergica este falsa?
apare dupa ingestia recenta a unui medicament (antibiotic, diuretic, captopril) A.
se insoteste de febra, rash sau artralgii B.
eozinofiluria este frecventa C.
proteinuria este absenta D.
la biopsia cutanata a rashului se poate depista vasculita leucocitoclastica E.
(pag. 1662)
M2351041. Nefrotoxicitatea metalelor grele poate fi prevenita prin administrarea de:
etanol A.
allopurinol B.
N-acetilcisteina C.
dimercaprol D.
agenti alcalinizanti ai urinii E.
(pag. 1664)
M2551042. Hiperkalemia din IRA este exacerbata de:
Hemodiluþie A.
Acidoza B.
Hipocalcemie C.
Hiponatremie D.
Hipofosfatemie E.
(pag. 1664)
M2551043. In limitarea leziunilor renale induse de acetaminofen este utila:
bromhexina A.
N-acetil-cisteina B.
Rezidentiat 2004 1896 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Teofilina C.
doxiciclina D.
izopropil-noradrenalina E.
(pag. 1664)
M2551044. Care din urmatoarela substanþe folosite in tratamentul IRA nefrotoxice sunt agenþi chelatori
Allopurinolul A.
Dimercaprolul B.
Etanolul C.
N-acetil-cisteina D.
Bicarbonatul de sodiu E.
(pag. 1664, 1665)
M2551045. Alegeþi metoda alternativa hemodializei in tratamentul IRA dintre urmatoarele:
Plasmafereza A.
ªuntul portosistemic transjugular B.
Transplantul renal C.
Hemodiafiltrarea venovenoasa continua D.
Circulaþia extracorporeala E.
(pag. 1666)
M2551046. In care din urmatoarele situatii se produce insuficienta renala acuta prin mecanism prerenal:
Embolie pulmonara masiva A.
Vezica neurogena B.
Fibroza retroperitoneala C.
Sindrom hemolitic-uremic D.
Leptospiroza E.
(pag. 1658)
M2551047. Azotemia de cauza renala intrinseca este data de:
Sindromul hepatorenal A.
Purpura trombotica trombocitopenica B.
Pancreatita acuta C.
Tamponada cardiaca D.
Hipertensiune pulmonara E.
(pag. 1658)
M2551048. Care din urmatoarele elemente sugereaza insuficienta renala acuta:
Osteodistrofia renala A.
Neuropatia B.
Cresterea rapida a ureei si creatininei serice C.
Rinichii mici sau cicatrici renale evidentiabile radiologic D.
Proteinuria nefrotica E.
(pag. 1661)
M2551049. In azotemia prerenala indusa de pierderi de plasma (arsuri) se administreaza:
Sange A.
Solutii izotone saline B.
Solutii hipotone saline C.
Solutii saline hipertone D.
Diuretice E.
(pag. 1664)
Rezidentiat 2004 1897 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2551050. Biopsia renala este indicata in insuficienta renala acuta in urmatoarele situatii:
Insuficienta renala din pancreatite A.
Insuficienta renala din necroza papilara B.
Insuficienta renala din sindromul hepto-renal C.
Nefrita alergica interstitiala D.
Insuficienta renala din mielomul multiplu E.
(pag. 1658, 1663)
M2551051. Care din urmatoarele complicatii metabolice ale insuficientei renale acute nu necesita
tratament:
Hipervolemia A.
Hiperkaliemia B.
Hiponatremia C.
Acidoza metabolica severa D.
Hiperuricemia E.
(pag. 1666)
M2651052. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu sindromul insuficientei renale acute (IRA)
insuficienta renala acuta este o cauza principala de mortalitate datorita in mare parte gravitatii bolilor care
produc insuficienta renala acuta
A.
insuficienta renala acuta este un sindrom care apare la aproximativ 5% din totalul internarilor din unitatile
de terapie intensiva
B.
oliguria (sub 100 ml/24 ore) este invariabila (constanta) in cursul IRA C.
insuficienta renala acuta prerenala (azotemia prerenala) se caracterizeaza prin compromiterea invariabila
a parenchimului renal prin mecanism toxic ischemic
D.
insuficienta renala acuta intrinseca (azotemia renala) reprezinta aproximativ 5% din totalul cazurilor de
insuficienta renala acuta
E.
(pag. 1657)
M2651053. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu insuficienta renala acuta prerenala (azotemia
prerenala):
este cea mai rara forma de insuficienta renala acuta in unitatile de terapie intensiva A.
dupa restaurarea fluxului sanguin renal si a presiunii de ultrafiltrare azotemia prerenala este lent reversibila B.
poate complica o multime de boli renale parenchimatoase ischemice C.
antiinflamatoriile nesteroidice (AINS) care activeaza ciclooxigenaza compromit rata filtrarii glomerulare
(RFG) si la indivizii sanatosi
D.
hipoperfuzia severa sau prelungita poate conduce la azotemie renala intrinseca E.
(pag. 1657)
M2651054. Alegeti cauzele de insuficienta renala acuta ireversibila
debitul cardiac scazut A.
vasodilatatia sistemica B.
vasoconstructia renala C.
mielomul multiplu D.
necroza corticala renala bilaterala E.
(pag. 1658)
M2651055. Alegeti cauze ale insuficientei renale acute (IRA) intrinseci (azotemia renala intrinseca), de
obicei ireversibile:
obstructia ureterala bilaterala A.
insuficienta renala acuta ateroembolica datorata embolizarii cu cristale de colesterol a vascularizatiei renale B.
sechestrarea de fluide in spatiul extravascular C.
glomerulonefrita proliferativa difuza endocapilara D.
Rezidentiat 2004 1898 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
pielonefrita acuta bilaterala E.
(pag. 1660)
M2651056. Alegeti valorile principalilor indici urinari care caracterizeaza insuficienta renala acuta
intrinseca (azotemia renala intrinseca):
excretia fractionata a sodiului peste 1% A.
indexul insuficientei renale sub 1 B.
raportul creatinina urinara/creatinina plasmatica sub 20 C.
concentratia sodiului urinar sub 10 D.
densitatea specifica urinara peste 1,018 E.
(pag. 1663)
M2651057. Alegeti situatiile in care administrarea diureticelor este indicata (si argumentata) in
insuficienta renala acuta (IRA):
asocierea hiponatremiei si a hipopotasemiei A.
asocierea unei hipocalcemii severe B.
prezenta hipervolemiei C.
asocierea hiponatremiei si hipoosmolaritatii D.
in prezenta cetoacidozei metabolice E.
(pag. 1665)
M2651058. Alegeþi situaþiile in care glomerulonefrita poststreptococica epidemica este mai comuna
(frecventa).
la copii intre 2 ºi 6 ani A.
la adolescenþi B.
la adulþi C.
la virstnici D.
la gravide E.
(pag. 1693)
M2651059. Precizaþi care este intervalul in care dupa o infecþie faringiana (faringita) poate sa se
dezvolte glomerulonefrita acuta poststreptococica.
imediat dupa debutul faringitei A.
in medie dupa 10 zile B.
dupa 3 saptamini C.
dupa 2-6 ani D.
dupa 2-6 luni E.
(pag. 1693)
M2651060. Precizaþi care poate fi cauza durerilor din flancurile abdominale din cursul evoluþiei unei
glomerulonefrite poststreptococice.
proliferarea endocapilara A.
depunerea de fibrina in spaþiul capsulei Bowman B.
distensia capsulei renale C.
oliguria D.
hipervolemia E.
(pag. 1693)
M2651061. Precizaþi intervalul in care titrul anticorpilor circulanþi impotriva unor exoenzime
streptococice atinge niveluri maxime ("un virf") dupa infecþie
dupa 3-4 luni A.
in mod obiºnuit in primele 6-8 saptamini B.
in primele 2 saptamini C.
Rezidentiat 2004 1899 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
la circa 1 luna D.
dupa 7 zile E.
(pag. 1693)
M2651062. Precizaþi care este doza/zi de administrare a ciclophosfamidei in tratamentul
glomerulonefritei rapid progresive (nefrita cu anticorpi anti - MBG).
1 mg/Kg/zi A.
2 mg/zi B.
5-10 mg/zi C.
2-3 mg/zi D.
2-3 mg/Kg/zi E.
(pag. 1695)
M2651063. Precizaþi care din afirmaþiile de mai jos sunt corecte
in sindromul nefritic acut debutul insuficienþei renale acute este lent (in luni de zile) A.
in sindromul nefritic acut edemul ºi hipertensiunea se dezvolta din cauza afectarii ratei filtrarii glomerulare
(RFG) ºi reducerii reabsorbþiei tubulare de apa
B.
in glomerulonefrita proliferativa focala sunt afectaþi peste 50% din glomeruli C.
in sindromul nefritic acut debutul oliguriei (< 400 ml urina/zi) este brusc D.
in sindromul nefritic acut hematuria este mai frecvent microscopica E.
(pag. 1692)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
M1251064. Care dintre urmatoarele medicamente trebuie evitate sau folosite cu precautie la pacientii
hipovolemici:
diureticele A.
inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei I B.
antiinflamatoarele nesteroidiene C.
vitaminele din grupul B D.
anticalcicele E.
(pag. 1664)
M1251065. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice sunt indicate la pacientii cu insuficienta renela
acuta oligurica si hipervolemie:
restrictia aportului de sare si de apa A.
restrictia de glucide B.
restrictia de proteine C.
dializa cu ultrafiltrare D.
doze mari de spironolactona E.
(pag. 1665)
M1251066. Tratamentul hiperkaliemiei in insuficienta renala acuta include:
restrictia aportului de alimente bogate in potasiu A.
administrarea de bicarbonat B.
administrarea i.v. de saruri de calciu C.
dializa D.
administrarea de alfablocante E.
(pag. 1665)
M1251067. Printre indicatiile initierii dializei in insuficienta renala acuta sunt:
angina pectorala la oligurici A.
Rezidentiat 2004 1900 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
hiperhidratarea la oligurici B.
deshidratarea extrema C.
hiperkaliemia severa la oligurici D.
poliuria care nu poate fi controlata medicamentos E.
(pag. 1666)
M1251068. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile in insuficienta renala acuta:
in toate formele de insuficienta renala acuta exista o reducere brusca a filtrarii glomerulare A.
pacientii au frecvent oligurie sau anurie B.
toti pacientii au oligurie sau anurie C.
de cele mai multe ori functia renala isi revine dupa episodul de insuficienta renala D.
pacientii au frecvent modificari de osteopatie renala severa E.
(pag. 1657)
M1251069. Care dintre urmatoarele categorii de factori etiologici pot duce la insuficienta renala acuta
prerenala:
hipovolemia A.
sechestrarea lichidelor in spatiul extravascular B.
scleroza tubilor C.
scleroza glomerulilor D.
proliferarea celulelor endoteliale renale E.
(pag. 1658)
M1251070. Insuficienta renala acuta intrinseca poate apare in:
glomerulonefritele acute A.
sindromul Fanconi B.
nefropatia toxica sau ischemica acuta (necroza tubulara acuta) C.
nefritele interstitiale acute D.
glomeruloscleroza segmentala si focala E.
(pag. 1658)
M1251071. Azotemia postrenala poate fi determinata de:
obstructia acuta a arteriolelor aferente A.
obstructia unui ureter (cand celalalt rinichi este indemn) B.
obstructia ambelor uretere C.
obstructia unui ureter, daca rinichiul contralateral este afunctional D.
obstructia colului vezical E.
(pag. 1660)
M1251072. Obstructia subvezicala a tractului urinar poate fi produsa de:
adenomul prostatic A.
carcinomul prostatic B.
vezica neurogena C.
ligatura accidentala a unui ureter D.
hipovolemie E.
(pag. 1660)
M1251073. Insuficienta renala acuta mioglobinurica se poate intalni dupa:
traumatisme extinse A.
ischemie musculara (de ex. dupa obstructii arteriale la nivelul membrelor) B.
hipertensiunea arteriala C.
mielomul multiplu D.
Rezidentiat 2004 1901 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
hiperuricozurie E.
(pag. 1660)
M1251074. Printre semnele de deshidratare se numara:
turgorul cutanat redus A.
hipotensiunea arteriala B.
bradicardia C.
scaderea debitului urinar D.
cresterea presiunii venos centrale E.
(pag. 1661)
M1251075. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile in insuficienta renala acuta:
in toate formele de insuficienta renala acuta exista o reducere brusca a filtrarii glomerulare A.
pacientii au frecvent oligurie sau anurie B.
toti pacientii au oligurie sau anurie C.
de cele mai multe ori functia renala isi revine dupa episodul de insuficienta renala D.
pacientii au frecvent modificari de osteopatie renala severa E.
(pag. 1657)
M1351076. Acidoza metabolica din IRA se trateaza cu:
carbonat de litiu A.
bicarbonat de sodiu B.
gluconat de calciu C.
restrictie de proteine in dieta D.
dializa E.
(pag. 1665 - tabel 270-4)
M1351077. Hiperkaliemia din insuficienta renala acuta se trateaza cu:
Hidroxid de aluminiu A.
Glucoza cu insulina B.
Bicarbonat de sodiu C.
Restrictie de apa D.
Rasini schimbatoare de ioni E.
(pag. 1665)
M1351078. Tulburarile hemodinamice care se pot complica cu azotemie prerenala sunt reprezentate de:
hipovolemie A.
hipervolemie B.
debitul cardiac scazut C.
vasodilatatia sistemica D.
vasoconstrictia renala selectiva E.
(pag. 1657)
M1351079. Medicamentele implicate in aparitia azotemiei prerenale sunt:
inhibitorii ciclooxigenazei A.
beta-lactaminele B.
rifampicina C.
inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei D.
ciclosporina E.
(pag. 1658)
M1351080. Agenti etiologici ai nefritelor interstitiale care pot cauza azotemie renala intrinseca pot fi:
Rezidentiat 2004 1902 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
beta-lactaminele A.
leptospiroza B.
sarcoidoza C.
aminoglicozidele D.
hipertensiunea arteriala accelerata E.
(pag. 1658)
M1351081. Azotemia postrenala se poate datora:
vezicii neurogene A.
infectiilor candidozice B.
hiperplaziei prostatice C.
necrozei papilare D.
fibrozei retroperitoneale E.
(pag. 1658)
M1351082. Din punct de vedere clinico-patologic, este utila impartirea cauzelor azotemiei acute
intrinseci renale in:
boli ale vaselor renale mari A.
boli ale microcirculatiei si ale glomerulilor B.
IRA ischemica si nefrotoxica C.
boli datorate unui obstacol ureteral bilateral D.
boli tubulo-interstitiale E.
(pag. 1658)
M1351083. In IRA intrinseca de cauza ischemica, rata de filtrare glomerulara se reduce deoarece:
exista o inhibitie a baroreceptorilor centrali A.
presiunea ultrafiltrarii glomerulare este redusa ca o consecinta a scaderii fluxului sangvin renal B.
fluxul filtratului glomerular in tubi este obstruat prin cilindri alcatuiti din celule epiteliale si detritusuri
necrotice
C.
exista un reflux al filtratului glomerular prin epiteliul glomerular afectat D.
se acumuleaza sange in circulatia portala E.
(pag. 1659)
M1351084. Elemente clinice care sustin diagnosticul de azotemie prerenala pot fi:
setea si vertijul ortostatic A.
hipertensiunea ortostatica B.
presiunea venoasa jugulara crescuta C.
scaderea sudoratiei axilare D.
turgorul cutanat scazut E.
(pag. 1661)
M1351085. Teste de confirmare utile in diagnosticul IRA asociata cu glomerulonefrite sau vasculite
sunt:
scaderea fractiei C3 a complementului A.
biopsia renala B.
determinarea acidului uric seric C.
hemoculturi D.
urocultura E.
(pag. 1662-tabel 270-2)
M1351086. Hiperkaliemia din IRA poate fi deosebit de severa in urmatoarele situatii:
rabdomioliza A.
azotemie prerenala B.
Rezidentiat 2004 1903 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
sindrom de liza tumorala C.
nefrita interstitiala acuta D.
hemoliza E.
(pag. 1664)
M1451087. Insuficienta renala acuta secundara administrarii substantelor de radiocontrast se
caracterizeaza prin:
frecventa crescuta in cazul utilizarii agentilor de contrast nonionici, cu osmolaritate joasa A.
mediatorul responsabil de vasoconstrictia intrarenala este angiotensina II B.
incidenta crescuta la pacientii cu mielom multiplu C.
substanta de contrast produce insuficienta renala mai ales prin toxicitate asupra epiteliului tubular proximal D.
riscul dezvoltarii insuficientei renale acute este dependent de doza substantei de contrast E.
(pag. 1660)
M1451088. Medicamente responsabile de producerea azotemiei renale intrinseci prin necroza tubulara
acuta sunt:
cisplatin A.
trimetoprim B.
peniciline C.
acyclovir D.
aminoglicozide E.
(pag. 1660)
M1451089. Urmatoarele afirmatii referitoare la fiziopatologia insuficientei renale acute sunt false:
mioglobina este un factor stimulator al bioactivitatii acidului nitric A.
acidoza promoveaza formarea cilindrilor in cazul rabdomiolizei B.
pacientii cu hepatopatii complicate cu hipertensiune portala si ascita au de obicei volum plasmatic scazut C.
leziunea cea mai importanta in insuficienta renala acuta ischemica este la nivelul segmentului S3 al tubului
proximal
D.
cisplatinul este responsabil de producerea nefropatiei interstitiale alergice E.
(pag. 1658, 1660)
M1451090. Examenul sedimentului urinar in insuficienta renala acuta poate oferi urmatoarele informatii:
cristale de oxalati si hipurati in intoxicatia cu etilenglicol A.
eozinurie (>5% din leucocitele urinare) in insuficienta renala acuta ateroembolica B.
cilindrii granulari pigmentati in azotemia prerenala C.
hematurie si piurie in insuficienta renala acuta din boli prostatice D.
absenta cilindrilor in 20-30% din cazurile de insuficienta renala acuta ischemica E.
(pag. 1661)
M1451091. Insuficienta renala acuta intrinseca ischemica se caracterizeaza prin:
cilindrii hialini la examenul sedimentului urinar A.
excretia fractionata a sodiului > 1% B.
densitate urinara specifica > 1018 C.
sodiu urinar > 20 mmol/l D.
raport uree / creatinina plasmatica < 10-15 E.
(pag. 1662, 1663)
M1451092. Urmatoarele afirmatii caracterizeaza complicatiile insuficientei renale acute:
alcaloza metabolica poate exacerba hiperkalemia A.
acidoza metabolica este severa in intoxicatia cu etilenglicol B.
anemie severa in absenta hemoragiei poate sugera microangiopatie trombotica C.
infectia poate complica 50-90% dintre cazurile de insuficienta renala acuta D.
Rezidentiat 2004 1904 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
potasiul seric creste cu 2 mmol/l/zi in insuficienta renala acuta oligoanurica E.
(pag. 1663, 1664)
M1551093. Inhibitorii enzimei de conversie sunt utili in tratamentul insuficientei renale acute asociata:
Diabetului zaharat A.
Sindromului nefrotic B.
Hipertensiunii C.
Sarcinii ectopice rupte D.
Sclerodermiei E.
(pag. 1665)
M1551094. Indicatiile absolute ale dializei in insuficienta renala acuta sunt:
Hipocalcemia A.
Hiponatremia B.
Semnele sindromului uremic C.
Hipervolemia netratabila D.
Hiperkaliemia rezistenta la masurile conservatoare E.
(pag. 1666)
M1551095. Prognosticul sever in insuficienta renala acuta este legat de:
Creatinina mai mare de 3 mg/dl A.
pH arterial mai mare de 7,2 B.
Acid uric mai mare de 15 mg/dl C.
Uree peste 100 mg/dl D.
Oligurie sub 400 ml/zi la prezentare E.
(pag. 1666)
M1551096. Hipervolemia din insuficienta renala acuta se trateaza cu:
Solutii saline hipotone A.
Bicarbonat de sodiu B.
Tiazide C.
Diuretice de ansa D.
Restrictie de apa si sare E.
(pag. 1665)
M1551097. Care din elementele urmatoare sugereaza azotemia prerenala:
Excretia fractionala a sodiului mai mica de 1 A.
Concentratia urinara a sodiului mai mare de 20 mmol/L B.
Raport uree urinara / uree plasmatica mai mic de 3 C.
Densitate urinara mai mare de 1018 D.
Raport uree / creatinina plasmatica mai mic de 10 E.
(pag. 1663)
M1551098. Rabdomioliza este sugerata de:
Cresterea creatin-kinazei serice (izoenzima MM) A.
Hipercalcemie B.
Hiperuricemie C.
Hiperkaliemie D.
Hiperfosfatemie E.
(pag. 1663)
M1551099. Vasoconstrictia intrarenala produce insuficienta renala acuta intrinseca in urmatoarele
Rezidentiat 2004 1905 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
situatii iatrogene:
Antiinflamatoarele nesteroidiene A.
Cisplatinium B.
Ciclosporina C.
Produsele de contrast radiologic D.
Cefalosporine E.
(pag. 1658, 1660)
M1551100. Eozinuria caracterizeaza insuficienta renala acuta din:
Mielomul multiplu A.
Nefrita alergica interstitiala post-antiinflamatoare nesteroidiene B.
Sindromul hepatorenal C.
Mioglobinurie D.
Starile ateroembolice E.
(pag. 1661)
M1651101. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu necroza tubulara acuta
poate fi determinata (cauzata) de infectii A.
este de obicei cauza de insuficienta renala cronica (IRC) B.
poate fi determinata (cauzata) de substante nefrotoxice C.
este de obicei cauza de insuficienta renala rapid progresiva (IRRP) D.
este cauza obisnuita (frecventa) de insuficienta renala acuta (IRA) E.
(pag. 1647)
M1651102. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu sindromul hepatorenal
este o forma particulara, agresiva de insuficienta renala cronica (IRC) A.
azotemia se poate instala progresiv, in saptamini sau luni B.
azotemia poate fi precipitata de administrarea exagerata a diureticelor C.
complica frecvent insuficienta hepatica datorata cirozei hepatice D.
retentia activa de sodiu este un raspuns tardiv alaturi de vasoconstrictia intrarenala E.
(pag. 1658)
M1651103. Alegeti valorile principalilor indici urinari care caracterizeaza insuficienta renala acuta (IRA)
prerenala (azotemia prerenala)
concentrarea sodiului urinar mai mare de 20 mmol/l A.
raportul dintre ureea urinara si cea plasmatica sub 3 B.
raportul uree/creatinina plasmatica sub 10-15 C.
raportul creatinina urinara/creatinina plasmatica peste 40 D.
indexul insuficientei renale sub 1 E.
(pag. 1663)
M1651104. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hiperkaliemia din insuficienta renala acuta (IRA)
acidoza metabolica poate exacerba hiperkaliemia prin scaderea efluxului de potasiu din celule A.
hiperkaliemia sub 6,0 mmol/l este in general asimptomatica B.
hiperkaliemia este mai redusa in IRA datorata rabdomiolizei C.
la pacientii cu hemoliza si sindrom de liza tumorala hiperkaliemia este severa D.
aparitia de anomalii (tulburari) electrocardiografice se inregistreaza in cazurile de hiperkaliemie severa E.
(pag. 1664)
M1651105. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hiperfosfatemia din insuficienta renala acuta (IRA)
in caz de hemoliza hiperfosfatemia este usoara A.
depozitarea metastatica a fosfatului de calciu poate duce la hipofosfatemie simptomatica B.
Rezidentiat 2004 1906 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
hiperfosfatemia severa apare secundar rabdomiolizei C.
rezistenta tesuturilor la actiunile paratormonului (Pt) poate agrava hiperfosfatemia D.
hiperfosfatemia usoara este aproape invariabila in IRA E.
(pag. 1664)
M1651106. Alegeti masurile terapeutice considerate a fi utile in insuficienta renala acuta (IRA)
nu exista masuri profilactice specifice, de importanta suprema A.
inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ACE) trebuie utilizati cu precautie la pacientii cu boala
renovasculara
B.
diureza alcalina fortata poate agrava leziunile renale datorate metotrexatului C.
restrictia aportului de proteine la aproximativ 0,6 g / Kg / zi, proteine cu valoare biologica mare este indicata D.
aportul caloric trebuie redus paralel cu cresterea azotemiei E.
(pag. 1665-1666)
M1651107. Alegeti indicatiile posibile ale biopsiei renale in insuficienta renala acuta (IRA)
insuficienta renala acuta de cauza prerenala A.
in situatiile in care cauza azotemiei renale intrinseci este neclara B.
sindromul hemolitic uremic C.
IRA secundara vasculitelor D.
pielonefrita acuta E.
(pag. 1663)
M1651108. Alegeti factorii (indicatorii) de prognostic rezervat din insuficienta renala acuta (IRA)
oliguria (sub 400 ml/zi) la prezentare A.
virsta inaintata B.
insuficientele pluriorganice C.
prezenta unor deteriorari subclinice ale functiei renale D.
creatinina serica peste 3 mg/dl la prezentare E.
(pag. 1666)
M1651109. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la nefritele interstitiale alergice induse de medicamente
prezenta cilindrilor granulari mari (hialini) sunt probabil datorati fibrozei interstitiale A.
prezenta cilindrilor hematici sunt caracteristici B.
prezenta cilindrilor granulosi nepigmentari sunt sugestivi pentru nefrita interstitiala C.
evidentierea unei eozinurii (peste 5% din leucocitele urinare) este obisnuita in nefritele alergice induse de
medicamente
D.
in nefrita interstitiala indusa de antiinflamatoarele nesteroidice in urina pot predomina limfocitele E.
(pag. 1661)
M2251110. Insuficienta renala acuta este un sindrom caracterizat prin:
declin rapid al ratei de filtare glomerulara(ore-saptamani) A.
declin rapid progresiv al ratei de filtare glomerulara(saptamani-luni) B.
declin lent progresiv al ratei de filtare glomerulara(ani-decade) C.
reducerea recenta a valorilor ureii si creatininei serice D.
tulburari hidro electrolitice si acidobazice E.
(pag. 1657)
M2251111. Care dintre urmatoarele afirmatii privind insuficienta renala acuta nu este adevarata:
oliguria este prezenta intotdeauna in tabloul clinico-biologic al insuficientei renale acute A.
insuficienta renala acuta este intotdeauna reversibila B.
insuficienta renala cauta este cauza principala de morbiditate si mortalitate intraspitaliceasca C.
insuficienta renala acuta poate complica o gama larga de boli D.
Rezidentiat 2004 1907 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
insuficienta renala acuta postrenala se caracterizeaza prin obstructie la nivelul tubilor renali E.
(pag. 1657)
M2251112. Azotemia prerenala :
este forma cea mai putin frecventa de insuficienta renala acuta A.
se datoreste hipoperfuziei renale B.
este ireversibila C.
nu are parenchimul renal deteriorat D.
poate trece in forma de azotemie renala intrinseca ischemica E.
(pag. 1657)
M2251113. Azotemia prerenala poate complica o varietate de tulburari hemodinamice:
hipovolemia A.
debitul cardiac scazut B.
vasoconstrictia sistemica C.
vasodilatatia renala sistemica D.
vasodilatatia sistemica E.
(pag. 1657)
M2251114. In insuficienta renala acuta prerenala baroreceptorii activati declanseaza ca urmare a
hipovolemiei si reducerii tensiunii arteriale medii raspunsuri neuroumorale ce vizeaza:
activarea sistemului nervos simpatic A.
activarea sistemului renina angiotensina aldosteron B.
eliberarea de argin vasopresina C.
eliberarea de eritropoetina D.
eliberarea de vitamina D2 E.
(pag. 1657)
M2251115. Noradrenalina,angiotensina II si arginin vasopresina determina in insuficienta renala acuta
prerenala :
vasodilatatie in paturile vasculare 'neesentiale' A.
cresc pierderea de sare prin glandele sudoripare B.
stimuleaza setea si apetitul la sare C.
accentueaza retentia renala de apa si sare D.
poliurie E.
(pag. 1657)
M2251116. Sindromul hepatorenal complica frecvent:
ciroza hepatica A.
tumorile hepatice B.
rezectia hepatica C.
obstructia biliara D.
pancreatita acuta E.
(pag. 1658)
M2251117. Insuficienta renala acuta poate progresa in cadrul sindromului hepatorenalachiar, dupa
asigurarea volemiei, ca urmare a:
vasoconstrictiei intrarenale continue A.
hipoperfuziei si ishemiei determinate de factori circulanti eliberati de ficat B.
septicemiei C.
nefrotoxicelor D.
vasodilatatiei sistemice E.
Rezidentiat 2004 1908 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 1658)
M2251118. Care dintre urmatoarele afirmatii privind sindromul hepatorenal sunt corecte:
vasoconstrictie intrarenala si retentia activa de sodiu sunt raspunsuri timpurii la insuficienta hepatica A.
vasoconstrictia intrarenala si retentia de sodiu pot precede alterarea hemodinamica sistemica B.
bolile hepatice cu hipertensiune portala au de obicei volum plasmatic crescut cu hipervolemie 'efectiva' C.
azotemia se poate instala progresiv D.
azotemia poate fi precipitata de o serie de factori hemodinamici E.
(pag. 1658)
M2251119. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:
termenii de insuficienta renala acuta si necroza tubulara acuta sunt sinonimi A.
azotemia prerenala si insuficienta renala ischemica sunt un aspect al manifestarii hipoperfuziei renala B.
insuficienta renala acuta ischemica difera de azotemia prerenala prin aceea ca hipoperfuzia induce
afectarea ischemica a epiteliului tubular
C.
ischemia poate conduce la necroza corticala bilaterala D.
axzotemia renala intrinseca poate fi produsa de obstructia ale vaselor renale mari E.
(pag. 1658)
M2251120. insuficienta renala acuta ischemica apare cel mai frecvent dupa:
interventiile chirurgicale A.
traumatisme severe B.
hemoragii C.
septicemii D.
stari de hiperhidratare E.
(pag. 1658insuficienta renala acuta ischemi1658)
M2251121. Azotemia prerenala poate fi determinata de stari de :
pierderi gastrointestinale de fluide A.
vasoconstrictie sistemica B.
vasodilatatie renala C.
sindrom hepatorenal D.
mielom multiplu E.
(pag. 1658)
M2251122. Azotemia renala intrinseca poate fi determinata de :
obstructia arterei si venei renale A.
intoxicatie cu etilenglicol B.
administrare de substante de contrast C.
leptospiroza D.
tuberculoza renala E.
(pag. 1658)
M2251123. Azotemia postrenala poate fi determinata:
depozite intratubulare de acid uric A.
pielonefrita acuta B.
sindrom hemolitico uremic C.
necroza papilara D.
hiperplazie prostatica E.
(pag. 1658)
M2251124. Azotemia postrenala nu este determinata de :
nefrite interstitiale infiltrative A.
Rezidentiat 2004 1909 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
rabdomioliza B.
rejet de alogrefa renala C.
vezica neurogena D.
fibroza retroperitoneala E.
(pag. 1658)
M2251125. Azotemia prerenala nu este data de :
compresie ureterala externa A.
inhibitori ai enzimei de conversie B.
hemoliza C.
sarcoidoza D.
hipertensiune pulmonara E.
(pag. 1658)
M2251126. In faza incipienta a insuficientei renale acute ischemice rata de filtare glomerulara se
deteroreaza datorita::
cresterii presiunii de ultrafiltrare glomerulara A.
obstruarii fluxului filtratului glomerular in tubi B.
refluxului filtratului glomerular prin epiteliul tubular afectat C.
vasodilatatiei ischemice D.
debitului cardiac scazut E.
(pag. 1659)
M2251127. Leziunea ischemica din insuficienta renala acuta ischemica este mai importanta in:
portiunea tubulara medulara a tubului proximal A.
portiunea medulara a ramurei ascendente groase a ansei lui Henle B.
portiunea medulara a ramurei descendente groase a ansei Henle C.
corticala D.
glomerul E.
(pag. 1659)
M2251128. Ischemia celulara din IRA determina:
alterari ale energeticii celulare A.
alterari ale transportului ionilor B.
modificarii integritatii membranare C.
cresterii filtrarii glomerulare D.
vasodilatatiei intrarenale E.
(pag. 1659)
M2251129. Ischemia renala din IRA duce la:
epuizarea ATP A.
inhibitia transportului activ de sodiu B.
edematierea celulei C.
dezintegrarea citoscheletonului D.
pierderea calciului intracelular E.
(pag. 1659)
M2251130. Ischemia renala poate duce la urmatoarele modificari :
alterarea metabolismului fosfolipidic A.
formarea radicalilor liberi B.
peroxidarea lipidelor membranare C.
accentuarea transportului activ de sodiu D.
Rezidentiat 2004 1910 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
acumularea calciului intracelular E.
(pag. 1569)
M2251131. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta privind faza de recuperare a insuficientei
renale acute intrinseci:
se caracterizeaza prin regenerarea celulelor tubulare A.
rata de filtare glomerulara revine brusc B.
se poate complica cu diureza marcata C.
diureza marcata apare datorita reducerii excretiei apei si sarii retinute D.
diureza marcata apare ca urmare a utilizarii diureticelor E.
(pag. 1659)
M2251132. Nefropatia datorata substantelor de contrast se caracterizeaza prin:
crestere acuta in 24-48 h a ureii si creatininei serice A.
reversibilitate B.
varful in 10-15 zile C.
rezolutia in 21 zile D.
rezolutia in 30 zile E.
(pag. 1660)
M2251133. Nefropatia datorata substantelor de contrast apare mai frecvent la persoane cu
insuficienta cardiaca congestiva A.
infectie urinara B.
insuficienta renala cronica preexistenta C.
diabet zaharat D.
mielom multiplu E.
(pag. 1660)
M2251134. Care dintre urmatoarele afirmatii privind insuficienta renala acuta produsa de
aminoglicozide este corecta:
apare dupa 20 zile de la expunere A.
se produce prin inducere de leziuni mitocondriale B.
inhibarea activitatii ATP-azei C.
inhibarea transportului solvitilor D.
leziuni mediate de radicali liberi asupra membranei celulare E.
(pag. 1660)
M2251135. Printre cauzele de rabdomioliza se numara
leziuni le de strivire A.
convulsiile B.
efortul excesiv C.
alcoolismul D.
hipovolemia E.
(pag. 1660)
M2251136. Mioglobina si hemoglobina produc insuficienta renal acuta ca urmare a:
efectelor toxice asupra celulelor epiteliale tubulare A.
inducerii formarii de cilindrii B.
hipovolemiei C.
acidozei D.
activarii bioactivitatii dioxidului nitric E.
(pag. 1660)
Rezidentiat 2004 1911 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2251137. Care dintre urmatoarele afirmatii privind modificarile morfologice din insuficienta renala
acuta nefrotoxica sunt adevarate:
leziuni morfologice importante in portiunea contorta a tubului proximal A.
leziuni morfologice importante in portiunea dreapta a tubului proximal B.
necroza celulelor tubulare este mai importanta decat in insuficienta renala acuta ischemica C.
necroza este foarte severa in portiunea rectilinie a tubului proximal D.
necroza celulelor tubulare este mai putin importanata decat in insuficienta renala acuta ischemica E.
(pag. 1660)
M2251138. In azotemia prerenala se intalnesc:
cilindrii hialini A.
Fe Na>1% B.
UNa>10 meq/l C.
densitate specifica >1018 D.
rezolvarea rapida a insuficientei renale acute dupa refacerea perfuziei renale E.
(pag. 1662)
M2251139. In necroza tubulara acuta se intalnesc
cilindrii epiteliul ui tubular A.
Fe Na <1% B.
Na urinar >20 meq /l C.
densitate specifica <1015 D.
cilindrii mari 'noroiosi ' E.
(pag. 1662)
M2251140. In azotemia renala intrinseca prin ateroembolism se intalneste:
manipulare recenta a aortei A.
noduli subcutanati B.
livedo reticularis C.
eozinofilie D.
complement normal E.
(pag. 1662)
M2251141. In insuficienta renala cronica se intalnesc rinichi normali/crescuti in:
glomerulonefrite A.
pielonefrite B.
nefropatie diabetica C.
boala rinichilor polichistici D.
amiloidoza E.
(pag. 1662)
M2251142. Diagnosticul de azotemie prerenala este sustinut de urmatoarele manifestari clinicobio;
ogice:
sete,vertij ortostatic A.
hipotensiune ortostatica B.
presiune venos centrala crescuta C.
turgor cutanat crescut D.
scaderea sudoratiei axilare E.
(pag. 1661)
M2251143. Nefropatia urica cauza de insuficienta renala acuta este sugerata de :
hiperuricemie >15 mg/dl A.
Rezidentiat 2004 1912 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
hiperpotasemie B.
hipofosfatemie C.
cresterea LDH D.
hiperuricemie <10 mg/dl E.
(pag. 1663)
M2251144. Punctia biopsie renala in insuficienta renala acuta intrinseca se face :
dupa excluderea insuficienteti renale acute pre/postrenale A.
cand etiologia este neclara B.
in caz de glomerulonefrite /v asculite C.
in prezenta de nefrite interstitiale acute D.
in nefropatii dupa substante de contrast E.
(pag. 1663)
M2251145. Insuficienta renala acuta deterioreaza:
excretia renala de sodiu A.
reabsorbtia apei B.
reabsorbtia potasiului C.
homeostazia cationilor divalenti D.
mecanismele acidifierii urinare E.
(pag. 1663)
M2251146. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta:
in azotemia prerenala raportul dintre creatinina urinara si cea plasmatica >40 A.
raportul dintre ureea urinara si cea plasmatica >3 in azotemia renala intrinseca B.
osmolaritatea urinara <300 mmol/kg HO in azotemia renala intrinseca C.
raportul uree/creatinina plasmatica >20 in azotemia prerenala D.
indexul insuficientei renala <1 in azotemia prerenala E.
(pag. 1663)
M2251147. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la indicii urinari dignostici in
azotemia prerenala:
Fe Na >1 A.
cocentratia urinara a sodiului >10 B.
densitatea specifica a urinii >1018 C.
sediment urinar :cilindrii hialini D.
osmolaritatea urinara ,500 mmol/Kg H2o E.
(pag. 1663)
M2251148. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la indicii urinari dignostici in azotemia renala
intrinseca sunt corecte:
Fe Na>1% A.
concentratia sodiului urinar >20 mmol/l B.
densitatea specifica a urinii >1018 C.
osmolaritatea urinii <300mmol/kg H20 D.
sedimentul urinar:cilindrii granulsi maro 'noroiosi ' E.
(pag. 1663)
M2251149. Care dintre urmatoarele afirmatii rferitoare la cresterea potasiului seric in insuficienta
renala acuta sunt corecte:
la pacientii cu oligurie/anurie A.
se datoreste excretiei alterate a a potasiului perfuzat si ingerat B.
apare ca urmare a eliberarii sale de la nivelul epiteliului tubular C.
Rezidentiat 2004 1913 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
in acidoza D.
in hipovolemie E.
(pag. 1664)
M2251150. Hipocalcemia din insuficienta renala acuta se datoreste:
depozitelor metastatice a fosfatului de calciu A.
rezistentei tesuturilor la actiunea PTH B.
valorilor crescute ale 1,25 dihidroxivitaminei D C.
hipovolemiei D.
hiperpotasemiei E.
(pag. 1664)
M2251151. Factorii care contribuie la aparitia anemiei sunt:
hemoliza A.
hemoragiile B.
hemoconcentratia C.
cresterea timpului de supravietuire a hematiilor D.
deteriorarii eritropoiezei E.
(pag. 1664)
M2251152. Complicatiile fazei de recuperare a insuficientei renala acute pot fi :
hipernatremia A.
hiperpotasemia B.
hipomagneziemia C.
hipofosfatemia D.
hipocalcemia E.
(pag. 1664)
M2251153. Diureza alcalina fortata poate preveni :
nefropatia urica acuta A.
leziunile renale datorate metotrexatului B.
rabdomiolizei C.
nefropatiei obstructive D.
ateroembolismului E.
(pag. 1664)
M2251154. In tratamentul insuficientei renale acute fluidele trebuie administrate lent in functie de :
presiunea venos centrala A.
presiunea venoasa jugulara B.
debitul urinar C.
valoarea PTH D.
hematocrit E.
(pag. 1665)
M2251155. Acidoza metabolica se trateaza cu:
regim hiperproteic A.
bicarbonat de sodiu B.
gluconat de calciu C.
restrictie de proteine in dieta D.
dializa E.
(pag. 1665)
Rezidentiat 2004 1914 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2251156. In insuficienta renala acuta sunt indicate urmatoarele mijloace dietetice:
aport1g/kg/zi proteine A.
hidrati de carbon 100g/zi B.
aport 0,6g/kg/zi proteine C.
hidrati de carbon 50g/zi D.
aport de alimente bogate in fosfor E.
(pag. 1665)
M2251157. Indicatiile absolute ale dializei in IRA include:
simptome /semne ale sindromului uremic A.
tratamentul hipervolemiei refractare B.
tratamentiul acidozei metabolice refractare la tratament C.
tratamentul hiperpotasemiei D.
tratamentul anemiei E.
(pag. 1666)
M2251158. Cresterea ratei mortalitatii in insuficienta renala acuta se intalneste in ::
stari posttraumatice A.
stari postobstreticale B.
la varstnici C.
la persoane cu insuficiente multiple de organ D.
stari postchirurgicale E.
(pag. 1666)
M2251159. Hiperfosfatemia din insuficienta renala acuta se trateaza prin:
restrictia aportului de fosfat din dieta A.
carbonat de calciu B.
hidroxid de aluminiu C.
dializa D.
bicarbonat de sodiu E.
(pag. 1666)
M2351160. Printre cauzele IRA prerenale se numara:
debit cardiac scazut A.
pierderi de fluide prin diureza osmotica B.
hipoperfuzie renala indusa de inhibitorii de ciclooxigenaza C.
administrarea de substante de contrast iodate D.
sindromul hemolitic uremic E.
(pag. 1657)
M2351161. Care din afirmatiile privind nefropatia cauzata de substantele de contrast este adevarata?
are ca substrat histopatologic o afectare glomerulara A.
este o forma intotdeauna ireversibila de IRA B.
este mai frecventa la diabetici si la bolnavii cu mielom multiplu C.
se insoteste de vasoconstrictie intrarenala D.
se caracerizeaza prin excretie fractionata crescuta de sodiu E.
(pag. 1660)
M2351162. Urmatoarele elemente pot fi utile in stabilirea caracterului acut sau cronic al insuficientei
renale:
valoare Hb, Ht A.
valoarea creatininei si ureei serice B.
Rezidentiat 2004 1915 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
masurarea taliei renale prin ecografie C.
sumarul de urina D.
examenul radiologic al scheletului pentru evidentierea semnelor de osteodistrofie renala E.
(pag. 1661)
M2351163. Printre factorii precipitanti ai sindromului hepato-renal se numara:
hemoragia A.
paracenteza B.
diureticele C.
vasoconstrictoarele D.
AINS E.
(pag. 1658)
M2351164. Eozinofiluria poate aparea in urmatoarele situatii:
IRA prin pielonefrita acuta A.
IRA ateroembolica B.
nefritele interstitiale alergice la medicamente C.
necroza tubulara acuta ischemica D.
necroza tubulara acuta la substantele de contrast iodate E.
(pag. 1661)
M2351165. In rabdomioliza se pot intilni urmatoarele anomalii biochimice:
cresterea creatinkinazei (izoenzima MM) A.
hipokaliemie B.
hiperfosfatemie C.
hipocalcemie D.
hiperuricemie E.
(pag. 1663)
M2351166. In ceea ce priveste proteinuria care apare in necroza tubulara acuta, urmatoarele afirmatii
sunt adevarate:
este, in mod caracteristic, <1 g/zi A.
este, in mod caracteristic, >3 g/zi B.
se datoreaza insuficientei reabsorbtii a proteinelor filtrate si excretiei detritusurilor celulare C.
are drept cauza lezarea barierei de filtrare glomerulara D.
este constituita in majoritate din lanturi usoare E.
(pag. 1661)
M2351167. Urmatoarele elemente orienteaza diagnosticul spre IRA din sindromul hemolitic uremic:
antecedente de infectie gastro-intestinala recenta A.
trombocitoza B.
tratament cu ciclosporina C.
anemie feripriva D.
prezenta schizocitelor pe frotiu E.
(pag. 1662)
M2351168. Sindromul de liza tumorala se caracterizeaza prin:
hiperuricemie >15 mg% A.
hipokaliemie B.
hipofosfatemie C.
posibilitatea aparitiei IRA prin necroza tubulara acuta toxica D.
complica tratamentul bolilor limfo- sau mieloproliferative E.
Rezidentiat 2004 1916 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 1662)
M2351169. Printre complicatiile frecvente ale IRA se numara:
alcaloza metabolica A.
acidoza metabolica B.
hiperkaliemia C.
hiperfosfatemia D.
supraincarcarea volumului intravascular E.
(pag. 1663)
M2351170. Administrarea de solutii hipotone de NaCl sau izotone de glucoza la un pacient cu IRA are
urmatoarele riscuri:
hipokaliemie A.
hiponatremie B.
hiperosmolaritate C.
supraincarcare volemica, cu edem cerebral D.
edem pulmonar acut E.
(pag. 1663)
M2351171. Urmatoarele masuri sunt adecvate pentru tratamentul hiperkalemiei din IRA:
dializa (dializant cu K scazut) A.
restrictia aportului de proteine B.
administrarea de glucoza tamponata cu insulina C.
administrarea de bicarbonat de sodiu D.
administrarea de gluconat de calciu 10% E.
(pag. 1665)
M2351172. Conservarea RFG in timpul hipoperfuziei usoare se realizeaza prin urmatoarele mecanisme
compensatoare:
autoreglare prin relaxarea celulelor musculare netede din arteriola aferenta A.
sinteza redusa de PG vasodilatatoare (PC, PG E2) B.
sinteza redusa de oxid nitric C.
vasoconstrictie preferentiala a arteriolei eferente sub actiunea Angiotensinei II D.
autoreglare prin relaxarea celulelor musculare netede din arteriola eferenta E.
(pag. 1657)
M2351173. Mecanismele prin care hipercalcemia poate compromite RFG, producind IRA, sunt:
vasoconstrictie intrarenala A.
vasodilatatie intrarenala B.
depunerea de fosfat de calciu in rinichi C.
obstructie tubulara D.
toxicitate directa asupra celulelor epiteliale tubulare E.
(pag. 1660)
M2351174. Care din indicii de mai jos caracterizeaza IRA prerenala?
excretia fractionata de sodiu <1 A.
concentratia Na urinar >20 B.
densitatea urinara <1015 C.
raportul uree/creatinina plasmatica >20 D.
indexul de IR <1 E.
(pag. 1663)
M2351175. Constatarea unui grad marcat de acidoza metabolica la un pacient cu IRA sugereaza:
Rezidentiat 2004 1917 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
cetoacidoza diabetica A.
cetoacidoza de inanitie B.
acidoza lactica complicind hipoperfuzia generalizata a tesuturilor C.
intoxicatia cu metanol sau etilen glicol D.
azotemie prerenala prin pierderi gastro-intestinale de fluide E.
(pag. 1663)
M2551176. Azotemia prerenala se poate datora:
cirozei cu ascita A.
sindromului hemolitic uremic B.
hiperplaziei prostatice C.
diabetului zaharat D.
necrozei papilare E.
(pag. 1658)
M2551177. Azotemia renala acuta intrinseca este data de:
obstrucþia arterei renale A.
glomerulonefrite ºi vasculite B.
fibroze retroperitoneala C.
obstacol ureteral D.
leptospiroza E.
(pag. 1658)
M2551178. IRA intrinseca de cauza ischemica, difera de azotemia prerenala prin:
afectarea epiteliului tubular A.
prezenþa produºilor de degradare a fibrinei in ser B.
apariþia preponderenta la caucazieni C.
asocierea sindromului renopulmonar D.
posibilitatea apariþiei necrozei corticale E.
(pag. 1658)
M2551179. Elemente care sustin diagnosticul de insuficienþa renala acuta sunt:
Proteinuria A.
Hematuria B.
Oliguria C.
Retenþia de deºeuri azotate D.
Edemele E.
(pag. 1657)
M2551180. Care sunt argumentele pentru a afirma o IRA asociata unei glomerulonefrite sau vasculite:
scaderea C3 A.
istoric de hepatita B sau C B.
ASLO crescut C.
creºterea mioglobinei D.
istoric de toxoplasmoza E.
(pag. 1662)
M2551181. Pentru IRA asociata sindromului hemolitic-uremic / purpurei trombotice trombocitopenice
pledeaza:
creºterea CPK A.
anticorpii anti-DNA B.
anomaliile neurologice C.
Rezidentiat 2004 1918 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Anovulaþia D.
Febra E.
(pag. 1662)
M2551182. Cei mai sensibili indici de diagnostic diferential intre forma prerenala si forma renala
intrinseca a azotemiei renale sunt:
osmolaritatea urinara A.
raportul intre ureea urinara ºi plasmatica B.
raportul intre creatinina urinara ºi creatinina plasmatica C.
excretia fractionata a sodiului D.
indexul insuficienþei renale E.
(pag. 1663)
M2551183. Ca ºi complicatie a insuficientei renale acute, hipocalcemia se poate manifesta prin:
Ataxie A.
alungirea intervalului QT B.
modificari ale undei T C.
convulsii D.
edem cerebral E.
(pag. 1664)
M2551184. Administrarea etanolului la bolnavii cu IRA nefrotoxica, inclusiv dializaþi este utila deoarece:
inhiba metabolismul etilenglicolului la acid oxalic A.
are rol chelator B.
reduce conversia metanolului in acid formic C.
limiteazagenerarea de acid uric D.
inhiba ciclooxigenaza E.
(pag. 1664)
M2551185. Acidoza metabolica din insuficienta renala acuta poate fi deosebit de severa in urmatoarele
situaþii:
sepsis A.
inaniþie B.
anemie pernicioasa C.
lactaþie D.
boli hepatice E.
(pag. 1664)
M2551186. Inhibitorii enzimei de conversie sunt utili in tratamentul insuficientei renale acute asociata:
Diabetului zaharat A.
Sindromului nefrotic B.
Hipertensiunii C.
Sarcinii ectopice rupte D.
Sclerodermiei E.
(pag. 1665)
M2551187. Hiperkaliemia din insuficienta renala acuta se trateaza cu:
Hidroxid de aluminiu A.
Glucoza cu insulina B.
Bicarbonat de sodiu C.
Restrictie de apa D.
Rasini schimbatoare de ioni E.
Rezidentiat 2004 1919 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 1665)
M2551188. Indicatiile absolute ale dializei in insuficienta renala acuta sunt:
Hipocalcemia A.
Hiponatremia B.
Semnele sindromului uremic C.
Hipervolemia netratabila D.
Hiperkaliemia rezistenta la masurile conservatoare E.
(pag. 1666)
M2551189. Prognosticul sever in insuficienta renala acuta este legat de:
Creatinina mai mare de 3 mg/dl A.
pH arterial mai mare de 7,2 B.
Acid uric mai mare de 15 mg/dl C.
Uree peste 100 mg/dl D.
Oligurie sub 400 ml/zi la prezentare E.
(pag. 1666)
M2551190. Hipervolemia din insuficienta renala acuta se trateaza cu:
Solutii saline hipotone A.
Bicarbonat de sodiu B.
Tiazide C.
Diuretice de ansa D.
Restrictie de apa si sare E.
(pag. 1665)
M2551191. Care din elementele urmatoare sugereaza azotemia prerenala:
Excretia fractionala a sodiului mai mica de 1 A.
Concentratia urinara a sodiului mai mare de 20 mmol/L B.
Raport uree urinara / uree plasmatica mai mic de 3 C.
Densitate urinara mai mare de 1018 D.
Raport uree / creatinina plasmatica mai mic de 10 E.
(pag. 1663)
M2551192. Rabdomioliza este sugerata de:
Cresterea creatin-kinazei serice (izoenzima MM) A.
Hipercalcemie B.
Hiperuricemie C.
Hiperkaliemie D.
Hiperfosfatemie E.
(pag. 1663)
M2551193. Vasoconstrictia intrarenala produce insuficienta renala acuta intrinseca in urmatoarele
situatii iatrogene:
Antiinflamatoarele nesteroidiene A.
Cisplatinium B.
Ciclosporina C.
Produsele de contrast radiologic D.
Cefalosporine E.
(pag. 1658, 1660)
M2551194. Eozinuria caracterizeaza insuficienta renala acuta din:
Mielomul multiplu A.
Rezidentiat 2004 1920 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Nefrita alergica interstitiala post-antiinflamatoare nesteroidiene B.
Sindromul hepatorenal C.
Mioglobinurie D.
Starile ateroembolice E.
(pag. 1661)
M2651195. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu necroza tubulara acuta
poate fi determinata (cauzata) de infectii A.
este de obicei cauza de insuficienta renala cronica ireversibila B.
poate fi determinata (cauzata) de substante nefrotoxice C.
este de obicei cauza de insuficienta renala rapid progresiva (IRRP) D.
este cauza obisnuita (frecventa) de insuficienta renala acuta (IRA) E.
(pag. 1647)
M2651196. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu sindromul hepatorenal:
este o forma particulara, agresiva de insuficienta renala cronica (IRC) A.
azotemia se poate instala progresiv, in saptamini sau luni B.
azotemia poate fi precipitata de administrarea exagerata a diureticelor C.
complica frecvent insuficienta hepatica datorata cirozei hepatice D.
retentia activa de sodiu este un raspuns tardiv alaturi de vasoconstrictia intrarenala, care poate preceda
alterarea hemodinamica
E.
(pag. 1658)
M2651197. Alegeti valorile principalilor indici urinari care caracterizeaza insuficienta renala acuta (IRA)
prerenala (azotemia prerenala)
concentrarea sodiului urinar mai mare de 20 mmol/l A.
raportul dintre ureea urinara si cea plasmatica sub 3 B.
raportul uree/creatinina plasmatica sub 10-15 C.
raportul creatinina urinara/creatinina plasmatica peste 40 D.
indexul insuficientei renale sub 1 E.
(pag. 1663)
M2651198. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hiperkaliemia din insuficienta renala acuta (IRA):
acidoza metabolica poate exacerba hiperkaliemia prin scaderea efluxului de potasiu din celule A.
hiperkaliemia sub 6,0 mmol/l este in general asimptomatica B.
hiperkaliemia este mai redusa in IRA datorata rabdomiolizei C.
la pacientii cu hemoliza si sindrom de liza tumorala hiperkaliemia nu este severa D.
aparitia de anomalii (tulburari) electrocardiografice se inregistreaza in cazurile de hiperkaliemie severa E.
(pag. 1664)
M2651199. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hiperfosfatemia din insuficienta renala acuta (IRA)
in caz de hemoliza si stari hipercatabolice hiperfosfatemia este usoara A.
depozitarea metastatica a fosfatului de calciu poate duce la hipofosfatemie simptomatica B.
hiperfosfatemia severa apare secundar rabdomiolizei C.
rezistenta tesuturilor la actiunile paraþormonului (Pþ) poate agrava hiperfosfatemia D.
hiperfosfatemia usoara este aproape invariabila in IRA E.
(pag. 1664)
M2651200. Alegeti masurile terapeutice considerate a fi utile in insuficienta renala acuta (IRA):
nu exista masuri profilactice specifice, de importanta suprema A.
inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ACE) trebuie utilizati cu precautie la pacientii cu boala
renovasculara
B.
diureza alcalina fortata poate agrava leziunile renale datorate metotrexatului C.
Rezidentiat 2004 1921 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
restrictia aportului de proteine la aproximativ 0,6 g / Kg / zi, proteine cu valoare biologica mare este indicata D.
aportul caloric trebuie redus paralel cu cresterea azotemiei si kaliemiei E.
(pag. 1665-1666)
M2651201. Alegeti indicatiile posibile ale biopsiei renale in insuficienta renala acuta (IRA):
insuficienta renala acuta de cauza prerenala A.
in situatiile in care cauza azotemiei renale intrinseci este neclara B.
sindromul hemolitic uremic C.
IRA secundara vasculitelor D.
IRA de cauza postrenala E.
(pag. 1663)
M2651202. Alegeti factorii (indicatorii) de prognostic rezervat din insuficienta renala acuta (IRA)
oliguria (sub 400 ml/zi) la prezentare A.
declinul lent al functiei renale B.
insuficientele pluriorganice C.
prezenta unor deteriorari subclinice ale functiei renale D.
creatinina serica peste 3 mg/dl la prezentare E.
(pag. 1666)
M2651203. Precizaþi care din anticorpii circulanþi sunt mai caracteristici (sensibili) pentru infecþia
streptococica cutanata
anti-nicotil adenin dinucleotidaza (ANAD-aza) A.
antihialuronidaza (AH-aza) B.
anti-dezoxiribonucleaza (ADN-aza) C.
antistreptolizina 0 (ASLO) D.
antistreptokinaza (ASK-aza) E.
(pag. 1693)
M2651204. Precizaþi care din afirmaþiile de mai jos sunt intilnite in glomerulonefrita cu semilune
idiopatica limitata renal
este mai frecventa la pacienþii de virsta medie ºi inaintata A.
pacienþii prezinta deseori sindrom nefritic B.
nivelurile fracþiunii C3 a complementului sunt tipic scazute C.
sunt detectaþi anticorpi anti-MBG D.
nivelurile fracþiunii C3 a complementului sunt tipic normale E.
(pag. 1695)
M2651205. Precizaþi care din entitaþile enumerate evolueaza ca ºi glomerulonefrite pauci-imune
glomerulonefrita postrstreptococica A.
poliarterita nodoasa microscopica B.
glomerulonefritele postinfecþioase nestreptococice C.
glomerulonefrita cu semilune idiopatica limitata renal D.
granulomatoza Wegener E.
(pag. 1693,1695)
M2651206. Precizaþi care din afirmaþiile referitoare la sindromul nefritic acut sunt corecte
fluxul sanguin renal scade ca rezultat al obstrucþiei spaþiului de filtrare al capsulei Bowman A.
rata filtrarii glomerulare (RFG) este compromisa datorita vasoconstricþiei intrarenale B.
examenul urinii evidenþiaza mai frecvent proteinurie nefrotica (peste 3,5 g/24 ore) C.
hematuria este mai frecvent macroscopica D.
examenul urinii evidenþiaza in mod caracteristic cilindrii hematici ºi hematii deformate E.
Rezidentiat 2004 1922 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 1692)
M2651207. In forma severa, sindromul nefritic acut se asociaza cu:
inflamaþia acuta a majoritaþii glomerulilor A.
aspect histologic de glomerulonefrita proliferativa focala B.
afectarea a sub 50% din glomeruli C.
aspect histologic de glomerulonefrita proliferativa acuta difuza D.
proliferare celulara limitata la mezangiu E.
(pag. 1692)
M2651208. Precizaþi care din afirmaþiile de mai jos sunt valabile intr-o glomerulonefrita rapid
progresiva (GNRP)
GNRP reprezinta o inflamaþie glomerulara subacuta A.
semilunele sunt datorate proliferarii celulelor endoteliale ºi infiltratului interstiþial monocitar B.
GNRP este o glomerulonefrita proliferativa mediata imun C.
GNRP reprezinta un raspuns imun acut la o incarcare mare cu antigen D.
din punct de vedere histologic este o glomerulonefrita proliferativa extracapilara E.
(pag. 1692)
M2651209. Precizaþi care din afirmaþiile privitoare la examenul microscopic in imunofluorescenþa sunt
corecte in sindromul nefritic acut ºi glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP)
depozitele granulare de imunoglobuline sunt caracteristice glomerulonefritelor cu complexe imune A.
depozitele lineare de imunoglobuline sunt caracteristice glomerulonefritei pauci-imune B.
depozitele granulare de imunoglobuline sunt caracteristice bolii anti-MBG C.
reducerea sau absenþa imunoglobulinelor sunt tipice pentru glomerulonefrita pauci-imune D.
depozitele lineare de imunoglobuline de-a lungul membranei bazele glomerulare (MBG) sunt caracteristice
bolii anti-MBG
E.
(pag. 1692)
M2651210. Alegeþi afirmaþiile corecte in legatura cu principalii markeri serologici din sindromul nefritic
ºi glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP)
pacienþii cu boala anti-MBG au niveluri serice ale complementului tipic scazute A.
la pacienþii cu boala anti-MBG, de obicei, nu se deceleaza anticorpi citoplasmatici antineutrofilici (ANCA) B.
majoritatea pacienþilor cu glomerulonefrita pauci-imuna prezinta anticorpi citoplasmatici anti-neurotrofilici
(ANCA)
C.
pacienþii cu boala anti-MBG au niveluri serice ale complementului tipic normale D.
in glomerulonefritele cu complexe imune in 90% din cazuri nivelul seric al complementului este normal E.
(pag. 1692)
M2651211. Alegeþi afirmaþiile corecte in legatura cu glomerulonefrita poststreptococica
nivelurile serice ale fracþiunii C4 a complementului sunt caracteristic normale A.
majoritatea pacienþilor prezinta hipo-gamaglobulinemie tranzitorie B.
nivelurile serice ale C3 ºi CH50 sunt crescute in primele doua saptamini de boala C.
vindecarea este frecventa la adulþi D.
in timpul fazei de inflamaþie acuta se recomanda repaus la pat E.
(pag. 1693)
M2651212. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la nefritele interstitiale alergice induse de
medicamente:
prezenta cilindrilor granulari mari (hialini) sunt probabil datorati fibrozei interstitiale A.
prezenta cilindrilor hematici sunt caracteristici B.
prezenta cilindrilor granulosi nepigmentari sunt sugestivi pentru nefrita interstitiala C.
evidentierea unei eozinurii (peste 5% din leucocitele urinare) este obisnuita in nefritele alergice induse de
medicamente
D.
Rezidentiat 2004 1923 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
in nefrita interstitiala indusa de antiinflamatoarele nesteroidice in urina pot predomina limfocitele E.
(pag. 1661)
M2851213. Azotemia prerenala se poate datora:
pancreatitei acute A.
ventilatiei mecanice cu presiune pozitiva B.
cirozei hepatice cu ascita C.
sindromului de hipervascozitate D.
obstructiei arterei renale E.
(pag. 1658)
M2851214. Cauze ale azotemiei renale intrinseci pot fi:
boli ale microvascularizatiei renale A.
necroza tubulara acuta B.
nefrite interstitiale C.
hipoalbuminemia D.
rejectie de allogrefa renala E.
(pag. 1658)
M2851215. Azotemia postrenala se poate datora:
necrozei papilare A.
depozitelor intratubulare obstructive B.
fibrozei retroperitoneale C.
vezicii neurogene D.
fimozei E.
(pag. 1658)
M2851216. Azotemia prerenala se asciaza in mod caracteristic cu:
sediment urinar acelular A.
cilindri hialini B.
cilindri granulosi C.
cilindrileucocitari D.
hematurie E.
(pag. 1661)
M2851217. Azotemia renala intrinseca se caracterizeaza prin:
excretie fractionata a sodiului <1 A.
concentratia sodiului urinar>20mmol/l B.
densitatea specifica urinara <1,015 C.
raport uree urinara si plasmatica <3 D.
raport creatinina urinara si plasmatica>20 E.
(pag. 1663)
M2851218. Complicatii ale insuficientei renale acute pot fi:
supraincarcarea volumului intravascular A.
hiponatremie B.
hiperkaliemie C.
hipomagneziemie D.
acidoza metabolica E.
(pag. 1663)
M2851219. Tratamentul hiperkaliemiei din insuficienta renala acuta se face cu:
Rezidentiat 2004 1924 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
rasini schimbatoare de ioni A.
gluconat de magneziu B.
dializa C.
bicarbonat de sodiu D.
glucoza si insulina E.
(pag. 1665)
M2851220. Acidoza metabolica din insuficienta renala acuta se trateaza cu:
restrictia aportului de apa A.
restrictie de proteine in dieta B.
bicarbonat de sodiu C.
dializa D.
evitarea solutiilor intravenoase hipotone E.
(pag. 1665)
M2951221. Cauze de azotemie prerenala pot fi:
Obstrucþia arterei renale A.
Calculi pe ureter B.
Arsuri C.
Ciroza cu ascita D.
Aritmii E.
(pag. 1658)
M2951222. Cauze de azotemie renala intrinseca pot fi:
Substanþe de contrast A.
Fimoza B.
Purpura trombotica trombocitopenica C.
Ciroza cu ascita D.
Obstrucþia arterei renale E.
(pag. 1658)
M2951223. Referitor la examenul de urina in IRA este adevarat
anuria sugereaza obstructia incompleta a tractului urinar A.
in azotemia prerenala sedimentul este caracteristic acelular B.
proteina Tamm-Horsfall poate fi prezenta in urina in conditii normale C.
cilindrii hematici nu indica leziune glomerulara D.
proteinuria>1g/zi sugereaza leziunea barierei de ultrafiltrare glomerulara E.
(pag. 1661)
M2951224. Biopsia renala poate fi indicata in
glomerulonefrite A.
litiaza ureterala B.
nefrite interstitiale alergice C.
sdr. de deshidratare severa D.
sdr. hemolitic uremic E.
(pag. 1663)
M2951225. Indicatiile absolute pentru dializa includ
simptomele sau semne ale sdr.uremic A.
nivele ale uree sangvin >100mg/dl B.
trat.hipokaliemiei C.
trat.alcalozei D.
Rezidentiat 2004 1925 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
nivele ale uree sangvin <100mg/dl E.
(pag. 1666)
Rezidentiat 2004 1926 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Tema nr. 52
Insuficienta renala cronica
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
M1252001. In insuficienta renala cronica leziunile renale sunt:
deseori reversibile ducand la recastigarea functiei renale A.
deseori ireversibile, conducand la distructia progresiva a masei nefronilor B.
totdeauna vasculare C.
totdeauna tubulare D.
unilaterale E.
(pag. 1667)
M1252002. Termenul de uremie desemneaza in general:
concentratia ureei in plasma A.
concentratia ureei in sange B.
tabloul clinic care corespunde cresterii ureei in sange C.
sindromul clinic care rezulta din pierderea marcata a functiei renale D.
cresterea acidului uric in sange E.
(pag. 1667)
M1252003. Caracteristica obisnuita a insuficientei renale cronice este:
anuria A.
semne si simptome de uremie instalate precoce B.
reducerea dimensiunilor rinichilor la ecografie, radiografie renala pe gol C.
cresterea dimensiunilor rinichilor D.
poliglobulie E.
(pag. 1669)
M1252004. Hipertensiunea arteriala la pacientii cu insuficienta renala cronica-uremie are drept cauza
principala:
hipertensiunea arteriala maligna A.
supraincarcarea lichidiana B.
hiperreninemia severa C.
infectia urinara D.
secretia excesiva de catecolamine E.
(pag. 1671)
M1352005. Aportul caloric la pacientii dializati adecvat ar trebui mentinut la:
15 kcal/kg/zi A.
25 kcal/kg/zi B.
35 kcal/kg/zi C.
50 kcal/kg/zi D.
60 kcal/kg/zi E.
(pag. 1668)
M1352006. Care dintre factorii de mai jos nu contribuie la intoleranta la glucoza din insuficienta renala
Rezidentiat 2004 1927 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
cronica ?
rezistenta periferica la actiunea insulinei A.
nivelul crescut al glucagonului B.
cresterea concentratiei potasiului intracelular C.
excesul de catecolamine D.
acidoza metabolica E.
(pag. 1668)
M1352007. Care dintre factorii de mai jos nu se numara printre cauzele precipitarii sau agravarii
hiperkaliemiei la pacientii cu insuficienta renala cronica:
sindromul Fanconi A.
hemoliza B.
traumatismele C.
tratamentul cu betablocanti D.
tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei E.
(pag. 1670)
M1352008. Principala cauza a hipertensiunii arteriale din uremie este:
hiperreninemia A.
supraincarcarea lichidiana B.
tratamentul cu eritropoietina C.
hipertrofia ventriculara stinga D.
endotelina E.
(pag. 1671)
M1352009. Cauza principala a anemiei la pacientii cu insuficienta renala cronica este:
diminuarea sintezei de eritropoietina A.
prezenta inhibitorilor eritropietinei B.
hemoliza C.
pierderile sangvine gastro-intestinale D.
deficitul de acid folic si de vitamina B12 E.
(pag. 1672)
M1352010. La pacientii uremici, hiperuricemia, daca se asociaza cu guta, trebuie tratata cu:
hidroclorotiazida A.
blocanti alfa-adrenergici B.
spironolactona C.
calcitriol D.
allopurinol E.
(pag. 1674)
M1452011. Deteriorarea functiei plachetare in insuficienta renala cronica se datoreaza efectului
urmatoarei "toxine" uremice:
uree A.
creatinina B.
paratormon C.
acid guanidinosuccinic D.
moleculele mijlocii E.
(pag. 1667)
M1452012. Hipokalemia la pacientii cu insuficienta renala cronica poate fi datorata urmatoarelor cauze,
cu EXCEPTIA:
administrare de trimetoprim A.
Rezidentiat 2004 1928 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
terapie diuretica excesiva B.
sindrom Fanconi C.
acidoza tubulara renala D.
boli tubulointerstitiale dobandite E.
(pag. 1670)
M1452013. Urmatoarele afirmatii referitoare la anomaliile cardiopulmonare din uremia cronica sunt
exacte, cu EXCEPTIA:
edemul pulmonar al uremicilor raspunde prompt la dializa A.
pacientii dializati cronic prezinta aterogeneza accelerata B.
boala chistica medulara renala se insoteste totdeauna de hipertensiune C.
supraincarcarea lichidiana e principala cauza a hipertensiunii in uremie D.
pericardita uremica este o indicatie de incepere a dializei E.
(pag. 1671)
M1452014. Insuficienta renala cronica evidenta apare in momentul scaderii filtrarii glomerulare renale
sub valoarea de:
50% din normal A.
35% din normal B.
70% din normal C.
20% din normal D.
5% din normal E.
(pag. 1667)
M1552015. Bolnavii cu insuficienta renala cronica, mai ales cei cu rinichi polichistic au o incidenta
crescuta a:
Infectiei cu Helicobacter Pylori A.
Pancreatitei B.
Pruritului uremic C.
Gastrinoamelor D.
Diverticulozei E.
(pag. 1673)
M1552016. Care din urmatorii hormoni se comporta ca o 'toxina uremica':
Prolactina A.
Glucagonul B.
Insulina C.
Hormonul paratiroidian D.
Hormonul luteinizant E.
(pag. 1668)
M1552017. Alterarea metabolismului carbohidratilor in insuficienta renala cronica se manifesta prin:
Scaderea insulinei circulante A.
Hipoglicemie B.
Accelerarea curbei de scadere a glucozei sanguine dupa incarcare orala C.
Rata scazuta de utilizare a glucozei de catre tesuturile periferice D.
Necesar crescut de insulina la pacientii diabetici E.
(pag. 1668, 1669)
M1552018. In insuficienta renala cronica exista:
Scaderea trigliceridelor A.
Cresterea HDL-colesterol B.
Rezidentiat 2004 1929 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Scaderea nivelului plasmatic al antigenului lipoproteinei A C.
Scaderea lipogenezei datorita insulinei D.
Colesterol seric normal E.
(pag. 1669)
M1552019. Hipokaliemia poate fi produsa iatrogen in insuficienta renala cronica de catre:
Tiazide A.
Spironolactona B.
Trimetoprim C.
Beta-blocante D.
Ciclosporina E.
(pag. 1670)
M1552020. In pericardita uremica se evita:
Dializa A.
Pericardocenteza B.
Pericardectomia C.
Anticoagularea D.
Instilarea de glucocorticoizi intrapericardic E.
(pag. 1671)
M1652021. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la osteodistrofia renala
osteomalacia indusa de aluminiu este legata de depozitarea aluminiului la nivelul osteoidului frontal A.
osteomalacia indusa de aluminiu implica un turnover osos crescut B.
simptomele clinice ale osteodistrofiei renale sunt prezente la majoritatea pacientilor cu insuficienta renala
cronica avansata
C.
osteita fibroasa chistica este mai frecventa la adulti decit la copii D.
hiperparatiroidismul secundar se instaleaza mai frecvent brusc E.
(pag. 1670)
M1652022. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul hiperparatiroidismului secundar din
uremie
administrarea de antiacizi ce contin citrati este indicata A.
administrarea agentilor orali ce leaga fosfatul este utila B.
nu se asociaza administrarea hidroxidului de aluminiu cu carbonatul de calciu C.
se urmareste reducerea nivelului Pt sub 120 pg/ml D.
administrarea de corticoizi este contraindicata E.
(pag. 1671)
M1652023. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hipertensiunea arteriala (HTA) din stadiu final al
bolii renale
reninemia este de obicei normala A.
restrictia de apa nu amelioreaza HTA B.
in nefropatiile cu pierdere de sare HTA poate lipsi C.
HTA nu se amelioreaza prin dializa D.
nitropusiatul administrat i.v. nu controleaza in general HTA E.
(pag. 1671)
M1652024. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la pericardita uremica
revarsatul pericardic este de obicei serocitrin A.
anticoagulantele sistemice sunt recomandate in toate cazurile B.
aparitia pericarditei nu este evitata prin dializa timpurie C.
pericardiocenteza si instilarea de glucocorticoizi pot fi eficiente in tamponada pericardica D.
Rezidentiat 2004 1930 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
pericardita uremica continua sa fie o complicatie obisnuita (comuna, frecventa) E.
(pag. 1671)
M1652025. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu homeostazia potasiului in insuficienta renala
cronica
cei mai multi pacienti prezinta hiperpotasemie inca din stadiile incipiente A.
efectele hiperpotasemiei asupra cordului sunt neglijabile B.
triamterenul nu influenteaza nivelul seric al potasiului C.
beta-blocantele pot scadea potasemia D.
perturbarile echilibrului potasiului sunt responsabile de simptomele clinice doar daca rata filtrarii
glomerulare (RFG) scade sub 10 ml/min
E.
(pag. 1670)
M2252026. Termenul de 'uremie' este folosit pentru a desemna:
Nivelul normal de uree din sange A.
Nivelul normal de azot din sange B.
Nivelul de uree din sange, indiferent de valoare C.
Un sindrom clinic ºi biologic intalnit in insuficienþa renala severa, in care se intalnesc atat creºterea
nivelului de cataboliþi azotaþi in sange, cat ºi simptome ºi semne clinice datorate insuficienþei renale
D.
Cantitatea crescuta de uree eliminata in urina E.
(pag. 1667)
M2252027. In uremie, creºterea acidului guanidinosuccinic este responsabila de:
Deteriorarea funcþiei plachetare, prin interferenþa cu prostaglandinele A.
Deteriorarea funcþiei leucocitare B.
Deteriorarea funcþiei plachetare, prin inteferenþa cu factorul III plachetar C.
Anemie D.
Hiperlipemie E.
(pag. 1667)
M2252028. Moleculele cu greutate medie ('moleculele mijlocii') sunt cunoscute ca fiind implicate in
fiziopatologia uremiei. Aceste molecule au greutatea cuprinsa intre:
100-200 daltoni A.
100-1 000 daltoni B.
500 - 12 000 daltoni C.
50 000 - 100 000 daltoni D.
200 000 - 1 000 000 daltoni E.
(pag. 1667)
M2252029. La pacienþii cu uremie, moleculele cu greutate medie ('moleculele mijlocii'), reþinute in
sange datorita deficitului de eliminare renale, sunt responsabile de:
Morbiditatea ºi mortalitatea din insuficienþa renala A.
Hipertensiunea arteriala la pacienþii uremici B.
Creºterea filtrarii per nefron restant C.
Scaderea filtrarii per nefron restant D.
Vasodilataþia din uremie E.
(pag. 1667)
M2252030. In insuficienþa renala cronica, datorita alterarilor la nivelul transportului transmembranar de
sodiu, concentraþia intracelulara de sodiu este in general:
Crescuta A.
Nemodificata B.
Redusa C.
Rezidentiat 2004 1931 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Foarte redusa D.
Minima E.
(pag. 1668)
M2252031. In insuficienþa renala cronica, potasiul seric este de regula:
Normal sau scazut A.
Normal sau crescut B.
Scazut C.
Foarte scazut D.
Oscilatoriu E.
(pag. 1668)
M2252032. Care dintre urmatoarele anomalii acidobazice sunt frecvente in uremie:
Acidoza metabolica A.
Alcaloza metabolica B.
Alcaloza respiratorie C.
Alcaloza metabolica cu acidoza respiratorie D.
Acidoza respiratorie E.
(pag. 1668)
M2252033. Reducerea simetrica a dimensiunilor rinichilor se intalneºte in:
Insuficienþa renala acuta A.
Insuficienþa renala cronica B.
Insuficienþa renala rapid progresiva C.
Pielonefritele cronice D.
Stenoza de artera renala E.
(pag. 1668)
M2252034. Biopsia renala diagnostica se recomanda in:
Insuficienþele renale de etiologie neprecizata cu rinichi de dimensiuni normale sau crescute ºi parenchim
normal din punct de vedere ultrasonografic
A.
Insuficienþele renale cronice cunoscute, cu rinichi mici (pentru precizarea atitudinii terapeutice) B.
Insuficienþele renale cronice cu rinichi unic C.
Insuficienþele renale cronice cunoscute, cu unul dintre rinichi de dimensiuni reduse D.
Niciodata la pacienþii cu insuficienþa renala E.
(pag. 1668)
M2252035. Volumul extracelular la pacienþii cu insuficienþa renala cronica este in general:
Crescut A.
Normal B.
Normal sau scazut C.
Scazut D.
Nemodificat E.
(pag. 1669)
M2252036. Aportul hidric al pacienþilor cu insuficienþa renala cronica normovolemici recomandat este
de:
Aproximativ 500 ml plus pierderile urinare A.
Aproximativ 1000 ml plus pierderile urinare B.
Aproximativ 100 ml plus pierderile urinare C.
Aproximativ 500 ml, indiferent de diureza D.
Aproximativ 1000 ml, indiferent de diureza E.
Rezidentiat 2004 1932 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 1669)
M2252037. Calcifierile metastatice, periarticulare, apar atunci cand:
Produsul fosfocalcic este foarte crescut (peste 70) A.
Produsul fosfocalcic este foarte scazut B.
Produsul fosfocalcic este normal C.
Calciul seric este foarte mic D.
Fosforul seric este foarte mic E.
(pag. 1670)
M2252038. Amiloidoza legata de dializa se caracterizeaza prin:
Acumularea de osteoid A.
Exces de calciu la nivelul osului, cu amiloidoza consecutiva B.
Deficit de calciu la nivelul osului, cu amiloidoza consecutiva C.
Acumularea de ß-2 microglobulina, sub forma de amiloid, la nivelul oaselor, tendoanelor, articulaþiilor D.
Acumularea de calciu ºi fosfor in jurul articulaþiilor ºi la nivelul tunelului carpian E.
(pag. 1670)
M2252039. La pacienþii cu insuficienþa renala cronica, nivelul seric de magneziu:
Tinde sa scada A.
Se menþine normal B.
Tinde sa creasca C.
Tinde sa scada foarte mult, punand in pericol viaþa pacienþilor D.
Tinde sa scada, determinand aritmii cardiace E.
(pag. 1670)
M2252040. La pacienþii cu insuficienþa renala cronica, antiacidele conþinand magneziu:
Sunt recomandate, deoarece corecteaza acidoza metabolica A.
Sunt recomandate, deoarece se opun osteopatiei B.
Trebuie evitate, deoarece magneziul seric tinde sa creasca in insuficienþa renala cronica C.
Pot fi administrate fara restricþii D.
Trebuie combinate cu antacizi care contin citraþi E.
(pag. 1671)
M2252041. Hemoliza, care contribuie la anemia din insuficienþa renala cronica, apare datorita:
Unui efect intracorpuscular, enzimatic A.
Unui defect extracorpuscular B.
Distrugerii hematiilor la trecerea prin rinichiul ischemic C.
Prelungirii duratei de viaþa a hematiilor D.
Enzimelor lizozomale hemolitice, prezente in serul uremicilor E.
(pag. 1671)
M2252042. Anomaliile factorului III trombocitar ale pacienþilor cu insuficienþa renala cronica se
coreleaza cu:
Creºterea nivelului de uree din sange A.
Creºterea nivelului de creatinina din sange B.
Creºterea nivelului de acid guanidinosuccinic din sange C.
Creºterea nivelului de parathormon din sange D.
Creºterea fosfaþilor din sange E.
(pag. 1672)
M2252043. La pacienþii cu insuficienþa renala cronica dializaþi are loc activarea citokinelor ºi cascadei
complementului datorita:
Rezidentiat 2004 1933 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Contactului dintre sange ºi membranele de dializa A.
Creºterii fosfatului seric B.
Hiperparatiroidismului secundar C.
Hipertensiunii arteriale severe D.
Anemiei E.
(pag. 1672)
M2252044. Neuropatia periferica din insuficienþa renala cronica se caracterizeaza iniþial prin:
Afectarea predominant motorie la nivelul musculaturii gambelor A.
Afectarea predominant motorie la nivelul musculaturii membrelor superioare B.
Afectarea predominant senzitiva la membrele inferioare C.
Afectarea predominant senzitiva la membrele superioare D.
Paralizia flasca a membrelor inferioare E.
(pag. 1672)
M2252045. Sindromul picioarelor neliniºtite ('restless leg syndrome') poate apare la pacienþii cu
insuficienþa renala cronica ºi se caracterizeaza prin:
Forþa musculara crescuta la nivelul picioarelor A.
Forþa musculara diminuata la nivelul picioarelor B.
Forþa musculara diminuata ºi tulburari senzitive la nivelul membrelor inferioare C.
Senzaþia de disconfort in picioare ºi gambe ºi frecventa miºcare a picioarelor D.
Forþa musculara diminuata ºi senzaþia de disconfort in picioare, gambe ºi uneori ºi in membrele superioare E.
(pag. 1672)
M2252046. La pacienþii cu insuficienþa renala cronica avansata, secreþia de testosteron este:
Nemodificata A.
Redusa B.
Crescuta, moderat C.
Crescuta, sever D.
Nemodificata sau crescuta E.
(pag. 1673)
M2252047. Hemocromatoza, cu coloraþia gri-maronie a pielii, survine la pacienþii cu insuficienþa renala
cronica atunci cand:
Pacienþii au primit un exces de eritropoietina A.
Tratamentul hiperparatiroidismului nu a fost satisfacator B.
Pacienþii au primit multe transfuzii de sange C.
Tratamentul anemiei a fost facut numai cu eritropoietina, nu ºi cu preparate de fier D.
Pacienþii sunt anemici E.
(pag. 1673)
M2252048. In insuficienþa renala cronica, hiperuricemia se trateaza atunci cand:
Valorile acidului uric din sange sunt moderat ridicate A.
Exista acidoza metabolica severa B.
Apar crize de guta C.
Hiperuricemia moderata se insoþeºte de hiperparatiroidism secundar D.
Hiperuricemia moderata se insoþeºte de anemie severa E.
(pag. 1673)
M2252049. Care este limita produsului fosfocalcic (concentraþii serice ale celor doi ioni exprimate in
mg/dL) peste care exista risc de calcifieri metastatice la nivelul viscerelor, articulaþiilor, vaselor etc.?
70 A.
50 B.
Rezidentiat 2004 1934 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
30 C.
10 D.
100 E.
(pag. 1674)
M2252050. La pacienþii hipertensivi ºi cu insuficienþa renala cronica, aportul alimentar de clorura de
sodiu trebuie:
Redus, cu scop antihipertensiv ºi de prevenire a hipervolemiei A.
Crescut moderat, pentru a preintampina deshidratarea B.
Crescut moderat, pentru a suprima hipersecreþia de renina C.
Lasat nemodificat D.
Lasat la latitudinea pacientului E.
(pag. 1674)
M2252051. La pacienþii cu insuficienþa renala cronica:
Funcþiie pituitare, tiroidiene ºi adrenergice sunt relativ normale, deºi pot exista anomalii ale nivelurilor
circulante ale hormonilor corespunzatori
A.
Funcþiile pituitare, tiroidiene ºi adrenergice sunt crescute, in paralel cu anomalii ale nivelurilor circulante ale
hormonilor corespunzatori
B.
Funcþiile pituitare sunt crescut, cele tiroidiene ºi adrenergice raman relativ normale C.
Funcþiie pituitare, tiroidiene ºi adrenergice sunt suprimate, datorita degradarii accelerate a hormonilor la
nivel renal
D.
Funcþia pituitara este normala, funcþia tiroidiana este excesiva E.
(pag. 1673)
M2252052. In insuficienþa renala avansata, funcþia renala este cel mai bine exprimata de:
Nivelul seric al ureei A.
Nivelul seric al creatininei B.
Clearance-ul creatininic C.
Clearance-ul ureic D.
Evaluarea simultana a clarance-ului creatininic ºi ureic E.
(pag. 1673)
M2252053. Clearance-ul creatininic reprezinta:
Raportul concentraþiilor urinara ºi serica ale creatininei x volumul urinar pe minut A.
Raportul concentraþiilor urinara ºi serica ale creatininei x concentraþia urinara de uree B.
Raportul concentraþiilor urinara a creatininei x volumul urinar x concentraþia serica de creatinina C.
Fracþia reprezentata de concentraþia urinara a creatininei/concentraþia plasmatica a creatininei D.
Raportul dintre concentraþia urinara ºi plasmatica a creatininei E.
(pag. 1673)
M2252054. Halena uremica deriva din:
Creºterea aciditaþii gastrice cu regurgitarea gastroesofagiana A.
Transformarea ureei in amoniac, in saliva B.
Transformarea acidului uric in urocrom, sub acþiunea sucului gastric C.
Infecþia gingivala, frecventa la pacienþii uremici D.
Sinuzita, frecventa la pacienþii uremici E.
(pag. 1673)
M2252055. Dintre pacienþii cu insuficienþa renala cronica, o creºtere a incidenþei diverticulozei se
intalneºte la cei a caror boala de baza este:
Nefropatia cu IgA A.
Boala polichistica renala B.
Rezidentiat 2004 1935 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Boala chistica medulara C.
Glomerulonefritele cronice D.
Pielonefritele cronice E.
(pag. 1673)
M2252056. Hipotermia din insuficienþa renala cronica se explica prin:
Inhibarea pompei de Na de catre toxinele uremice A.
Hiperparatiroidism, cu creºterea calciului din sange B.
Hiperpotasemia, frecventa in insuficienþa renala C.
Hiperfosfatemie D.
Hipofosfatemie E.
(pag. 1668)
M2252057. 'Plamanul uremic' reprezinta o forma particulara de congestie pulmonara, care apare chiar
in absenþa supraincarcarii lichidiene, datorita:
Reducerii surfactantului in insuficienþa renala cronica A.
Creºterii permeabilitaþii membranei alveolocapilare B.
Modificarile valvei mitrale C.
Respiraþiei Kussmaul D.
Acidozei E.
(pag. 1669)
M2352058. Care sunt efectele uremiei asupra metabolismului ?
hipotermie A.
deteriorarea capacitatii de metabolizare a glucozei B.
ateroscleroza prematura C.
toate D.
niciunul E.
(pag. 1668-9)
M2352059. Care manifestari sunt considerate anomalii clinice in uremie?
paloarea tegumentara A.
varsaturi B.
crize epileptice C.
toate D.
niciunul E.
(pag. 1669)
M2352060. Afectarea osoasa in IRC cuprinde
osteita fibroasa chistica A.
osteomalacia B.
boala osoasa adinamica C.
toate D.
niciunul E.
(pag. 1670)
M2352061. Tratamentul hiperparatiroidismului secundar din IRC se poate face prin:
dieta cu restrictie de fosfati A.
carbonat de calciu B.
calcitriol C.
toate D.
nici unul E.
Rezidentiat 2004 1936 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 1671)
M2352062. Pacientii cu IRC pot avea tensiunea arteriala normala in urmatoarele situatii:
terapie antihipertensiva A.
deshidratare B.
pierdere renala de sare C.
toate D.
nici unul E.
(pag. 1671)
M2352063. Care este cel mai important factor implicat in aparitia anemiei renale:
hemoliza A.
pierderi sangvine gastro-intestinale B.
diminuarea biosintezei de eritropietina C.
inhibitori de eritropoietina D.
heparina E.
(pag. 1672)
M2552064. Care din urmatoarele anomalii clinice din uremie sunt induse doar dupa iniþierea dializei
Amenoreea A.
Hipotermia B.
Sindromul picioarelor neliniºtite C.
Hipocomplementemia D.
Limfocitopenia E.
(pag. 1669)
M2552065. La pacientii cu insuficienta renala cronica, hipotermia poate fi data de toxinele uremice prin:
creºterea enzimei de conversie a angiotensinei A.
scaderea lipoprotein-lipazei B.
acumularea tetrahidrofolatului C.
inhibiþia pompei de sodiu D.
creºterea fosfolipazei A2 E.
(pag. 1668)
M2552066. In insuficienta renala cronica funcþia renala este suficienta pentru a menþine pacientul fara
simptome atunci cand rata filtrarii glomerulare este redusa la:
35-50% din normal A.
25-30% din normal B.
15-20% din normal C.
5-10% din normal D.
sub 5% din normal E.
(pag. 1667)
M2552067. Administrarea eritropoietinei in insuficienþa renala cronica determina:
Hemocromatoza A.
creºterea producþiei de endotelina B.
Hemoliza C.
supresia eritropoiezei D.
fibroza medulara E.
(pag. 1672)
M2552068. Bolnavii cu insuficienta renala cronica, mai ales cei cu rinichi polichistic au o incidenta
crescuta a:
Rezidentiat 2004 1937 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Infectiei cu Helicobacter Pylori A.
Pancreatitei B.
Pruritului uremic C.
Gastrinoamelor D.
Diverticulozei E.
(pag. 1673)
M2552069. Care din urmatorii hormoni se comporta ca o 'toxina uremica':
Prolactina A.
Glucagonul B.
Insulina C.
Hormonul paratiroidian D.
Hormonul luteinizant E.
(pag. 1668)
M2552070. Alterarea metabolismului carbohidratilor in insuficienta renala cronica se manifesta prin:
Scaderea insulinei circulante A.
Hipoglicemie B.
Accelerarea curbei de scadere a glucozei sanguine dupa incarcare orala C.
Rata scazuta de utilizare a glucozei de catre tesuturile periferice D.
Necesar crescut de insulina la pacientii diabetici E.
(pag. 1668, 1669)
M2552071. In insuficienta renala cronica exista:
Scaderea trigliceridelor A.
Cresterea HDL-colesterol B.
Scaderea nivelului plasmatic al antigenului lipoproteinei A C.
Scaderea lipogenezei datorita insulinei D.
Colesterol seric normal E.
(pag. 1669)
M2552072. Hipokaliemia poate fi produsa iatrogen in insuficienta renala cronica de catre:
Tiazide A.
Spironolactona B.
Trimetoprim C.
Beta-blocante D.
Ciclosporina E.
(pag. 1670)
M2552073. In pericardita uremica se evita:
Dializa A.
Pericardocenteza B.
Pericardectomia C.
Anticoagularea D.
Instilarea de glucocorticoizi intrapericardic E.
(pag. 1671)
M2652074. Alegeþi criteriile obligatorii care pot defini prezenþa unui sindrom nefrotic (SN)
prezenþa cilindrilor celulari sau granuloºi A.
proteinuria peste 3,5 mg / 1,73 mp suprafaþa corporala / 24 ore B.
proteinurie cu conþinut in albumine de peste 3,5 g / 1,73 mp suprafaþa corporala C.
prezenþa unui proteinurii peste 3,5 g / 1,73 mp suprafaþa corporala / 24 ore D.
Rezidentiat 2004 1938 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
prezenþa edemelor ºi hipoalbuminemiei E.
(pag. 1695)
M2652075. Alegeþi ordinea in care se succed diferite modificari fiziopatologice care participa la
formarea edemelor in sindromul nefrotic
proteinurie - hipoalbuminemie - scaderea presiunii oncotice a plasmei - hipovolemia - activarea sistemului
venos simpatic, retenþia de Na ºi apa - edeme
A.
paraproteinuria - hipoalbuminemia - migrarea lichidului extracelular din spaþiul vascular, activarea
sistemului renina-angiotensina aldosteron, creºterea secreþiei de vasopresina (ADH) - retenþia de Na ºi
apa - edeme
B.
proteinuria, hipoalbuminemia, scaderea presiunii oncotice a plasmei, migrarea lichidului din spaþiu
intravascular, hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron, retenþie de sare ºi apa,
edeme
C.
proteinuria - hipoalbuminemie, migrarea lichidului intravascular, hipovolemia, stimularea sistemului nervos
simpatic, supresia (inhibiþia) petidului natriuretic atrial, retenþie de Na ºi apa, edeme
D.
proteinurie - hipoalbuminemie - scaderea presiunii oncotice plasmatice - migrarea lichidului extracelular din
spaþiu intravascular in interstiþiu - hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosterona,
stimularea sistemului nervos simpatic, creºterea secreþiei de vasopresiune, supresia (inhibiþia) peptidului
natriuretic atrial - retenþie de Na ºi apa - edeme
E.
(pag. 1695.1696)
M2652076. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare in proteinurie
proteinuria normala (fiziologica) nu depaºeºte 300 mg / 24 ore A.
proteinuria tubulara (de tip tubular) rezulta din insuficienþa reabsorbþiei proteinelor filtrate in mod normal la
nivel glomerular
B.
proteinuria glomerulara rezulta prin filtrarea proteinelor plasmatice prezente in exces in circulaþie C.
proteinuria tubulara nu depaºeºte 5 g/24 ore D.
cind valoarea proteinuriei tubulare depaºeºte 3,5g / 24ore determina sindrom nefrotic E.
(pag. 1696)
M2652077. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la sindromul nefrotic
proteinuria depaºeºte 2,5 g/24 ore A.
anemia apare ca o consecinþa a pierderii urinare a proteinei care leaga calciferolul B.
sindromul nefrotic poate complica orice boala care perturba incarcatura electronegativa a membranei
bazale glomerulare (MBG)
C.
biopsia renala este indicata la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic D.
boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni glomerulare minime) nu raspunde la glucocorticoizi E.
(pag. 1696)
M2652078. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni
glomerulare minime)
apare la 80% din cazurile de sindrom nefrotic la copii sub 16 ani A.
tipic se prezinta ca un sindrom nefrotic, cu sediment urinar bogat (malign) B.
in marea majoritate a cazurilor boala este secundara C.
la copii proteinuria este cel mai frecvent neselectiva D.
evolueaza frecvent spre insuficienþa renala E.
(pag. 1696)
M2652079. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la modificarile observate la examenul in microscopie
electronica a biopunctatului renal
trasatura patognomonica din glomerulopatia cu leziuni minime consta in proliferarea mezangiala A.
estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) este evidenta in glomerulonefrita membrano-proliferativa
tip.I
B.
ºtergerea (estomparea) podocitelor ºi trecerea catre celule spumoase este prezenta in nefropatia
membranoasa
C.
Rezidentiat 2004 1939 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
depozitele hialine ºi scleroza caracteristice glomerulopatiei cu leziuni minime este iniþiata de formarea
complexelor electrono-dense
D.
estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) celulelor epiteliale vicerale (pedocitelor) dind impresia
fuzionarii pedicelelor este patognomonica glomerulopatiei cu leziuni minime
E.
(pag. 1697)
M2652080. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la osteodistrofia renala
osteomalacia indusa de aluminiu este legata de depozitarea aluminiului la nivelul osteoidului frontal A.
osteomalacia indusa de aluminiu implica un turnover osos crescut B.
simptomele clinice ale osteodistrofiei renale sunt prezente la majoritatea pacientilor cu insuficienta renala
cronica avansata
C.
osteita fibroasa chistica este mai frecventa la adulti decit la copii D.
hiperparatiroidismul secundar si osteita fibroasa chistica sunt mai frecvente la adulti decat la copil E.
(pag. 1670)
M2652081. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul hiperparatiroidismului secundar din
uremie:
este indicata administrarea de antiacizi ce contin citrati A.
este utila administrarea agentilor orali ce leaga fosfatul B.
nu se asociaza administrarea hidroxidului de aluminiu cu carbonatul de calciu C.
se urmareste reducerea nivelului Pþ sub 120 pg/ml D.
administrarea de corticoizi este contraindicata E.
(pag. 1671)
M2652082. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hipertensiunea arteriala (HTA) din stadiu final al
bolii renale:
reninemia este de obicei normala sau scazuta A.
restrictia de apa nu amelioreaza HTA B.
in nefropatiile cu pierdere de sare HTA poate lipsi C.
HTA nu se amelioreaza prin dializa D.
nitroprusiatul administrat i.v. nu controleaza in general HTA secundara E.
(pag. 1671)
M2652083. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la pericardita uremica:
revarsatul pericardic este de obicei serocitrin, rareori hemoragic A.
anticoagulantele sistemice sunt recomandate in toate cazurile B.
aparitia pericarditei nu este evitata prin dializa timpurie C.
pericardiocenteza si instilarea de glucocorticoizi pot fi eficiente in tamponada pericardica D.
pericardita uremica continua sa fie o complicatie obisnuita (comuna, frecventa) datorita initierii precoce a
dializei
E.
(pag. 1671)
M2652084. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia hiperkalemiei din insuficienta renala cronica:
kayexalatul este utilizat in controlul pe termen scurt al hiperkalemiei indusa de acidoza A.
sulfonat polistirenul de sodiu se utilizeaza in asociere cu administrarea sorbitolului B.
administrarea de inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (ECA) poate scadea hiperpotasemia C.
administrarea pentamidinei este utila (recomandata) D.
corectia cu bicarbonat de sodiu este tratamentul de electie in hiperkalemia indusa de acidoza E.
(pag. 1670)
M2652085. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu homeostazia potasiului in insuficienta renala
cronica:
cei mai multi pacienti prezinta hiperpotasemie inca din stadiile incipiente A.
Rezidentiat 2004 1940 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
efectele hiperpotasemiei asupra cordului sunt neglijabile B.
triamterenul nu influenteaza nivelul seric al potasiului C.
administrarea de albuterol sub forma nebulizanta nu scade potasemia D.
perturbarile echilibrului potasiului sunt responsabile de simptomele clinice doar daca rata filtrarii
glomerulare (RFG) scade sub 10 ml/min
E.
(pag. 1670)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
M1252086. Principalele trei cauze care produc insuficienta renala cronica sunt:
rinichii polichistici de tip autosomal dominant A.
diabetul zaharat B.
glomerulopatiile C.
hipertensiunea arteriala D.
litiaza renourinara E.
(pag. 1667)
M1252087. La pacientii cu insuficienta renala cronica, asimptomatici, care dintre factorii de mai jos pot
compromite functia renala si mai mult conducand la simptome si semne de uremie evidenta:
administrarea de medicamente nefrotoxice A.
deshidratarea B.
o obstructie de tract urinar C.
o infectie intercurenta D.
o stare de stres nervos E.
(pag. 1667)
M1252088. Care dintre urmatoarele tulburari ale fluidelor si electrolitilor se intalnesc obisnuit in uremie:
expansiunea si contractarea volemica A.
acidoza metabolica B.
hiperkalemia C.
hipofosfatemia D.
hipercalcemia E.
(pag. 1669)
M1252089. Tratamentul hiperkalemiei la pacientii cu insuficienta renala cronica cuprinde administrarea
de:
spironolactona A.
bicarbonat de sodiu B.
sare fara sodiu C.
diuretice (furosemid) D.
glucoza si insulina administrate intravenos E.
(pag. 1670)
M1252090. Osteodistrofia renala si afectarea osoasa metabolica includ:
boala Paget A.
spondilartropatia cervicala B.
osteita fibroasa chistica C.
osteomalacia D.
osteoscleroza E.
(pag. 1670)
Rezidentiat 2004 1941 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M1252091. Amiloidoza legata de dializa cuprinde:
rahitism de tip renal A.
sindrom de tunel carpian B.
osteita fibroasa chistica C.
osteomalacia D.
artropatia umarului E.
(pag. 1670)
M1252092. Anemia din insuficienta renala cronica este:
hipocroma, microcitara A.
normocroma, normocitara B.
consecinta diminuarii biosintezei de eritropoetina de catre rinichiul bolnav C.
consecinta unei hemolize masive D.
o anomalie care apare in mod regulat si contribuie la simptomatologia IRC E.
(pag. 1672)
M1252093. Tratamentul anemiei din insuficienta renala cronica:
se efectueaza, de preferinta ,cu transuzie de masa eritrocitara A.
se efectueaza, de preferinta, prin administrarea de eritropoetina B.
trebuie instituit la toti pacientii cu IRC C.
se instituie daca hematocritul este mai mic de 30% D.
imbunatateste functia cardiaca E.
(pag. 1672)
M1252094. In insuficienta renala cronica, neuropatia periferica:
apare precoce in evolutie A.
este obisnuita in IRC avansata B.
este o indicatie ferma de initiere a dializei sau transplantului renal C.
initial implicarea nervilor motori depaseste implicarea nervilor sensitivi D.
initial implicarea nervilor sensitivi o depaseste implicarea nervilor motori E.
(pag. 1672)
M1252095. In insuficienta renala cronica, terapia conservatoare( nondializa, nontransplant), instituita
timpuriu:
inlatura definitiv nevoia tratamentului de substitutie a functiilor renale A.
controleaza simptomele si minimalizeaza complicatiile B.
incetineste progresiunea insuficientei renale C.
nu influenteaza evolutia IRC D.
trebuie sa mentina debitul urinar la un nivel convenabil E.
(pag. 1673)
M1252096. In tratamentul conservator (nondializa, nontransplant) al insuficientei renale cronice, dieta
hipoproteica:
este obligatorie, avand un beneficiu clinic incontestabil A.
poate reduce, daca este initiata timpuriu anorexia, greata si varsaturile B.
poate fi eficienta, daca se initiaza timpuriu, in incetinirea progresiei bolii renale C.
trebuie aplicata cu atat mai restrictiv (cantitate de proteine mai reduse) cu cat insuficienta renala este mai
severa
D.
nu trebuie aplicata in insuficienta renala, fiind o masura terapeutica depasita E.
(pag. 1673)
M1352097. Modificarile adaptative, compensatorii ale nefronilor restanti in insuficienta renala cronica
sunt:
Rezidentiat 2004 1942 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
distructia progresiva A.
reducerea masei renale B.
hipertrofia structurala si functionala C.
hiperfiltrarea D.
scleroza E.
(pag. 1667)
M1352098. Cauzele principale ale insuficientei renale cronice sunt actualmente:
glomerulonefritele A.
diabetul zaharat B.
rinichiul polichistic C.
nefropatiile obstructive D.
hipertensiunea arteriala E.
(pag. 1667)
M1352099. Printre 'toxinele uremice' se numara:
ureea A.
creatinina B.
acidul guanidino-succinic C.
carbohidratii D.
hormonul paratiroidian E.
(pag. 1667)
M1352100. Tulburarile metabolismului lipidic din uremie se caracterizeaza de obicei prin:
hipertrigliceridemie A.
scaderea HDL-colesterolului B.
cresterea colesterolului total C.
cresterea lipoproteinei (a) D.
cresterea epurarii trigliceridelor din circulatie prin lipoproteinlipaza E.
(pag. 1669)
M1352101. Tulburarile hidro-electrolitice caracteristice insuficientei renale cronice sunt:
expansiunea volemica A.
hiponatremia B.
hiperkaliemia C.
hipocalcemia D.
hipofosfatemia E.
(pag. 1669, tabel 271-2)
M1352102. In tratamentul hiprekaliemiei din insuficienta renala cronica se folosesc:
triamteren A.
bicarbonat de sodiu B.
sulfonat polistiren de sodiu C.
albuterol D.
insulina si glucoza E.
(pag. 1670)
M1352103. Tulburarile cardiovasculare ce pot fi corectate sau ameliorate prin dializa sunt:
hipertensiunea arteriala A.
edemul pulmonar B.
pericardita C.
ateroscleroza D.
Rezidentiat 2004 1943 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
hipotensiunea arteriala E.
(pag. 1669, tabel 271-2)
M1352104. Un rol benefic in incetinirea progresiei insuficientei renale cronice il au:
restrictia proteica A.
triamterenul B.
inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei C.
aspirina D.
eritropoietina E.
(pag. 1673)
M1452105. Anomalii clinice si biologice ce se dezvolta la pacientul uremic numai dupa initierea terapiei
prin dializa sunt:
hipotermia A.
hipocomplementemia B.
hipertrigliceridemia C.
dementa de dializa D.
amenoreea E.
(pag. 1669)
M1452106. Neuropatia periferica din insuficienta renala cronica avansata:
este predominent senzitiva in stadiile initiale A.
este o indicatie ferma de incepere a hemodializei cronice B.
afecteaza predominent membrele superioare C.
nu este ameliorata intotdeauna de terapia dialitica D.
este exclusiv motorie E.
(pag. 1669, 1672)
M1452107. Factorii responsabili de intoleranta la glucoza a pacientului uremic sunt:
excesul de potasiu intracelular A.
acidoza metabolica B.
scaderea nivelului de St si prolactina C.
cresterea glucagonului D.
rezistenta periferica la actiunea insulinei E.
(pag. 1668)
M1452108. Anomaliile hemostazei in insuficienta renala cronica sunt caracterizate de:
deteriorarea consumului de protrombina A.
cresterea activitatii factorului III plachetar B.
prelungirea timpului de sangerare C.
raspuns la terapia cu desmopresin D.
hemoragii spontane gastrointestinale si cerebrale E.
(pag. 1672)
M1452109. La pacientii cu insuficienta renala cronica in stadiul uremic pot fi intalnite urmatoarele
efecte asupra metabolismului:
scaderea nivelului plasmatic al antigenului lipoproteinei a Lp(a) A.
cresterea colesterolului total B.
scaderea HDL-colesterol C.
hipertrigliceridemie D.
sensibilitate crescuta la actiunea insulinei E.
(pag. 1669)
Rezidentiat 2004 1944 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M1452110. Urmatoarele afirmatii caracterizeaza osteodistrofia renala din insuficienta renala cronica:
fracturile costale apar mai frecvent in osteomalacia aluminica A.
amiloidoza legata de dializa se manifesta prin sindrom de tunel carpian B.
antiacidele cu citrat scad absorbtia digestiva a aluminiului C.
acidoza metabolica induce osteoporoza si decalcifiere osoasa D.
anomaliile histologice ale osteodistrofiei renale sunt prezente la 90% din pacientii cu insuficienta renala
cronica avansata
E.
(pag. 1670, 1671)
M1552111. Anemia normocroma, normocitara din insuficienta renala cronica se datoreaza:
Deficitului de transferina A.
Hemolizei B.
Pierderii de acid folic C.
Pierderilor gastrointestinale D.
Scaderii biosintezei de eritropoietina E.
(pag. 1672)
M1552112. Reducerea rapida a nivelului potasiului seric in insuficienta renala cronica se poate obtine
cu:
Rasini schimbatoare de ioni A.
Insulina B.
Glucoza C.
Albuterol D.
Fludrocortizon E.
(pag. 1670)
M1552113. Hipokaliemia prin pierderea primara a potasiului in urina apare in insuficienta renala
cronica in urmatoarele conditii:
Glomerulonefrite A.
Diabet zaharat B.
Sindrom Fanconi C.
Hipertensiune arteriala esentiala D.
Acidoza tubulara renala E.
(pag. 1670)
M1552114. Hipertensiunea din insuficienta renala cronica este consecinta:
Supraincarcarii lichidiene A.
Excesului de catecolamine B.
Excesului de glucocorticoizi C.
Excesului de insulina D.
Excesului de renina E.
(pag. 1671)
M1552115. Anomaliile factorului III plachetar in insuficienta renala cronica au urmatoarele
particularitati:
Se datoreaza prezentei antitrombinei III A.
Se coreleaza cu nivelul plasmatic al acidului guanidinosuccinic B.
Se corecteaza prin administrarea de globulina antihemofilica C.
Se corecteaza prin dializa D.
Sunt determinante in pericardita uremica la dializati E.
(pag. 1671, 1672)
M1552116. In insuficienta renala cronica, tulburarile neurologice specifice dializei cronice sunt:
Rezidentiat 2004 1945 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Sindromul Alzheimer A.
Sindromul Korsakoff B.
Sindromul Munchaussen C.
Sindromul dementei de dializa D.
Sindromul dezechilibrului de dializa E.
(pag. 1672)
M1552117. Produsii finali ai metabolismului acizilor aromatici cu rol de 'toxine uremice' in insuficienta
renala cronica sunt:
Creatinina A.
Triptofanul B.
Acidul guanidinosuccinic C.
Tirozina D.
Fenilalanina E.
(pag. 1668)
M1552118. Tratamentul osteomalaciei induse de aluminiu consta in:
Terapie fizicala A.
Desferoxamina B.
Corticoizi C.
Antiinflamatoare nesteroidiene D.
Dializa cu flux crescut E.
(pag. 1671)
M1552119. Care din urmatoarele manifestari cutanate sunt frecvente in insuficienta renala cronica la
pacientii dializati:
Pruritul A.
Echimozele B.
Paloarea C.
Hemocromatoza D.
Uscaciunea mucoaselor E.
(pag. 1670)
M1652120. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la anomaliile hematologice la bolnavii cu uremie
hemoliza este o cauza importanta de anemie A.
pierderile de singe sunt exagerate la pacientii hemodializati B.
tratamentul cu eritropoetina trebuie instituit daca hematocritul este mai mic de 30% C.
terapia parenterala sau orala cu fier este contraindicata D.
hemocromatoza este o complicatie obisnuita la pacientii dializati si tratati cu eritropoetina (EPO) E.
(pag. 1672)
M1652121. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la anomaliile (tulburarile) neuromusculare din uremie
incapacitatea de concentrare, somnolenta si insomnia sunt simptome timpurii A.
miocloniile apar in uremia terminala B.
neuropatia periferica este obisnuita in fazele precoce ale insuficientei renale C.
in cadrul neuropatiilor periferice membrele superioare sunt afectate mai mult decit cele inferioare D.
anomaliile electroencefalografice nespecifice pot persista si dupa aplicarea tratamentului prin dializa E.
(pag. 1672)
M1652122. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia conservatoare a insuficientei renale
progresive
dieta cu continut scazut in proteine initiata timpuriu (la o RFG peste 40-50 ml/min) nu incetineste progresia
bolii renale
A.
Rezidentiat 2004 1946 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
scaderea presiunii sanguine sub o valoare medie de aproximativ 95 mm Hg incetineste progresia bolii
renale
B.
hiperuricemia trebuie tratata cu allopurinol numai daca se asociaza guta C.
tratamentul timpuriu al hiperparatiroidismului secundar nu previne instalarea osteodistrofiei renale la
pacientii uremici
D.
pentru evitarea calcificarilor viscerale produsul calciu-fosfor trebuie mentinut peste 70 E.
(pag. 1674)
M1652123. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu sindromul insuficientei renale cronice (IRC)
IRC implica scaderea ratei filtrarii glomerulare (RFG) pe o perioada de cel putin 3 la 6 luni A.
prezenta cilindrilor hematici in sedimentul urinar este specifica pentru IRC B.
cresterea diametrului cilindrilor granulosi reflecta hipertrofia nefronilor functionali C.
in stadiu final al oricarei nefropatii tubulointerstitiale urina contine multe proteine si numerosi cilindri chiar
daca s-a instalat IRC
D.
indiferent de cauza, IRC este rezultatul distructiei progresive si ireversibile a nefronilor E.
(pag. 1648)
M1652124. Alegeti anormalitatile (manifestarile) clinice si biologice declansate de cresterea ureei
sanguine in insuficienta renala cronica (IRC)
anorexia A.
deteriorarea functiei plachetare B.
voma C.
hipocalcemia D.
cefaleea E.
(pag. 1667)
M1652125. Precizati produsii rezultati din metabolismul proteinelor si aminoacizilor
produsi finali avansati de glicozilare A.
metilguanidina B.
creatinina C.
fenilalanina D.
glucoronoconjugatii si agliconii E.
(pag. 1668)
M1652126. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tulburarile metabolismului carbohidratilor din cursul
uremiei
hiperglicemia severa este neobisnuita A.
nivelurile glicemiei dupa infometare sunt de obicei ridicate B.
rata utilizarii glucozei in tesuturile periferice este diminuata C.
nivelul glicogenului este scazut D.
la diabeticii insulino-dependenti necesarul de insulina creste paralel cu azotemia progresiva E.
(pag. 1668)
M2252127. Cele mai frecvente doua cauze de insuficienþa renala cronica sunt in prezent:
Pielonefritele cronice A.
Pielonefritele acute B.
Nefropatia din diabetul zaharat C.
Boala polichistica renala cu transmitere autosomal dominanta D.
Nefropatia hipertensiva E.
(pag. 1667)
M2252128. Termenul de uremie implica:
Creºterea cataboliþilor azotaþi in sange A.
Rezidentiat 2004 1947 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Prezenþa de semne ºi simptome de insuficienþa renala B.
Modificari hormonale legate de alterarea funcþiei renale C.
Perturbari metabolice consecutive alterarii funcþiei renale D.
Creºterea filtrarii glomerulare in ansamblul ei E.
(pag. 1667)
M2252129. Creºterea ureei in sange este responsabila de:
Artrita A.
Anorexie B.
Astenie, C.
Voma D.
Cefalee E.
(pag. 1667)
M2252130. Printre substanþele al caror nivel creºte in uremie sunt:
Ureea A.
Creatinina B.
Glucoza C.
Gammaglutamiltranspeptidaza D.
Bilirubina E.
(pag. 1667)
M2252131. Care dintre urmatorii hormoni au niveluri serice crescute in insuficienþa renala cronica:
Insulina A.
Parathormonul B.
Glucagonul C.
Prolactina D.
Adrenalina E.
(pag. 1667)
M2252132. Printre modificarile fiziopatologice ale pacienþilor cu insuficienþa renala cronica avansata se
numara:
Alcaloza respiratorie A.
Alterarea pompei Na, cu perturbarea concentraþiei intracelulare de Na B.
Inhibiþia fluxului de Ca la nivelul membranelor celulare C.
Hipomagneziemia severa ºi constanta D.
Alcaloza metabolica E.
(pag. 1667)
M2252133. Ca urmare a alterarii pompei de sodiu, celulele sufera modificari in sensul:
Ratatinarii A.
Creºterii in volum (hiperhidratare osmotica) B.
Ruperii membranelor mitocondriale C.
Ruperii membranelor lizozomale, cu eliberarea de enzime proteolitice in citosol D.
Creºterii concentraþiei intracelulare de sodiu E.
(pag. 1668)
M2252134. La majoritatea pacienþilor cu insuficienþa renala cronica se inregistreaza:
Obezitate A.
Malnutriþie proteica B.
Guºa C.
Reducerea depozitelor adipoase D.
Rezidentiat 2004 1948 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Creºterea anabolismului proteic E.
(pag. 1668)
M2252135. Deºi mai puþin obiºnuita, hipopotasemia poate fi prezenta la pacienþii cu insuficienþa renala
cronica; printre cauze se numara:
Eventualele pierderi urinare, in anumite nefropatii A.
Pierderile digestive (voma, diaree) B.
Nivelurile inalte de aldosteron, care pot creºte eliminarea digestiva a potasiului C.
Hiperparatiroidismul D.
Creºterea prolactinei din ser E.
(pag. 1668)
M2252136. Deficitul intracelular de potasiu, posibil la pacienþii cu insuficienþa renala cronica, este
consecinþa:
Aportului alimentar inadecvat de potasiu A.
Pierderilor digestive B.
Hipocloremiei C.
Hiperaldosteronismului D.
Malnutriþiei proteice E.
(pag. 1668)
M2252137. Care dintre urmatoarele perturbari in metabolismului carbohidraþilor pot fi intalnite in
uremie:
Creºterea nivelului de insulina in sange A.
Scaderea nivelului de insulina in sange B.
Scaderea toleranþei la glucoza C.
Hiperglicemie importanta ºi persistenta D.
Hipoglicemie constanta E.
(pag. 1668)
M2252138. In insuficienþa renala cronica se pot intalni urmatoarele perturbari metabolice:
Creºterea ratei de utilizare a glucozei in þesuturile periferice A.
Scaderea ratei de utilizare a glucozei in þesuturile periferice B.
Hipercatabolism proteic C.
Acidoza metabolica D.
Alcaloza respiratorie E.
(pag. 1668)
M2252139. Intoleranþa la glucoza din insuficienþa renala cronica este explicata prin:
Rezistenþa periferica la insulina A.
Hiperparatiroidism B.
Deficitul intracelular de potasiu C.
Acidoza metabolica D.
Nivelurile crescute ale unor hormoni, de ex. glucagon, catecolamine etc. E.
(pag. 1668)
M2252140. Care dintre urmatoarele modificari metabolice pot fi observate la pacienþii cu uremie
cronica:
Hipertrigliceridemie A.
Scaderea HDL-colesterolului B.
Creºterea HDL-colesterolului C.
Creºterea nivelului plasmatic al antigenului lipoproteinei a D.
Creºterea lipogenezei E.
Rezidentiat 2004 1949 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 1668)
M2252141. Care dintre urmatoarele perturbari electrolitice sunt frecvente in insuficienþa renala cronica:
Hiperkaliemia A.
Hiperfosfatemia B.
Hipofosfatemia C.
Hipomagneziemia D.
Hipocalcemia E.
(pag. 1668)
M2252142. Care dintre urmatoarele manifestari neuropsihice sunt frecvente la pacienþii cu insuficienþa
renala cronica avansata?
Deteriorarea psihica A.
Asterixis B.
Neuropatie periferica C.
Crampele musculare D.
Paralizii flasce ale musculaturii gambelor E.
(pag. 1668)
M2252143. Care dintre urmatoarele manifestari neuromusculare pot fi observate la pacienþii cu
insuficienþa renala cronica avansata?
Miopatie A.
Iritabilitate musculara B.
Miastenia gravis C.
Polinevrita D.
Sindromul picioarelor neliniºtite E.
(pag. 1668)
M2252144. Tratamentul cu dializa:
Corecteaza totalitatea manifestarilor din insuficienþa renala avansata A.
Corecteaza majoritatea manifestarilor de insuficienþa renala cronica B.
Nu poate corecta unele manifestari de insuficienþa renala cronica C.
Nu corecteaza manifestarile clinice de uremie, dar permite supravieþuirea D.
Corecteaza majoritatea manifestarilor din insuficienþa renala cronica dar nu prelungeºte semnificativ
supravieþuirea pacienþilor
E.
(pag. 1668)
M2252145. La pacienþii cu insuficienþa renala cronica, excesul de NaCl din alimentaþie determina:
Exacerbarea hipertensiunii arteriale A.
Scaderea fosfatemiei B.
Accentuarea edemelor C.
Accentuarea fenomenelor de insuficienþa cardiaca D.
Creºterea intracelulara a magneziului E.
(pag. 1668)
M2252146. La pacienþii cu insuficienþa renala cronica, aportul excesiv de apa determina:
Hiposodemie A.
Hiperhidratare B.
Pierdere urinara de potasiu C.
Acidoza respiratorie prin intensificarea ritmului respirator D.
Hiperhidratare extracelulara ºi deshidratare intracelulara E.
(pag. 1668)
Rezidentiat 2004 1950 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2252147. Care dintre urmatoarele afirmaþii privitoare la pacienþii cu insuficienþa renala cronica
avansata este valabila:
Aceºti pacienþi nu sunt capabili sa reduca eliminarea urinara de apa ºi sodiu in condiþiile unor pierderi
extrarenale hidrosaline
A.
Aceºti pacienþi nu sunt capabila sa creasca eliminarea urinara de apa ºi sodiu in condiþiile unui aport
alimentar hidrosalin crescut
B.
Aceºti pacienþi sunt capabili sa reduca eliminarea urinara de apa ºi sodiu in condiþii de pierderi extrarenale
hidrosaline
C.
Aceºti pacienþi sunt capabili sa creasca eliminarea urinara de apa ºi sodiu in condiþiile unui aport alimentar
hidrosalin crescut
D.
Aceºti pacienþi nu prezinta modificari in echilibrul apei ºi sodiului E.
(pag. 1669)
M2252148. Care dintre urmatoarele circumstanþe poate accentua hiperkaliemia pacienþilor cu
insuficienþa renala cronica?
Hemoliza A.
Traumatismele extinse B.
Infecþiile C.
Aportul de sange conservat D.
Tratamentul cu dializa E.
(pag. 1670)
M2252149. Care dintre urmatoarele medicamente trebuie evitate sau folosite cu precauþii extreme in
insuficienþa renala cronica, pentru a evita hiperkaliemia?
Amiloridul A.
Spironolactona B.
Triamterena C.
Furosemidul D.
Torasemidul E.
(pag. 1669)
M2252150. Care dintre urmatoarele medicamente pot contribui la creºterea postasiului seric la
pacienþii cu insuficienþa renala cronica?
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei A.
Beta-blocantele B.
Spironolactona C.
Anabolizantele D.
Analogii de vitamina D3 E.
(pag. 1670)
M2252151. Hiperpotasemia din insuficienþa renala cronica poate fi exacerbata de:
Acidoza metabolica A.
Alcaloza respiratorie B.
Administrarea de ciclosporina C.
Administrarea de bicarbonat D.
Administrarea de glucoza E.
(pag. 1670)
M2252152. Tratamentul hiperpotasemiei la pacienþii cu insuficienþa renala cronica se face cu:
Bicarbonat i.v., mai ales la pacienþii cu acidoza metabolica A.
Raºini schimbatoare de ioni B.
Sulfat de magneziu administrat i.v. C.
Glucoza cu insulina D.
Rezidentiat 2004 1951 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Diuretice E.
(pag. 1670)
M2252153. In insuficienþa renala cronica, principalele cauze ale acidozei metabolice sunt:
Diminuarea producerii de substanþe tampon (scaderea amoniogenezei) A.
Scaderea capacitaþii de secreþie a hidrogen-ionilor la nivelul tubilor renali B.
Aportul oral insuficient de bicarbonat C.
Aportul excesiv de hrana vegetala D.
Tratamentul cu raºini schimbatoare de ioni E.
(pag. 1670)
M2252154. Care dintre urmatoarele modificari osoase fac parte din osteodistrofia renala?
Osteita fibroasa chistica A.
Osteomalacia B.
Boala osoasa adinamica C.
Sindromul de tunel carpian D.
Osteoscleroza E.
(pag. 1670)
M2252155. Calcifierile metastatice ºi ale parþilor moi din insuficienþa renala cronica se localizeaza in
special:
In jurul articulaþiilor A.
In vasele de sange B.
In miocard C.
In ochi D.
In peretele tubului digestiv E.
(pag. 1671)
M2252156. Principalele mecanisme de producere ale hipertensiunii arteriale din insuficienþa renala
cronica sunt:
Hipervolemia A.
Hiperreninismul B.
Creºterea debitului cardiac datorita tahicardiei C.
Hipertiroidismul D.
Hiperfuncþia corticosuprarenaliana E.
(pag. 1671)
M2252157. In boala osului adinamic sau aplastic, se intalnesc urmatoarele modificari histologice:
Creºterea osteoidului A.
Depunere excesiva de calciu la nivelul osului B.
Depunere excesiva de fosfaþi la nivelul osului C.
Scaderea osteoidului D.
Osteofibroza E.
(pag. 1670)
M2252158. Hiperparatiroidismul secundar din insuficienþa renala cronica se caracterizeaza prin
urmatoarele modificari la nivelul oaselor:
Osteita fibrochistica A.
Osteoscleroza B.
Depunere de saruri de aluminiu in oase C.
Depunere de amiloid in oase D.
Rahitism renal E.
Rezidentiat 2004 1952 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 1670)
M2252159. Hiperfosfatemia din insuficienþa renala cronica se poate trata prin:
Administrarea de chelatori de fosfaþi, care sa lege fosfaþii la nivelul osului A.
Administrarea i.v. de saruri de calciu, care sa creasca depunerea de fosfaþi in þesuturile moi B.
Administrarea orala de chelatori de fosfaþi, care sa previn absorbþia intestinala a fosfaþilor C.
Reducerea aportului de alimente bogate in fosfaþi D.
Administrarea de parathormon E.
(pag. 1670)
M2252160. Hiperparatiroidismul secundar din insuficienþa renala cronica poate fi tratat prin:
Reducerea fosfaþilor serici prin administrarea de chelatori intestinali A.
Administrarea de calcitriol B.
Reducerea potasiului seric C.
Menþinerea normala a sodiului seric D.
Administrarea de raºini schimbatoare de ioni E.
(pag. 1670)
M2252161. Principalele mecanisme ale hipertensiunii arteriale de la pacienþii cu insuficienþa renala
cronica sunt:
Blocarea receptorilor betaadrenergici A.
Hipervolemia B.
Hiperreninismul C.
Blocarea receptorilor alfaadrenergici D.
Stimularea secreþiei de prostaglandine E.
(pag. 1670)
M2252162. Hipertensiunea arteriala maligna se manifesta prin:
Creºterea marcata dar izolata a tensiunii arteriala diastolica A.
Hiperreninemie B.
Encefalopatie C.
Convulsii D.
Creºtere marcata atat a tensiunii sistolice, cat ºi a celei diastolice E.
(pag. 1670)
M2252163. Pericardita uremica:
Poate fi exsudativa A.
Este frecvent hemoragica B.
Nu este niciodata hemoragica C.
Apare mai rar in condiþiile tratamentului corect al insuficienþei renale cronice D.
Poate apare chiar ºi la pacienþii dializaþi E.
(pag. 1671)
M2252164. Tratamentul pericarditei exsudative din insuficienþa renala cronica se face prin:
Dializa intensiva A.
Periocardocenteza, in caz de tamponada B.
Instilarea intrapericardica de corticoizi sau aer C.
Heparinoterapie D.
Pericarectomie, in cazul in care restul masurilor terapeutice eºueaza E.
(pag. 1671)
M2252165. Printre cauzele aterosclerozei accelerate a pacienþilor cu insuficienþa renala cronica se
numara:
Rezidentiat 2004 1953 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Hipertensiunea arteriala A.
Pericardita exsudativa B.
Pericardita fibrinoasa C.
Hiperlipemia D.
Calcifierile arteriale E.
(pag. 1671)
M2252166. Anemia pacienþilor cu insuficienþa renala cronica apare datorita:
Deficitului de eritropoietina A.
Pierderilor oculte de sange, de ex. Digestive B.
Hematopoiezei deficitare C.
Utilizarii de heparina la pacienþii dializaþi D.
Defectelor enzimatice din sinteza hemului, practic intotdeauna prezente la aceºti pacienþi E.
(pag. 1672)
M2252167. Printre urmarile tratamentului cu eritropoietina la pacienþii cu insuficienþa renala cronica ºi
anemie importanta se numara:
Incetarea hemoragiilor digestive superioare A.
Imbunataþirea funcþiei cardiace B.
Imbunataþirea status-ului mental C.
Creºterea toleranþei la efort D.
Creºterea bilirubinei, datorita hemolizei accentuate E.
(pag. 1672)
M2252168. Printre cauzele rezistenþei la eritropoietina se numara:
Infecþiile ºi inflamaþiile cronice A.
Deficitul de fier B.
Intoxicaþia cu aluminiu C.
Fibroza medulara consecutiva hiperparatiroidismului D.
Dozele prea mari de eritropoietina E.
(pag. 1672)
M2252169. La pacienþii cu insuficienþa renala cronica, transfuziile de sange trebuie evitate, in masura
posibilului, deoarece:
Implica riscul hepatitelor virale A.
Pot duce la hemosideroza, daca sunt administrate in mod repetat B.
Nu corecteaza anemia, datorita hemolizei masiva de care sunt insoþite C.
Pot contribui la supresia eritropoiezei D.
Cresc frecvenþa neoplaziilor E.
(pag. 1672)
M2252170. La pacienþii cu insuficienþa renala cronica dializaþi, tratamentul anemiei trebuie sa includa:
Saruri de aluminiu, pentru combaterea hiperfosfatemiei generatoare de enzime lizozomale hemolitice A.
Acid folic B.
Acid ascorbic C.
Vitamina B solubila D.
Parathormon E.
(pag. 1672)
M2252171. Anomaliile hemostazei din insuficienþa renala cronica sunt caracterizate prin:
Echimoze A.
Coagulare intravasculara diseminata B.
Rezidentiat 2004 1954 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Sangerare din plagile chirurgicale C.
Hemoragie spontana din tractul digestiv D.
Hemoragie in sacul pericardic E.
(pag. 1672)
M2252172. Care dintre urmatorii factori contribuie la anomaliile de coagulare ale pacienþilor cu
insuficienþa renala cronica?
Prelungirea timpului de sangerare A.
Scaderea activitaþii factorului III plachetar B.
Diminuarea drastica a concentraþiei factorilor XII ºi X ai coagularii C.
Anomalii de agregare ºi adezivitate plachetara D.
Prezenþa anticorpilor anti-VHC E.
(pag. 1672)
M2252173. Anomaliile de coagulare ale pacienþilor dializaþi pot fi corectate prin:
Administrarea de analogi de vitamina D A.
Administrarea de chelatori de fosfaþi B.
Corectarea anemiei cu eritropoietina sau transfuzii C.
Crioprecipitat D.
Desmopresina E.
(pag. 1672)
M2252174. Predispoziþia la infecþii a pacienþilor cu insuficienþa renala cronica poate fi pusa pe seama:
Limfocitopeniei ºi atrofiei structurilor limfoide A.
Afectarii funcþiei celulelor leucocitare B.
Neutropeniei importante C.
Modificarilor trombocitare D.
Scaderii sintezei de interleukine E.
(pag. 1672)
M2252175. La pacienþii cu insuficienþa renala cronica, funcþia leucocitara este deteriorata din cauza:
Acidozei A.
Malnutriþiei proteice B.
Azotemiei ºi hiperosmolaritaþii serului C.
Anemiei D.
Hiperparatiroidismului E.
(pag. 1672)
M2252176. Printre tulburarile sistemului nervos central observate frecvent in insuficienþa renala
cronica se numara:
Somnolenþa A.
Insomnia B.
Sughiþul C.
Hemiplegia D.
Modificarile de comportament E.
(pag. 1672)
M2252177. In uremia 'terminala' se intalnesc frecvent:
Asterixis A.
Mioclonii B.
Tetrapareza C.
Tetraplegie D.
Rezidentiat 2004 1955 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Convulsii, coma E.
(pag. 1672)
M2252178. Demenþa la dializa a pacienþilor cu insuficienþa renala cronica se caracterizeaza prin:
Dispraxie A.
Mioclonii B.
Demenþa C.
Tetraplegie D.
Convulsii E.
(pag. 1672)
M2252179. Printre factorii etiologi ai 'demenþei la dializa' a pacienþilor cu insuficienþa renala cronica
se numara:
Intoxicaþia cronica cu aluminiu A.
Hiperparatiroidismul primar B.
Hiperparatiroidismul secundar C.
Infecþiile virale D.
Infecþiile cu Pneumocystis carinae E.
(pag. 1672)
M2252180. 'Sindromul de dezechilibru' al pacienþilor dializaþi, care apare la primele dialize, se
caracterizeaza prin:
Tulburari de coagulare A.
Hemoragii importante B.
Cefalee C.
Convulsii D.
Varsaturi E.
(pag. 1672)
M2252181. 'Sindromul de dezechilibru', care poate apare la primele dialize ale pacienþilor cu
insuficienþa renala cronica, are ca ºi cauze:
Modificarea brusca a nivelului de factor III plachetar A.
Modificarea brusca de osmolaritate a sangelui B.
Modificarea brusca de pH a sangelui C.
Hipervolemia acuta D.
Hipovolemia acuta E.
(pag. 1672)
M2252182. Printre modificarile digestive ale pacienþilor cu insuficienþa renala cronica se numara:
Sughiþul A.
Anorexia B.
Greaþa C.
Diareea incoercibila D.
Varsaturile E.
(pag. 1673)
M2252183. Creºterea frecvenþei bolii ulceroase la pacienþii uremici ar putea fi legata de:
Secreþia excesiva de prolactina A.
Modificarea aciditaþii gastrice B.
Hipersecreþia de gastrina C.
Modificarea structurii pepsinei D.
Colonizarea crescuta cu H.pylorii E.
Rezidentiat 2004 1956 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 1673)
M2252184. Care dintre urmatoarele modificari endocrine pot fi prezente la barbaþii cu uremie:
Oligospermie A.
Impotenþa B.
Hirsutism C.
Displazia celulelor germinale D.
Diminuarea maturaþiei sexuale la adolescenþi E.
(pag. 1673)
M2252185. Care dintre urmatoarele modificari tegumentare pot fi intalnite in uremie:
Rubeoza feþei A.
Cianoza extremitaþilor B.
Paloare C.
Echimoze D.
Exfoliaþii E.
(pag. 1673)
M2252186. Care dintre urmatoarele modificari cutanate pot fi intalnite in insuficienþa renala cronica
avansata:
Echimoze ºi hematoame A.
Prurit B.
Facies palid, teros C.
Ragade la comisura bucala D.
Zapada (chiciura) uremica E.
(pag. 1673)
M2252187. Culoarea palid-teroasa a pacienþilor cu uremie se datoreaza:
Anemiei A.
Retenþiei urocromilor B.
Hiperparatiroidismului ºi pruritului consecutiv C.
Eliminarii de uree prin transpiraþie D.
Excesului de testosteron E.
(pag. 1673)
M2252188. La pacienþii cu insuficienþa renala cronica, restricþia proteica are urmatoarele avantaje:
Reduce rata de progresiune a bolii renale A.
Diminua manifestarile hemoragipare B.
Corecteaza anomaliile trombocitare C.
Reduce anorexia, greaþa ºi varsaturile D.
Combate malnutriþia proteica E.
(pag. 1673)
M2252189. Progresiunea insuficienþei renale cronice poate fi incetinita prin:
Ingestie crescuta de vitamine din grupul B A.
Ingestie crescuta de caroteni B.
Reducerea aportului de proteine C.
Normalizarea tensiunii arteriale D.
Inhibarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron E.
(pag. 1673)
M2252190. In insuficienþa renala cronica, tratamentul hiperuricemiei se face cu:
Probenecid A.
Rezidentiat 2004 1957 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Reducerea aportului de alimente cu conþinut ridicat in acid uric B.
Alopurinol, in doza de 500 mg pe zi C.
Alopurinol, in doza de 100 mg pe zi D.
Medicamente care acidifica urina E.
(pag. 1673)
M2252191. Printre modalitaþi de prevenire a osteitei fibroase ºi a osteomalaciei la pacienþii cu
insuficienþa renala se numara:
Acidifierea discreta a sangelui, pentru a preveni precipitarea cristalelor de hidroxiapatita A.
Administrarea de fixatoare de fosfaþi in intestin B.
Administrarea de calcitriol C.
Blocarea secreþiei de parathormon prin hormoni tiroidieni D.
Consolidarea mecanica a oaselor E.
(pag. 1674)
M2252192. La femeile cu uremie
Nivelul de androgeni este crescut A.
Apare frecvent hirsutism B.
Nivelurile de estrogeni sunt joase C.
Capacitatea de a duce o sarcina la bun sfaºit este diminuata D.
Exista frecvent amenoree E.
(pag. 1673)
M2252193. Nivelul ureei ºi creatininei din sange:
Se coreleaza exact cu funcþia renala A.
Se coreleaza doar aproximativ cu funcþia renala B.
Reprezinta modalitatea cea mai frecventa de evaluare a funcþiei renale C.
Cresc in insuficienþa renala cronica D.
Cresc in insuficienþa renala acuta E.
(pag. 1673)
M2252194. Printre 'toxinele uremice' se numara:
Compuºii guanidino A.
Produºi finali avansaþi de glicozilare B.
Ureea C.
Uraþii D.
Amidonul E.
(pag. 1668)
M2352195. Terapia conservatoare a insuficientei renale cronice cuprinde:
dializa A.
controlul HTA B.
evitarea medicamentelor nefrotoxice C.
utilizarea agentilor radio-opaci D.
corectarea stenozei de artere renale E.
(pag. 1673)
M2352196. Dieta pacientului cu insuficienta renala cronica cuprinde:
restrictia ingestiei de sodiu A.
alimente bogate in fosfor B.
alimente bogate in potasiu C.
reducerea continutului de proteine D.
Rezidentiat 2004 1958 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
aport liber de proteine E.
(pag. 1674)
M2352197. Care dintre urmatoarele substante sunt considerate toxine uremice?
creatinina A.
acidul guanidinosuccinic B.
fenilalanina C.
peptidul natriuretic atrial D.
triptofanul E.
(pag. 1667-8)
M2352198. Care sunt efectele uremiei asupra compoziþiei organismului?
cresterea concentratiei intracelulare de sodiu A.
scaderea concentratiei intracelulare de sodiu B.
scaderea concentratiei de K intracelular C.
malnutritie protein-calorica D.
retentie de apa si sare E.
(pag. 1668)
M2352199. Deficitul concentratiei de K intracelular in IRC rezulta din:
dieta bogata in potasiu A.
restrictie impusa de postasiu de catre medic B.
diuretice C.
varsaturi D.
diaree E.
(pag. 1668)
M2352200. Hiperkaliemia in IRC poate fi indusa de:
acidoza A.
inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei B.
beta-blocante C.
diuretice de ansa D.
hipoaldosteronism hiporeninemic E.
(pag. 1669)
M2352201. Tratamentul hiperkaliemiei din IRC se poate face cu:
bicarbonat de sodiu A.
rasini schimbatoare de ioni B.
glucagon C.
glucoza D.
albuterol E.
(pag. 1670)
M2352202. Anomaliile radiologice in IRC la pacientii nedializati sunt urmatoarele:
ingustarea marginilor de crestere ale oaselor A.
resorbtie osoasa osteoclastica B.
eroziuni subperiostale C.
osteoscleroza D.
fracturi costale E.
(pag. 1670)
M2352203. In patogenia osteitei fibrochistice sunt implicate urmatoarele mecanisme:
Rezidentiat 2004 1959 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
cresterea fosfatilor serici A.
cresterea calciului seric B.
cresterea secretiei parathormonului C.
scaderea 1,25 (OH)2 D3 D.
alterarea functiei receptorului 1,25 (OH)2 D3 in os si intestin E.
(pag. 1671)
M2352204. Etiologia pericarditelor la pacientii cu insuficienta renala cronica poate fi:
uremica A.
virala B.
boala sistemica C.
infarct miocardic transmural D.
hiperparatiroidism E.
(pag. 1671)
M2352205. Administrarea eritropoietinei umane combinate pentru tratamentul anemiei la pacientii cu
insuficienta renala cronica se poate face:
inainte de initierea dializei A.
dupa initierea dializei B.
daca hematocritul este < 30% C.
doza este de 25 - 50U/ Kg greutate corporala administrata subcutanat D.
administrarea eritropoietinei se face si intramuscular E.
(pag. 1672)
M2352206. Rezistenta la terapia cu eritropoietina umana combinata se poate datora:
deficitului de fier A.
hipertensiunii arteriale B.
hiperparatiroidismului C.
inflamatiei cronice D.
bolilor hematologice primare E.
(pag. 1672)
M2352207. Care tulburari endocrino-metabolice pot fi intalnite in insuficienta renala cronica:
hiperparatiroidism A.
amenoree B.
impotenta C.
malnutritie D.
nici una E.
(pag. 1673)
M2352208. Rata de filtrare glomerulara poate fi estimata cu acuratete buna prin:
clearance uree A.
clearance creatinina B.
media determinarilor simultane ale clearance-urilor creatininei si ureei C.
tehnica clearance-ului iothalamatului D.
nici una E.
(pag. 1673)
M2552209. In stadiile iniþiale ale insuficienþei renale cronice modificarile caracteristice sunt:
Hipertensiunea A.
Uremia B.
distrucþia progresiva a masei nefronilor C.
Rezidentiat 2004 1960 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Hematuria D.
hipertrofia structurala a nefronilor restanþi E.
(pag. 1667)
M2552210. Cauzele rare de insuficienþa renala cronica sunt:
mielomul multiplu A.
diabetul zaharat B.
hiperuricemia C.
hipertensiunea arteriala D.
Amiloidoza E.
(pag. 1667)
M2552211. Care din elementele de mai jos nu sunt prezente totdeauna in insuficienþa renala cronica
reducerea debitului urinar A.
creºterea concentraþiilor serice ale ureei ºi creatininei B.
reducerea dimensiunilor rinichilor la ecografie, radiografie pe gol sau urografie C.
Hipernatremia D.
Hiperpotasemia E.
(pag. 1669)
M2552212. Hipertensiunea arteriala la pacientii cu insuficienta lipseºte in:
cardiomiopatia dilatativa A.
boala polichistica renala B.
deshidratare C.
bolile de colagen D.
afecþiunile tubulointerstiþiale E.
(pag. 1671)
M2552213. Care dintre urmatorii hormoni au niveluri crescute in mod obiºnuit in insuficienþa renala
cronica:
Prolactina A.
Insulina B.
Noradrenalina C.
Eritropoietina D.
Pt E.
(pag. 1667)
M2552214. Creatinina poate cauza efecte adverse in insuficienþa renala cronica dupa convertirea in:
Ciclopentanperhidrofenantren A.
acid etilendiaminotetraacetic B.
Sarcozina C.
Hidroxitriptamina D.
Metilguanidina E.
(pag. 1667)
M2552215. Care dintre urmatoarele tulburari gastrointestinale din insuficienþa renala cronica se
amelioreaza dupa un program optim de dializa ºi tratamentul asociat
Ascita idiopatica A.
Hepatita B.
Anorexia C.
Greaþa ºi varsaturile D.
Halena uremica E.
Rezidentiat 2004 1961 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 1669)
M2552216. Care din urmatoarele medicamente trebuie folosite cu precauþie in insuficienta renala
cronica datorita riscului hiperkalemiei:
Ciclosporina A.
Albuterol B.
Trimetoprim C.
carbonat de calciu D.
amilorid E.
(pag. 1670)
M2552217. Administrarea eritropoietinei la bolnavii cu in insuficienta renala cronica nu se asociaza cu:
riscul de hemosideroza A.
creºterea severitaþii hipertensiunii B.
activarea cascadei complementului C.
ameliorarea coagulopatiei D.
creºterea riscului de infecþie E.
(pag. 1672)
M2552218. Care anomalii hidroelectrolitice sunt rare in insuficienta renala cronica:
Hipernatremia A.
Hipokalemia B.
Hipermagneziemia C.
Hiperhidratarea osmotica a celulelor D.
Acidoza metabolica E.
(pag. 1668, 1669, 1670, 1671)
M2552219. Neuropatia periferica din insuficienta renala cronica:
afecteaza predominant nervii senzitivi A.
afecteaza predominant membrele superioare B.
este obisnuita in IRC avansata C.
este o indicatie ferma de initiere a dializei sau transplantului renal D.
se poate solda cu tetraplegie flasca E.
(pag. 1672)
M2552220. Anemia normocroma, normocitara din insuficienta renala cronica se datoreaza:
Deficitului de transferina A.
Hemolizei B.
Pierderii de acid folic C.
Pierderilor gastrointestinale D.
Scaderii biosintezei de eritropoietina E.
(pag. 1672)
M2552221. Reducerea rapida a nivelului potasiului seric in insuficienta renala cronica se poate obtine
cu:
Rasini schimbatoare de ioni A.
Insulina B.
Glucoza C.
Albuterol D.
Fludrocortizon E.
(pag. 1670)
M2552222. Hipokaliemia prin pierderea primara a potasiului in urina apare in insuficienta renala
Rezidentiat 2004 1962 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
cronica in urmatoarele conditii:
Glomerulonefrite A.
Diabet zaharat B.
Sindrom Fanconi C.
Hipertensiune arteriala esentiala D.
Acidoza tubulara renala E.
(pag. 1670)
M2552223. Hipertensiunea din insuficienta renala cronica este consecinta:
Supraincarcarii lichidiene A.
Excesului de catecolamine B.
Excesului de glucocorticoizi C.
Excesului de insulina D.
Excesului de renina E.
(pag. 1671)
M2552224. Anomaliile factorului III plachetar in insuficienta renala cronica au urmatoarele
particularitati:
Se datoreaza prezentei antitrombinei III A.
Se coreleaza cu nivelul plasmatic al acidului guanidinosuccinic B.
Se corecteaza prin administrarea de globulina antihemofilica C.
Se corecteaza prin dializa D.
Sunt determinante in pericardita uremica la dializati E.
(pag. 1671, 1672)
M2552225. In insuficienta renala cronica, tulburarile neurologice specifice dializei cronice sunt:
Sindromul Alzheimer A.
Sindromul Korsakoff B.
Sindromul Munchaussen C.
Sindromul dementei de dializa D.
Sindromul dezechilibrului de dializa E.
(pag. 1672)
M2552226. Produsii finali ai metabolismului acizilor aromatici cu rol de 'toxine uremice' in insuficienta
renala cronica sunt:
Creatinina A.
Triptofanul B.
Acidul guanidinosuccinic C.
Tirozina D.
Fenilalanina E.
(pag. 1668)
M2552227. Tratamentul osteomalaciei induse de aluminiu consta in:
Terapie fizicala A.
Desferoxamina B.
Corticoizi C.
Antiinflamatoare nesteroidiene D.
Dializa cu flux crescut E.
(pag. 1671)
M2552228. Care din urmatoarele manifestari cutanate sunt frecvente in insuficienta renala cronica la
pacientii dializati:
Pruritul A.
Rezidentiat 2004 1963 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Echimozele B.
Paloarea C.
Hemocromatoza D.
Uscaciunea mucoaselor E.
(pag. 1670)
M2652229. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la glomeruloscleroza focala ºi segmentara (GSFS)
leziunea morfologica patognomonica este scleroza cu hialinoza focala A.
GSFS poate complica hipotensiunea capilara secundara pierderii de nefroni B.
in majoritatea cazurilor proteinuria este neselectiva C.
examenul microscopic in imunofluorescenþa este de obicei pozitiv D.
remisiunea spontana in GSFS primara este rara ºi prognosticul renal este relativ sever E.
(pag. 1697.1698)
M2652230. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la tratamentul glomerulosclerozei segmentare ºi
focale (GSFS)
proteinuria nu se remite la tratamentul cu glucocorticosteroizi A.
ciclofosfamida poate induce remisiuni complete sau parþiale la pacienþii sensibili la corticosteroizi B.
transplantul renal nu se complica cu recurenþe in allogrefele renale C.
intervalul scurt intre debutul GSFS ºi instalarea bolii renale terminale (IRC terminala) reprezinta un factor
de risc crescut pentru recurenþa pe richiul transplantat
D.
ciclosporina poate induce remisiuni complete la pacienþii rezistenþi la steroizi E.
(pag. 1698)
M2652231. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasa (nefropatia
membranoasa)
este cea mai comuna (frecventa) cauza de sindrom nefrotic la copii A.
este mai frecventa la femei B.
proteinuria este de obicei neselectiva C.
anticorpii anti-MBG sunt prezenþi in forma idiopatica D.
aproximativ o treime din nefropatiile membranoase ale adultului pot aparea in asociere cu boli sistemice E.
(pag. 1698)
M2652232. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasa (nefropatia
membranoasa)
transplantul renal este o opþiune buna de tratament pentru bolnavii in stadiu de boala renala terminala
(IRC terminala)
A.
tratamentul cu penicilamina ºi saruri de aur pot cauza nefropatie membranoasa B.
administrarea glucocorticoizilor duc la scaderea evidenta a proteinuriei C.
prezenþa hiperlipidemiei severe nu influenþeaza prognosticul bolii D.
ciclosporina reduce proteinuria ºi/sau declinul ratei filtrarii glomerulare (RFG) E.
(pag. 1698)
M2652233. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoproliferativa (GNMP)
in majoritatea cazurilor este o boala secundara A.
incidenþa bolii este egala la cele doua sexe B.
GNMP tip I se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite dense intramembranoase de
imunoglobuline
C.
GNMP tip II se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite imune subendoteliale ºi mezangiale D.
tipul II de GNMP este o boala autoimuna in serul pacienþilor fiind prezent un autoanticorp de tip IgG
denumit factor nefritic C3 (C3 nefritic factor)
E.
(pag. 1699)
Rezidentiat 2004 1964 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2652234. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la glomerulopatiile fibrilare ºi imunotactoide
proteinuria este constanta A.
in peste 50% din cazuri evolueaza cu sindrom nefrotic B.
insuficienþa renala este rara C.
varianta imunotactoida se asociaza frecvent cu boli maligne limfoproliferative D.
reprezinta o entitate clinico-patologica frecventa, dar neglijata E.
(pag. 1699)
M2652235. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la glomerulonefrita mezangio-proliferativa
proteinuria nefrotica nu semnifica un prognostic prost A.
cei mai mulþi dintre pacienþi nu evolueaza spre insuficienþa renala terminala B.
terapia imunosupresiva da rezultate bune C.
biopsia renala arata o creºtere difuza a celularitaþii glomerulare predominant prin proliferarea celulelor
mezangiale endoteliale
D.
in imunofluorescenþa se evidenþiaza depozite variabile ce includ IgA, IgM, IgG ºi / sau complement E.
(pag. 1699)
M2652236. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la terapia sindromului nefrotic (SN)
tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) urmareºte reducerea proteinuriei ºi
a ratei de progresie a insuficienþei renale
A.
dieta restrictiva proteica ºi inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) scad presiunea
intraglomerulara ºi previn astfel dezvoltarea glomerulosclerozei focale ºi segmentare
B.
valoarea medicaþiei hipolipemiante in SN a fost demonstrata C.
anticoagularea este obligatorie in toate cazurile pentru a preveni complicaþiile SN D.
antiinflamatoarele nesteroidice (AINS) reduc proteinuria la unii pacienþi cu SN E.
(pag. 1699)
M2652237. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la sindromul nefrotic (SN)
principala modificare este proteinuria datorata alterarii barierei glomerulare de filtrare pentru proteine A.
hipoalbuminemia este urmata de hipercatabolism ºi sinteza scazuta de albumine la nivel hepatic B.
in lipsa hipoalbuminemiei nu putem stabili diagnosticul de SN C.
administrarea antiinflamatoarelor nesteroidice (AINS) este insoþita de riscul inducerii insuficienþei renale
acute, hiperpotasemiei ºi retenþiei hidrosaline
D.
administrarea vitaminei D este recomandata la pacienþii la care exista dovezi clinice sau biochimice ale
deficitului de vitamina D
E.
(pag. 1695, 1699-1700)
M2652238. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu sindromul insuficientei renale cronice (IRC)
IRC implica scaderea ratei filtrarii glomerulare (RFG) pe o perioada de cel putin 3 la 6 luni A.
prezenta cilindrilor hematici in sedimentul urinar este specifica pentru IRC B.
cresterea diametrului cilindrilor granulosi reflecta hipertrofia nefronilor functionali C.
in stadiu final al oricarei nefropatii tubulointerstitiale urina contine multe proteine si numerosi cilindri chiar
daca s-a instalat IRC
D.
indiferent de cauza, IRC este rezultatul distructiei progresive si ireversibile a nefronilor E.
(pag. 1648)
M2652239. Alegeti anormalitatile (manifestarile) clinice si biologice declansate de cresterea ureei
sanguine in insuficienta renala cronica (IRC):
anorexia A.
deteriorarea functiei plachetare B.
voma C.
hipocalcemia si hipofosfatemia D.
cefaleea E.
Rezidentiat 2004 1965 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 1667)
M2652240. Precizati produsii rezultati din metabolismul proteinelor si aminoacizilor
produsii finali de glicozilare A.
metilguanidina B.
creatinina si creatina C.
fenilalanina si indolii D.
glucoronoconjugatii si agliconii E.
(pag. 1668)
M2652241. Precizati care sunt semnele malnutritiei protein-calorice la bolnavii cu uremie:
hiperhidratarea osmotica a celulelor A.
hipertermia B.
astenia C.
pierderea masei corporale proteice si a depozitelor adipoase D.
scaderea ponderala E.
(pag. 1668)
M2652242. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tulburarile metabolismului carbohidratilor din cursul
uremiei:
hiperglicemia severa si cetoza sunt neobisnuite A.
nivelurile glicemiei dupa infometare sunt de obicei ridicate B.
rata utilizarii glucozei in tesuturile periferice este diminuata C.
nivelul glucagonului este scazut D.
la diabeticii insulino-dependenti necesarul de insulina creste paralel cu cresterea azotemiei E.
(pag. 1668)
M2652243. Alegeti care din tulburarile neuromusculare ale unui bolnav uremic persista sau se dezvolta
in ciuda unui program optim de dializa:
tulburarile de somn A.
letargia B.
miocloniile C.
crampele musculare D.
sindromul picioarelor nelinistite E.
(pag. 1669)
M2652244. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la anomaliile hematologice la bolnavii cu uremie
in IRC hemoliza este o cauza importanta de anemie A.
la pacientii hemodializati pierderile de sange sunt exagerate B.
tratamentul cu eritropoetina trebuie instituit daca hematocritul este mai mic de 30% C.
terapia parenterala sau orala cu fier este contraindicata D.
hemocromatoza este o complicatie obisnuita la pacientii dializati si tratati cu eritropoetina (EPO) E.
(pag. 1672)
M2652245. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la anomaliile (tulburarile) neuromusculare din uremie
(IRC):
incapacitatea de concentrare, somnolenta si insomnia sunt simptome timpurii A.
miocloniile si coreea sunt prezente de obicei in fazele avansate B.
neuropatia periferica este obisnuita in fazele precoce ale insuficientei renale C.
in cadrul neuropatiilor periferice membrele superioare sunt afectate mai mult decit cele inferioare D.
dupa aplicarea tratamentului prin dializa anomaliile electroencefalografice dispar in toate cazurile E.
(pag. 1672)
Rezidentiat 2004 1966 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2652246. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia conservatoare a IRC (insuficientei renale
progresive):
dieta cu continut scazut in proteine initiata timpuriu (la o RFG peste 40-50 ml/min) incetineste progresia
bolii renale
A.
scaderea presiunii sanguine sub o valoare medie de aproximativ 95 mm Hg nu incetineste progresia bolii
renale
B.
hiperuricemia trebuie tratata cu allopurinol numai daca se asociaza guta C.
tratamentul timpuriu al hiperparatiroidismului secundar nu previne instalarea osteodistrofiei renale la
pacientii uremici
D.
pentru evitarea calcificarilor viscerale produsul calciu-fosfor trebuie mentinut sub 70 E.
(pag. 1674)
M2852247. In uremie apar urmatoarele tulburari ale fluidelor si electrolitilor:
alcaloza metabolica A.
acidoza metabolica B.
expansiunea si contractarea volemica C.
hipernatremia si hiponatremia D.
hiperkaliemia si hipokaliemia E.
(pag. 1669)
M2852248. Tulburari metabolice endocrine din uremie sunt:
intoleranta la carbohidrati A.
osteomalacie B.
hipertrigliceridemie C.
hipotermie D.
hipertermie E.
(pag. 1669)
M2852249. Tulburari cardiovasculare datorate uremiei sunt:
hipertensiunea arteriala esentiala A.
insuficienta cardiaca B.
pericardita C.
cardiomiopatia D.
ateroscleroza accelerata E.
(pag. 1669)
M2852250. Tulburari hematologice din uremie pot fi:
poliglobulia A.
leucocitoza B.
diateza hemoragica C.
cresterea susceptibilitatii la in fectii D.
hipercomplementemia E.
(pag. 1669)
M2852251. Hiperkalimia persistenta dupa tratament medicamentos se poate datora:
aportului excesiv de potasiu A.
oliguriei B.
acidozei acute C.
hipoaldosteronismului hiporeninemic D.
hiperaldosteronismului hiperreninemic E.
(pag. 1670)
M2852252. Corectia hiperkaliemiei in insuficienta renala cronica se face cu:
Rezidentiat 2004 1967 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
diuretice de ansa A.
fludrocortizon B.
albuterol C.
oxifenisatin D.
rezorcinoli E.
(pag. 1670)
M2852253. Hipokaliemia poate apare in insuficienta renala cronica datorita:
diminuarii capacitatii rinichilor de a conserva potasiul A.
dietei sarace in potasiu B.
terapiei diuretice C.
pierderilor gastrointestinale de potasiu D.
acidozei E.
(pag. 1670)
M2852254. Transfuziile in insuficienta renala pot contribui la:
hipokalimie A.
alcaloza B.
supresia eritropoiezei C.
aparitia hepatitelor D.
aparitia hemosiderozei E.
(pag. 1672)
M2952255. Sunt toxice uremice urmatoarele
metilguanidina A.
creatinina B.
ureea C.
indoli D.
stimulatori ai actiunii somatostatinei si insulinei E.
(pag. 1668)
M2952256. In uremie intalnim urmatoarele tulburari neuromusculare
miopatie A.
cefalee B.
nistagmus C.
asterixis D.
crize epileptice E.
(pag. 1669)
M2952257. In uremie intalnim urm.tulburari metabolice
hiperuricemie A.
hipertermie B.
hipotrigliceridemie C.
hiperparatiroidism D.
malnutritie E.
(pag. 1669)
M2952258. Pericardita din IRC se caracterizeaza prin
este cauzata de toxinele metabolice de retentie A.
tablou clinic diferit de alte pericardite B.
revarsatul pericardic este rareori hemoragic C.
nu se recomanda dializa D.
Rezidentiat 2004 1968 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
se evita anticoagulantele sistemice E.
(pag. 1671)
M2952259. Referitor la anemia normocroma,normocitara din IRC sunt false
apare rareori A.
eritropeieza este deprimata in IRC datorita toxinelor de retentie asupra maduvei osoase B.
adm. De eritropoietina umana recombinata este contraindicata C.
hemoliza este o componenta majora a anemiei din IRC D.
pierderile sanguine gastrointestinale contribuie la anemie E.
(pag. 1672)
Rezidentiat 2004 1969 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Tema nr. 53
Lupusul eritematos sistemic
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
M1153001. Rash-ul malar apare in urmatoarele afectiuni:
lupus discoid A.
sclerodermie B.
lupus eritematos sistemic C.
artrita reumatoida D.
boala Lyme E.
(pag. 2063)
M1153002. Manifestarea cardiaca cea mai frecventa la pacientul cu lupus eritematos sistemic, este:
stenoza aortica A.
infarctul miocardic B.
pericardita C.
insuficienta pulmonara D.
blocul AV E.
(pag. 2065)
M1253003. Care din urmatoarele afirmatii despre lupusul indus medicamentos nu este adevarata:
apare la persoane predispuse genetic A.
poate fi indus de contraceptivele orale B.
se caracterizeaza imunologic prin anticorpi anti-histone C.
de regula necesita corticoizi in doze mari D.
afecteaza foarte rar sistemul nervos central E.
(pag. 2066)
M1253004. Care dintre urmatoarele medicamente nu produce lupus medicamentos:
interferon alfa A.
izoniazida B.
procainamida C.
propafenona D.
chinidina E.
(pag. 2066)
M1253005. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate pentru lupusul neonatal:
este indus de trecerea prin placenta a anticorpilor anti-Ro A.
se manifesta prin eruptie cutanata B.
necesita tratament cu dexametazona sau azatioprina la nou-nascut C.
poate sa se prezinte cu trombocitopenie tranzitorie D.
poate sa determine bloc atrioventricular permanent E.
(pag. 2066)
M1253006. Alegeti afirmatia falsa privind manifestarile articulare din LES:
artrita este de regula intermitenta A.
Rezidentiat 2004 1970 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
artrita este frecvent eroziva B.
pot sa apara deformari articulare in gat de lebada C.
artralgiile pot fi disproportionat de mari fata de tabloul obiectiv D.
examenul obiectiv poate decela tumefierea difuza a mainilor si picioarelor E.
(pag. 2062)
M1253007. Care dintre urmatoarele etiologii ale miopatiei este improbabila in LES:
inflamatoare A.
granulomatoasa B.
hipokaliemica C.
medicamentoasa (cortizonica) D.
medicamentoasa (la antimalarice) E.
(pag. 2062)
M1253008. Alegeti afirmatia falsa despre anticorpii antifosfolipidici:
pot sa determine VDRL fals pozitiv A.
se asociaza cu trombozele arteriale si venoase B.
pot determina avorturi spontane C.
se asociaza cu valvulopatii D.
se asociaza frecvent cu hemoragii E.
(pag. 2067)
M1353009. Care din urmatorii autoanticorpi au incidenta cea mai mare in lupusul eritematos sistemic:
anticorpi anti Sm A.
anticorpi anti ADN (ds) B.
anticorpi anti RNP C.
anticorpi anti Ro (SSA) D.
anticorpi anti La (SSB) E.
(pag. 2063)
M1353010. Care sunt cele mai frecvente manifestari clinice in lupusul eritematos sistemic ?
cutanate A.
osteoarticulare B.
renale C.
neurologice D.
cardio-pulmonare E.
(pag. 2064)
M1453011. Cu nefrita lupica se asociaza titruri crescute de:
anticoagulant lupic A.
anticorpi antiRo/La(SS-A/SS-B) B.
anticrpi antihistone C.
anticorpi antifosfolipide D.
IgG anti-AND E.
(pag. 2062)
M1453012. Care din urmatoarele medicamente nu induc lupus:
contraceptive orale A.
propranolol B.
practolol C.
etosuximide D.
D-penicilamina E.
Rezidentiat 2004 1971 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 2066)
M1453013. Cea mai frecventa manifestare nervoasa in lupusul meritematos sistemic este:
psihoza A.
cefaleea B.
infarctul focal C.
disfunctia cognitiva usoara D.
disfunctia hipotalamica E.
(pag. 2063)
M1453014. Care din urmatoarele sindroame din cadrul lupusului eritematos sistemic nu raspund la
tratamentul cu glucocorticoizi:
sindromul nefrotic A.
sindromul trombotic B.
sindromul hemoragipar C.
sindromul nefritic D.
sindromul sicca E.
(pag. 2065)
M1553015. Care dintre urmatoarele tipuri de autoanticorpi au specificitate pentru lupusul eritematos
sistemic:
antinucleari A.
anti-Sm B.
anti-RNP C.
anti-Ro D.
antihistone E.
(pag. 2063)
M1553016. Decelarea in serul pacientilor cu lupus eritematos sistemic a anticorpilor anti-P ribozomal
se coreleaza cu:
tromboze recidivante A.
avorturi spontane B.
hemoliza autoimuna C.
psihoza sau depresia datorita afectarii SNC D.
afectarea renala E.
(pag. 2063)
M1553017. Afectarea neurologica la pacientii cu lupus eritematos sistemic se exprima clinic prin:
convulsii A.
encefalita multifocala B.
meningita purulenta C.
sindrom de involutie cerebrala D.
atrofie de lob temporal E.
(pag. 2063)
M1553018. Doza de metilprednisolon administrata in 'puls terapia' pacientilor cu lupus eritematos
sistemic este:
1000 mg iv 3-5 zile A.
1000 mg iv zilnic B.
1 mg/kgc/zi C.
1 mg/kgc saptamanal D.
50-100 mg/zi 3 zile E.
(pag. 2067)
Rezidentiat 2004 1972 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M1553019. Doza de azatioprina administrata per os la pacientii cu lupus eritematos sistemic este:
1 mg/kgc/zi A.
1 mg/kgc saptamanal B.
2-3 mg/kgc/zi C.
5 mg de 3 ori pe saptamana D.
1000 mg/zi E.
(pag. 2068)
M1553020. Pentru prevenirea trombozelor arteriale si venoase la pacientii cu LES si sindrom
antifosfolipidic cel mai eficient medicament este:
warfarina A.
aspirina B.
heparina C.
trombostopul D.
prednisonul E.
(pag. 2068)
M1653021. Care din urmatoarele date de laborator nu este util in aprecierea eficientei tratamentului si
evolutiei bolii:
Anticorpii antinucleari A.
Proteinuria de 24de ore B.
Anticorpii anti AND dc C.
VSH D.
Proteina C reactiva E.
(pag. 2065-2066)
M1653022. In inducerea lupusului medicamentos este incriminat:
Metilprednisolonul A.
Eritromicina B.
Cefalosporinele C.
Clorpromazinul D.
Metoclopramidul E.
(pag. 2066)
M1653023. Din arsenalul terapeutic al LES fac parte urmatoarele medicamente:
Sarurile de aur A.
Anticorpii monoclonali anti TNFalfa B.
Ciclofosfamida C.
D-penicilamina D.
Penicilina in tratarea infectiilor streptococice E.
(pag. 2068)
M1653024. Urmatoarele manifestari pleuropulmonare pot apare in cadrul LES, cu EXCEPTIA:
Pneumonia lupica cu raspuns favorabil la glucocorticoizi A.
Revarsatul pleural B.
Hemoragia masiva intraalveolara C.
Sdr Caplan D.
Pneumonia infectioasa, cea mai frecventa cauza de infiltrat pulmonar in LES E.
(pag. 2065)
M1653025. Manifestarile musculoscheletale in LES se caracterizeaza prin:
Tumefactia simetrica predominant a articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene distale A.
Rezidentiat 2004 1973 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Deformarile articulare lipsesc in LES B.
Eroziunile osoase sunt rare C.
Miopatia este exclusiv de cauza inflamatorie D.
Asocierea cu Anticorpi anti Jo1 E.
(pag. 2062)
M1653026. Efectul advers cel mai important al Hidroxiclorochinei este
Intoleranta digestiva A.
Hepatotoxicitatea B.
Toxicitatea retiniana C.
Fibroza pulmonara D.
Aplazia medulara E.
(pag. 2067)
M2253027. Lupusul eritematos sistemic este mai frecvent la:
Femei la varsta avansata A.
Femei la varsta procreaþiei B.
Femei la orice varsta C.
Sexul feminin in copilarie D.
Copii de orice sex E.
(pag. 2062)
M2253028. Lupusul eritematos sistemic este mai frecvent la:
Femei la varsta procreaþiei A.
Barbaþi tineri B.
Femei la varsta avansata C.
Barbaþi varstnici D.
Copii E.
(pag. 2062)
M2253029. In patogeneza lupusului intervin in special:
Perturbari ale metabolismului fosfolipidelor A.
Perturbari imunologice B.
Perturbari ale metabolismului acidului uric C.
Modificari in structura glicoproteinelor D.
Infecþia bacteriana E.
(pag. 2062)
M2253030. Intervenþia caror tipuri de celule este decisiva in declanºarea lupusului eritematos sistemic
in modele experimentale:
Neutrofile A.
Limfocite de tip T B.
Eritrocite C.
Celule foliculare tiroidiene D.
Celule sinoviale E.
(pag. 2062)
M2253031. Deformarile articulaþiilor la pacienþii cu lupus eritematos sistemic sunt:
Neobiºnuite (la aproximativ 10% dintre pacienþi) A.
Frecvente (peste trei sferturi dintre pacienþi) B.
Foarte frecvente (aproape la toþi pacienþii) C.
Constante ºi patognomonice D.
Rezidentiat 2004 1974 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Absente E.
(pag. 2062)
M2253032. La pacienþii cu lupus eritematos sistemic, necroza aseptica de cap femural este de cele mai
multe ori consecinþa:
Unor politraumatisme, determinate de vertijul frecvent la aceºti pacienþi A.
Tratamentului prelungit cu glucocorticoizi B.
Osteopatiei renale C.
Miopatiei, cu suprasolicitarea articulaþiei coxofemurale D.
Luxaþiei congenitale de ºold E.
(pag. 2063)
M2253033. Pacienþii cu lupus discoid, cutanat:
Dezvolta intotdeauna lupus eritematos sistemic A.
Nu dezvolta niciodata la lupus eritematos sistemic B.
Dezvolta rareori lupus eritematos sistemic (in aproximativ 5% din cazuri) C.
Duce la lupus eritematos sistemic la peste 50% dintre pacienþii D.
Nu trebuie urmariþi in direcþia unui eventual lupus eritematos sistemic E.
(pag. 2063)
M2253034. In lupusul eritematos sistemic, depunerile de imunoglobuline in glomerulii renali apar la:
Majoritatea pacienþilor A.
Un numar foarte mic de pacienþii B.
La mai puþin de 50% dintre pacienþi C.
La toþi pacienþii D.
La mai puþin de 25% dintre pacienþi E.
(pag. 2063)
M2253035. La pacienþii cu lupus eritematos sistemic, producerea de trombi (tromboze fara inflamaþie)
este de regula urmarea:
Prezenþei anticorpilor anticardiolipina (anticoagulant lupic, anticorpi anticardiolipina) A.
Prezenþei anticorpilor antinucleari B.
Rash-ului cutanat C.
Tulburarilor nervoase D.
Varicelor E.
(pag. 2064)
M2253036. La pacienþii cu lupus eritematos sistemic, boala coronariana degenerativa este favorizata
de:
Prezenþa anticorpilor antinucleari A.
Prezenþa trombozelor venoase B.
Scaderea glicemiei C.
Hiperlipemia consecutiva tratamentului indelungat cu glucocorticoizi D.
Miopatie E.
(pag. 2064)
M2253037. La producerea anemiei, frecventa la pacienþii cu lupus eritematos sistemic, contribuie:
Hemoliza A.
Trombozele venoase B.
Trombozele arteriale C.
Hepatomegalia D.
Hipertensiunea portala E.
Rezidentiat 2004 1975 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 2064)
M2253038. Carei familii de anticorpi ii aparþine anticoagulantul lupic:
Anticorpi anti-IgG A.
Autoanticorpi indreptaþi impotriva membranei bazale glomerulare B.
Anticorpi antifosfolipidici C.
Anticorpi anti-VHC D.
Anticorpi anticomplement E.
(pag. 2065)
M2253039. Cea mai frecventa manifestare cardiovasculara din lupus este:
Cardiopatia ischemica A.
Anevrismul aortic B.
Pericardita C.
Arteriopatia obliteranta periferica D.
Tromboza de sinus cavernos E.
(pag. 2065)
M2253040. Cea mai frecventa cauza de infiltrat pulmonar la pacienþii cu lupus eritematos sistemic este:
Bronºita tabagica A.
Pnemonia infecþioasa B.
Bronºiectazia C.
Traheita virala D.
Embolia pulmonara E.
(pag. 2065)
M2253041. Modificarile histologice din nefropatia lupica:
Afecteaza obligatoriu toþi glomerulii A.
Nu afecteaza niciodata toþi glomerulii, ci numai o parte dintre ei B.
Poate afecta o parte din glomeruli (leziuni focale) sau majoritatea glomerulilor (leziuni difuze) C.
Nu afecteaza niciodata glomerulii, ci numai tubii D.
Afecteaza arteriolele ºi tubii, dar niciodata glomerulii E.
(pag. 2065)
M2253042. Care dintre urmatoarele examinari este cea mai sugestiva pentru diagnosticul de lupus
eritematos sistemic:
Prezenþa anticorpilor anticitoplasmatici (tip p ANCA) A.
Prezenþa anticorpilor anticitoplasmatici (tip c ANCA) B.
Prezenþa AAN (anticorpilor antinucleari) C.
Prezenþa anticorpilor anti-Ro D.
Prezenþa anticorpilor antimitocondriali E.
(pag. 2065)
M2253043. Anticorpii antinucleari sunt prezenþi la aproximativ:
80% dintre pacienþii cu lupus eritematos sistemic A.
60 % dintre pacienþii cu lupus eritematos sistemic B.
30% dintre pacienþii cu lupus eritematos sistemic C.
95% dintre pacienþii cu lupus eritematos sistemic D.
10% dintre pacienþii cu lupus eritematos sistemic E.
(pag. 2065)
M2253044. Care dintre urmatoarele afirmaþii este valabila privind diagnosticul lupusului eritematos
sistemic:
Rezidentiat 2004 1976 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Anticorpii antinucleari sunt intotdeauna prezenþi ºi exclud alta afecþiune A.
Anticorpii antinucleari sunt de cele mai multe ori prezenþi dar nu exclud total alta afecþiune B.
Anticorpii antinucleari nu sunt prezenþi decat sporadic ºi exclud orice alta afecþiune C.
Anticorpii antinucleari nu sunt de regula prezenþi D.
Anticorpii antinucleari sunt intotdeauna prezenþi dar nu exclud alta afecþiune E.
(pag. 2065)
M2253045. Care dintre urmatoarele constelaþii de examinari imunologice reflecta de regula un grad
ridicat de activitate a bolii lupice:
Complementul seric ridicat ºi creºterea titrului de anticorpi antinucleari A.
Complementul seric scazut ºi titrul ridicat de anticorpi antinucleari ºi de anticorpi anti-ADN dublu catenar B.
Complementul seric ridicat ºi titrul scazut de anticorpi antinucleari ºi anticitoplasmatici C.
Complementul seric total, C3 ºi C4 scazute, anticorpi antinucleari absenþi D.
Creºterea complementului seric, a fracþiunilor sale ºi a anticorpilor anticitoplasmatici ºi antinucleari E.
(pag. 2065)
M2253046. Nefropatia lupica se manifesta prin:
Hemoglobinurie A.
Proteinurie, hematurie, cilindri hematici B.
Proteinurie, hematurie, bacteriurie semnificativa, cilindrii leucocitari C.
Proteinurie, hemoglobinurie, cilindrii leucocitari D.
Bacteriurie semnificativa E.
(pag. 2065)
M2253047. Cate dintre cele 11 criterii de diagnostic in lupusul eritematos sistemic stabilite de Asociaþia
Americana de Reumatism trebuie sa fie indeplinite pentru a stabili diagnosticul cu o specificitate ºi
sensibilitate de peste 95%:
10 A.
8 B.
6 C.
4 D.
2 E.
(pag. 2066)
M2253048. In lupusul indus medicamentos:
Exista o predispoziþie genetica legata de capacitatea de acetilare A.
Exista o predispoziþie genetica legata de structura histonelor B.
Nu exista factori genetici presupuºi sau dovediþi C.
Defectul metabolic consta intr-un deficit de degradare a acizilor graºi D.
Procesele metabolice mitocondriale sunt afectate E.
(pag. 2066)
M2253049. La pacienþii cu lupus eritematos sistemic, valorile scazute ale complementului total cu
valori normale ale C3 sugereaza:
Sinteza crescuta de C3 A.
O deficienþa moºtenita a componentelor complementului care apare frecvent in formele de lupus in care
nu se intalnesc anticorpi antinucleari
B.
Greºeala diagnostica, aceasta constelaþie nefiind posibila in lupus C.
Amiloidoza secundara D.
Asocierea mielomului multiplu E.
(pag. 2065)
M2253050. Procentajul pacienþilor cu lupus eritematos sistemic care evolueaza fara complicaþii care sa
Rezidentiat 2004 1977 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
puna in pericol viaþa este de aproximativ:
10% A.
25% B.
40% C.
60% D.
80% E.
(pag. 2068)
M2253051. In lupusul eritematos sistemic, hidroxiclorochina este recomandata mai ales pentru
tratamentul:
Manifestarilor renale A.
Manifestarilor cardiace B.
Manifestarilor psihice C.
Manifestarilor cutanate D.
Manifestarilor gastroenterologice E.
(pag. 2067)
M2253052. Principalul efecte secundar al hidroxiclorochinei, medicament folosit in tratamentul
lupusului eritematos, este:
Toxicitatea renala A.
Precipitarea atacurilor de guta B.
Retinopatia C.
Valvulopatiile D.
Favorizarea infecþiilor oportunistice E.
(pag. 2067)
M2253053. Manifestarile severe din lupusul eritematos sistemic beneficiaza de tratament cu pulsuri de
glucocorticoizi in urmatoarea posologie:
Metilprednisolon, 1 g pe zi, in perfuzie i.v., timp de 3-5 zile A.
Metilprednisolon, 10 mg pe zi, i.m., timp de 2 saptamani B.
Prednison, 1-2 mg/kg corp/zi, in administrare unica C.
Betametazona, 1 mg pe zi D.
Dexametazona, 1 mg pe zi E.
(pag. 2067)
M2253054. In lupusul eritematos sistemic, pulsurile i.v. de ciclofosfamida se fac cu urmatoarele doze:
10-15 mg pe kg corp, zilnic, timp de 2 saptamani A.
1-2 mg pe kg corp, lunar, timp de 6 luni B.
4-5 mg pe kg corp, lunar, timp de 6 luni C.
10-15 mg pe kg corp, lunar, o data la 4 saptamani D.
100-200 mg pe kg corp, in doza unica E.
(pag. 2068)
M2253055. Ciclofosfamida se poate administra oral, in lupusul eritematos sistemic, in urmatoarea doza:
1.5-2.5 mg pe kg corp pe zi A.
10-15 mg pe kg corp pe zi B.
100-150 mg pe kg corp pe zi C.
0.1-0.5 mg pe kg corp pe zi D.
1 g pe zi E.
(pag. 2067)
M2253056. Printre efectele secundare potenþiale ale administrarii ciclofosfamidei de durata, la pacienþii
cu lupus, se numara:
Rezidentiat 2004 1978 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Osteonecroza aseptica de col femural A.
Hipertensiune arteriala B.
Obezitate C.
Supresie medulara severa D.
Cataracta E.
(pag. 2068)
M2353057. Care este incidenþa lupusului eritematos sistemic la sexul feminin ?
75% A.
90% B.
25% C.
50% D.
100% E.
(pag. 2062)
M2353058. Care din urmatoarele afirmaþii nu sunt adevarate cu privire la Ac anti-Ro (SSA)
Ac anti-Ro sunt asociaþi cu sindromul Sjogren A.
Ac anti-Ro pot produce nefrita B.
Au o incidenþa de 98% in LES C.
Se asociaza cu lupusul neonatal cu bloc congenital atrio-ventricular D.
Se asociaza cu lupusul subacut cutanat E.
(pag. 2063)
M2353059. Care este cea mai frecventa manifstare neuropsihica la pacienþii cu LES
psihoza A.
disfuncþia cognitiva uºoara B.
disfuncþia cerebeloasa C.
cefalea D.
disfucþia hipotalamica E.
(pag. 2063)
M2353060. Care este cea mai frecventa manifestare cardiaca la pacienþii cu LES
moartea subita A.
pericardita B.
insuficienþa aortica C.
insuficienþa mitrala D.
infarctul de miocard E.
(pag. 2065)
M2353061. Care din urmatoarele afirmaþii sunt false cu privire la lupusul indus medicamentos
exista o predispoziþie genetica A.
cele mai frecvente manifestari sunt artralgiile B.
sunt prezenþi Ac anti-histone C.
Ac anti-ADN dublu catenari reprezinta un criteriu important in diferenþierea LES de lupusul indus
medicamentos
D.
simptomele persista adesea peste 6 luni dupa intreruperea administrarii medicamentului incriminat E.
(pag. 2066)
M2553062. Anticorpii antiRNP la pacienii cu lupus eritematos sistemic se coreleaza cu:
risc mare de nefrita A.
existenta trombocitopeniei B.
asocierea cu polimiozita, sclerodermie, boala mixta de tesut conjunctiv C.
Rezidentiat 2004 1979 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
riscul de avorturi spontane D.
afectarea neurologica E.
(pag. 2063)
M2553063. Cea mai frecventa manifestare neurologica la pacientii cu lupus eritematos sistemic este:
nevrita optica A.
disfunctia hipotalamica B.
paralizia de nervi cranieni C.
disfunctia cognitiva usoara D.
psihoza E.
(pag. 2063)
M2553064. Semnificatia testului pozitiv pentru anticorpi antinucleari in lupusul eritematos sistemic
este:
diagnostic cert de lupus A.
nespecific B.
diagnostic improbabil C.
diagnostic imposibil D.
de specificitate E.
(pag. 2065)
M2553065. Prezenta anticorpilor antihistone se coreleaza cu:
lupusul eritematos sistemic A.
boala mixta de tesut conjunctiv B.
lupusul indus medicamentos C.
risc crescut de afectare renala D.
prezenta sindromului antifosfolipidic E.
(pag. 2066)
M2553066. Doza de ciclofosfamida pentru pulsterapia intravenoasa in lupusul eritematos sistemic este:
2-3 mg/kg/zi A.
1,5-2,5 mg/kg/zi B.
1 mg/kg/zi lunar C.
1000 mg zilnic D.
10-15 mg/kg la fiecare 4 saptamini E.
(pag. 2068)
M2553067. Anticorpii anticardiolipina sunt decelati prin:
testul fosfolipidelor neutre A.
timpul Russell B.
timpul de protrombina C.
tehnica ELISA D.
timpul de singerare E.
(pag. 2065)
M2553068. Cea mai frecventa manifestare cardiaca in lupusul eritematos sistemic este:
insuficienta valvulara A.
pericardita B.
infarctul miocardic C.
miocardita D.
insuficienta cardiaca E.
(pag. 2065)
Rezidentiat 2004 1980 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2553069. Tratamentul indicat in sindroamele trombotice din lupusul eritematos sistemic utilizeaza:
imunosupresoare A.
glucocorticoizi B.
anticoagulante C.
glucocorticoizi si agenti citotoxici D.
antiagregante E.
(pag. 2065)
M2553070. Cea mai severa manifestare oculara in lupusul eritematos sistemic este:
sindromul sicca A.
episclerita B.
nevrita optica retrobulbara C.
uveita D.
vasculita retiniana E.
(pag. 2065)
M2553071. Care este investigatia ce orienteaza tratamentul nefritelor lupice active:
proteinuria /24h A.
urografia i.v. B.
biopsia renala C.
hematuria D.
cilindruria E.
(pag. 2063)
M2653072. Alegeþi afirmaþiile corecte in legatura cu sindromul insuficienþei renale acute (IRA)
insuficienþa renala acuta este o cauza principala de mortalitate datorita in mare parte gravitaþii bolilor care
produc insuficienþa renala acuta
A.
insuficienþa renala acuta este un sindrom care apare la aproximativ 5% din totalul internarilor din unitaþile
de terapie intensiva
B.
oliguria (sub 100 ml/24 ore) este invariabila (constanta) C.
insuficienþa renala acuta prerenala (azotemia prerenala) se caracterizeaza prin compromiterea invariabila
a parenchimului renal
D.
insuficienþa renala acuta intrinseca (azotemia renala) reprezinta aproximativ 5% din totalul cazurilor de
insuficienþa renala acuta
E.
(pag. 1657)
M2653073. Alegeþi afirmaþiile corecte in legatura cu insuficienþa renala acuta prerenala (azotemia
prerenala)
este cea mai rara forma de insuficienþa renala acuta A.
dupa restaurarea fluxului sanguin renal azotemia prerenala este lent reversibila B.
poate complica o mulþime de boli renale parenchimatoase C.
antiinflamatoriile nesteroidice (AINS) care activeaza ciclooxigenaza compromit rata filtrarii glomerulare
(RFG) ºi la indivizii sanatoºi
D.
hipoperfuzia severa sau prelungita poate conduce la azotemie renala intrinseca E.
(pag. 1657)
M2653074. Alegeþi cauzele de insuficienþa renala acuta (azotemie prerenala) ireversibila
debitul cardiac scazut A.
vasodilataþia sistemica B.
vasoconstrucþia renala C.
mielomul multiplu D.
necroza corticala renala bilaterala E.
(pag. 1658)
Rezidentiat 2004 1981 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2653075. Alegeþi cauze ale insuficienþei renale acute (IRA) intrinseci (azotemia renala intrinseca), de
obicei ireversibile
obstrucþia ureterala bilaterala A.
insuficienþa renala acuta ateroembolica datorata embolizarii cu cristale de colesterol a vascularizaþiei renale B.
sechestrarea de fluide in spaþiul extravascular C.
glomerulonefrita proliferativa difuza D.
pielonefrita acuta E.
(pag. 1660)
M2653076. Alegeþi valorile principalilor indici urinari care caracterizeaza insuficienþa renala acuta
intrinseca (azotemia renala intrinseca)
excreþia fracþionata a sodiului peste 1% A.
indexul insuficienþei renale sub 1 B.
raportul creatinina urinara/creatinina plasmatica sub 20 C.
concentraþia sodiului urinar sub 10 D.
densitatea specifica urinara peste 1,018 E.
(pag. 1663)
M2653077. Alegeþi situaþiile in care administrarea diureticelor este indicata (ºi argumentata) in
insuficienþa renala acuta (IRA)
asocierea hiponatremiei A.
asocierea unei hipocalcemii severe B.
prezenþa hipervolemiei C.
asocierea hiponatremiei ºi hipoosmolaritaþii D.
in prezenþa cetoacidozei metabolice E.
(pag. 1665)
M2653078. Manifestarile musculoscheletale in LES se caracterizeaza prin:
Deformarile articulare lipsesc in LES A.
Miopatia este exclusiv de cauza inflamatorie B.
Asocierea cu Anticorpi anti Jo1 C.
Eroziunile osoase sunt rare D.
Tumefactia simetrica predominant al articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene distale E.
(pag. 2062)
M2653079. Anticorpii anti ADN dublu catenar:
Sunt specifici pentru afectarea pulmonara severa A.
Se intilnesc cu frecventa similara la bolnavii cu LES primar si la cei cu lupus indus B.
Se intilnesc si in alte colagenoze, nefiind specifici pentru LES C.
Se intilnesc la 70% din bolnavii diagnosticati cu LES D.
Titrul seric se coreleaza cu severitatea afectarii cardiace E.
(pag. 2063)
M2653080. Anticorpii anticardiolipina se asociaza cu urmatoarele manifestari, cu exceptia:
Boala valvulara cardiaca A.
Tromboze venoase si arteriale B.
Trombocitoza C.
Avorturi spontane D.
Trombocitopenie E.
(pag. 2063)
M2653081. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
Rezidentiat 2004 1982 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
LES este mai frecvent intilnit la femeile aflate la virsta procreatiei A.
In lupusul discoid leziunile tegumentare se vindeca fara sechele B.
Rash-ul malar este o eruptie eritematoasa fixa, plata sau reliefata, pe obraji si piramida nazala C.
Ac anti RNP sunt specifici pentru boala mixta de tesut conjunctiv D.
Lupusul neonatal este determinata de transmiterea transplacentara la fat a Ac anti-Ro materni E.
(pag. 2063)
M2653082. Anticorpii specifici lupusului indus sunt:
Ac anti-Jo1 A.
Ac anti Sm B.
Ac anti AND dc C.
Ac anti RNP D.
Ac antihistone E.
(pag. 2066)
M2653083. Efectul advers cel mai important al Hidroxiclorochinei este
Fibroza pulmonara A.
Toxicitatea retiniana B.
Hepatotoxicitatea C.
Aplazia medulara D.
Intoleranta digestiva E.
(pag. 2067)
M2653084. Din arsenalul terapeutic al LES fac parte urmatoarele medicamente:
Sarurile de aur A.
Anticorpii monoclonali anti TNFalfa B.
Ciclofosfamida C.
D-penicilamina D.
Penicilinele in tratarea infectiilor streptococice E.
(pag. 2068)
M2653085. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
Titrul inalt de Ac anti ADN dc se asociaza cu dermatita din lupusul subacut A.
Anticoagulantul lupic este corelat cu nefrita lupica B.
Trombozele sunt mai frecvente la cei cu Ac anticardiolipina in titru inalt C.
Hipocomplementemia este prezenta la majoritatea bolnavilor cu lupus indus medicamentos D.
Lupusul neonatal este produs prin trecerea anticorpilor materni anti Sm prin placenta E.
(pag. 2063)
M2653086. Anticoagulantul lupic si Ac anticardiolipina se asociaza cu urmatoarele manifestari clinice,
exceptind:
Tromboza A.
Avorturi spontane B.
Trombocitopenie C.
Boala valvulara cardiaca D.
Vasculita cerebrala E.
(pag. 2064)
M2653087. Lupusul eritematos discoid (LED):
Se intilneste la aproximativ 5% din pacientii cu LES A.
Leziunile sunt localizate pe ariile cutanate expuse la soare B.
Nu are un caracter desfigurant C.
Rezidentiat 2004 1983 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Leziunile sunt reversibile, nu lasa cicatrici D.
Peste 20% din pacientii cu LED dezvolta ulterior LES E.
(pag. 2063)
M2653088. Ac antinucleari (AAN):
Sunt specifici LES A.
Pot fi prezenti si la persoanele sanatoase B.
Spre deosebire de factorul reumatoid, incidenta ei nu creste cu inaintarea in varsta C.
Testul negativ exclude diagnosticul de LES D.
Titrul crescut nu reprezinta un marker de activitate al bolii lupice E.
(pag. 2065)
M2653089. Care din urmatoarele medicamente nu sunt implicate in declansarea unui lupus indus
medicamentos:
Hidralazina A.
Procainamida B.
Eritromicina C.
Izoniazida D.
Contraceptivele orale E.
(pag. 2066)
M2853090. Manifestari musculo-scheletale in lupusul eritematos sistemic sunt urmatoarele, cu
exceptia:
tenosinovite A.
deformari articulare B.
tumefactii asimetrice fusiforme ale articulatiilor interfalangiene proximale ale mainii C.
edematierea difuza a mainilor si picioarelor D.
miopatia inflamatorie sau secundara tratamentului E.
(pag. 2062)
M2853091. In legatura cu sarcina la o pacienta cu lupusul eritematos sistemic sunt adevarate
urmatoarele, cu exceptia:
se intalnesc frecvent avorturi spontane si nou nascuti morti A.
lupusul eritematos sistemic se agraveaza in proportie mare in caz de sarcina B.
glucocorticoizii nu produc anomalii fetale C.
se pot administra doze mici de aspirina pana in ultima luna de sarcina D.
lupusul neonatal consta in eruptie tegumentara si (rar) bloc atriovantricular permanent E.
(pag. 2066)
M2853092. Urmatoarele afirmatii despre lupusul eritematos sistemic sunt adevarate, cu exceptia:
pericardita este cea mai frecventa mainifestare a lupusului cardiac A.
anticoagulantul lupic apartine unei familii de anticorpi antifosfolipidici B.
pneumonia lupica raspunde la glucocorticoizi C.
hemoliza apare in proportie mare la acei pacienti cu test Coombs pozitiv D.
infarctele de miocard din lupus pot fi rezultatul vasculitei E.
(pag. 2064-2065)
Rezidentiat 2004 1984 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
M1153093. Miopatia din lupusul eritematos sistemic poate fi cauzate de:
hipopotasemie A.
pusee de activitate ale bolii B.
glucocorticoizii C.
ciclofosfamida D.
plasmafereza E.
(pag. 2062)
M1153094. Lupusul eritematos cutanat subacut este caracterizat prin:
afectarea sistemului nervos central A.
dermatite recurente extensive B.
prezenta anticorpilor anti-Ro(SS-A) C.
prezenta antigenului HLA-DR3 D.
prezenta anticorpilor anti-ADNds ( dublu catenar) E.
(pag. 2063)
M1153095. Urmatoarele tipuri de autoanticorpi pot fi prezenti la pacientii cu lupus eritematos sistemic:
anticorpi antifosfolipidici A.
anticorpi anti-Ro (SS-A) B.
anticorpi anti SCL-70 C.
anticorpi anticitoplasma de neutrofil D.
anticorpi antiADNds( dublu catenar) E.
(pag. 2063,2065)
M1153096. Nefropatia lupica severa se asociaza cu:
prezenta poliartritei A.
hipocomplentemie B.
titru crescut de anticorpi anti-ADNds ( dublu catenar) C.
sexul feminin D.
anomalii urinare persistente E.
(pag. 2063)
M1153097. Manifestarile pulmonare din lupusul eritematos sistemic, cuprind:
accese bronhospastice A.
pleurezie B.
hipertensiune pulmonara C.
pneumonie interstitiala D.
formatiuni nodulare E.
(pag. 2065)
M1153098. In nefrita lupica, leziunile renale active potential reversibile sunt:
necroza glomerulara A.
fibroza interstitiala B.
infiltrate inflamatorii interstitiale C.
vasculita necrozanta D.
semilunile celulare epiteliale E.
(pag. 2065)
M1153099. Intre manifestarile neurologice din lupusul eritematos sistemic, fac parte:
Rezidentiat 2004 1985 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
crize comitiale A.
neuropatie periferica B.
mielita transversa C.
stenoza de canal spinal D.
nevrita optica E.
(pag. 2063)
M1153100. Tromboza la pacientii cu lupus eritematos sistemic poate fi asociate cu:
leziunea vasculitica A.
trombocitoza B.
anticorpi antifosfolipidici C.
starea febrila D.
nefrita E.
(pag. 2064)
M1153101. Lupusul neonatal este caracterizat prin:
trombocitopenie tranzitorie A.
nefrita B.
pericardita C.
bloc AV permanent D.
titru crescut de anticorpi anti-Ro(SS-A) maternali E.
(pag. 2066)
M1153102. Tratamentul pacientilor cu lupus eritematos sistemic include:
metilprednisolon A.
ciclofosfamida B.
salazopirina C.
hidroxiclorochina D.
plasmafereza E.
(pag. 2067,2068)
M1153103. Tratamentul puls de metilprednisolon la pacientii cu lupus eritamatos sistemic este indicat
in cazul prezentei de:
pusee acute de boala lupica A.
artrite periferice B.
necroza de cap femural C.
glomerulonefrita proliferativa D.
sacroileita E.
(pag. 2067)
M1253104. Care dintre urmatoarele manifestari constituie criterii pentru clasificarea lupusului
eritematos sistemic (LES) ?
lupusul discoid A.
pneumonita lupica B.
fotosensibilitatea C.
alopecia D.
ulceratiile orale E.
(pag. 2064)
M1253105. Ce medicatie ati alege pentru tratamentul unei paciente cu LES care are pe prim-plan
artralgii si astenie?
glucocorticoizi in doze medii A.
antiinflamatoare nesterioidiene B.
Rezidentiat 2004 1986 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
antimalarice C.
azatioprina D.
pulse-terapie cu metilprednisolon E.
(pag. 2067)
M1253106. Care dintre urmatoarele efecte secundare medicamentoase nu apartin corticoterapiei
pentru tratamentul LES:
acnee A.
alopecie B.
necroza aseptica osoasa C.
psihoze D.
meningita aseptica E.
(pag. 2067)
M1253107. Care din afirmatiile de mai jos privind ciclofosfamida sunt adevarate?
este cel mai eficace imunosupresor A.
poate sa determine miopatie hipokaliemica B.
este indicata in glomerulonefrita lupica C.
se poate administra in pulse-uri la 4 saptamani D.
poate sa produca cistita toxica E.
(pag. 2068)
M1253108. Tratamentul de prima intentie al osteoporozei cortizonice din lupus nu include:
bisfosfonati A.
calcitonina B.
estrogenii C.
calciu D.
vitamina D E.
(pag. 2067)
M1253109. In tratamentul eritemului facial din lupus se pot utiliza:
antimalarice A.
creme-ecran cu factor de protectie sub 10 B.
dapsona C.
retinoizi D.
azatioprina E.
(pag. 2067)
M1253110. Medicul de familie va intreaba care dintre urmatoarele masuri ar putea fi indicate, la nevoie,
unei paciente cu LES care are si insuficienta aortica:
vaccinare antigripala A.
vaccinare antipoliomielitica B.
profilaxie antibiotica in cazul interventiilor stomatologice C.
vaccinare pneumococica D.
izoniazida pentru chimioprofilaxia tuberculozei E.
(pag. 2068)
M1253111. Care sunt interventiile posibile pentru mentinerea unei sarcini la pacientele cu LES si
sindrom antifosfolipidic?
doze mici de aspirina pana in ultima luna A.
doze mici de aspirina asociate glucocorticoizilor in doze mari B.
doze mici de aspirina asociate glucocorticoizilor in doze mari C.
Rezidentiat 2004 1987 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
anticoagulare cu heparina subcutan in doua prize zilnice D.
glucocorticoizi in doze mici E.
(pag. 2066)
M1253112. Care din urmatoarele afirmatii privind autoanticorpii din LES sunt corecte?
anticorpii anti-Sm sunt specifici pentru LES A.
anticorpii anti-ADNss se asociaza cu nefrita B.
anticorpii anti-La se asociaza cu un risc redus pentru nefrita C.
anticorpii anti-proteina P ribozomala se coreleaza cu afectarea SNC D.
prezenta anticorpilor anti-ADNdc este obligatorie pentru diagnosticul LES E.
(pag. 2063)
M1353113. Care din urmatorii markeri genetici pot fi asociati cu lupusul eritematos sistemic?
HLA - DR2 A.
HLA - DR3 B.
HLA - B27 C.
HLA - B8 D.
HLA - DQW2 E.
(pag. 2062)
M1353114. In care din urmatoarele entitati pot fi intalniti anticorpii anti-RNP:
spondilita anchilozanta A.
polimiozita B.
lupus eritematos sistemic C.
sclerodermie D.
boala mixta a tesutului conjunctiv E.
(pag. 2063)
M1353115. Care din urmatoarele manifestari clinice si paraclinice se asociaza cu prezenta anticorpilor
anti-fosfolipide ?
tromboza A.
avorturi spontane B.
trombocitopenia C.
hemoliza D.
boala valvulara cardiaca E.
(pag. 2063)
M1353116. Care din urmatoarele reprezinta criteriile pentru diagnosticul de lupus eritematos sistemic
ale Colegiului American pentru Reumatism (1982)?
fotosensibilitate A.
ulceratii orale B.
hipercomplementemie C.
anticorpi anti ADN ds D.
anticorpi anti-nucleari E.
(pag. 2064)
M1353117. Care din urmatoarele articulatii sunt cel mai frecvent afectate in lupusul eritematos sistemic
interfalangienele proximale ale mainii A.
metacarpofalangiene B.
pumni C.
glezne D.
genunchi E.
Rezidentiat 2004 1988 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 2062)
M1353118. Care din urmatoarele leziuni tegumentare vasculitice sunt prezente in lupusul eritematos
sistemic ?
purpura A.
infarcte la nivelul patului unghial B.
paniculita C.
vasculita urticariana D.
telangiectazii E.
(pag. 2063)
M1353119. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la manifestarile clinice din lupusul eritematos
sistemic sunt adevarate?
unii pacienti cu lupus eritematos cutanat subacut nu prezinta anticorpi antinucleari A.
cea mai frecventa manifestare neurologica este disfunctia cognitiva usoara B.
tromboza vasculara este caracteristica numai pentru vasele de calibru mic C.
cea mai frecventa cauza de infiltrate pulmonare la pacientii cu lupus eritematos sistemic este infectia D.
manifestarile oculare in LES sunt reprezentate de: vasculita retiniana, conjunctivita, episclerita, nevrita
optica
E.
(pag. 2063,2064,2065)
M1353120. Care din urmatoarele medicamente induc sindrom lupus like?
D-penicilamina A.
metil dopa B.
chinidina C.
interferon alpha D.
metotrexat E.
(pag. 2066)
M1353121. Care din urmatoarele manifestari imunologice se pot intalni in lupusul indus
medicamentos?
AAN A.
VDRL fals pozitiv B.
factorul reumatoid C.
Ac anticardiolipina D.
Ac anti Ro E.
(pag. 2066)
M1353122. Care din urmatoarele manifestari imunologice diferentiaza un lupus eritematos sistemic de
un lupus indus medicamentos?
anticorpi anti ADNds A.
anticorpi antinucleari B.
VDRL fals pozitiv C.
hipocomplementemia D.
anticorpi antifosfolipide E.
(pag. 2066)
M1353123. Pentru care din urmatoarele manifestari sistemice se poate folosi hidroxiclorochina
(antimalarice de sinteza) ca tratament de fond in lupusul eritematos sistemic?
serozita A.
manifestari cutanate B.
artrita C.
astenia fizica D.
Rezidentiat 2004 1989 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
manifestari oculare E.
(pag. 2067)
M1353124. Care din urmatoarele manifestari ale lupusului eritematos sistemic nu raspund la
imunosupresie?
tulburarile de coagulare A.
pneumonia lupica B.
serozita C.
paniculita D.
glomerulonefrita in faza finala E.
(pag. 2068)
M1353125. Agentii citotoxici folositi in LES pentru controlul bolii active sunt:
vincristina A.
azatioprina B.
ciclofosfamida C.
clorambucilul D.
ciclosporina E.
(pag. 2067)
M1453126. Lupusul eritematos sistemic este o boala sistemica care:
este mai frecventa la rasa alba A.
rezulta din distrugere tisulara B.
afecteaza in special femeile C.
are o prevalenta de 1,5-2 cazuri la 100000 de locuitori in mediul urban D.
apare de obicei la varsta procreatiei E.
(pag. 2062)
M1453127. In lupusul eritematos cutanat subacut:
artritele sunt frecvente A.
sunt prezenti anticorpi anti-RNP B.
nu se intalneste nefrita lupica C.
leziunile tegumentare pot fi inelare sau psoriaziforme D.
sunt prezenti intotdeauna anticorpi antinucleari E.
(pag. 2063)
M1453128. Elemente de prognostic sever in lupusul eritematos sistemic sunt:
trombocitopenia A.
hipercomplementemia B.
anemia C.
hipoalbuminemia D.
hipertensiunea arteriala E.
(pag. 2066:)
M1453129. Risc crescut de a dezvolta nefrite severe prezinta pacientii cu:
hipertensiune arteriala severa A.
hipocomplementemie B.
diabet zaharat C.
anticorpi anti-Ro D.
anomalii urinare persistente E.
(pag. 2063)
Rezidentiat 2004 1990 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M1453130. Raspuns terapeutic la tratamentul cu antimalarice in lupusul eritematos sistemic il au:
pleurezia A.
artritele B.
nevrita optica C.
astenia D.
dermatitele E.
(pag. 2067)
M1453131. Care din urmatoarele entitati nu fac parte din criteriile pentru clasificarea lupusului
eritematos sistemic:
lupus discoid A.
anticorpi anti-Ro B.
vasculita retiniana C.
afectare neurologica D.
ulceratii orale E.
(pag. 2064)
M1553132. Miopatia din lupusul eritematos sistemic poate avea urmatoarele cauze:
inflamatorie (in timpul perioadelor de activitate a bolii) A.
vasculita sistemica B.
hipopotasemia C.
tratament indelungat cu glucocorticoizi D.
tratament indelungat cu hidroxiclorochina E.
(pag. 2062)
M1553133. Manifestarile cutanate care pot fi intalnite la pacientii cu lupus eritematos sistemic sunt:
eruptie eritematoasa maculopapulara predominant in zonele expuse la soare A.
alopecie B.
hiperpigmentare axilara si palmara C.
purpura D.
telangiectazii E.
(pag. 2063)
M1553134. Afectarea renala in lupusul eritematos sistemic consta in:
glomerulonefrita mesangiala A.
glomerulonefrita proliferativa focala B.
displazie chistica renala C.
litiaza oxalica D.
sindrom nefrotic E.
(pag. 2063)
M1553135. Criteriile din 1982 ale Asociatiei Americane de Reumatologie pentru clasificarea lupusului
eritematos sistemic includ:
lupus discoid A.
artrite B.
ulceratii orale C.
osteonecroza ischemica D.
miopatii si/sau miozita E.
(pag. 2064)
M1553136. Testele pentru decelarea anticoagulantului lupic sunt:
timpul partial de tromboplastina A.
Rezidentiat 2004 1991 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
timpul Howell B.
timpul Russel C.
testul fosfolipidelor neutre D.
testul Coombs E.
(pag. 2065)
M1553137. Manifestarile oculare intalnite in lupusul eritematos sistemic sunt:
vasculita retiniana A.
cataracta B.
glaucomul C.
aparitia corpilor citoizi D.
episclerita E.
(pag. 2065)
M1553138. Factorii care agraveaza prognosticul bolnavilor cu lupus eritematos sistemic sunt:
anemia A.
hipoalbuminemia B.
nevrita optica C.
sindromul nefrotic D.
hipertensiunea arteriala E.
(pag. 2066)
M1553139. Efectele adverse ale hidroxiclorochinei administrata la pacientii cu lupus eritematos
sistemic includ:
greturi si varsaturi A.
diaree B.
toxicitate retiniana C.
miopatie D.
neuropatie E.
(pag. 2067)
M1553140. Pentru tratamentul eritemului facial fotosensibil la bolnavii cu lupus eritematos se pot
utiliza:
glucocorticoizi topici A.
chinacrina B.
D-penicilamina C.
retinoizi D.
Dapsona E.
(pag. 2067)
M1653141. Anticorpii anti ADN dublu catenar:
Se asociaza cu afectare renala A.
Se intilnesc cu frecventa similara la bolnavii cu LES primar si la cei cu lupus indus B.
Se intilnesc si in alte colagenoze, nefiind specifici pentru LES C.
Se intilnesc la 70% din bolnavii diagnosticati cu LES D.
Titrul seric se coreleaza cu activitatea clinica a bolii E.
(pag. 2063)
M1653142. Urmatoarele manifestari ale LES nu raspund la tratamentul cu imunosupresoare:
Tulburarile de coagulare A.
Anomaliile comportamentale B.
GN in stadiul final C.
Rezidentiat 2004 1992 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Manifestarile neurologice D.
GN focala proliferativa E.
(pag. 2068)
M1653143. Criteriile de diagnostic in LES sunt:
Artrita simetrica cu eroziuni si decalcificari juxtaarticulare A.
Trombocitoza B.
Ulceratii orale sau nasofaringiene nedureroase observate de medic C.
Teste serologice fals pozitive pentru lues D.
Pericardita afirmata clinic sau EKG E.
(pag. 2064)
M1653144. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
LES este mai frecvent intilnit la femeile aflate la virsta procreatiei A.
Rash-ul malar este o eruptie eritematoasa fixa, plata sau reliefata, pe obraji si piramida nazala B.
In lupusul discoid leziunile tegumentare se vindeca fara sechele C.
Lupusul neonatal este determinata de transmiterea transplacentara la fat a Ac anti-Ro materni D.
Ac anti RNP sunt specifici pentru boala mixta de tesut conjunctiv E.
(pag. 2062/2063/2066/2066)
M1653145. Copiii nascuti din mame cu LES prezinta:
Anomalii fetale induse de glucocorticoizii administrati mamei pentru suprimarea activitatii bolii A.
Trombocitoza tranzitorie B.
Eruptii tegumentare C.
Rar bloc AV permanent D.
Trombocitopenie tranzitorie E.
(pag. 2066)
M1653146. Bolnavii cu nefrita lupica (NL):
In fazele incipiente ale bolii sunt asimptomatici A.
Forma de NL difuz proliferativa in absenta tratamentului duce la IRA B.
Au complement seric crescut C.
Ac anti AND dc in titru mare D.
Biopsia renala nu este necesara pentru precizarea formei de NL E.
(pag. 2063)
M1653147. In tratamentul LES:
Serozitele indiferent de gravitate obliga la administrare de glucocorticoizi A.
Artralgiile si mialgiile beneficiaza de AINS B.
Manifestarile cutanate raspund la Hidroxiclorochina C.
Pacientii cu NL tratati cu Ciclofosfamid fac mai frecvent insuficienta renala D.
Anticonceptionalele orale sunt interzise la pacientele cu istoric de tromboza E.
(pag. 2067)
M2253148. Lupusul eritematos sistemic este mai frecvent urmatoarele grupuri populaþionale:
Negrii A.
Hispanici ºi asiatici B.
Semiþi C.
Toþi albii din Statele Unite D.
Toþi albii din Europa E.
(pag. 2062)
Rezidentiat 2004 1993 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2253149. In patogeneza lupusului intervin:
Factori genetici A.
Factori hormonali B.
Perturbari imunologice C.
Modificari in sinteza prostaglandinelor D.
Perturbari ale metabolismului fosfocalcic E.
(pag. 2062)
M2253150. Predispoziþia genetica in lupusul eritematos sistemic este argumentata de:
Creºterea concordanþei pentru boala la gemenii homozigoþi A.
Agregarea familiala B.
Corelaþia cu anumite gene C.
Asocierea frecventa a lupusului cu displaziile endocrine multiple D.
Apariþia frecventa a bolii la copii E.
(pag. 2062)
M2253151. Care dintre urmatorii factori de mediu sunt implicaþi in apariþia lupusului eritematos
sistemic:
Undele electromagnetice A.
Radiaþiile ionizante B.
Radiaþiile ultraviolete C.
Toxina alfaalfa D.
Mediul ambiant foarte uscat E.
(pag. 2062)
M2253152. Care dintre urmatorii factori exteriori ar putea fi implicaþi in apariþia lupusului eritematos
sistemic:
Anumite infecþii virale A.
Infecþii parazitare B.
Infecþii polimicrobiene C.
Tratamentul cu anumite antibiotice D.
Tratamentul cu preparate de hidralazina E.
(pag. 2062)
M2253153. In lupusul eritematos sistemic poate fi alterat metabolismul urmatorilor hormoni:
Androgeni A.
Tiroidieni B.
Estrogeni C.
Parathormon D.
Prolactina E.
(pag. 2062)
M2253154. In lupusul eritematos sistemic s-au descris urmatoarele modificari:
Defecte ale toleranþei imune A.
Defecte ale apoptozei B.
Scaderea producþiei endogene de complexe imune circulante C.
Scaderea clearance-ului complexelor imune circulante D.
Creºterea apolipoproteinelor serice E.
(pag. 2062)
M2253155. Autoanticorpii din lupusul eritematos sistemic sunt direcþionaþi impotriva:
Unor molecule proprii organismului ('self') A.
Rezidentiat 2004 1994 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Unor constituente ale eritrocitelor sau trombocitelor B.
Unor antigene straine care mimeaza antigenele proprii ('self') C.
Unor structuri din creasta neurala D.
Unor hormoni, de ex. estrogeni E.
(pag. 2062)
M2253156. Autoanticorpii formaþi la pacienþii cu lupus pot induce boala prin:
Activarea unor hormoni, de ex. androgeni A.
Fixarea directa pe antigenele corespunzatoare, localizate, de ex., in membrana eritrocitara ºi trombocitara B.
Ataºarea de membranele celulare, de ex. pe membrana bazala glomerulara C.
Blocarea canalelor lente de calciu D.
Blocarea receptorilor adrenergici E.
(pag. 2062)
M2253157. Simptomele generale la pacienþii cu lupus includ:
Oboseala A.
Febra B.
Anorexie C.
Pierdere ponderala D.
Manifestari de ateroscleroza E.
(pag. 2062)
M2253158. Manifestarile musculoscheletale din lupusul eritematos diseminat includ:
Pareza musclara flasca A.
Paralizii ale muºchilor feþei B.
Mialgii C.
Artralgii, artrite D.
Pareza musculara spastica E.
(pag. 2062)
M2253159. Care sunt articulaþiile cel mai frecvent afectate in lupusul eritematos sistemic:
Interfalangiene proximale A.
Metacarpofalangiene B.
Coloanei vertebrale C.
Genunchi D.
Mana E.
(pag. 2062)
M2253160. Miopatia la pacienþii cu lupus eritematos sistemic poate fi consecutiva:
Proceselor inflamatorii musculare A.
Hiposodemiei B.
Hipokaliemiei C.
Tratamentului cu glucocorticoizi D.
Tratamentului cu hidroxiclorochina E.
(pag. 2062)
M2253161. La pacienþii cu lupus eritematos sistemic, modificarile cutanate includ de regula:
Cicatrici cheloide A.
Teleangiectazii B.
Erupþie maculopapulara C.
Rash facial malar, in 'fluture' D.
Varice E.
Rezidentiat 2004 1995 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 2063)
M2253162. Leziunile vasculitice pot apare:
La pacienþii cu lupus eritematos sistemic A.
La pacienþii cu lupus discoid B.
La pacienþii cu lupus eritematos cutanat subacut C.
Numai pacienþii cu lupus eritematos discoid, niciodata la cei cu lupus eritematos sistemic D.
Numai la pacienþii cu lupus eritematos cutanat subacut, niciodata la cei cu lupus eritematos sistemic E.
(pag. 2063)
M2253163. Leziunile vasculitice din lupusul eritematos sistemic includ:
Purpura A.
Nodulii subcutanaþi B.
Infarcte la nivelul patului unghial C.
Ulcere ºi gangrena la nivelul degetelor D.
Cataracta E.
(pag. 2063)
M2253164. Modificarile urinare la pacienþii cu lupus eritematos sistemic pot include:
Creºterea acidului vanilmandelic urinar A.
Eliminare urinara crescuta a hormonilor estrogeni B.
Proteinurie C.
Hematurie D.
Cilindriurie hematica E.
(pag. 2063)
M2253165. In lupusul eritematos sistemic, biopsia renala poate fi necesara:
La toþii pacienþii A.
La pacienþii cu anomalii urinare persistente, titru crescut de anticorpi anti-ADN-ds ºi/sau
hipocomplementenemie
B.
La pacienþii a caror funcþie renala se deterioreaza, au sediment urinar activ ºi nu raspund la tratament C.
La pacienþii cu leziuni cutanate extinse D.
La pacienþii cu lupus eritematos sistemic ºi lupus discoid E.
(pag. 2063)
M2253166. In cadrul lupusului eritematos sistemic, pacienþii pot prezenta urmatoarele modificari
neuropsihice:
Disfuncþie cognitiva uºoara A.
Cefalee B.
Convulsii C.
Psihoza D.
Meningita tuberculoasa E.
(pag. 2063)
M2253167. In lichidul cefalorahidian al pacienþilor cu lupus eritematos sistemic se pot inregistra
urmatoarele modificari:
Creºterea glucozei (glicorahie) A.
Creºterea colesterolului B.
Creºterea concentraþiei de proteine C.
Creºterea numarului de celule mononucleare D.
Creºterea LDH E.
(pag. 2064)
Rezidentiat 2004 1996 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2253168. La pacienþii cu lupus eritematos sistemic, trombocitopenia severa, cu sangerare ºi purpura,
se poate trata cu:
Splenectomie A.
Doze mari de corticoizi B.
Clorochina C.
Hidroxiclorochina D.
Transfuzii de sange E.
(pag. 2064)
M2253169. Anticoagulantul lupic poate fi recunoscut prin:
Scurtarea timpului Quick A.
Scurtarea timpului de coagulare pe lama B.
Prelungirea timpului parþial de tromboplastina ºi imposibilitatea de a corecta aceasta anomalie prin
adaugare de plasma normala
C.
Modificarea timpului Russell cu venin de vipera D.
Scurtarea timpului Howell E.
(pag. 2065)
M2253170. La pacienþii cu lupus eritematos sistemic, care dintre urmatoarele manifestari se intalnesc
in prezenþa anticorpilor anticardiolipina ºi a anticoagulantului lupic:
Trombopenie A.
Tromboze arteriale ºi venoase B.
Artrite septice C.
Artrite aseptice D.
Pericardita E.
(pag. 2065)
M2253171. Care dintre urmatoarele manifestari cardiovasculare se intalnesc frecvent la pacienþii cu
lupus eritematos sistemic:
Hipertensiunea arteriala A.
Anevrismul aortic disecant B.
Anevrismele cerebrale C.
Pericardita D.
Endocardita Libman-Sachs E.
(pag. 2065)
M2253172. Manifestarile pulmonare frecvent intalnite la pacienþii cu lupus includ:
Pleurezia - colecþia pleurala A.
Pneumoniile infecþioase B.
Pneumonia lupica C.
Adenopatiile mediastinale determinate de limfoame, cu compresiune traheala D.
Bronºiectaziile E.
(pag. 2065)
M2253173. La pacienþii cu lupus eritematos sistemic se intalnesc frecvent urmatoarele manifestari
gastrointestinale:
Eructaþiile A.
Greþuri B.
Diaree C.
Crampe abdominale D.
Tulburari severe de deglutiþie E.
(pag. 2065)
Rezidentiat 2004 1997 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2253174. La pacienþii cu lupus eritematos sistemic se intalnesc frecvent urmatoarele manifestari
oculare:
Vasculita retiniana A.
Conjunctivita B.
Cataracta noncortizonica C.
Episclerita D.
Nevrita optica E.
(pag. 2065)
M2253175. Care dintre urmatoarele manifestari oculare se intalnesc in lupusul eritematos sistemic:
Sindromul sicca A.
Episclerita B.
Obstrucþia canalului lacrimal C.
Glaucomul cu unghi deschis D.
Glaucomul cu unghi inchis E.
(pag. 2065)
M2253176. In lupusul eritematos sistemic, leziunile cutanate au ca substrat urmatoarele leziuni
morfopatologice:
Degenerescenþa grasa a epidermului A.
Degenerescenþa stratului bazal al epidermei B.
Ruperea joncþiunii dermoepidermice C.
Infiltrat mononuclear in jurul vaselor D.
Nevi pigmentari E.
(pag. 2065)
M2253177. Principalul mecanism de producere al glomerulonefritei lupice il reprezinta:
Depunerea de complexe imune circulante, in glomeruli A.
Depunerea de complexe imune formate in situ, in glomeruli B.
Leziuni vasculare determinate de anticorpi care reacþioneaza incruciºat cu membrana bazala a arteriolelor
ºi cu nucleii celulor limfatice
C.
Obstrucþia arterelor renale D.
Obstrucþia venei renale E.
(pag. 2065)
M2253178. Care dintre urmatoarele leziuni renale din nefropatia lupica sunt active dar reversibile, fiind
insoþite de un risc crescut progresie catre insuficienþa renala daca nu sunt tratate corespunzator:
Vasculita necrotizanta A.
Tubulita B.
Scleroza glomerulara C.
Semilunele celulare D.
Infiltratele inflamatorii interstiþiale E.
(pag. 2065)
M2253179. Care dintre urmatoarele leziuni renale din lupusul eritematos sistemic denota gradul de
activitate al nefropatiei, fiind insa potenþial reversibile sub tratament:
Leziunile necrotizante glomerulare ºi vasculare A.
Proliferarea glomerulara, inclusiv cea epiteliala, care realizeaza semilune B.
Trombii hialini C.
Infiltratele interstiþiale D.
Fibroza ºi scleroza interstiþiala E.
(pag. 2065)
Rezidentiat 2004 1998 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2253180. Care dintre urmatoarele leziuni histologice din nefropatia lupica sunt de tip cronic ºi de
regula ireversibile:
Semilunele glomerulare fibroase A.
Semilunele glomerulare celulare B.
Fibroza interstiþiala C.
Atrofia tubulara D.
Proliferarea endocapilara E.
(pag. 2065)
M2253181. Care dintre urmatoarele leziuni din nefropatia lupica sunt puþin probabil sa raspunda la
imunosupresie:
Proliferarea endocapilara A.
Semilunele celulare B.
Depunerile hialine C.
Scleroza glomerulara D.
Fibroza interstiþiala ºi atrofia tubulara E.
(pag. 2065)
M2253182. Care dintre urmatorii anticorpi sunt cei mai specifici pentru diagnosticul de lupus
eritematos sistemic:
Anticorpii anticitoplasmatici tip c A.
Anticorpii anti-ADN dublu catenar B.
Anticorpi anti-Sm C.
Anticorpii antifosfolipidici D.
Anticorpii anti-membrana bazala glomerulara E.
(pag. 2065)
M2253183. In care dintre urmatoarele situaþii pot apare anticorpi antinucleari:
Indivizi normali (in titru mic) A.
Indivizi normali (in titru mare) B.
Lupus eritematos sistemic C.
Anumite medicamente D.
Sindrom Goodpasture E.
(pag. 2065)
M2253184. In care dintre urmatoarele situaþii pot apare anticorpi antinucleari:
Lupus eritematos sistemic A.
Alte boli autoimune in afara lupus-ului B.
Boli inflamatorii cronice C.
Infecþii virale D.
Diabet zaharat E.
(pag. 2065)
M2253185. Care dintre urmatoarele enunþuri sunt adevarate privitoare la diagnosticul lupusului
eritematos sistemic:
Anticorpii antinucleari sunt prezenþi la 95% dintre pacienþi, dar nu sunt absolut specifici A.
Anticorpii anti-ADN dublu catenar ºi anti-Sm au o specificitate diagnostica ridicata B.
Prezenþa complexelor imune circulante este testul diagnostic cel mai utilizat C.
Scaderea complementului este patognomonica pentru diagnosticul de lupus eritematos sistemic D.
Anticorpii anticitoplasmatici sunt decisivi pentru diagnostic E.
(pag. 2065)
M2253186. Anomaliile hematologice ale pacienþilor cu lupus eritematos sistemic includ de regula:
Rezidentiat 2004 1999 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Trombocitoza A.
Leucocitoza cu neutrofilie importanta B.
Trombopenia C.
Anemia D.
Poliglobulia E.
(pag. 2065)
M2253187. Anomaliile hematologice din lupusul eritematos sistemic includ:
Leucopenie A.
Trombopenie B.
Anemie C.
Limfocitoza importanta D.
Eozinofilie E.
(pag. 2065)
M2253188. Modificarile urinare din nefrita lupica includ:
Proteinurie A.
Hematurie B.
Cilindrurie C.
Bacteriurie D.
Piurie E.
(pag. 2066)
M2253189. Gravidele cu lupus eritematos sistemic ºi anticorpi anticardiolipina sau anticoagulant lupic
prezinta un risc crescut de:
Avorturi spontane A.
Fat mort intrauterin B.
Icter sever al nou-nascutului C.
Malformaþii ale organelor derivate din creasta neurala D.
Hemoragii fetale intracraniene E.
(pag. 2066)
M2253190. Care dintre urmatoarele scheme terapeutice au fost utilizate la gravidele cu lupus
eritematos sistemic ºi anticorpi antifosfolipidici:
Glucocorticoizi ºi ciclofosfamida in doza mare A.
Aspirina in doza mica pana in ultima luna de sarcina B.
Doze mici de aspirina asociata glucocorticoizilor ºi heparinei subcutanate C.
Glucocorticoizi, azatioprina ºi ciclofosfamida D.
Glucocorticoizi, aspirina, ciclofosfamida ºi micofenolat-mofetil E.
(pag. 2066)
M2253191. Criteriile Asociaþiei Americane pentru Reumatism pentru diagnosticul lupusului includ:
Lupus discoid A.
Artrite B.
Anticorpii anticitoplasmatici C.
Anticorpii antinucleari D.
Serozita E.
(pag. 2066)
M2253192. Criteriile de diagnostic pentru lupusul eritematos sistemic stabilite de Asociaþia Americana
pentru Reumatism includ:
Anticorpi antimitocondriali A.
Anticorpi antinucleari B.
Rezidentiat 2004 2000 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Fotosensibilitate C.
Afectarea renala D.
Deformarile articulare E.
(pag. 2066)
M2253193. Criteriile de diagnostic in lupusul eritematos diseminat stabilite de Asociaþia Americana
pentru Reumatism includ:
Afectarea hematologica A.
Afectarea neurologica B.
Afectarea gastroenterologica C.
Afectarea renala D.
Artritele E.
(pag. 2066)
M2253194. In criteriile Asociaþiei Americane pentru Reumatism de diagnostic al lupusului eritematos
sistemic, la capitolul de modificari hematologice sunt incluse:
Limfocitoza A.
Anemia hemolitica B.
Leucopenia C.
Trombopenia D.
Anemia feripriva E.
(pag. 2066)
M2253195. Care dintre medicamentele de mai jos pot cauza lupus indus medicamentos?
Nifedipina A.
Hidralazina B.
Izoniazida C.
Procainamida D.
Metildopa E.
(pag. 2066)
M2253196. Care dintre medicamentele de mai jos pot cauza lupus indus medicamentos?
Interferonul A.
Chinidina B.
Hidralazina C.
Contraceptivele orale D.
Penicilina E.
(pag. 2066)
M2253197. Dupa care dintre substanþele de mai jos se intalneºte cel mai frecvent lupusul indus de
medicamente?
Hidantoina A.
Procainamida B.
Hidralazina C.
Contraceptivele orale D.
Ethosuximida E.
(pag. 2066)
M2253198. Cele mai frecvente dintre manifestarile lupusului indus de medicamente sunt:
Gastropatia A.
Artralgiile B.
Manifestarile sistemice C.
Rezidentiat 2004 2001 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Hipocomplementemia D.
Prezenþa anticorpilor anti-ADN dublu catenar E.
(pag. 2066)
M2253199. Factorii de prognostic sever in lupusul eritematos sistemic includ:
Apariþia dupa anumite medicamente A.
Valori crescute ale creatininei la debutul bolii B.
Hipertensiunea arteriala C.
Proteinuria masiva D.
Starea socioeconomica precara E.
(pag. 2066)
M2253200. In principiu, tratamentul lupusului eritematos sistemic trebuie sa includa:
Combaterea puseelor de activitate A.
Tratament de intreþinere pentru prevenirea puseelor de activitate B.
Tratamentul manifestarilor cutanate, in exclusivitate, deoarece ele preced puseele de activitate, iar
combaterea lor previne visceralizarea bolii
C.
Exclusiv tratamentul manifestarilor renale, deoarece nefropatia lupica este cea care determina
prognosticul pacienþilor
D.
Tratament antiviral, deoarece virusurile sunt incriminate in patogeneza bolii E.
(pag. 2067)
M2253201. Care dintre efectele secundare ale antiinflamatoarelor nesteroidiene sunt frecvente la
pacienþii cu lupus eritematos sistemic?
Accentuarea leziunilor cutanate ale lupusului A.
Amplificarea exsudatului pericardic B.
Creºterea transaminazelor C.
Meningita aseptica D.
Accentuarea deficitului funcþional renal E.
(pag. 2067)
M2253202. Principalele efecte secundare ale hidroxiclorochinei sunt:
Miopatia A.
Retinopatia B.
Pericardita exsudativa C.
Miopatia D.
Neuropatia E.
(pag. 2067)
M2253203. In nefropatia din lupusul eritematos sistemic, adaugarea unui medicament citotoxic la
glucocorticoizi are efectul de a:
Reduce leucocituria A.
Reduce frecvenþa infecþiei urinare B.
Preveni sau incetini degradarea funcþiei renale C.
Reduce doza de glucocorticoizi necesara tratamentului D.
Preveni formarea de cilindri hematici E.
(pag. 2067)
M2253204. In tratamentul lupusului eritematos sistemic, introducerea medicamentelor citotoxice are
urmatoarele efecte:
Contribuie la controlul bolii active A.
Reduce frecvenþa puseelor de boala B.
Scade frecvenþa infecþiilor respiratorii ºi cu alta localizare C.
Rezidentiat 2004 2002 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Previne dezechilibrele hidroelectrolitice D.
Previne poliuria poststeroidica E.
(pag. 2067)
M2253205. Efectele nedorite ale medicaþiei citotoxice (ciclofosfamida, azathioprina) includ:
Retinopatie A.
Pericardita B.
Supresia maduvei osoase C.
Leucopenie D.
Favorizarea infecþiilor E.
(pag. 2067)
M2253206. Printre efectele secundare ale medicamentelor citotoxice (ciclofosfamida, azathioprina) se
numara:
Creºterea numarului de infecþii cu germeni oportuniºti A.
Artrita aseptica B.
Insuficienþa ovariana C.
Toxicitatea la nivelul vezicii urinare (ciclofosfamida) D.
Anemia E.
(pag. 2067)
M2253207. Printre efectele nedorite ale administrarii de glucocorticoizi se numara:
Creºtere ponderala A.
Scadere ponderala B.
Acnee C.
Hirsutism D.
Cistita hemoragica E.
(pag. 2067)
M2253208. Printre efectele secundare ale corticoterapiei de durata se numara:
Hipertensiunea arteriala A.
Imunosupresie B.
Osteonecroza ischemica C.
Pericardita exsudativa D.
Glaucom E.
(pag. 2067)
M2253209. Tratamentul indelungat cu glucocorticoizi poate duce la:
Suprimarea axului hipotalamo-hipofizar A.
Hiperglicemie B.
Hipokaliemie C.
Retenþie hidrosalina D.
Deshidratare severa E.
(pag. 2067)
M2253210. Care dintre urmatoarele modificari pot surveni dupa tratamentul lupusului cu
glucocorticoizi:
Fragilitate capilara A.
Cataracta B.
Miopatii C.
Insomnie, psihoza D.
Apariþia unor pusee de activitate a bolii lupice E.
Rezidentiat 2004 2003 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 2067)
M2253211. In tratamentul patogenetic al lupusului eritematos diseminat au fost studiate mai multe
terapii experimentale, de exemplu:
Plasmafereza A.
Gammaglobuline i.v. B.
Iradiere limfatica totala C.
Antibioterapia cu doze masive de penicilina D.
Ciclosporina E.
(pag. 2068)
M2253212. Unele manifestari ale lupusului eritematos sistemic nu raspund la imunosupresie; este
vorba despre:
Artritele A.
Nefropatia lupica incipienta B.
Nefropatia lupica avansata, cu scleroza glomerulara extinsa C.
Tulburarile de coagulare D.
Unele anomalii comportamentale E.
(pag. 2068)
M2353213. Care din urmatoarele reprezinta argumente pentru predispoziþia genetica a lupusului
eritematos sistemic?
Creºterea concordanþei la gemenii monozigoþi comparativ cu cei dizigoþi A.
O frecvenþa de pana la 15% a bolii la pacienþii cu mai mult de un membru al familiei afectat de LES B.
Corelaþia anumitor gene ale complexului major de histocompatibilitate de clasa a II-a ºi clasa a III-a cu
boala
C.
Titruri scazute de Ac anti-ADN dublu catenari D.
Cei mai mulþi indivizi cu deficienþe homozigote ale fracþiilor iniþiale de complement dezvolta LES sau boli
asemanatoare lupusului
E.
(pag. 2062)
M2353214. Care din urmatoarele argumente sunt adevarate cu privire la Ac anti-ADN dublu catenari in
LES?
Au o incidenþa de 70% in LES A.
Se asociaza frecvent cu cardita B.
Titrurile crescute se asociaza cu nefrita C.
Sunt relativ specifici pentru boala D.
Se asociaza cu activitatea clinica a bolii E.
(pag. 2063)
M2353215. Care din urmatorii auto anticorpi pot fi prezenþi la pacienþii cu LES
Ac anti-ADN dublu catenari A.
Ac anti Ro (SSA) B.
Ac anti Scl-70 C.
Ac anti-La (SSB) D.
Ac anti-RNP E.
(pag. 2063)
M2353216. In care din urmatoarele entitaþi pot fi intalniþi Ac anti-RNP la titruri crescute
polimiozita A.
LES B.
sclerodermie C.
Boala mixta a þesutului conjunctiv D.
polimialgia reumatica E.
Rezidentiat 2004 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 2063)
M2353217. Care din urmatoarele simptome generale sunt prezente in LES
oboseala A.
transpiraþiile B.
febra C.
anorexia D.
pierderea ponderala E.
(pag. 2062)
M2353218. Care din urmatoarele afirmaþii cu privire la manisfestarile musculo-scheletale din LES nu
sunt adevarate
In LES sunt afectate cel mai frecvent articulaþiile interfalangiene proximale ºi metacarpofalangiene ale
mainii, pumnii ºi genunchii
A.
Eroziunile osteoarticulare sunt frecvente in LES B.
In LES nu apar noduli subcutanaþi C.
Aproape toþi pacienþii prezinta artralgii ºi mialgii D.
Miopatia poate fi inflamatorie sau secundara tratamentului E.
(pag. 2062)
M2353219. Care din urmatoarele manifestari clinice ºi paraclinice nu se asociaza cu prezenþa Ac antifosfolipide
Tromboza A.
Leucopenia B.
Avorturi spontane C.
Pleurezia D.
Trombocitopenia E.
(pag. 2063)
M2353220. Rash-ul malar caracteristic LES se poate localiza pe:
Obraji A.
Piramida nazala B.
Gat C.
Barbie D.
Urechi E.
(pag. 2063)
M2353221. Care sunt manifestarile neuro-psihice mai puþin frecvente in LES
disfuncþia cerebeloasa A.
infarctele focale B.
psihoza C.
sindroamele organice cerebrale D.
disfuncþia cognitiva uºoara E.
(pag. 2063)
M2353222. Care din urmatoarele afirmaþii sunt adevarate in ceea ce priveºte prezenþa Ac anti-nucleari
la pacienþii cu LES
diagnosticul de LES este confirmat de prezenþa anticorpilor antinucleari A.
Ac antinucleari reprezinta cel mai bun test screening B.
Un test AAN pozitiv este specific pentru LES C.
Ac antinucleari apar in titruri scazute la unii indivizi normali D.
Ac antinucleari pot fi prezenþi ºi in alte boli autoimune, infecþii virale, procese inflamatorii cronice E.
Rezidentiat 2004 2005 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 2065)
M2353223. Care din urmatoarele anomalii hematologice pot fi prezente in LES
anemia normocroma normocitara A.
anemia hemolitica B.
leucopenia C.
limfocitoza D.
trombocitopenia E.
(pag. 2065, 2066)
M2353224. Care din urmatoarele medicamente pot induce sindroame lupus-like
methotrexatul A.
D-penicilamina B.
hidralazina C.
hidroxiclorochina D.
chinidina E.
(pag. 2066)
M2353225. Care din urmatorii factori asociaza un prognostic sever al bolii lupice
creatinina serica peste 1,4 mg/dl A.
hipertensiunea arteriala B.
proteinurie peste 2,6 gr/24 ore C.
anemia D.
artrita E.
(pag. 2066)
M2353226. Care din urmatoarele manifestari clinice din LES raspund la tratamentul cu antimalarice
leziunile tegumentare A.
nefrita B.
artrita C.
serozita D.
astenia E.
(pag. 2067)
M2353227. Care din urmatorii agenþi citotoxici sunt folosiþi in LES pentru controlul bolii active
azathioprina A.
ciclosporina B.
ciclofosfamida C.
clorambucilul D.
vinblastina E.
(pag. 2067)
M2553228. Criteriile din 1982 ale Asociatiei Americane de Reumatologie pentru clasificarea lupusului
eritematos sistemic includ:
fotosensibilitate A.
alopecie B.
serozita C.
splenomegalie D.
endocardita Libman-Sachs E.
(pag. 2064)
M2553229. Leziunile renale active reversibile cu risc crescut de progresie spre insuficienta renala in
lupusul eritematos sistemic include:
Rezidentiat 2004 2006 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
vasculita necrozanta A.
semilunele fibroase B.
atrofia tubulara C.
semilunele celulare epiteliale D.
necroza glomerulara E.
(pag. 2065)
M2553230. Care din urmatoarele medicamente pot induce lupus:
interferon alfa A.
clonidina B.
procainamida C.
chinidina D.
hidralazina E.
(pag. 2066)
M2553231. Care din manifestarile lupusului eritematos sistemic nu raspund la imunosupresie:
afectarea miopatica A.
sindromul antifosfolipidic B.
glomerulonefrita in faza finala C.
afectarea articulara D.
anomaliile compostamentale E.
(pag. 2068)
M2553232. Lupusul neonatal consta in:
eruptie tegumentara A.
bloc atrioventricular permanent B.
trombocitopenie tranzitorie C.
afectare renala D.
convulsii E.
(pag. 2066)
M2553233. Pneumonia lupica determina frecvent:
hemoragie intraalveolara A.
dispnee B.
infiltrate fugace radiologice C.
arii de atelectazie D.
hipertensiune pulmonara E.
(pag. 2065)
M2553234. Cele mai frecvente manifestari clinice in lupusul eritematos sistemic sunt:
cutanate A.
renale B.
mioartralgice C.
trombotice D.
sistemice E.
(pag. 2064)
M2553235. Pancreatita acuta in lupusul eritematos sistemic este produsa de:
administrarea glucocorticoizilor A.
administrarea ciclosporinei B.
administrarea azatioprinei C.
activitatea bolii D.
Rezidentiat 2004 2007 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
hidroxiclorochina E.
(pag. 2065)
M2553236. Care din modificarile histologice renale in lupusul eritematos sistemic impun teapie
imunosupresiva:
membranoproliferarea A.
proliferarea difuza B.
proliferarea focala C.
vasculita necrozanta D.
membranoasa fara proliferare E.
(pag. 2065)
M2553237. Diagnosticul de laborator al lupusului eritematos sistemic localizat la nivelul SNC
presupune:
punctie lombara A.
teste pentru anticorpi antineuronali B.
electroencefalograma C.
angiograme D.
examen RMN E.
(pag. 2064)
M2553238. Prezenta anticorpilor anti Ro ( SS-A) in lupusul eritematos se asociaza cu:
lupusul indus medicamentos A.
lupusul cu AAN negativi B.
risc hemoragic C.
sindrom Sjogren D.
deficienta mostenita a complementului E.
(pag. 2063)
M2553239. Titrurile crescute de anticorpi anti ADNds in lupusul eritematos sistemic au semnificatie de:
indicator al activitatii clinice A.
risc de nefrita B.
relativa specificitate pentru boala C.
risc de infectii D.
risc trombotic E.
(pag. 2063)
M2553240. Criteriile din 1982 pentru diagnosticul de lupusul eritematos sistemic cu anomalii
imunologice include:
anticorpi anti RNP A.
anticorpi anti ADNdc B.
VDRL fals pozitiv C.
test Coombs pozitiv D.
anticorpi anti Sm E.
(pag. 2064)
M2553241. Tratamentul trombocitopeniei severe din lupusul eritematos sistemic consta in:
doze mari de glucocorticoizi A.
splenectomie B.
gamaglobuline intravenos C.
imunosupresoare D.
plasmafereza E.
Rezidentiat 2004 2008 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 2065)
M2553242. Asocierea nivelurilor foarte scazute ale CH50 cu valori normale ale C3 in lupusul eritematos
sistemic are semnificatie de:
pozitivitate pentru AAN A.
asociere frecventa cu LES B.
deficienta congenitala C.
asociere cu sindromul antifosfolipidic D.
prognostic rezervat E.
(pag. 2065)
M2553243. Lupusul eritematos cutanat subacut se exprima clinic prin:
afectare neurologica A.
artrite B.
cicatrici C.
dermative extensive recurente D.
fotosensibilitate E.
(pag. 2063)
M2553244. Leziunile din lupusul eritematos discoid constau in:
cicatrici A.
alopecie ireversibila B.
telangiectazii C.
hiperpigmentare D.
obstructii foliculare E.
(pag. 2063)
M2553245. Efectele adverse ale tratamentului cu agenti citotoxici in lupusul eritematos sistemic
constau in:
diabet zaharat A.
infectii herpes zoster B.
alopecie C.
risc de malignitate D.
supresia maduvei osoase E.
(pag. 2067)
M2553246. Indicatiile tratamentului cu antimalarice in lupusul eritematos sistemic sunt:
artritele A.
dermatitele B.
vasculita retiniana C.
astenia D.
serozita E.
(pag. 2067)
M2553247. Datele de laborator in nefrita lupica activa include:
proteinuria /24h A.
cilindrii celulari B.
hematuria C.
leucocituria D.
creatinina serica E.
(pag. 2066)
M2553248. Care din urmatoarele caracteristici definesc artritele din lupusul eritematos sistemic:
Rezidentiat 2004 2009 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
durere sau tumefiere A.
afectare a doua sau mai multe articulatii B.
caracter eroziv C.
caracter intermitent D.
evolutie favorabila E.
(pag. 2064)
M2553249. Cele mai frecvente manifestari hematologice in lupusul eritematos sistemic sunt:
anemia normocitara normocroma A.
leucopenia < 4000/mm3 B.
limfopenia < 1500/mm3 C.
anemia hemolitica D.
anticoagulantul lupic E.
(pag. 2064)
M2553250. Manifestarile clinice ale prezentei anticoagulantului lupic si anticardiolipinei sunt:
tromboze arteriale si venoase A.
trombocitopenia B.
insuficienta cardiaca C.
avorturi recurente D.
embolii renale E.
(pag. 2065)
M2553251. Bolile cu care lupusul eritematos sistemic poate fi confundat sunt:
scleroza multipla A.
epilepsia B.
artrita reumatoida C.
purpura trombocitopenica idiopatica D.
panarterita nodoasa E.
(pag. 2066)
M2553252. Formele de nefrita lupica cu evolutie favorabila sunt:
nefrita mezangioproliferativa A.
nefrita proliferativa difuza B.
nefrita mezangiala C.
nefrita proliferativa focala usoara D.
nefrita cu titru crescut de anti ADNds E.
(pag. 2063)
M2553253. Care din urmatoarele caracteristici definesc lupusul indus medicamentos:
manifestari renale rare A.
titruri mari de anti ADNds B.
alterari ale ratei de acetilare C.
persistenta simptomelor la sistarea administrarii medicamentelor D.
manifestari sistemice si poliartrita frecvente E.
(pag. 2066)
M2653254. Alegeþi afirmaþiile corecte in legatura cu necroza tubulara acuta
poate fi determinata (cauzata) de infecþii A.
este de obicei cauza de insuficienþa renala cronica (IRC) B.
poate fi determinata (cauzata) de substanþe nefrotoxice C.
este de obicei cauza de insuficienþa renala rapid progresiva (IRRP) D.
Rezidentiat 2004 2010 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
este cauza obiºnuita (frecventa) de insuficienþa renala acuta (IRA) E.
(pag. 1647)
M2653255. Alegeþi afirmaþiile corecte in legatura cu sindromul hepatorenal
este o forma particulara, agresiva de insuficienþa renala cronica (IRC) A.
azotemia se poate instala progresiv, in saptamini sau luni B.
azotemia poate fi precipitata de administrarea exagerata a diureticelor C.
complica frecvent insuficienþa hepatica datorata cirozei hepatice D.
retenþia activa de sodiu este un raspuns tardiv alaturi de vasoconstricþia intrarenala E.
(pag. 1658)
M2653256. Alegeþi valorile principalilor indici urinari care caracterizeaza insuficienþa renala acuta (IRA)
prerenala (azotemia prerenala)
concentrarea sodiului urinar mai mare de 20 mmol/l A.
raportul dintre ureea urinara ºi cea plasmatica sub 3 B.
raportul uree/creatinina plasmatica sub 10-15 C.
raportul creatinina urinara/creatinina plasmatica peste 40 D.
indexul insuficienþei renale sub 1 E.
(pag. 1663)
M2653257. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la hiperkaliemia din insuficienþa renala acuta (IRA)
acidoza metabolica poate exacerba hiperkaliemia prin scaderea efluxului de potasiu din celule A.
hiperkaliemia sub 6,0 mmol/l este in general asimptomatica B.
hiperkaliemia este mai redusa in IRA datorata rabdomiolizei C.
la pacienþii cu hemoliza ºi sindrom de liza tumorala hiperkaliemia este severa D.
apariþia de anomalii (tulburari) electrocardiografice se inregistreaza in cazurile de hiperkaliemie severa E.
(pag. 1664)
M2653258. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la hiperfosfatemia din insuficienþa renala acuta (IRA)
in caz de hemoliza hiperfosfatemia este uºoara A.
depozitarea metastatica a fosfatului de calciu poate duce la hipofosfatemie simptomatica B.
hiperfosfatemia severa apare secundar rabdomiolizei C.
rezistenþa þesuturilor la acþiunile paraþormonului (Pþ) poate agrava hiperfosfatemia D.
hiperfosfatemia uºoara este aproape invariabila in IRA E.
(pag. 1664)
M2653259. Alegeþi masurile terapeutice considerate a fi utile in insuficienþa renala acuta (IRA)
nu exista masuri profilactice specifice, de importanþa suprema A.
inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ACE) trebuie utilizaþi cu precauþie la pacienþii cu boala
renovasculara
B.
diureza alcalina forþata poate agrava leziunile renale datorate metotrexatului C.
restricþia aportului de proteine la aproximativ 0,6 g / Kg / zi, proteine cu valoare biologica mare este indicata D.
aportul caloric trebuie redus paralel cu creºterea azotemiei E.
(pag. 1665-1666)
M2653260. Alegeþi indicaþiile posibile ale biopsiei renale in insuficienþa renala acuta (IRA)
insuficienþa renala acuta de cauza prerenala A.
in situaþiile in care cauza azotemiei renale intrinseci este neclara B.
sindromul hemolitic uremic C.
IRA secundara vasculitelor D.
pielonefrita acuta E.
(pag. 1663)
Rezidentiat 2004 2011 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2653261. Alegeþi factorii (indicatorii) de prognostic rezervat din insuficienþa renala acuta (IRA)
oliguria (sub 400 ml/zi) la prezentare A.
virsta inaintata B.
insuficienþele pluriorganice C.
prezenþa unor deteriorari subclinice ale funcþiei renale D.
creatinina serica peste 3 mg/dl la prezentare E.
(pag. 1666)
M2653262. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la nefritele interstiþiale alergice induse de medicamente
prezenþa cilindrilor granulari mari (hialini) sunt probabil datoraþi fibrozei interstiþiale A.
prezenþa cilindrilor hematici sunt caracteristici B.
prezenþa cilindrilor granuloºi nepigmentari sunt sugestivi pentru nefrita interstiþiala C.
evidenþierea unei eozinurii (peste 5% din leucocitele urinare) este obiºnuita in nefritele alergice induse de
medicamente
D.
in nefrita interstiþiala indusa de antiinflamatoarele nesteroidice in urina pot predomina limfocitele E.
(pag. 1661)
M2653263. Bolnavii cu nefrita lupica (NL):
In fazele incipiente ale bolii sunt asimptomatici A.
Biopsia renala nu este necesara pentru precizarea formei de NL B.
Au complement seric crescut C.
Ac anti AND dc in titru mare D.
Forma de NL difuz proliferativa in absenta tratamentului duce la IRA E.
(pag. 2063)
M2653264. Criteriile de diagnostic in LES sunt:
Proteinuria de 0.2g/zi A.
Artrita simetrica cu eroziuni si decalcificari juxtaarticulare B.
Crize comitiale fara alte cauze C.
Trombocitoza D.
Teste serologice fals pozitive pentru lues E.
(pag. 2064)
M2653265. Urmatoarele manifestari pleuropulmonare pot apare in cadrul LES:
Pneumonia lupica cu raspuns favorabil la glucocorticoizi A.
Hemoragia masiva intraalveolara B.
Revarsatul pleural C.
Sdr Caplan D.
Pneumonia infectioasa, cea mai frecventa cauza de infiltrat pulmonar in LES E.
(pag. 2065)
M2653266. Urmatoarele analize de laborator sunt utile in aprecierea eficientei tratamentului si evolutiei
LES:
VSH A.
Proteinuria de 24 de ore B.
Proteina C reactiva C.
Anticorpii antinucleari D.
Anticorpii anti AND dc E.
(pag. 2065-2066)
M2653267. Copiii nascuti din mame cu LES prezinta:
Anomalii fetale induse Dexametazona administrata mamei pentru suprimarea activitatii bolii A.
Rezidentiat 2004 2012 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Trombocitoza tranzitorie B.
Eruptii tegumentare C.
Rar bloc AV permanent D.
Trombocitopenie tranzitorie E.
(pag. 2066)
M2653268. In inducerea lupusului medicamentos sunt incriminate urmatoarele medicamente:
Alfa-interferonul A.
Eritromicina B.
Cefalosporinele C.
Clorpromazinul D.
D-penicilamina E.
(pag. 2066)
M2653269. In tratamentul LES:
Artralgiile si mialgiile beneficiaza de AINS A.
Manifestarile cutanate se agraveaza la administrarea de Hidroxiclorochina B.
Pacientii cu NL tratati cu Ciclofosfamid fac mai frecvent insuficienta renala C.
Serozitele indiferent de gravitate obliga la administrare de glucocorticoizi D.
Anticonceptionalele orale sunt interzise la pacientele cu istoric de tromboza,0 E.
(pag. 2067)
M2653270. Urmatoarele manifestari ale LES raspund la tratamentul cu imunosupresoare:
Tulburarile de coagulare A.
Anomaliile comportamentale B.
GN in stadiul final C.
Manifestarile neurologice D.
GN focala proliferativa E.
(pag. 2068)
M2653271. Lupusul indus medicamentos se intilneste cel mai frecvent dupa administrare de:
Eþosuximide A.
Hidralazina B.
Procainamida C.
Anticonceptionale orale D.
D-penicilamina E.
(pag. 2066)
M2653272. In LES tratamentul imunosupresor agresiv se impune in urmatoarele cazuri:
Glomerulonefrita mezangiala A.
Glomerulonefrita focala proliferativa B.
Glomerulonefrita difuza proliferativa C.
Glomerulonefrita membranoproliferativa D.
In toate situatiile mai sus mentionate E.
(pag. 2065)
M2653273. Anomaliile hematologice intilnite in LES sunt:
Anemia normocroma, normocitara A.
Trobocitoza ca marker de inflamatie B.
Anemia hemolitica prin Ac antieritrocitari C.
Leucocitoza cu limfopenie D.
Leucopenia cu neutropenie E.
Rezidentiat 2004 2013 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 2065, 2066)
M2653274. Factori de prognostic nefavorabil in boala lupica sunt:
Hipertensiunea arteriala A.
Creatinina serica de 1,8mg% B.
Proteinuria de 2g/24 h C.
Starea socioeconomica precara D.
Hipoalbuminemia si hipocomplementemia in momentul diagnosticului E.
(pag. 2066)
M2653275. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul pacientilor cu sindrom antifosfolipidic sunt
adevarate, cu exceptia:
Sindroamele trombotice raspund la glucocorticoizi A.
Heparina previne trombozele arteriale si venoase B.
Warfarina in administrare cronica, este cel mai eficient medicament in prevenirea trombozelor arteriale si
venoase la bolnavii cu sindrom antifosfolipidic
C.
Rolul Aspirinei in prevenirea trombozelor arteriale este neclar D.
Sindroamele hemoragipare raspund de obicei la glucocorticoizi E.
(pag. 2065, 2068)
M2853276. Efectele nedorite ale terapiei cronice cu glucocorticoizi include:
miopatii A.
psihoza B.
hiperkalemie C.
insomnie D.
infectii E.
(pag. 2067)
M2853277. Criteriile din 1982 pentru clasificarea lupusul eritematos sistemic sunt:
serozita A.
lupus discoid B.
fotosensibilitate C.
convulsii sau psihoza fara alte cauze D.
proteinurie sub 0,5 g% sau mai mare decat 3+ sau cilindri celulari E.
(pag. 2064)
M2853278. Manifestari clinice in lupusul eritematos sistemic pot fi urmatoarele:
paniculite A.
poliartrite erozive B.
ascita C.
hepatomegalie D.
diaree E.
(pag. 2064)
M2853279. Urmatoarele manifestari clinice nu pot apare in lupusul eritematos sistemic:
diaree A.
splenomegalie B.
poliartrite erozive C.
disfunctie cognitiva D.
sindrom nefritic E.
(pag. 2064)
M2853280. Intre criteriile Asociatiei Americane pentru Reumatism folosite in vederea diagnosticarii
Rezidentiat 2004 2014 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
lupusului eritematos sistemic sunt prezente urmatoarele:
ulceratii orale A.
anemie hemolitica B.
alopecie C.
convulsii fara alte cauze D.
miocardita E.
(pag. 2064)
M2853281. Medicamentele care pot determina cel mai frecvent un sindrom asemanator lupusului
eritematos sistemic sunt:
procainamida A.
izoniazida B.
hidralazina C.
poctolol D.
D-penicilamina E.
(pag. 2066)
M2853282. In legatura cu tratamentul in lupusul eritematos sistemic sunt adevarate urmatoarele:
dermatitele din lupusul eritematos sistemic pot raspunde la antimalarice A.
glucocorticoizii sistemici se administreaza la pacientii cu boala invalidanta B.
imunizarile cu vaccin gripal si pneumococi sunt interzise C.
dozele de prednison de 15 mg ziolnic sau mai putin de obicei nu suprima axul hipotalamo-hipofizar D.
unele cazuri de lupusul eritematos sistemic beneficiaza de tratament curativ E.
(pag. 2067)
M2853283. Urmatoarele manifestari clinice ale lupusului eritematos sistemic nu apar in criteriile
Asociatiei Americane pentru Reumatism:
proteinurie peste 0,5 g% A.
alopecie B.
ulceratii nazofaringiene C.
VDRL fals pozitiv D.
miopatii/miozita E.
(pag. 2064)
M2953284. Tabloul clinic din LES este caracterizat prin
autoanticorpii nu sunt detectati la debutul bolii A.
15-25% din pacientii cu LE discoidal vor dezvolta ulterior LES B.
la debut poate interesa un singur organ C.
apare disfunctie cognitiva severa foarte frecvent D.
nefrita difuza evolueaza spre IRC fara tratament E.
(pag. 2062-2063)
M2953285. In LES anticoagulantul lupic,anticardiolipina,vdrl poziriv se asociaza cu
lupus medicamentos A.
tromboza B.
manifestari renale C.
boala valvulara cardiaca D.
avorturi provocate E.
(pag. 2063)
M2953286. Diagnosticul de LES se poate pune cu o specificitate de 98% si o sensibilitate de 97%
rash malar A.
Rezidentiat 2004 2015 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
artrite B.
ac anti-ADN negativi C.
proteinurie<0,5g ºi cilindri celulari D.
serozita E.
(pag. 2064)
M2953287. Lupusul indus medicamentos poate fi produs de:
metil-dopa A.
etosuximide B.
clorpromazina C.
d-penicilamina D.
amiodarona E.
(pag. 2066)
M2953288. Referitor la prezenþa anticorpilor antinucleari in LES urmatoarele afirmaþii sunt false:
anemia hemolitica este corelata cu prezenþa anticorpilor antieritrocitari A.
anticorpii anti-ADN sunt specifici ºi sensibili. B.
anticorpii anti-SM sunt sensibili dar nu specifici C.
anticorpii anti-RNP asociaza la pacienþii cu LES fara anticorpi anti-ADN risc crescut de nefrita D.
prezenþa anticorpilor antinucleari in LES nu este specifica acestei afecþiuni E.
(pag. 2063)
Rezidentiat 2004 2016 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Tema nr. 54
Spondilita anchilozanta
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
M1154001. Antigenul de histocompatibilitate HLA-B27 este prezent in proportie de 90% la pacientii cu
urmatoarele afectiuni:
boala Behcet A.
spondilita anchilozanta B.
artrita reumatoida C.
sindrom Sjogren D.
boala mixta de tesut conjunctiv E.
(pag. 2095)
M1154002. Intre manifestarile precoce ale spondilitei anchilozante se numara:
fibroza pulmonara A.
sacroileita B.
rash-ul cutanat C.
limitarea flexiei coloanei crevicale D.
eritemul nodos E.
(pag. 2094)
M1254003. Care dintre urmatoarele caracteristici nu se constituie in criterii de definire a caracterului
inflamator al durerilor vertebrale din spondilita anchilozanta ?
debutul insidios. A.
redoarea matinala. B.
ameliorarea cu exercitiul sau activitatea C.
debutul peste 60 de ani D.
durata mai mare de 3 luni (inaintea prezentarii la medic) E.
(pag. 2095)
M1254004. Care dintre modificarile radiologice vertebrale enumerate nu este caracteristica spondilitei
anchilozante ?
scleroza reactiva a marginilor anterioare a corpilor vertebrali cu eroziuni la acest nivel (aspect de vertebra
"patrata)
A.
anchiloza osoasa a articulatiilor interapofizare posterioare. B.
prezenta osteofitelor C.
prezenta sindesmofitelor. D.
rectitudinea coloanei vertebrale lombare. E.
(pag. 2096)
M1254005. Care dintre urmatoarele manifestari extraarticulare nu face parte din tabloul clinic al
spondilitei anchilozante ?
uveita anterioara acuta A.
manifestarile enterale B.
insuficienta aortica C.
sindromul sicca D.
nefropatia cu IgA E.
Rezidentiat 2004 2017 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 2095)
M1254006. Care dintre afirmatiile privind testul Schober este adevarata ?
reprezinta o metoda de evaluare a expansiunii toracice A.
reprezinta o metoda de apreciere a flexiei coloanei lombare B.
reprezinta metoda de evaluare a mobilitatii si durerii la nivelul articulatiei soldului C.
reprezinta metoda de evaluare semicantitativa a secretiei lacrimale D.
reprezinta o manevra de provocare a durerii la nivelul articulatiilor sacroiliace E.
(pag. 2095)
M1254007. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tabloul clinic al spondilitei anchilozante nu este
adevarata ?
debutul bolii este, in majoritatea cazurilor, dupa 40 de ani. A.
in forma cu debut juvenil tabloul clinic este dominat de artritele periferice sientezite. B.
simptomele constitutionale (febra, anorexie, scadere ponderala, transpiratii nocturne) pot constitui
modalitati de debut ale bolii.
C.
durerea toracica si limitarea expansiunii cutiei toracice pot reprezenta forme de debut ale bolii. D.
artritele de sold si umeri pot apare precoce in evolutia bolii. E.
(pag. 2095)
M1254008. Care dintre urmatoarele modificari nu se constituie in criterii de diagnostic ale spondilitei
anchilozante definite?
istoric de durere inflamatorie de spate. A.
limitarea miscarilor coloanei lombare in plan sagital si frontal. B.
limitarea expansiunii cutiei toracice. C.
sacroileita definita radiologic. D.
prezenta sindesmofitelor lombare. E.
(pag. 2096)
M1254009. Care dintre urmatoarele caracteristici nu se constituie in criterii de definire a caracterului
inflamator al durerilor vertebrale din spondilita anchilozanta ?
debutul insidios. A.
redoarea matinala. B.
ameliorarea cu exercitiul sau activitatea C.
debutul peste 60 de ani D.
durata mai mare de 3 luni (inaintea prezentarii la medic) E.
(pag. 2095)
M1354010. Care dintre urmatoarele bacterii enterice sunt cert implicate in patogenia SA?
Klebsiella pneumoniae A.
Clostridium difficile B.
Gardnerella vaginalis C.
Borrelia burgdorferi D.
Micoplasma pneumoniae E.
(pag. 2095)
M1354011. Care este cea mai frecventa manifestare extraarticulara la pacientii cu SA?
insuficienta aortica A.
uveita cronica anterioara B.
boala inflamatorie intestinala C.
uretrita D.
pleurezie E.
(pag. 2095)
Rezidentiat 2004 2018 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M1354012. Care este cea mai frecventa indicatie de interventie chirurgicala la pacientii cu spondilita
anchilozanta?
artrita severa de sold A.
insuficienta aortica B.
subluxatia atlanto-axoidiana C.
artrita de genunchi D.
atacurile de irita E.
(pag. 2097)
M1454013. Cea mai frecventa manifestare extraarticulara in spondilita anchilozanta este:
insuficienta aortica A.
colita ulceroasa B.
uveita acuta anterioara C.
pericardita constrictiva D.
nefropatia cu IgA E.
(pag. 2095)
M1454014. Care din urmatoarele preparate nu are un rol terapeutic in spondilita anchilozanta:
sulfasalazina A.
metotrexat B.
diclofenac C.
glucocorticoizii sistemici D.
aspirina E.
(pag. 2097)
M1454015. Cea mai serioasa complicatie a afectarii coloanei vertebrale este:
spondilolistezis A.
'coloana de bambus ' B.
artrita inflamatorie C.
anchiloza osoasa D.
fractura E.
(pag. 2096)
M1554016. Metotrexatul administrat in spondilita anchilozanta este eficient in ameliorarea:
sacroileitei A.
artritei periferice B.
manifestarilor oculare C.
complicatiilor renale D.
prevenirea complicatiilor pulmonare E.
(pag. 2096)
M1554017. Afectarea renala in spondilita anchilozanta consta in:
nefropatie mezangiala cu imunoglobuline A A.
necroza papilara B.
litiaza oxalica C.
insuficienta renala acuta D.
necroza corticala acuta E.
(pag. 2095)
M1554018. Doza de sulfasalazina utilizata in spondilita anchilozanta este:
0,5 g/zi A.
1 g/zi B.
Rezidentiat 2004 2019 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
2-3 g/zi C.
2-3 g/saptamana D.
0,5 g/kgc/zi E.
(pag. 2096)
M1554019. Atigenul de histocompatibilitate cel mai frecvent intalnit la pacientii cu spondilita
anchilozanta este:
HLA-B27 A.
HLA-A2 B.
HLA-B3 C.
HLA-DR2 D.
HLA-DRw4 E.
(pag. 2094)
M1554020. Metotrexatul administrat in spondilita anchilozanta este eficient in ameliorarea:
sacroileitei A.
artritei periferice B.
manifestarilor oculare C.
complicatiilor renale D.
prevenirea complicatiilor pulmonare E.
(pag. 2096)
M1654021. In SA urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu EXCEPTIA:
Sulfasalazina amelioreaza testele inflamatorii si reduce simptomele articulare A.
Artritele periferice reactioneaza favorabil la administarea de Metotrexat B.
Glucocorticoizii sistemici nu si-au dovedit rolulul terapeutic C.
Efectele adverse ale Fenilbutazonei sunt anemia aplastica si agranulocitoza D.
Fenilbutazona in doze de 75mg administrata o data pe zi este cel mai eficient agent terapeutic in SA E.
(pag. 2096)
M1654022. In SA:
Expansiunea cutiei toracice >5 cm A.
Creste capacitatea vitala B.
Scade capacitatea functionala reziduala C.
Distanta occiput perete scade D.
Nivelul seric de Ig A este frecvent crescut E.
(pag. 2096)
M2254023. Aprecierea flexiei coloanei lombare se poate face prin:
presiune directa A.
testul Schober B.
testul Meyenburg C.
testul Rose D.
testul Heller E.
(pag. 2095)
M2254024. Uveita acuta anterioara in spondilita anchilozanta intereseaza:
irisul A.
camera anterioara B.
camera posterioara C.
sclerotica D.
muschii ciliari E.
Rezidentiat 2004 2020 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 2095)
M2254025. Afectarea coloanei cervicale in spondilita anchilozanta determina:
flectarea posterioara a gatului A.
flectarea anterioara a gatului B.
flectarea laterala a gatului C.
distorsiunea gatului D.
torticolis E.
(pag. 2095)
M2254026. Constituirea semnelor fizice sugestive de spondilita anchilozanta poate sa nu fie precedata
de:
dureri cu caracter progresiv A.
dureri constante B.
febra C.
pierdere ponderala D.
simptome semnificative E.
(pag. 2095)
M2254027. Scaderea mobilitatii zonelor afectate in spondilita anchilozanta este proportionala cu:
gradul anchilozei A.
spasmul muscular B.
intensitatea durerii C.
intensitatea procesului inflamator D.
varsta pacientului E.
(pag. 2095)
M2254028. Spondilita anchilozanta este o boala:
degenerativa A.
metabolica B.
inflamatorie C.
neoplazica D.
endocrina E.
(pag. 2094)
M2254029. Spondilita anchilozanta face parte din grupul:
spondiloartopatiilor A.
afectiunilor reumatice B.
pleonestozelor C.
poliartritelor cronice evolutive D.
pancondritelor E.
(pag. 2094)
M2254030. Tesutul de granulatie la nivelul coloanei vertebrale in spondilita anchilozanta se localizeaza
la:
nivelul inelului fibros al discului cartilaginos A.
la marginea corpului vertebral B.
la nivel encondral C.
la jonctiunea dintre inelul fibros cartilaginos si marginea corpului vertebral D.
la nivelul corpului vertebral E.
(pag. 2094)
M2254031. Care este cea mai serioasa complicatie a afectarii coloanei vertebrale in spondilita
Rezidentiat 2004 2021 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
anchilozanta?
osteoporoza A.
cifoza B.
fractura C.
luxatia D.
hoperlordoza E.
(pag. 2096)
M2254032. Care segment al coloanei vertebrale este cel mai afectat in spondilita anchilozanta?
cervical A.
toracic superior B.
toracic inferior C.
lombar D.
sacrat E.
(pag. 2096)
M2254033. Care test are valoare diagnostica in spondilita anchilozanta?
prezenta HLA B27 A.
cresterea vitezei de sedimentare a eritrocitelor B.
cresterea nivelului proteinei C reactive C.
cresterea fosfatazei alcaline D.
nici unul E.
(pag. 2096)
M2254034. Care sunt cele mai precoce modificari radiologice ale articulatiilor sacroiliace in spondilita
anchilozanta?
voalarea marginilor corticale ale osului subcondral A.
eroziunile B.
scleroza C.
pseudolargirea spatiului articular D.
stergerea articulatiei E.
(pag. 2096)
M2254035. La ce nivel apar cel mai precoce modificarile radiologice la nivelul coloanei vertebrale in
spondilita anchilozanta?
in coloana cervicala A.
la jonctiunea lombosacrata B.
la nivelul articulatiilor sacroiliace C.
la nivelul vertebrelor toracale D.
la nivelul cozii de cal E.
(pag. 2096)
M2254036. Pentru precizarea diagnosticului de spondilita anchilozanta, care dintre criteriile New York
trebuie sa inspteasca prezenta radiografica a sacroileitei?
istoric de durere inflamatorie in spate A.
limitarea miscarilor coloanei lombare B.
limitarea expansiunii toracice C.
nici unul D.
unul E.
(pag. 2096)
M2254037. Care dintre preparate constituie tratamentul specific al spondilitei anchilozante?
indometacinul A.
Rezidentiat 2004 2022 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
fenilbutazona B.
sulfasalazina C.
nici unul D.
orcare E.
(pag. 2096)
M2254038. Voloana de bambus apare in:
artrita reactiva A.
spondilartropatiile nediferentiate B.
spondilartropatiile diferentiate C.
spondilita anchilozanta D.
sindromul Behcet E.
(pag. 2095)
M2254039. Vilozitatile sinoviale exuberante in spondilita anchilozanta sunt prezente in:
artrita reumatoida A.
sacroileita B.
afectarea vertebrala C.
artrita periferica D.
spondilartropatia juvenila E.
(pag. 2095)
M2254040. Ce afectiuni renale pot insoti spondilita anchilozanta?
glomerulonefrita cronica A.
pusee de glomerulonefrita acuta B.
nefroza C.
nefropatia cu IgA D.
litiaza E.
(pag. 2095)
M2254041. In spondilita anchilozanta este insotita obligator de:
Klebsiella pnuominiae A.
bacterii enterice B.
HLA B27 C.
toate elementele de mai sus D.
nici unul din elementele de mai sus E.
(pag. 2095)
M2254042. Rata prevalentei bolii in familiile cu spondilita anchilozanza este intre :
7-9 % A.
1o-20 % B.
21-30 % C.
31-40%- D.
peste 50% E.
(pag. 2094)
M2354043. Care din urmatoarele afirmaþii cu privire la artrita periferica din SA sunt false
este asimetrica A.
apare in orice stadiu de boala B.
se intaneºte la aproximativ 30% din pacienþi C.
este frecvent simetrica D.
se insoþeºte de redoare matinala E.
Rezidentiat 2004 2023 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 2095)
M2354044. Care este cea mai frecventa manifestare extraarticulara in SA
uveita anterioara acuta A.
insuficienþa aortica B.
pleurezia C.
conjunctivita D.
uretrita E.
(pag. 2095)
M2354045. Ce apreciaza testul Schober
flexia coloanei vertebrale cervicale A.
extensia coloanei vertebrale lombare B.
flexia coloanei vertebrale lombare C.
flexia coloanei vertebrale dorsale D.
extensia coloanei vertebrale cervicale E.
(pag. 2095)
M2354046. Care este valoarea normala a testului Schober
5 cm A.
4 cm B.
3 cm C.
2 cm D.
1 cm E.
(pag. 2095)
M2354047. Care din urmatoarele antigene ale complexului major de histocompatibilitate se coreleza cu
SA
HLA DR2 A.
HLA B27 B.
HLA DR4 C.
HLA B8 D.
HLA DR3 E.
(pag. 2094)
M2354048. Care din urmatoarele bacterii sunt cert implicate in patogenia SA
Neisseria gonorrhoeae A.
Klebsiella pneumoniae B.
Ureoplasma urealyticum C.
Borrelia Burdorferi D.
Clostridium difficile E.
(pag. 2095)
M2554049. In spondilita anchilozanta este determinat frecvent antigenul de histocompatibilitate:
HLA-DR4 A.
HLA-DRw B.
HLA-B27 C.
HLA-DR16 D.
HLA-DR3 E.
(pag. 2094)
M2554050. Manifestarea precoce in spondilita anchilozanta este:
artrita cricoaritenoidiana A.
Rezidentiat 2004 2024 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
aspectul de 'coloana de bambus' B.
osteofitoza C.
mononevrita multiplex D.
sacroileita E.
(pag. 2094)
M2554051. Afectarea renala in spondilita anchilozanta este frecvent data de:
infarctul renal A.
nefropatie interstiþiala B.
glomerulonefrita acuta rapid progresiva C.
nefropatia cu IgA D.
insufucienþa renala acuta E.
(pag. 2095)
M2554052. In cadrul diagnosticului difereneþial cu spondilita anchilozanta, calcificarea ºi osificarea
ligamentelor paraspinoase poate apare in:
artrita reumatoida A.
hiperostoza scheletala idiopatica difuza B.
herniile intraspongioase C.
polimiozita D.
sclerodermie E.
(pag. 2096)
M2554053. In tratamentul non-medicamentos al spondilizei anchilozante, cel mai important mijloc este:
repausul A.
drenajul postural B.
regimul hipolipidic C.
exerciþiul fizic D.
corecþia cu aparat gipsat E.
(pag. 2096)
M2554054. Administrarea de glucocorticoizi local in spondilita anchilozanta este recomandata in cazul:
entezopatiilor persistente A.
fracturilor pe osteoporoza B.
formarii sindesmofitelor C.
simfizarii articulaþiilor sacroiliace D.
subluxaþiei atlantoaxiale E.
(pag. 2097)
M2554055. Cel mai frecvent indicaþia tratamentului chirurgical ortopedic in spondilita anchilozanta
este recomandata pentru:
artrita umarului A.
artritele antepiciorului B.
artrita severa de ºold C.
sacroileita D.
artrita cotului E.
(pag. 2097)
M2654056. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la osteodistrofia renala
osteomalacia indusa de aluminiu este legata de depozitarea aluminiului la nivelul osteoidului frontal A.
osteomalacia indusa de aluminiu implica un turnover osos crescut B.
simptomele clinice ale osteodistrofiei renale sunt prezente la majoritatea pacienþilor cu insuficienþa renala C.
Rezidentiat 2004 2025 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
cronica avansata
osteita fibroasa chistica este mai frecventa la adulþi decit la copii D.
hiperparatiroidismul secundar se instaleaza mai frecvent brusc E.
(pag. 1670)
M2654057. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la tratamentul hiperparatiroidismului secundar din
uremie
administrarea de antiacizi ce conþin citraþi este indicata A.
administrarea agenþilor orali ce leaga fosfatul este utila B.
nu se asociaza administrarea hidroxidului de aluminiu cu carbonatul de calciu C.
se urmareºte reducerea nivelului Pþ sub 120 pg/ml D.
administrarea de corticoizi este contraindicata E.
(pag. 1671)
M2654058. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la hipertensiunea arteriala (HTA) din stadiu final al
bolii renale
reninemia este de obicei normala A.
restricþia de apa nu amelioreaza HTA B.
in nefropatiile cu pierdere de sare HTA poate lipsi C.
HTA nu se amelioreaza prin dializa D.
nitropusiatul administrat i.v. nu controleaza in general HTA E.
(pag. 1671)
M2654059. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la pericardita uremica
revarsatul pericardic este de obicei serocitrin A.
anticoagulantele sistemice sunt recomandate in toate cazurile B.
apariþia pericarditei nu este evitata prin dializa timpurie C.
pericardiocenteza ºi instilarea de glucocorticoizi pot fi eficiente in tamponada pericardica D.
pericardita uremica continua sa fie o complicaþie obiºnuita (comuna, frecventa) E.
(pag. 1671)
M2654060. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la terapia hiperkalemiei in insuficienþa renala cronica
kayexalatul este utilizat in controlul pe termen scurt al hiperkalemiei A.
sulfonat polistirenul de sodiu se utilizeaza in asociere cu administrarea sorbitolului B.
administrarea de inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (ECA) poate scadea hiperpotasemia C.
administrarea pentamidinei este utila (recomandata) D.
corecþia cu bicarbonat de sodiu este tratamentul de elecþie in hiperkalemia indusa de acidoza E.
(pag. 1670)
M2654061. Alegeþi afirmaþiile corecte in legatura cu homeostazia potasiului in insuficienþa renala
cronica
cei mai mulþi pacienþi prezinta hiperpotasemie inca din stadiile incipiente A.
efectele hiperpotasemiei asupra cordului sunt neglijabile B.
triamterenul nu influenþeaza nivelul seric al potasiului C.
beta-blocantele pot scadea potasemia D.
perturbarile echilibrului potasiului sunt responsabile de simptomele clinice doar daca rata filtrarii
glomerulare (RFG) scade sub 10 ml/min
E.
(pag. 1670)
M2654062. Din punct de vedere morfopatologic, artritele periferice din SA au urmatoarele caracteristici
cu exceptia:
Formarea de panus A.
Hiperplazie sinoviala B.
Rezidentiat 2004 2026 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Eroziuni cartilaginoase centrale C.
Absenta depozitelor de fibrina D.
Vilozitati sinoviale exuberante E.
(pag. 2094)
M2654063. HLA-B 27:
Se intilneste in artropatia psoriazica periferica A.
Este markerul genetic al SASN B.
Este absent la bolnavii cu boala Crohn care asociaza afectare articulara C.
Se intilneste la peste 90% din pacientii cu spondilita psoriazica D.
Este prezent la 60% din bolnavii diagnosticati cu spondilita anchilopoetica (SA) E.
(pag. 2094)
M2654064. In SASN raspunsul terapeutic cel mai bun s-a obtinut la administrarea de:
Ketoprofen A.
Fenilbutazona B.
Naproxen C.
Indometacin D.
Diclofenac E.
(pag. 2096)
M2654065. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul artritelor reactive sunt adevarate, cu
exceptia:
Sulfasalazina la pacientii cu artrita reactiva persistenta A.
Indometacin 75-150mg/zi B.
Fenilbutazona ca medicatie de prima alegere C.
Sarurile de aur si D-Penicilamina sunt ineficiente D.
Leziunile entezitice beneficiaza de administrarea intralezionala de glucocorticoizi E.
(pag. 2099-2100)
M2654066. Durerea inflamatorie de coloana in SA, se caracterizeaza prin:
Exacerbare nocturna A.
Debut peste 50 de ani B.
Nu se asociaza cu redoare matinala C.
Localizare in regiunea lombara superioara D.
Ameliorare la repaus E.
(pag. 2095)
M2654067. In SA:
Nivelul seric de Ig A normal A.
Expansiunea cutiei toracice >5 cm B.
Creste capacitatea vitala C.
Scade capacitatea functionala reziduala D.
Distanta occiput perete creste E.
(pag. 2096)
M2654068. Urmatoarele afirmatii referitoare la uveita anterioara din SA sunt false, cu exceptia:
Debutul este insidios A.
Este o manifestare extraarticulara rara B.
Atacurile sunt tipic unilaterale C.
Nu intereseaza irisul D.
Glucocorticoizi si agenti midriatici sunt ineficienti E.
Rezidentiat 2004 2027 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 2097)
M2654069. Sunt caracteristice pentru SA:
Debutul in decada a patra sau a cincea de viata A.
Frecventa de trei ori mai mare a bolii la femei B.
Asocierea cu HLA-B27 este independenta de severitatea bolii C.
Factorii de mediu nu sunt implicati in patogenia bolii D.
Concordanta la gemenii monovitelini este de 90% E.
(pag. 2094)
M2654070. Care din urmatoarele modificari de la nivelul coloanei vertebrale caracterizeaza SA:
Absenta artritei la nivelul articulatiilor interapofizare A.
Osteoscleroza platourilor vertebrale B.
Sindesmofite mari, nonmarginala C.
Aspectul patrat al vertebrei D.
Osteofitoza E.
(pag. 2094)
M2654071. La bolnavii cu SA putem intilni:
Stenoza aortica A.
Nefropatia cu Ig A este exceptionala B.
Uveita anterioara apare la 75% din pacienti C.
Leziuni inflamatorii microscopice ale colonului si valvei ileocecale D.
Fibroza lent progresiva a lobului pulmonar inferior E.
(pag. 2094)
M2654072. In SA postura pacientului sufera urmatoarele modificari:
Anchiloza in flexie a articulatiilor coxofemurale A.
Spre deosebire de artrita reumatoida, nu apare flexum de genunchi B.
Hiperlordoza cervicala C.
Stergerea cifozei dorsale D.
Accentuarea lordozei lombare E.
(pag. 2096)
M2654073. In SA, examinarea radiologica a articulatiilor sacroiliace releva:
Demineralizare severa, difuza periarticulara A.
Modificarea radiologica precoce o reprezinta pseudolargirea spatiului articular B.
Anchiloza osoasa cu disparitia spatiului articular este exceptionala C.
Modificarile si progresiunea leziunilor sunt deobicei asimetrice D.
Modificarile radiologice la nivelul articulatiilor sacroiliace apar inaintea celor de la nivelul coloanei vertebrale E.
(pag. 2096)
M2854074. Urmatoarele afirmatii referitoare la spondilita anchilozanta sunt adevarate, cu exceptia:
afecteaza in primul rand scheletul axial A.
sacroileita este o manifestare precoce a spondilitei anchilozanta B.
artrita periferica consta din hipoplazie sinoviala, infiltrare limfoida si formare de panus C.
rata concordantei la gemenii monozigoti este estimata la 50% D.
asocierea cu HLA B27 este independenta de severitatea bolii E.
(pag. 2094)
M2854075. Urmatoarele manifestari clinice pot apare in spondilita anchilozanta, cu exceptia:
durere surda cu debut insidios A.
Rezidentiat 2004 2028 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
durerea se exacerbeaza in timpul zilei si se amelioreaza dupa repaus B.
cea mai serioasa complicatie a afectarii coloanei vertebrale este fractura C.
poate fi prezenta prostatita D.
in stadiile precoce ale bolii durerea tinde sa fie permanenta si apoi devine intermitenta E.
(pag. 2095)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
M1154076. Entesita din spondilita anchilozanta este caracterizata prin:
leziuni inflamatorii A.
osteopenie B.
lezinu erozive C.
necroza extinsa D.
osificare in evolutie E.
(pag. 2095)
M1154077. La pacientii cu spondilita anchilozanta redoarea articulara apare in mod caracteristic:
dupa perioada de inactivitate A.
in ortostatism prelungit B.
matinal C.
dupa efort fizic D.
cu intermitente pe tot parcursul unei zile E.
(pag. 2095)
M1154078. La pacientii cu spondilita anchilozanta in evolutie pot apare urmatoarele modificari
radiologice:
vertebre patrate A.
osteofite gigante B.
sindesmofite C.
largirea spatiului articular sacroiliac D.
articulatii sacroiliace 'sterse' E.
(pag. 2096)
M1154079. Afectare cardiaca in spondilita anchilozanta se manifesta prin:
insuficienta aortica A.
aritmii frecvente B.
pericardita C.
endocardita D.
tulburari de conducere E.
(pag. 2095,2096)
M1154080. Tratamentul medical in spondilita anchilozanta se face cu:
indometacin A.
sulfasalazina B.
saruri de aur C.
hidroxiclorochin D.
metotrexat E.
(pag. 2096, 2097)
M1154081. Hiperostoza difuza idiopatica este caracterizata de:
calcificarea ligamentelor paraspinoase A.
Rezidentiat 2004 2029 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
debut la pacienti cu virsta medie B.
predominenta la pacienti de sex feminin C.
osificarea ligamentelor paraspinoase D.
manifestari clinice severe E.
(pag. 2096)
M1154082. Entesita din spondilita anchilozanta este caracterizata prin:
leziuni inflamatorii A.
osteopenie B.
lezinu erozive C.
necroza extinsa D.
osificare in evolutie E.
(pag. 2095)
M1154083. La pacientii cu spondilita anchilozanta redoarea articulara apare in mod caracteristic:
dupa perioada de inactivitate A.
in ortostatism prelungit B.
matinal C.
dupa efort fizic D.
cu intermitente pe tot parcursul unei zile E.
(pag. 2095)
M1154084. Debutul in adolescenta al spondilitei anchilozante este corelat frecvent cu:
artrite periferice distale A.
iridociclita B.
afectarea articulatiei coxofemurale C.
remisiuni spontane D.
prognostic sever E.
(pag. 2095)
M1254085. Care dintre urmatoarele afirmatii privind modificarile de laborator din spondilita
anchilozanta sunt adevarate ?
cresterea vitezei de sedimentare a eritrocitelor la majoritatea pacientilor cu boala activa A.
nivelurile serice de IgA sunt frecvent crescute B.
factorul reumatoid este constant prezent C.
anticorpii antinucleari sunt constant prezenti D.
cresterea nivelului proteinei C reactive la majoritatea pacientilor cu boala activa E.
(pag. 2096)
M1254086. Care dintre urmatoarele afirmatii privind spondilita anchilozanta la femei nu sunt adevarate
exista o prevalenta crescuta a artritelor periferice A.
exista o prevalenta crescuta a nefropatiei cu IgA B.
exista o prevalenta crescuta a insuficientei aortice C.
boala progreseaza mai frecvent catre anchiloza totala a coloanei vertebrale D.
exista o prevalenta crescuta a anchilozei cervicale izolate E.
(pag. 2095)
M1254087. Care dintre urmatoarele evenimente nu reprezinta potentiale complicatii tardive ale
spondilitei anchilozante ?
Fibroza progresiva a lobului pulmonar superior A.
Amiloidoza B.
Blocul atrioventricular C.
Rezidentiat 2004 2030 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Splenomegalia si leucopenia D.
Pleurezia si/sau pericardita E.
(pag. 2096)
M1254088. Care dintre urmatoarele afirmatii despre tratamentul cu Sulfasalazina in spondilita
anchilozanta sunt adevarate?
amelioreaza simptomatologia articulara periferica A.
se administreaza in doze de 1 - 1,5 gr/24 h B.
amelioreaza testele inflamatorii de laborator C.
amelioreaza interesarea axiala D.
are efecte dovedite de intrerupere a progresiei bolii E.
(pag. 2096)
M1254089. Care dintre urmatoarele afirmatii privind modificarile radiologice ale articulatiilor sacroiliace
in spondilita anchilozanta sunt adevarate ?
modificarile radiologice ale articulatiilor sacroiliace apar in general dupa cele de la nivel vertebral A.
la nivelul articulatiilor sacroiliace modificarile sunt de obicei asimetrice B.
cele mai precoce modificari la nivelul articulatiilor sacroiliace sunt reprezentate de voalarea marginilor
corticale ale osului subcondral, eroziuni si scleroza subcondrala
C.
modificarile articulatiilor sacroiliace pot fi evidentiate, fara echivoc, inca de la debutul bolii, chiar in formele
usoare de boala
D.
tomografia computerizata si rezonanta magnetica nucleara pot evidentia modificarile articulatiilor
sacroiliace intr-un stadiu mai precoce decat radiografia simpla
E.
(pag. 2096)
M1254090. Care dintre urmatoarele afirmatii privind modificarile de laborator din spondilita
anchilozanta sunt adevarate ?
cresterea vitezei de sedimentare a eritrocitelor la majoritatea pacientilor cu boala activa A.
nivelurile serice de IgA sunt frecvent crescute B.
factorul reumatoid este constant prezent C.
anticorpii antinucleari sunt constant prezenti D.
cresterea nivelului proteinei C reactive la majoritatea pacientilor cu boala activa E.
(pag. 2096)
M1354091. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza durerea de debut din spondilita anchilozanta?
durerea este surda, cu debut insidios A.
durerea este simtita profund in regiunea lombara inferioara sau gluteala B.
durerea este insotita de redoare matinala C.
durerea se accentueaza cu miscarea si se amelioreaza dupa perioada de inactivitate D.
durerea se amelioreaza in timpul noptii E.
(pag. 2095)
M1354092. Care din urmatoarele reprezinta caracteristicile de postura pentru pacientii cu forme severe,
netratate de spondilita anchilozanta:
disparitia lordozei lombare A.
scolioza dorsolombara B.
proiectia anterioara a coloanei cervicale C.
cifozarea coloanei cervicale D.
accentuarea cifozei toracale E.
(pag. 2095)
M1354093. Care din urmatoarele teste de laborator sunt prezente la pacientii cu spondilita
anchilozanta?
HLA-B27 A.
Rezidentiat 2004 2031 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
IgA la valori mari B.
factorul reumatoid C.
Ac antinucleari D.
HLA DR4 E.
(pag. 2096)
M1354094. Prin ce se caracterizeaza din punct de vedere anatomo-patologic artrita periferica in
spondilita anchilozanta:
hiperplazie sinoviala A.
infiltrare limfoida B.
vilozitati sinoviale exuberante C.
angiogeneza D.
depozite de fibrina E.
(pag. 2094)
M1354095. Prin ce se caracterizeaza atacurile acute de uveita anterioara in spondilita anchilozanta?
sunt unilaterale A.
sunt bilaterale B.
au tendinta la recurenta C.
fotofobie D.
lacrimare E.
(pag. 2095)
M1354096. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la hiperostoza scheletala idiopatica difuza (HSID)
sunt adevarate?
In HSID se osifica deobicei ligamentul anterior vertebral A.
In HSID spatiile intervertebrale sunt pastrate B.
In HSID articulatiile sacroiliace sunt afectate C.
HSID este mai frecventa la barbati decat la femei D.
HSID se intalneste la adultii de varsta medie E.
(pag. 2096)
M1354097. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aspectul radiologic al sacroileitei din spondilita
anchilozanta sunt adevarate?
in SA modificarile si progresia leziunilor la nivelul articulatiilor sacroiliace sunt deobicei simetrice A.
in SA sacroileita este unilaterala B.
progresia leziunilor la nivelul articulatiilor sacroiliace poate duce la pseudolargirea spatiului articular C.
atunci cand apare fibroza si apoi anchiloza osoasa, articulatiile sacroiliace se sterg radiografic D.
modificarile radiologice ale articulatiilor sacroiliace apar tardiv dupa afectarea vertebrala E.
(pag. 2096)
M1354098. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza durerea de debut din spondilita anchilozanta?
durerea este surda, cu debut insidios A.
durerea este simtita profund in regiunea lombara inferioara sau gluteala B.
durerea este insotita de redoare matinala C.
durerea se accentueaza cu miscarea si se amelioreaza dupa perioada de inactivitate D.
durerea se amelioreaza in timpul noptii E.
(pag. 2095)
M1354099. Care din urmatoarele reprezinta caracteristicile de postura pentru pacientii cu forme severe,
netratate de spondilita anchilozanta:
disparitia lordozei lombare A.
scolioza dorsolombara B.
Rezidentiat 2004 2032 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
proiectia anterioara a coloanei cervicale C.
cifozarea coloanei cervicale D.
accentuarea cifozei toracale E.
(pag. 2095)
M1454100. Elementele radiologice prezente in spondilita anchilozanta sunt:
sindesmofite marginale A.
sacroileita B.
osteofite C.
periostita D.
osteoporoza juxtaarticulara E.
(pag. 2096)
M1454101. Spondilita anchilozanta este puternic asociata cu:
insuficienta aortica A.
entezita B.
sindromul Felty C.
colita ulceroasa D.
boala Chrohn E.
(pag. 2094)
M1454102. Artrita periferica in spondilita anchilozanta consta in:
depozite de fibrina A.
formare de panus B.
hiperplazie sinoviala C.
vilozitati sinoviale D.
ulceratii E.
(pag. 2094)
M1454103. In spondilita anchilozanta cu debut juvenil predomina:
durerea toracica A.
colita ulceroasa B.
artritele periferice C.
uveita D.
entezita E.
(pag. 2095)
M1454104. Durerea in spondilita anchilozanta:
are un debut brusc A.
este insotita de redoare matinala B.
se exacerbeaza in cursul noptii C.
se accentueaza la miscare D.
este simptomul initial al bolii E.
(pag. 2095)
M1454105. Criteriile New York pentru diagnosticul spondilitei anchilozante cuprind:
sacroileita definita radiologic A.
prezenta HLA B27 B.
storic de durere inflamatorie de spate C.
sindrom inflamator D.
limitarea expansiunii cutiei toracice E.
(pag. 2096)
Rezidentiat 2004 2033 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M1554106. Atacurile de irita intalnite in spondilita anchilozanta sunt controlate eficient prin
administrarea de:
antiinflamatoare nesteroidiene A.
glucocorticoizi locali B.
agenti midriatici C.
cortizon intravenos D.
azatioprina E.
(pag. 2097)
M1554107. Indicati anomaliile biologice care apar in spondilita anchilozanta:
cresterea IgA A.
prezenta factorului reumatoid B.
cresterea nivelului seric al proteinei C reactive C.
prezenta de anticorpi antinucleari D.
anemie normocroma normocitara E.
(pag. 2096)
M1554108. Cele mai precoce modificari radiologice la nivelul articulatiilor sacroiliace evidentiate la
bolnavii cu spondilita anchilozanta sunt:
pseudolargirea spatiului articular A.
disparitia interliniei articulare B.
voalarea marginilor corticale ale osului subcondral C.
eroziunile marginilor corticale ale osului subcondral D.
osteoscleroza marginilor corticale ale osului subcondral E.
(pag. 2096)
M1554109. In cazurile severe, netratate de spondilita anchilozanta, in evolutie apar urmatoarele
modificari clinice:
accentuarea lordozei lombare A.
disparitia cifozei toracale B.
atrofie fesiera C.
contracturi in flexie ale soldului D.
flexia compensatorie a articulatiei genunchiului E.
(pag. 2095)
M1554110. Complicatiile neurologice care pot apare la pacientii cu spondilita anchilozanta in stadiu
avansat sunt:
tetraplegie A.
sindrom de coada de cal B.
sindrom de tunel carpian C.
meningita acuta D.
semne de encefalita focala E.
(pag. 2096)
M1554111. Manifestarile cardiace intalnite la pacientii cu spondilita anchilozanta sunt:
pericardita exudativa A.
pericardita constrictiva B.
tulburari de conducere C.
insuficienta aortica D.
insuficienta cardiaca hipodiastolica E.
(pag. 2096)
Rezidentiat 2004 2034 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M1554112. Criteriile New York (1984) modificate pentru diagnosticul spondilitei anchilozante includ:
sacroileita definita radiologic A.
prezenta osteofitelor B.
istoric de durere inflamatorie de spate C.
limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan sagital si frontal D.
limitarea expansiunii cutiei toracice E.
(pag. 2096)
M1554113. Atacurile de irita intalnite in spondilita anchilozanta sunt controlate eficient prin
administrarea de:
antiinflamatoare nesteroidiene A.
glucocorticoizi locali B.
agenti midriatici C.
cortizon intravenos D.
azatioprina E.
(pag. 2097)
M1554114. Indicati anomaliile biologice care apar in spondilita anchilozanta:
cresterea IgA A.
prezenta factorului reumatoid B.
cresterea nivelului seric al proteinei C reactive C.
prezenta de anticorpi antinucleari D.
anemie normocroma normocitara E.
(pag. 2096)
M1654115. Explorarile de laborator in SA evidentiaza:
Cresterea VSH si PCR, corelata cu boala activa A.
FAL intotdeauna normala B.
AAN frecvent prezenti C.
Factor reumatoid negativ D.
Anemie normocroma, normocitara E.
(pag. 2096)
M1654116. Hiperostoza scheletala idiopatica difuza (HSID) se caracterizeaza prin:
Afectarea articulatiilor diartroidale A.
Calcificarea si osificarea ligamentelor paraspinoase B.
Prezenta sindesmofitelor C.
Aspect radiologic de 'ceara prelinsa" prin calcificarea inelului fibros D.
Articulatii sacroiliace normale E.
(pag. 2096)
M1654117. Decesul in SA se datoreaza:
Traumatismelor coloanei vertebrale cu sectiune medulara A.
Infarctului miocardic in context vasculitic B.
Hemoragiilor digestive postmedicamentoase C.
Amiloidozei renale D.
Septicemiei E.
(pag. 2096)
M1654118. Artritele periferice in SA se caracterizeaza morfopatologic prin:
Hiperplazie sinoviala A.
Formarea de panus B.
Rezidentiat 2004 2035 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Vilozitati sinoviale exuberante C.
Eroziuni cartilaginoase centrale D.
Ulceratii si depozite de fibrina E.
(pag. 2094)
M1654119. Artritele periferice in SA se caracterizeaza morfopatologic prin:
Hiperplazie sinoviala A.
Formarea de panus B.
Vilozitati sinoviale exuberante C.
Eroziuni cartilaginoase centrale D.
Ulceratii si depozite de fibrina E.
(pag. 2094)
M2254120. Artrita periferica in spondilita anchilozanta consta in:
hiperplazie sinoviala A.
vilozitati sinoviale exuberante B.
formare de panus C.
depozite de fibrina D.
infiltrare limfoida E.
(pag. 2094)
M2254121. Afectarea soldului cu anchiloza in spondilita anchilozanta determina:
contracturi cu flexie compensate A.
contracturi cu flexie necompensate B.
flexia genunchiului C.
scaderea in inaltime D.
disparitia lordozei lombare E.
(pag. 2095)
M2254122. Evolutia spondilitei anchilozante este:
progresiva A.
lenta B.
variabila C.
stationara D.
inconstanta E.
(pag. 2095)
M2254123. Semnele clinice in spondilita anchilozanta pot fi urmatoarele:
redoare usoara A.
semne radiologice echivoce de sacroileita B.
anchiloza totala a coloanei vertebrale C.
artrita severa de sold D.
durere constanta E.
(pag. 2095)
M2254124. Debutul spondilitei anchilozante in adolescenta se coreleaza cu:
afectarea mai frecventa a coloanei vertebrale A.
afectarea mai frecventa a soldului B.
afectarea mai severa a articulatiei interesate C.
prognostic mai favorabil D.
prognostic nefavorabil E.
(pag. 2095)
Rezidentiat 2004 2036 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2254125. Evolutia spondilitei anchilozante la femei se caracterizeaza prin:
progresiune mai severa spre anchiloza totala a coloanei A.
progresiune rara spre anchiloza totala a coloanei B.
anchiloza cervicala izolata mai frecventa C.
artrite periferice mai frecvente D.
artrite periferice sporadice E.
(pag. 2095)
M2254126. An tarile industrializate atritele periferice apar:
in procent de 50% A.
distal de sold B.
distal de umeri C.
precoce D.
tardiv E.
(pag. 2095)
M2254127. In tarile in curs de dezvoltare artritele periferice apar:
sporadic A.
frecvent B.
constant C.
precoce D.
tardiv E.
(pag. 2095)
M2254128. Prezenta sindesmofitelor in spondilita anchilozanta determina:
disparitia lordozei lombare A.
accentuarea lordozei lombare B.
atrofie fesiera C.
accentuarea cifozei toracale D.
dureri paroxistice E.
(pag. 2095)
M2254129. Evolutia spondilitei anchilozante catre formare de sindesmofie poate fi datorata:
severitatii bolii A.
lipsei tratamentului B.
varstei inaintate C.
artritelor periferice concomitente D.
afectarii concomitente a soldului E.
(pag. 2095)
M2254130. Progresia spondilitei anchilozante poate fi urmarita prin:
masurarea inaltimii pacientului A.
masurarea expansiunii toracice B.
masurarea distantei dintre occiput si peretele de care se sprijina pacientul C.
intensificarea durerilor D.
diminuarea durerilor E.
(pag. 2095)
M2254131. La debutul spondilitei anchilozante cele mai specifice examinari reflecta:
sensibilitatea dureroasa a regiunii afectate A.
pierderea mobilitatii coloanei B.
Rezidentiat 2004 2037 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
limitarea flexiei anterioare a corpului C.
limitarea extensiei coloanei lombare D.
limitarea expansiunii cutiei toracice E.
(pag. 2095)
M2254132. Atacurile de uveita in spondilita anchilozanta sunt:
unilaterale A.
bilaterale B.
recurente C.
dureroase D.
insptite de fotofobie E.
(pag. 2095)
M2254133. Uveita in spondilita anchilozanta poate fi:
anterioara A.
posterioara B.
precedand spondilita C.
concomitenta cu spondilita D.
apar in faza complicatiilor E.
(pag. 2095)
M2254134. Spondilita anchilozanta poate fi insotita de :
insuficienta aortica A.
insuficienta renala B.
insuficienta cardiaca congestiva C.
enterita D.
colita E.
(pag. 2095)
M2254135. Semnele clinice de afectare a umerilor in spondilita anchilozanta pot fi:
limitarea miscarilor A.
durere la mobilizare B.
diminuarea expansiunii toracice C.
scaderea flexibilitatii corpului D.
testul Schober negativ E.
(pag. 2095)
M2254136. Care dintre urmatoarele boli reumatismale sunt asociate cu alele HLA B27:
Sindromul Reiter A.
Artrita reactiva B.
Spondilita anchilozanta C.
Lupusul eritematos sistemic D.
Artrita psoriazica E.
(pag. 2094)
M2254137. Spondilita anchilozanta poate afecta:
Scheletul axial A.
Sistemul nervos central B.
Ficatul C.
Structurile extraarticulare D.
Aritculatiile periferice E.
(pag. 2094)
Rezidentiat 2004 2038 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2254138. Spondilita anchilozanta debuteaza predominent:
la copii A.
la femei B.
la barbati C.
in a treia decada de viata D.
in a cincea decada de viata E.
(pag. 2094)
M2254139. Spondilita anchilozanta mai este denumita:
Sindrom Sjogren A.
Boala Marie-Strumpel B.
Boala Zurier C.
Boala Bechterew D.
Sindrom Springer E.
(pag. 2094)
M2254140. Modificarile morfopatologice initiale ale sacroileitei din spondilita anchilozanta sunt:
afectarea cartilajului sacrat A.
afectarea cartilajului iliac B.
apartia unui tesut de granulatie C.
erodarea articulatiilor D.
procese de osificare E.
(pag. 2094)
M2254141. Leziunile coloanei vertebrale in spondilita anchilozanta includ:
osificarea encondrala continua A.
osteoporoza difuza B.
artrita periferica C.
hiperplazia sinoviala D.
vertebre patrate E.
(pag. 2094)
M2254142. Durerea la nivelul articulatiilor sacroiliace in spondilita anchilozanta poate fi provocata prin:
palpare in zonele osoase A.
presiune B.
manevre ce solicita articulatia C.
palparea in zonele de contractura musculara D.
genuflexiune E.
(pag. 2095)
M2254143. Expansiunea toracica in spondilita anchilozanta :
se masoara in expiratie maxima A.
se masoara in inspiratie maxima B.
constituie diferenta intre expiratia maxima si insipiratia maxima C.
este sub 5 cm D.
este peste 15 cm E.
(pag. 2095)
M2254144. In stadiile precoce ale spondilitei anchilozante durerea poate fi:
persistenta A.
intermitenta B.
Rezidentiat 2004 2039 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
absenta C.
paroxistica D.
declansata de miscari E.
(pag. 2095)
M2254145. In stadiile avansate ale spondilitei anchilozante durerea poate fi:
continua A.
intermitenta B.
cu perioade de exacerbare C.
paroxistica D.
absenta E.
(pag. 2095)
M2254146. Ce leziuni predomina in formele juvenile de spondilita anchilozanta?
simptomele axiale A.
artitele periferice B.
endezita C.
simptomele axial D.
localizarile sacroiliace E.
(pag. 2095)
M2254147. Care sunt comlicatiile cardiovasculare in spondilita anchilozanta?
insuficienta aortica A.
insuficienta mitrala B.
tulburarile de conducere C.
blocul atrioventricular D.
stenoza aortica E.
(pag. 2096)
M2254148. Care sunt factorii ce pot induce o evolutie letala in spondilita anchilozanta?
prostatita acuta A.
traumatismele coloanei vertebrale B.
hemoragiile digestive superioare C.
insuficienta aortica D.
insuficienta respiratorie E.
(pag. 2096)
M2254149. Care valori sunt biologice pot fi crescute in spondilita anchilozanta?
viteza de sedimentare a eritrocitelor A.
proteina C reactiva B.
hematocritul C.
factorul reumatoid D.
anticorpii antinucleari E.
(pag. 2096)
M2254150. Care pot fi modificarile respiratorii in spondilita anchilozanta?
reducerea fluxului aerian A.
scaderea capacitatii vitale B.
cresterea capacitatii functionale reziduale C.
scaderea functiei ventilatorii D.
fibroza progresiva a lobului pulmonar superior E.
(pag. 2096)
Rezidentiat 2004 2040 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2254151. Stergerea radiografica in sacroileita din spondilita anchilozanta se datoreste:
progresiunii eroziunilor A.
sclerozei B.
fibrozei C.
anchilozei D.
puseelor de artrita acuta E.
(pag. 2096)
M2254152. Care examinare poate preciza mai precoce diagnosticul de spondilita anchilozanta?
artroscopia A.
tomografia computerizata B.
ecografia C.
rezonanta magnetica nucleara D.
examenul radiologic E.
(pag. 2096)
M2254153. Modificarile radiologice ale coloanei lombare in spondilita anchilozanta sunt:
rectitudinea determinata de pierderea lordozei A.
scleroza reactiva B.
vertebre patrate C.
osteoporoza D.
sindesmofite E.
(pag. 2096)
M2254154. Care principiu nu este cuprins in criteriile de de diagnostic New York modificate?
limitarea miscarilor coloanei lombare in plan sagital si frontal A.
sacroileita definita radiologic B.
absenta durerilor constante C.
prezenta artritelor periferice D.
limitarea expansiunii cutiei toracice la valorile standard pentru varsta si sex E.
(pag. 2096)
M2254155. Care sunt elementele cele mai imoprtante in tratamentul spondilitei anchilozante?
administrarea de antiinflamatorii nesteroidiene A.
administrare de steroizi B.
exercitiilele fizice C.
regimul alimentar D.
cresterea mobilitatii E.
(pag. 2096)
M2254156. Ce efecte are administrarea de sulfasalazina?
reduce simptomele articulare A.
amelioreaza testele de laborator B.
scade simptomele sacroileita C.
interfereaza redoarea coloanei vertebrale D.
nu are efecte benefice evidente E.
(pag. 2096)
M2254157. Ce tipuri de celule contine tesutul de granulatie din sacroileita in spondilita anchilozanta?
limfocite A.
plasmocite B.
Rezidentiat 2004 2041 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
eritrocite C.
mastocite D.
condrocite E.
(pag. 2095)
M2254158. Care sunt modificarile cartilajului sacroileal in spondilita anchilozanta?
erodare A.
regenrarea fibrocartilajului B.
osificare C.
liza D.
obliterare articulara E.
(pag. 2095)
M2254159. Care sunt modificarile morfopatologice la nivelul coloanei vertebrale in spondilita
anchilozanta?
formare de tesut de granulatie A.
formare de sindesmofite B.
osificare encondrala C.
erodare D.
hipertrofie E.
(pag. 2095)
M2254160. Entezita se caracterizeaza prin:
leziuni granulare A.
leziuni erozive B.
leziuni ulcerative C.
tendinta la osificare D.
tendinta la cicatrizare E.
(pag. 2095)
M2254161. Insuficienta aortica in spondilita anchilozanta poate fi insotita de :
ingrosarea cuspelor valvei aortice A.
ateromatoza arcului aortic B.
proliferare intimala C.
bloc atrioventricular D.
lipsa semnului Valsalva E.
(pag. 2095)
M2254162. Ce leziuni digestive pot insoti spondilita anchilozanta?
gastrita hipertrofica A.
gastrita atrofica B.
ileita terminala C.
modificari inflamatorii microscopice ale colonului D.
modificari inflamatorii microscopice ale valvulei ileocecale E.
(pag. 2095)
M2254163. Simptomele de debut ale spondilitei anchilozante pot fi:
durerea cu debut insidios A.
durerea lombara B.
redoare matinala C.
redoare vesperala D.
nici un semn E.
Rezidentiat 2004 2042 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
(pag. 2095)
M2254164. Zonele dureroase in spondilita anchilozanta pot fi:
jonctiunea costovertebrala A.
abdomenul inferior B.
marele trohanter C.
tuberozitatea ischiatic D.
calcaiele E.
(pag. 2095)
M2254165. Simptomele de baza in spondilita anchilozanta sunt:
febra A.
transpiratiile nocturne B.
anorexia C.
durerea D.
redoarea articulara E.
(pag. 2095)
M2254166. Modificarile radiologice sacroiliace in spondilita anchiolzanta pot fi evidentiate:
precoce A.
dupa cateva saptamini de la debut B.
dupa cativa ani C.
dupa 1-2 ani D.
conditionat de evolutia bolii E.
(pag. 2096)
M2254167. Durerea inflamtorie in spondilita anchilozanta are urmatoarele caractere:
debut brusc A.
durata mai mare de 3 luni pana la primul consult medical B.
redoare articulara C.
ameliorarea cu exercitiul D.
persistenta E.
(pag. 2096)
M2254168. Durerea din spondilita anchilozanta trebuie diferentiata de dureri:
infectioase A.
metabolice B.
de efort C.
maligne D.
de suprasolicitare E.
(pag. 2096)
M2254169. Sindesmofitele marginale in spondilita anchilozanta au urmatoarele caractere:
leaga succesiv corpii vertebrali anterior A.
leaga succesiv corpii vertebrali lateral B.
nu sunt vizibili radiologic C.
sunt vizibili radiologic D.
dau aspectul de vertebra patrata E.
(pag. 2096)
M2254170. Printre complicatiile spondilitei anchilozante pot fi intasnite urmatoarele:
prostatita A.
Rezidentiat 2004 2043 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
insuficienta renala cronica B.
amiloidoza C.
hepatita cronica D.
splenomegalia E.
(pag. 2096)
M2254171. Care dintre factorii de mai jos pot lipsi in spondilita anchilozanta?
factorul reumatoid A.
anticorpii antinucleari B.
nivelurile serice scazute de IgA C.
modificarile lichidului sinovial in formele asociate cu alte boli inflamatorii articulare D.
nivelurile crescute de IgA E.
(pag. 2096)
M2254172. Fenilbutazona in tratamentul spondilitei anchilozante nu este indicata in:
anemia aplastica A.
formele severe de boala B.
albuminurie C.
agranulocitoza D.
formele vertebrale de boala E.
(pag. 2096)
M2254173. Care dintre urmatorii agenti nu s-a dovedit ca ar fi eficient in tratamentul spondilitei
anchilozante?
sarurile de aur A.
penicilamina B.
glucocoricoizii sistemici C.
antiiflamatoarele nesteroidiene D.
gucocorticoizii intraleziionali sau intraarticulari E.
(pag. 2097)
M2254174. Cum si unde se administreaza glucocorticoizi in tratamentul spondilitei anchilozante?
prin ghidare ecografica A.
prin ghidare radiologica B.
prin ghidare CT C.
in articulatia sacroiliaca D.
in canalul rahidian E.
(pag. 2097)
M2254175. Tratamentul chirurgical in spondilita anchilozanta este indicata in:
artrita severa de sold A.
artritele sacroiliace B.
artritele periferice C.
artritele scapuloumerale D.
subluxatia atlantoaxiala E.
(pag. 2097)
M2254176. Spondilita anchilozanta poate beneficia de tratament cuu glucocorticoizi administrati local
in urmatoarele forme:
redorile ireductibile ale soldului A.
entezopatii persistente B.
entezopatii refractare la antiinflamtorii C.
Rezidentiat 2004 2044 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
irita D.
prostatita E.
(pag. 2097)
M2254177. Boala cardiaca coexistenta cu spondilita anchilozanta poate impune:
administrare de cardiotonice A.
implantare de peacemaker B.
administrare de diuretice C.
inlocuirea valvei aortice D.
bypass E.
(pag. 2097)
M2254178. Asocierea cu HLA B27 in spondilita anchilozanta este:
prevalenta A.
congenitala B.
dependenta de severitatea bolii C.
independenta de severitatea bolii D.
independenta de evolutia bolii E.
(pag. 2094)
M2254179. In patogenia spondilitei anchilozante intervin:
factorii genetici A.
factorii de mediu B.
factorii metabolici C.
varsta D.
depletia imunitara E.
(pag. 2094)
M2254180. Care din bolile intestinale insotesc mai frecvent spondilita anchilozanta?
colitita ulceroasa A.
tuberculoza ileocecala B.
boala Crohn C.
sindromul Ortner D.
cancerul de colon E.
(pag. 2094)
M2354181. Care sunt simptomele generale prezente la pacienþii cu SA
febra A.
anorexie B.
scadere ponderala C.
astenie fizica D.
transpiraþii nocturne E.
(pag. 2095)
M2354182. Care din urmatoarele manifestari sunt dominante la pacienþii cu SA cu debut juvenil
artritele periferice A.
spondilita B.
entezita C.
manifestarile digestive D.
uveita E.
(pag. 2095)
Rezidentiat 2004 2045 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2354183. Prin ce se caracterizeaza atacurile de uveita anterioara acuta din SA
sunt unilaterale A.
sunt bilaterale B.
au tendinþa la recurenþa C.
produc durere, lacrimare, fotofobie D.
sunt controlate eficient prin administrare locala de glucocorticoizi in asociere cu agenþi midriatici E.
(pag. 2095, 2097)
M2354184. Care din urmatoarele semne fizice sunt sugestive pentru SA avansata
accentuarea cifozei toracale A.
scolioza dorso-lombara B.
flectarea anterioara a gatului C.
dispariþia lordozei lombare D.
cifozarea coloanei cervicale E.
(pag. 2095)
M2354185. Care din urmatoartele modificari paraclinice sunt prezente in SA
fosfataza alcalina crescuta A.
Ig A serica crescuta B.
factor reumatoid prezent C.
Ac. antinucleari prezenþi D.
Complement seric scazut E.
(pag. 2096)
M2354186. Care din urmatoarele aspecte caracterizeaza insuficienþa ventilatorie din SA
scade capacitatea vitala A.
scade capacitatea funcþionala reziduala B.
creºte capacitatea funcþionala reziduala C.
masuratorile fluxului aerian sunt normale D.
VEMS scazut E.
(pag. 2096)
M2354187. Care din urmatoarele afirmaþii sunt adevarate cu privire la hiperostoza scheletala idiopatica
(HSID)
HSID se caracterizeaza prin calcificarea ºi osificarea ligamentelor paraspinoase A.
HSID se caracterizeaza prin osificarea progresiva a straturilor superficiale ale inelului fibros B.
articulaþiile diartrodiale nu sunt afectate C.
spaþiile intervertebrale sunt pastrate D.
articulaþiile sacroiliace sunt normale E.
(pag. 2096)
M2354188. Care din urmatoarele afirmaþii cu privire la aspectul sacroileitei din SA sunt false
sacroileita din SA este unilaterala A.
modificarile ºi progresia leziunilor la nivelul articulaþiei sacroiliace sunt simetrice in SA B.
modificarile radiologice ale articulaþiilor sacroiliace apar in general tardiv dupa afectarea vertebrala C.
cand apare fibroza ºi anchiloza osoasa articulaþiile sacroiliace se ºterg pe radiografie D.
progresia eroziunilor la nivelul articulaþiilor sacroiliace duce la pseudolargirea spaþiului articular E.
(pag. 2096)
M2354189. Care din urmatoarele criterii nu aparþin criteriilor New York (1984) modificate pentru
diagnosticul de SA
istoric de lombosacralgie inflamatorie A.
Rezidentiat 2004 2046 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
sacroileita definita radiologic B.
artrita periferica C.
talalgia D.
limitarea miºcarii coloanei lombare in plan sagital ºi frontal E.
(pag. 2096)
M2354190. Care din urmatoarele entitaþi sunt incluse in grupul spondilartropatiilor
sindromul Reiter A.
spondilita anchilozanta B.
poliaritrita reumatoida C.
artrita reactiva D.
spondilartrita juvenila E.
(pag. 2094)
M2354191. Care din urmatoarele afirmaþii sunt adevarate cu privire la spondilita anchilozanta (SA)
SA este o boala inflamatorie A.
SA afecteaza predominant scheletul axial B.
SA nu afecteaza articulaþiile periferice C.
SA este prototipul spondilartropatillor D.
SA este mai frecventa la sexul masculin E.
(pag. 2094)
M2354192. Care din urmatoarele afirmaþii susþin rolul terenului genetic in patogenia SA
90% din pacienþii cu SA sunt HLA B27 pozitivi A.
in famillile pacienþilor cu SA prevalenþa bolii este de 10-20% printre rudele adulte de gradul 1 care au
moºtenit B27
B.
SA este asociata cu bolile inflamatorii intestinale C.
bolile inflamatorii intestinale sunt un factor de risc pentru SA D.
raspandirea SA in lume urmeza cu aproximaþie prevalenþa HLA B27 in populaþie E.
(pag. 2094)
M2354193. Din punct de vedere anatomo-patologic artrita periferica in SA se caracterizeaza prin
hiperplazie sinoviala A.
vilozitaþi sinoviale B.
depozite de fibrina C.
infiltrare limfoida D.
aglomerari de plasmocite E.
(pag. 2094)
M2354194. Prin ce se caracterizeaza lombalgia din SA
debut insidios A.
redoare matinala B.
ameliorare in repaus C.
debut sub 40 de ani D.
localizata in regiunea lombara inferioara sau gluteala E.
(pag. 2095)
M2554195. Care din urmatoarele trasaturi pot fi atribuite spondilitei anchilozante:
afecteaza scheletul axial A.
boala debuteaza frecvent in copilarie B.
prevalenþa este mai mare la femei C.
poate afecta articulaþiile periferice D.
Rezidentiat 2004 2047 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
este prototipul spondiloartropatiilor E.
(pag. 2094)
M2554196. Aspecte radiologice sugestive pentru spondilita anchilozanta sunt:
prezenþa sindesmofitelor A.
vertebre 'patrate' B.
osteoporoza vertebrala difuza C.
aspectul de 'coloana de bambus' D.
osteofitoza vertebrala E.
(pag. 2094)
M2554197. Artrita periferica din spondilita anchilozanta se caracterizeaza prin:
hiperplazie sinoviala A.
infiltrare limfoida B.
formare de panus C.
aglomerare de plasmocite D.
vilozitaþi sinoviale exuberante ºi depozite de fibrina E.
(pag. 2094)
M2554198. Manifestarile cardiace observate in evoluþia spondilitei anchilozante sunt:
insuficienþa tricuspidiana A.
cardiomiopatia restrictiva B.
insuficienþa aortica C.
stenoza mitrala D.
bloc atrioventricular E.
(pag. 2095)
M2554199. In spondilita anchilozanta afectarea tubului digestiv este constatata:
esofagian A.
duodenal B.
la nivelul colonului C.
la nivelul fornixului gastric D.
la nivelul valvei ileo-cecale E.
(pag. 2095)
M2554200. Cele mai frecvente manifestari extraarticulare in spondilita anchilozanta sunt:
entezita paravertebrala A.
nefropatia cu IgA B.
irita C.
stenoza aortica D.
achalazia E.
(pag. 2095)
M2554201. In patogeneza spondilitei anchilozante se reþin:
prezenþa antigenului HLA-B27 A.
deficienþa de glucozamina a cartilajului B.
proliferarea necontrolata a osteoclastelor C.
creºterea IgA seric D.
inflamaþia imuna E.
(pag. 2095)
M2554202. Durerea in spondilita anchilozanta este:
Rezidentiat 2004 2048 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
lombara inferioara sau gluteala A.
accentuata de miºcare B.
ameliorata la repaus C.
insoþita de redoare matinala D.
nu apare nocturn E.
(pag. 2095)
M2554203. In spondilita anchilozanta palparea este dureroasa frecvent in urmatoarele localizari:
la nivelul articulaþiei radio-carpiene A.
la joncþiunea costovertebrala B.
la nivelul proceselor spinoase C.
la nivelul tuberozitaþii ischiatice D.
la nivelul calcaiului E.
(pag. 2095)
M2554204. In debutul juvenil al spondilitei anchilozante sunt dominante:
artritele periferice A.
vasculita B.
creºterea titrului ASLO C.
pericardita D.
entezita E.
(pag. 2095)
M2554205. Examenul obiectiv in spondilita anchilozanta evidenþiaza:
limitarea flexiei anterioare a coloanei vertebrale A.
creºterea mobilitaþii in extensia coloanei vertebrale B.
diminuarea expansiunii cutiei toracice C.
test Schober peste 7 cm D.
contractura musculaturii paravertebrale E.
(pag. 2095)
M2554206. Care din urmatoarele teste au utilitate in urmarirea evoluþiei spondilitei anchilozante:
masurarea inalþimii corpului A.
testul Schober B.
distanþa occiput-perete C.
determinarea expansiunii toracice D.
biopsia cutanata E.
(pag. 2095)
M2554207. Debutul spondilitei anchilozante in adolescenþa se caracterizeaza prin:
vindecare spontana A.
prognostic prost B.
afectarea frecventa a ºoldului C.
are o evoluþie variabila D.
se vindeca sub tratament in perioada maturitaþii E.
(pag. 2095)
M2554208. Complicaþiile spondilizei anchilozante care reduc speranþa de viaþa sunt:
entezita A.
fracturile coloanei vertebrale cu afectare medulara B.
hemoragiile digestive postmedicamentoase necontrolate C.
insuficienþa aortica D.
Rezidentiat 2004 2049 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
insuficienþa respiratorie E.
(pag. 2096)
M2554209. Care din urmatoarele date nu sunt observate in spondilita anchilozanta:
prezenþa factorului reumatoid A.
creºterea VSH B.
antigenul HLA B27 C.
creºterea IgA serice D.
prezenþa anticpropilor antinucleari E.
(pag. 2096)
M2554210. Explorarea radiologica a sacroileitei din spondilita anchilozanta descrie:
voalarea marginilor osoase A.
eroziuni osoase B.
apariþia geodelor la nivelul sacrului C.
pseudolargirea spaþiunui articular D.
formarea de punþi osteofitice E.
(pag. 2096)
M2554211. Menþionaþi doua din urmatoarele tehnici care pot evidenþia precoce modificarile din
spondilita anchilozanta:
radiografia simpla A.
tomografia computerizata B.
rezonanþa magnetica nucleara C.
osteodensitometria D.
ecografia E.
(pag. 2096)
M2554212. Criteriile de diagnostic ale spondilitei anchilozante cuprind:
sacroileita definita radiologic A.
osteofitoza B.
prezenþa anticorpilor antinucleari C.
istoric de durere inflamatorie a spatelui D.
limitarea miºcarilor coloanei lombare ºi a expansiunii cutiei toracice E.
(pag. 2096)
M2554213. Dintre efectele adverse severe ale fenilbutazonei, se menþioneaza:
anemia aplastica A.
ototoxicitatea B.
agranulocitoza C.
scaderea acuitaþii vizuale D.
osteoporoza E.
(pag. 2096)
M2554214. Artritele periferice din spondilita anchilozanta pot fi ameliorate sub tratament cu:
colchicina A.
sulfasalazina B.
saruri de aur C.
penicilamina D.
metotrexat E.
(pag. 2096-2097)
Rezidentiat 2004 2050 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
M2554215. In tratamentul spondilitei anchilozante se utilizeaza:
indometacinul A.
penicilamina B.
fenilbutazona C.
allopurinolul D.
colchicina E.
(pag. 2096)
M2554216. Irita din spondilita anchilozanta beneficiaza de tratament cu:
glucocorticoizi local A.
saruri de aur B.
agenþi midriatici C.
colchicina D.
vitamina D E.
(pag. 2097)
M2554217. Manifestarile cardiace din spondilita anchilozanta sunt corectate eficient prin:
protezarea valvei aortice A.
tratamentul cu coronarodilatatoare B.
implantarea de pacemaker C.
protezarea valvei mitrale D.
decompresia lichidului pericardic E.
(pag. 2097)
M2654218. Alegeþi afirmaþiile corecte in legatura cu sindromul insuficienþei renale cronice (IRC)
IRC implica scaderea ratei filtrarii glomerulare (RFG) pe o perioada de cel puþin 3 la 6 luni A.
prezenþa cilindrilor hematici in sedimentul urinar este specifica pentru IRC B.
creºterea diametrului cilindrilor granuloºi reflecta hipertrofia nefronilor funcþionali C.
in stadiu final al oricarei nefropatii tubulointerstiþiale urina conþine multe proteine ºi numeroºi cilindri chiar
daca s-a instalat IRC
D.
indiferent de cauza, IRC este rezultatul distrucþiei progresive ºi ireversibile a nefronilor E.
(pag. 1648)
M2654219. Alegeþi anormalitaþile (manifestarile) clinice ºi biologice declanºate de creºterea ureei
sanguine in insuficienþa renala cronica (IRC)
anorexia A.
deteriorarea funcþiei plachetare B.
voma C.
hipocalcemia D.
cefaleea E.
(pag. 1667)
M2654220. Precizaþi produºii rezultaþi din metabolismul proteinelor ºi aminoacizilor
produºi finali avansaþi de glicozilare A.
metilguanidina B.
creatinina C.
fenilalanina D.
glucoronoconjugaþii ºi agliconii E.
(pag. 1668)
M2654221. Precizaþi care sunt semnele malnutriþiei protein-calorice la bolnavii cu uremie
hiperhidratarea osmotica a celulelor A.
Rezidentiat 2004 2051 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
hipertermia B.
astenia C.
pierderea masei corporale proteice ºi a depozitelor adipoase D.
scaderea ponderala E.
(pag. 1668)
M2654222. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la tulburarile metabolismului carbohidraþilor din cursul
uremiei
hiperglicemia severa este neobiºnuita A.
nivelurile glicemiei dupa infometare sunt de obicei ridicate B.
rata utilizarii glucozei in þesuturile periferice este diminuata C.
nivelul glicogenului este scazut D.
la diabeticii insulino-dependenþi necesarul de insulina creºte paralel cu azotemia progresiva E.
(pag. 1668)
M2654223. Alegeþi care din tulburarile neuromusculare ale unui bolnav uremic persista in ciuda unui
program optim de dializa
tulburarile de somn A.
letargia B.
miocloniile C.
crampele musculare D.
sindromul picioarelor neliniºtite E.
(pag. 1669)
M2654224. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la anomaliile hematologice la bolnavii cu uremie
hemoliza este o cauza importanta de anemie A.
pierderile de singe sunt exagerate la pacienþii hemodializaþi B.
tratamentul cu eritropoetina trebuie instituit daca hematocritul este mai mic de 30% C.
terapia parenterala sau orala cu fier este contraindicata D.
hemocromatoza este o complicaþie obiºnuita la pacienþii dializaþi ºi trataþi cu eritropoetina (EPO) E.
(pag. 1672)
M2654225. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la anomaliile (tulburarile) neuromusculare din uremie
incapacitatea de concentrare, somnolenþa ºi insomnia sunt simptome timpurii A.
miocloniile apar in uremia terminala B.
neuropatia periferica este obiºnuita in fazele precoce ale insuficienþei renale C.
in cadrul neuropatiilor periferice membrele superioare sunt afectate mai mult decit cele inferioare D.
anomaliile electroencefalografice nespecifice pot persista ºi dupa aplicarea tratamentului prin dializa E.
(pag. 1672)
M2654226. Alegeþi afirmaþiile corecte referitoare la terapia conservatoare a insuficienþei renale
progresive
dieta cu conþinut scazut in proteine iniþiata timpuriu (la o RFG peste 40-50 ml/min) nu incetineºte progresia
bolii renale
A.
scaderea presiunii sanguine sub o valoare medie de aproximativ 95 mm Hg incetineºte progresia bolii
renale
B.
hiperuricemia trebuie tratata cu allopurinol numai daca se asociaza guta C.
tratamentul timpuriu al hiperparatiroidismului secundar nu previne instalarea osteodistrofiei renale la
pacienþii uremici
D.
pentru evitarea calcificarilor viscerale produsul calciu-fosfor trebuie menþinut peste 70 E.
(pag. 1674)
M2654227. Urmatoarele afectiuni sunt incadrate in grupul SASN:
Rezidentiat 2004 2052 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Artrita enteropatica A.
Sdr Reiter B.
Artrita gonococica C.
Spondilita psoriazica D.
Spondilartropatia juvenila E.
(pag. 2094)
M2654228. In SA urmatoarele afirmatii sunt corecte:
Glucocorticoizii sistemici nu si-au dovedit rolul terapeutic A.
Artritele periferice reactioneaza favorabil la administarea de Meþotrexat B.
Sulfasalazina amelioreaza testele inflamatorii si reduce simptomele articulare C.
Efectele adverse ale Fenilbutazonei sunt anemia aplastica si agranulocitoza D.
Fenilbutazona in doze de 75mg administrata o data pe zi este cel mai eficient agent terapeutic in SA E.
(pag. 2096)
M2654229. Explorarile de laborator in SA nu evidentiaza:
Factor reumatoid negativ A.
FAL intotdeauna normala B.
AAN frecvent prezenti C.
Cresterea VSH si PCR, corelata cu boala activa D.
Anemie normocroma, normocitara E.
(pag. 2096)
M2654230. Hiperostoza scheletala idiopatica difuza (HSID) se caracterizeaza prin:
Aspect radiologic de 'ceara prelinsa" prin calcificarea inelului fibros A.
Articulatii sacroiliace normale B.
Afectarea articulatiilor diartroidale C.
Calcificarea si osificarea ligamentelor paravertebrale D.
Prezenta sindesmofitelor E.
(pag. 2096)
M2654231. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
Insuficienta respiratorie poate fi cauza de deces in SA A.
Cea mai grava complicatie a afectarii coloanei vertebrale in SA este fractura B.
Tulburarile de ritm si conducere lipsesc in SA C.
HSID apare mai frecvent la femei D.
In HSID spatiile intervertebrale sunt pastrate E.
(pag. 2096)
M2654232. Decesul in SA se datoreaza in special:
Amiloidozei renale A.
Traumatismelor coloanei vertebrale cu sectiune medulara B.
Infarctului miocardic in context vasculitic C.
Hemoragiilor digestive postmedicamentoase D.
Septicemiei E.
(pag. 2096)
M2654233. Afirmatiile de mai jos referitoare la SASN sunt false:
Artrita psoriazica se asociaza cu ulceratii bucale si uretrita A.
In artrita reactiva simptomele predomina la extremitatile inferioare B.
Keratoderma blenorhagica este caracteristica SA C.
In artritele reactive sacroileita este frecvent asimetrica D.
Rezidentiat 2004 2053 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Sindesmofitul este caracteristic artritei reactive E.
(pag. 2098,2099)
M2654234. Precizati care sunt manifestarile comune artritelor reactive si artropatiei psoriazice:
Uveita, afectarea unghiala A.
Asimetria artritelor, aspect de deget in cirnat B.
Ulceratii bucale C.
Uretrita D.
Leziuni tegumentare similare histologic E.
(pag. 2099)
M2654235. La examenul clinic al unui pacient cu SA avansata, constatam:
Stergere lordozei lombare cu accentuarea cifozei dorsale A.
Distanta occiput perete nemodificata B.
Flexum de sold si genunchi C.
Testul Schober -10/15 D.
Suflu sistolic la focarul aortei E.
(pag. 2095-2096)
M2654236. In SA:
Debutul in adolescenta se coreleaza cu afectarea severa a soldurilor A.
La barbati anchiloza totala a coloanei este rara B.
Forma periferica de SA apare inspecial la barbati C.
Anchiloza cervicala izolata inregistreaza o prevalenta mai mare la femei D.
Toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate E.
(pag. 2096)
M2654237. Durerea inflamatorie lombara din SA are urmatoarele caractere:
Debut peste varsta de 60 de ani A.
Debut insidios B.
Durata mai mare de 3 luni C.
Redoare matinala D.
Ameliorare la miscare E.
(pag. 2096)
M2654238. Criteriile de diagnostic New York pentru SA sunt:
Limitarea miscarilor coloanei lombare in plan frontal si sagital A.
Limitarea expansiunii cutiei toracice B.
Insuficienta aortica sau bloc AV C.
Absenta factorului reumatoid si AAN D.
Scaderea capacitatii vitale si cresterea capacitatii reziduale functionale E.
(pag. 2096)
M2654239. Urmatoarele afirmatii referitoare la SA sunt false, cu exceptia:
Factorul reumatoid poate fi prezent in serul bolnavilor cu SA A.
Cresterea VSH si PCR caracterizeaza formele active de boala B.
Pacientii cu boala severa prezinta cresterea fosfatazei alcaline C.
Cresc nivelurile serice ale IgG si IgM D.
Toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate E.
(pag. 2096)
M2854240. Dintre manifestarile clinice prezente in spondilita anchilozanta putem mentiona:
Rezidentiat 2004 2054 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
dureri osoase declansate de palpare A.
durere toracica B.
durerea si redoarea gatului prin afectarea coloanei cervicale C.
febra, transpiratii nocturne, anorexia D.
durerea se localizeaza mai rar la nivelul jonctiunii costovertebrale E.
(pag. 2095)
M2854241. Urmatoarele afirmatii referitoare la spondilita anchilozanta sunt false, cu exceptia:
asocierea cu HLA B27 este independenta de severitatea bolii A.
colita ulceroasa si boala Crohn sunt factori de risc pentru spondilita anchilozanta independent de HLA B27 B.
uveita acuta anterioara apare la aproximativ 20% din pacienti C.
artrita inflamatorie a articulatiilor interapofizare este destul de rara D.
insuficienta aortica apare la un numar destul de mare de pacienti E.
(pag. 2094-2095)
M2854242. Date de laborator intalnite in spondilita anchilozanta sunt urmatoarele:
HLA B27 este prezent la toti pacientii A.
proteina C reactiva are niveluri crescute B.
anticorpi antinucleari constant prezenti C.
masuratorile fluxului aerian sunt in general normale D.
pacientii cu boala severa pot prezenta valori usor scazute ale fosfatazei alcaline E.
(pag. 2096)
M2854243. Urmatoarele modificari ale coloanei vertebrale sunt prezente in spondilita anchilozanta, cu
exceptia:
fracturi de coloana cervicala A.
anchiloza totala a coloanei vertebrale B.
osteoporoza coloanei vertebrale C.
disparitia lordozei dorsale D.
disparitia cifozei toracale E.
(pag. 2095-2096)
M2854244. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul spondilitei anchilozante:
nu se cunoaste un agent terapeutic care sa modifice progresiunea bolii A.
fenilbutazona poate produce agranulocitoza B.
metotrexatul se administreaza cu succes in cazul artritelor periferice C.
se pot administra cu rezultate benefice glucocorticoizi sistemici sau saruri de aur D.
cea mai frecventa indicatie de interventie chirurgicala este corectia flexiei extreme a coloanei vertebrale E.
(pag. 2096-2097)
M2854245. Despre hiperostoza scheletala idiopatica difuza sunt adevarate urmatoarele:
este o forma clinica de spondilita anchilozanta A.
apare la barbatii tineri si este rara la batrani si femei B.
este adesea catalogata ca o varianta de artroza C.
pacientii sunt asimptomatici sau au redoare matinala D.
produce modificari radiografice severe si simptome usoare E.
(pag. 2096)
M2954246. Criteriile de diagnostic ale spondilitei anchilozante nu includ:
Limitarea miºcarilor coloanei lombare in plan sagital ºi frontal A.
Prezenþa anticorpilor antinucleari B.
Sacroileita definita radiologic C.
Rezidentiat 2004 2055 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a
Redoare matinala a articulaþiilor mainii D.
Valori crescute ale probelor inflamatorii E.
(pag. 2096)
M2954247. Modificarile radiologice ale coloanei vertebrale in spondilita anchilozanta pot cuprinde:
Tasare vertebrala A.
Hernie discala B.
Punþi osoase C.
Rectitudinea vertebrala D.
Osteoporoza E.
(pag. 2096)
M2954248. Afectarile extraarticulare din spondilita anchilozanta:
Pneumonita A.
Uveita posterioara B.
Hepatita autoimuna C.
Ingroºarea valvelor aortice D.
Nefropatie cu IgA E.
(pag. 2095)
M2954249. Referitor la corelaþia dintre spondilita anchilozanta ºi Ag HLA B24 urmatoarele afirmaþii
sunt corecte:
Unii pacienþi au atat spondilita anchilozanta cat ºi boala Crohn cu HLA B24 pozitiv A.
Rata concordanþei la gemenii monozigoþi este 100% B.
Exista corelaþie evidenþiata statistic intre HLA B24 ºi Spondilita anchilozanta C.
In studii populaþionale 5-10% din adulþii cu HLA B24 au Spondilita anchilozanta D.
La populaþia caucaziana 90% din pacienþii cu spondilita anchilozanta au HLA B24 E.
(pag. 2094)
M2954250. Referitor la tabloul clinic din spondilita anchilozanta sunt false urmatoarele afirmaþii:
Debutul are loc dupa 50 de ani A.
Afectarea cervicala este precoce B.
Uveita este cea mai frecventa afectare extraarticulara C.
Durerea lombara este persistenta de la inceput D.
Simptomele iniþiale sunt generale (astenie, fatigabilitate), urmate de cefalee rebela E.
(pag. 2095)
|
