Rezidentiat 2004 695 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Tema nr. 18
Litiaza biliara
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
M1118001. Una din urmatoarele conditii nu se asociaza cu dezvoltarea calculilor pigmentari:
hemoliza cronica A.
hemodializa cronica B.
ciroza alcoolica C.
infectiile cronice ale tractului biliar D.
varsta inaintata E.
(pag. 1905)
M1118002. Una din urmatoarele metode diagnostice nu se foloseste in diagnosticul calculilor biliari:
radiografia abdominala simpla A.
ecografia B.
endoscopia digestiva superioara C.
colecistografia orala D.
colecistografia radioizotopica E.
(pag. 1905)
M1118003. Investigatia de electie pentru decelarea calculilor biliari este:
colecistografia orala A.
radiografia abdominala simpla B.
ecografia veziculei biliare C.
scintigrafia radioizotopica D.
tomografia computerizata abdominala E.
(pag. 1906)
M1118004. Colecistectomia profilactica la bolnavii cu litiaza biliara este recomandata in urmatoarele
situatii, cu o exceptie:
diabeticii simptomatici datorita riscului crescut de complicatii septice A.
simptome frecevente si cevere care perturba modul de viata al bolnavului B.
colecistite acute sau pancreatite acute in antecedente C.
vezicula biliara de portelan D.
calculi mai mari de 2 cm E.
(pag. 1906-19075)
M1118005. Din totalul colecistitelor acute, colecistita acalculoasa se intilneste intr-un procent de:
25% A.
5-10% B.
2% C.
15% D.
0% E.
(pag. 1908)
M1218006. Bila este formata in:
Rezidentiat 2004 696 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
vezicula biliara A.
spatiul Disse B.
sange prin dezintegrarea hematiilor C.
lobulii hepatici D.
celulele Kupffer E.
(pag. 1902)
M1218007. Compozitia apei din bila este de aproximativ:
50% A.
60% B.
70% C.
80% D.
90% E.
(pag. 1902)
M1218008. La ce concentratie formeaza acizii biliari agregate micelare?
> 1 mM A.
> 2mM B.
> 200 mM C.
> 2000 mM D.
> 10 000 mM E.
(pag. 1902)
M1218009. Calculii pigmentari reprezinta ce procent din totalul calculilor biliari?
80% A.
60% B.
40% C.
20% D.
10% E.
(pag. 1903)
M1218010. Ce radionuclid se foloseste in diagnosticul scintigrafic al colecistitei acute?
Ga A.
In B.
Au C.
Tc D.
Cr E.
(pag. 1905)
M1218011. Ce procent de calculi veziculari sunt depistati prin colecistografia orala?
70-75% A.
80-85% B.
90-95% C.
99% D.
100% E.
(pag. 1906)
M1318012. Ce explorare paraclinica permite identificarea precisa a calculilor biliari in peste 95% din
cazuri?
Radiografia abdominala simpla A.
Colecistografia orala B.
Ecografia veziculei biliare C.
Rezidentiat 2004 697 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Colecistografia intravenoasa D.
Scintigrafia radioizotopica (HIDA, DIDA) E.
(pag. 1906)
M1318013. Care dintre complicatiile litiazei veziculare se poate solda cu ileusul biliar?
Fistula colecisto-coledociana A.
Fistula colecisto-duodenala B.
Vezicula biliara de portelan C.
Colecistopancreatita acuta D.
Hidropsul vezicular E.
(pag. 1909)
M1318014. In fata suspiciunii clinice de litiaza veziculara, care este explorarea cea mai rapida si eficace
in precizarea diagnosticului, care nu este limitata de prezenta icterului sau sarcina?
Radiografia abdominala simpla A.
Colecistografia orala B.
Ecografia veziculei biliare C.
Scintigrafia radioizotopica (HIDA, DIDA) D.
Tomodensitometria E.
(pag. 1906)
M1318015. In colecistita acuta litiazica, cel mai frecvent, colecistectomia se practica:
Precoce A.
Dupa 10 zile B.
Dupa 6 saptamani C.
Dupa 3 luni D.
Dupa stingerea infectiei E.
(pag. 1908, 1910)
M1318016. Evidentierea radiologica a aerului in caile biliare si a unui calcul calcificat in pozitie
ectopica orienteaza diagnosticul spre:
Vezicula biliara de portelan A.
Coledocolitiaza B.
Colecistita acuta litiazica gangrenoasa C.
Ileus biliar D.
Infectie cu Salmonella a veziculei biliare E.
(pag. 1909)
M1318017. Triada alcatuita din durere cu debut brusc in hipocondrul drept, febra si leucocitoza este
sugestiva pentru:
Colecistopancreatita acuta A.
Litiaza coledociana B.
Colecistita acuta C.
Colecistita cronica D.
Ileus biliar E.
(pag. 1908)
M1418018. Limitele ecografiei in explorarea colecistului sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:
sarcina A.
investigatie recenta cu bariu B.
ascita C.
obezitatea D.
prezenta gazelor intestinale E.
Rezidentiat 2004 698 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1906)
M1418019. Agentul patogen cel mai frecvent implicat in etiologia colecistitei acute este:
Clostridium A.
Stafilococus aureus B.
Streptococ tip.B C.
Enterococus D.
Escherichia Coli E.
(pag. 1908)
M1418020. Identificati care din urmatoarele afirmatii reprezinta un avantaj diagnostic al
colangiopancreatografiei retrograde:
se poate efectua in sarcina A.
vizualizarea optima a tractului biliar proximal B.
se poate efectua in pancreatita acuta C.
posibilitatea efectuarii sfincterotomiei endoscopice si indepartarea calculilor D.
de mare succes in prezenta dilatatiei cailor biliare E.
(pag. 1913)
M1518021. Explorarea imagistica de electie pentru diagnosticul litiazei veziculare este:
radiografia abdominala simpla A.
colangiopancreatografia endoscopica retrograda B.
ecografia abdominala C.
ecoendoscopia D.
colecistografia orala E.
(pag. 1906)
M1518022. Tratamentul de electie al litiazei biliare simptomatice este:
colecistectomia laparoscopica A.
coleretice si antispastice B.
antibiotice cu excretie biliara asociate cu simptomatice C.
preparate care contin acizi biliari D.
litotritie extracorporeala E.
(pag. 1907)
M1518023. Absenta vizualizarii colecistului la colecistografia per os se intalneste:
cand bilirubina serica depaseste 4 mg/dl A.
cand calculii au dimensiuni peste 3 cm B.
la pacientii cu stetoza hepatica C.
la pacientii cu obezitate grad IV D.
in puseele de pancreatita acuta E.
(pag. 1906)
M1518024. Radiografia abdominala simpla efectuata la pacientii cu suferinta biliara poate oferi date
patognomonice pentru:
colangita acuta A.
dilatarea coledocului peste 2 cm B.
vezicula biliara de portelan C.
malformatiile veziculare D.
chistele coledociene E.
(pag. 1906)
Rezidentiat 2004 699 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1518025. Explorarea imagistica ce permite aprecierea volumului si contractilitatii veziculei biliare
este:
colecistografia orala A.
colangiografia intravenoasa B.
colangiografia endoscopica retrograda C.
scintigrafia radioizotopica D.
ecografia in 'timp real' E.
(pag. 1906)
M1518026. Febra sau frisoanele asociate colicii biliare sugereaza:
migrarea calculului in coledoc A.
colecistita acuta B.
asocierea colangiocarcinomului C.
aparitia pancretitei acute D.
existenta unei malformatii a veziculei biliare E.
(pag. 1906)
M1618027. La pacientii cu colangita acuta, bacteriile sunt prezente in bilicultura in:
25 % A.
10% B.
75% C.
50% D.
100% E.
(pag. 1911)
M1618028. Obstructia biliara prelungita din ciroza hepatica secundara poate fi asociata cu deficiente
clinice manifeste ale:
Vitaminelor A, D si K A.
Vitaminelor B si C B.
Proteinelor C.
Glucidelor D.
Potasiului E.
(pag. 1912)
M1618029. Calculii biliari colesterolici si micsti reprezinta:
70% din totalul calculilor A.
50% din totalul calculilor B.
95% din totalul calculilor C.
80% din totalul calculilor D.
20% din totalul calculilor. E.
(pag. 1903)
M1618030. Calculii pigmentari reprezinta:
70% din totalul calculilor A.
50% din totalul calculilor B.
95% din totalul calculilor C.
80% din totalul calculilor D.
20% din totalul calculilor. E.
(pag. 1903)
M1618031. Pacientii cu litiaza biliara prezinta si litiaza caii biliare principale in:
20-30 % A.
Rezidentiat 2004 700 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
12- 25 % B.
5-10 % C.
15-20 % D.
10-15 % E.
(pag. 1911)
M2218032. Cantitatea de acizi biliari este recirculata in mod normal de aproximativ:
1-2 ori/zi A.
3-4 ori/zi B.
5-10 ori/zi C.
10-20 ori/zi D.
15 ori/zi E.
(pag. 1902)
M2218033. Pierderile de acizi biliari prin scaun sunt de:
0,1-0,2 g/zi A.
0,2-0,4 g/zi B.
0,3-0,6 g/zi C.
0,6-0,8 g/zi D.
0,8-0,9 g/zi E.
(pag. 1902)
M2218034. Capacitatea normala a veziculei biliare este de:
10-15 ml bila A.
15-30 ml bila B.
30-45 ml bila C.
75-100 ml bila D.
100-110 ml bila E.
(pag. 1902)
M2218035. Concentratia de acizi biliari din bila este de:
6% A.
10% B.
12% C.
2% D.
20% E.
(pag. 1902)
M2218036. In sarcina sedimentul biliar apare la:
10-15% dintre femei A.
20-30% dintre femei B.
30-40% dintre femei C.
5-10% dintre femei D.
50% dintre femei E.
(pag. 1904)
M2218037. In sarcina calculii biliari apar la:
5-12% dintre femei A.
15-20% dintre femei B.
20-25% dintre femei C.
25-30% dintre femei D.
30-40% dintre femei E.
Rezidentiat 2004 701 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1904)
M2218038. Secretia bazala totala de bila este de:
100-200 ml/ora A.
300-500 ml/zi B.
500-600 ml/zi C.
900-1000 ml/zi D.
500-600 ml/zi E.
(pag. 1902)
M2218039. Compozitia apei din bila este de aproximativ:
50% A.
40% B.
60% C.
70% D.
80% E.
(pag. 1902)
M2218040. Bila se formeaza in:
lobulii hepatici A.
spatiul Disse B.
celulele Kupffer C.
lobii hepatici D.
vezicula biliara E.
(pag. 1902)
M2218041. Care este cantitatea totala normala de acizi biliari?
1-2 g A.
2-4 g B.
1-2 mg C.
4-5 g D.
2-4 mg E.
(pag. 1902)
M2218042. Care din urmatoarele metode este de electie pentru decelarea calculilor?
radiografia abdominala simpla A.
colecistografia orala B.
ecografia veziculei biliare C.
scintigrafia radioizotopica D.
tranzitul baritat E.
(pag. 1906)
M2218043. La un pacient cu obezitate masiva, bilirubina serica de 5 mg/dl cu suspiciune de colecistita
acuta, explorarea diagnostica de ales este:
radiografia abdominala simpla A.
scintigrafia radioizotopica B.
ecografia veziculei biliare C.
colecistografia orala D.
colecistopancreatografia endoscopica retrograda E.
(pag. 1906)
M2218044. Simptomul cel mai specific si caracteristic litiazei biliare este:
icterul A.
Rezidentiat 2004 702 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
febra B.
colica biliara C.
varsatura biliara D.
greata E.
(pag. 1906)
M2218045. Pacientii de sex masculin cu litiaza biliara asimptomatica au un risc pentru aparitia
complicatiilor la 10 ani de:
5% A.
10% B.
15% C.
20% D.
25% E.
(pag. 1906)
M2218046. Tratamentul de electie al litiazei biliare simptomatice este:
medicamentos A.
litotritia extracorporeala B.
colecistectomia laparoscopica C.
colecistostomia D.
colecistectomia prin abord subhepatic E.
(pag. 1906)
M2218047. Doza de acid ursodezoxicolic (UDCA) folosita la dizolvarea calculilor biliari este de:
3-5 mg/kg/zi A.
5-10 mg/kg/zi B.
10-13 mg/kg/zi C.
15-20 mg/kg/zi D.
20-25 mg/kg/zi E.
(pag. 1907)
M2218048. Care este agentul patogen cel mai frecvent izolat in colecistita acuta?
Escherichia Coli A.
Streptococul viridans B.
Streptococul aureu C.
Klebsiela D.
Clostridium E.
(pag. 1907)
M2218049. In colecistita acuta tratamentul de electie este:
colecistectomia precoce A.
colecistostomia B.
colecistectomia trardiva C.
medicamentos D.
drenajul pe tub a veziculei biliare E.
(pag. 1910)
M2518050. Hipomotilitatea veziculei biliare, care determina staza ºi formarea de sediment biliar, nu
este produsa de:
Nutriþie parenterala prelungita A.
Post B.
Sarcina C.
Rezidentiat 2004 703 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Obezitate D.
Octeotrid E.
(pag. 1905)
M2518051. Din totalul cazurilor cu litiaza biliara, calculii colesterolici ºi micºti reprezinta:
50% A.
45% B.
80% C.
75% D.
90% E.
(pag. 1903)
M2518052. Din totalul cazurilor cu litiaza biliara, calculii pigmentari reprezinta:
10% A.
20% B.
15% C.
30% D.
40% E.
(pag. 1903)
M2518053. Autopsiile seriate au aratat prezenþa calculilor biliari la femeile de peste 40 de ani in:
20% din cazuri A.
5% din cazuri B.
30% din cazuri C.
15% din cazuri D.
40% din cazuri E.
(pag. 1903)
M2518054. Prezenþa calculilor biliari la barbaþii de peste 40 de ani a fost evidenþiata la autopsiile seriate
in:
15% din cazuri A.
10% din cazuri B.
5% din cazuri C.
8% din cazuri D.
20% din cazuri E.
(pag. 1903)
M2518055. Acidul ursodezoxicolic are o eficacitate crescuta in prevenirea formarii calculilor in doza de:
200 mg% A.
250 mg% B.
800 mg% C.
500 mg% D.
600 mg% E.
(pag. 1905)
M2518056. Formarea calculilor pigmentari este mai des intalnita la:
Amerindieni A.
Afroamericani B.
Scandinavi C.
Asiatici D.
Australieni E.
(pag. 1905)
Rezidentiat 2004 704 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2518057. Investigaþia de elecþie pentru decelarea litiazei biliare este:
Ecografia abdominala A.
Radiografia abdominala simpla B.
Tomografia computerizata abdominala C.
Colecistografia orala D.
Scintigrafia radioizotopica E.
(pag. 1906)
M2518058. Urmatorii factori favorizeaza formarea calculilor biliari din colesterol cu EXCEPÞIA:
Secreþia biliara crescuta de colesterol A.
Formarea defectuoasa a veziculelor B.
Hemoliza cronica C.
Nucleerea cristalelor de colesterol monohidrat D.
Sarcina E.
(pag. 1904)
M2518059. Tratamentul medicamentos de dizolvare a calculilor biliari se efectueaza cu acid
ursodezixicolic in doza de:
8-15 mg/kg/zi A.
15-20 mg/kg/zi B.
10-13 mg/kg/zi C.
5-10 mg/kg/zi D.
20-25 mg/kg/zi E.
(pag. 1907)
M2518060. Tratamentul cu acid ursodezoxicolic poate realiza dizolvarea completa a calculilor in:
40-50% din cazuri A.
50-60% din cazuri B.
30-40% din cazuri C.
70-80% din cazuri D.
60-70% din cazuri E.
(pag. 1907)
M2518061. Durata tratamentului cu acid ursodezoxicolic pentru dizolvarea calculilor biliari este de:
6 luni A.
1 an B.
2 ani C.
3 ani D.
5 ani E.
(pag. 1907)
M2618062. Secreþia bazala zilnica de bila este de:
500-600 ml A.
400-500 ml B.
300-400 ml C.
600-800 ml D.
100 ml E.
(pag. 1902)
M2618063. Acizii biliari secundari sunt formaþi in:
ficat A.
pancreas B.
Rezidentiat 2004 705 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
intestin subtire C.
colon D.
vezica biliara E.
(pag. 1902)
M2618064. In bila normal, raportul dintre conjugaþi cu glicina faþa de cei cu taurina este in jur de:
2:1 A.
3:1 B.
1:2 C.
4:1 D.
5:1 E.
(pag. 1902)
M2618065. Capacitatea normala a veziculei biliare este de:
10-20 ml A.
20-30 ml B.
30-75 ml C.
75-100 ml D.
120 ml E.
(pag. 1903)
M2618066. Mecanismele incriminate in formarea bilei litogene sunt urmatoarele, cu excepþia:
dieta hipocalorica A.
obezitatea B.
consumul de medicamente (clofibrat) C.
cresterea secreþiei biliare de saruri biliare ºi fosfolipide D.
activitatea crescuta a HMG-CoA E.
(pag. 1904)
M2618067. Radiografia abdominala simpla ofera date patognomonice pentru urmatoarele afecþiuni, cu
excepþia:
calculi colesterolici A.
calculi biliari calcificaþi B.
vezicula biliara de porþelan C.
colecistita emfizematoasa D.
ileus biliar E.
(pag. 1906)
M2818068. Factorii predispozanti pentru formarea calculilor pigmentari sunt urmatorii cu exceptia:
hemoliza cronica A.
varsta tanara B.
mediul rural C.
infectii parazitare D.
ciroza alcoolica E.
(pag. 1905)
M2818069. Cel mai frecvent agent patogen implicat in etiologia colecistitei acute este:
Klebsiella A.
Clostridium B.
Staphilococcus C.
E. Colli D.
Streptococcus E.
Rezidentiat 2004 706 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1908)
M2818070. Cea mai rapida metoda de explorare imagistica pentru diagnosticul litiazei biliare este:
radiografia abdominala simpla A.
scintigrafia radioizotopica B.
ecografia abdominala C.
colecistografia orala D.
ecografie Doppler color E.
(pag. 1906)
M2818071. Calculii pigmentari reprezinta:
30% din totalul calculilor A.
80% din totalul calculilor B.
20% din totalul calculilor C.
65% din totalul calculilor D.
25% din totalul calculilor E.
(pag. 1903)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
M1118072. Principalii factori care favorizeaza formarea calculilor de colesterol sunt:
suprasaturarea bilei cu colesterol A.
nucleerea monohidratului de colesterol B.
hipomotilitatea vezicii biliare C.
infectiile cailor biliare D.
hemoliza cronica E.
(pag. 1905)
M1118073. Tratamentul litiazei biliare cu acid ursodezoxicolic poate fi indicat in urmatoarele situatii:
la pacientii care refuza interventia chirurgicala A.
la pacientii cu calculi recurenti dupa colecistectomie B.
la pacientii cu calculi mici (< 15 mm), radiotransparenti si mobili C.
la pacientii cu calculi mici (<15 mm), radioopaci si mobili D.
in litiaza biliara complicata cu colecistita acuta E.
(pag. 1907)
M1118074. In colica biliara necomplicata putem intilni:
greata si varsatura A.
cresterea usoara a bilirubinei serice (< 5 mg/dl ) B.
febra cu hemocultura pozitiva C.
iradierea durerii interscapular D.
cresterea marcata si persistenta a bilirubinei serice E.
(pag. 1906)
M1118075. Prevalenta liiazei biliare este:
20% la femei A.
40% la femei B.
8% la barbati C.
15% la barbati D.
50% la varstnici E.
(pag. 1903)
Rezidentiat 2004 707 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1118076. Tipuri de calculi biliari:
colesterolici A.
tirozina cristalizata B.
pigmentari C.
micsti D.
uratici E.
(pag. 1903)
M1118077. Factorii pronucleanti pentru litiaza biliara sunt:
glicoproteine nonmucinice A.
glicoproteine mucinice B.
apolipoproteina A1 C.
apolipoproteina A2 D.
lizin-fosfatidil-colina E.
(pag. 1904)
M1118078. Mecanismele care intervin im litogeneza biliara sunt:
secretia biliara crescuta de colesterol A.
formarea defectuoasa a veziculelor B.
nucleerea cristalelor C.
prezenta sedimentului biliar D.
inflamatia veziculei biliare E.
(pag. 1904)
M1218079. Care afirmatie este adevarata despre CBP ?
se uneste cu canalul cistic A.
se uneste cu canalul hepatic B.
se varsa in duoden C.
provine din confluenta cisticului si hepaticului D.
dreneaza ductul Wirsung E.
(pag. 1902)
M1218080. In sucul biliar se gasesc urmatorii consituenti:
acizi biliari A.
fosfolipide B.
apa C.
colesterol esterificat D.
colesterol neesterificat E.
(pag. 1902)
M1218081. Care sunt acizii biliari primari?
acidul colic A.
acidul dezoxicolic B.
acidul chenodezoxicolic C.
acidul taurocolic D.
acidul taurodezoxicolic E.
(pag. 1902)
M1218082. Care este efectul CCK?
stimuleaza contractia vezicului biliare A.
stimuleaza contractia sfincterului Oddi B.
stimuleaza secretia biliara C.
Rezidentiat 2004 708 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
inhiba tonusul sfincterului Oddi D.
inhiba contractia veziculei biliare E.
(pag. 1903)
M1218083. Stenoza papilara se caracterizeaza prin:
durere epigastrica A.
enzime de colestaza cresute B.
dilatarea CBP C.
drenaj biliar intarziat in duoden D.
icter progresiv E.
(pag. 1910)
M1318084. Ce medicamente pot dizolva calculii de colesterol mai mici de 15 mm, aflati intr-un colecist
functional?
Acidul ursodezoxicolic (UDCA) A.
Cimetidina B.
Acidul acetilsalicilic C.
Acidul chenodezoxicolic D.
Metoclopramid E.
(pag. 1907)
M1318085. Ce factori predispun la formarea calculilor biliari pigmentari?
Hemoliza cronica A.
Rezectii ileale intinse B.
Ciroza alcoolica C.
Infectia cronica a tractusului biliar, parazitoze D.
Tratamentul cu clofibrat E.
(pag. 1905)
M1318086. Ce afirmatie referitoare la tratamentul cu acidul ursodezoxicolic sunt adevarate?
Se administreaza in doze de 10-13 mg/kg/zi. A.
Cea mai mare rata de succes (peste 70%) se inregistreaza la pacientii cu calculi de dimensiuni mici,
radiotransparenti, mobili.
B.
Scade activitatea HMG-CoA reductazei, care are ca rezultat scaderea sintezei hepatice de colesterol. C.
60% din pacientii cu litiaza biliara simptomatica sunt candidatii unui astfel de tratament. D.
Rata recurentelor este de 30-50% pe o perioada de urmarire de 3-12 ani. E.
(pag. 1907)
M1318087. Ce modificari de laborator apar in colecistita acuta litiazica?
Leucocitoza 10.000-15.000/mmc, cu o deviere spre stanga a formulei leucocitare. A.
Bilirubina serica usor crescuta, sub 5 mg/dl, intalnita la 45% din pacienti. B.
Cresterea modesta a aminotransferazelor serice la 25% din bolnavi. C.
Hiperglicemie. D.
Leucopenie E.
(pag. 1908)
M1318088. Ce afirmatii referitoare la ileusul biliar sunt exacte?
Ileusul biliar se refera la obstructia intestinala mecanica rezultata prin migrarea unui calcul de dimensiuni
mari in intestinul subtire.
A.
Pe radiografia abdominala simpla se evidentiaza prezenta gazului in arborele biliar (pneumobilie). B.
Pe radiografia abdominala simpla se constata stergerea umbrei psoasului. C.
De regula, valvula ileocecala este sediul obstructiei de catre calculul inclavat. D.
In toate cazurile, pacientii prezinta un istoric de simptome biliare anterioare si acuze digestive sugestive E.
Rezidentiat 2004 709 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
pentru colecistita acuta.
(pag. 1909)
M1318089. Care sunt factorii predispozanti pentru formarea calculilor biliari colesterolotici?
Rezerva si secretie normala a acizilor biliari, cu secretie biliara crescuta de colesterol A.
Hipomotilitatea veziculei biliare, care determina staza si formarea de sediment biliar B.
Dieta cu continut caloric crescut, bogata in grasimi C.
Prezenta unor cantitati crescute de bilirubina neconjugata in bila, cu precipitarea bilirubinei D.
Afectiuni hemolitice cronice E.
(pag. 1905)
M1318090. Sarcina favorizeaza formarea calculilor deoarece:
Compozitia cantitatii totale de acizi biliari si capacitatea de transport a colesterolului din bila modificata, cu
cresterea marcata a concentratiei in colesterol in timpul trimestrului III.
A.
Vezicula biliara se contracta incet, ca raspuns la o masa obisnuita. B.
Este prezenta infectia biliara. C.
Uterul gravid comprima vezicula biliara. D.
Creste hemoliza. E.
(pag. 1904)
M1318091. Care din urmatoarele microorganisme pot fi izolate in bilicultura la un bolnav cu colecistita
acuta litiazica?
Klebsiella A.
Pneumococ B.
Staphylococcus C.
Escherichia coli D.
Streptococcus grup D E.
(pag. 1908)
M1418092. Precizati avantajele colecistografiei orale:
identificarea anomaliilor vezicii biliare A.
identificarea precisa a calculilor biliari B.
poate decela calculi de dimensiuni foarte mici C.
cost redus D.
este o metoda rapida de diagnosticare E.
(pag. 1906)
M1418093. Indicati care sunt avantajele scintigrafiei radioizotopice cu acizi iminodiacetici N substituiti
marcati:
identificarea precisa a calculilor biliari A.
permite stabilirea volumului si contractilitatii vezicii biliare B.
identificarea precisa a obstructiei canalului cistic C.
disponibilitate imediata D.
diagnosticul colecistitei acute E.
(pag. 1906)
M1418094. Care din urmatoarele grupe de pacienti cu litiaza veziculara au indicatie de colecistectomie
profilactica:
pacienti cu simptome suficient de frecvente sau de severe pentru a perturba modul de viata A.
pacienti sub 50 de ani cu litiaza veziculara asimptomatica B.
pacienti cu calculi biliari peste 2 cm C.
pacienti ce au prezentat un episod de pancreatita acuta datorat litiazei biliare D.
pacienti ce au dezvoltat calculi pe un colecist malformat E.
Rezidentiat 2004 710 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1907)
M1418095. Precizati care din urmatoarele elemente reprezinta un risc crescut pentru colecistita
acalculoasa:
traumatisme severe A.
arsuri intinse B.
infectii ale vezicii biliare cu Escherichia Coli C.
hiperalimentatie parenterala prelungita D.
interventii chirurgicale ortopedice E.
(pag. 1908)
M1418096. Care din urmatoarele elemente nu fac parte din triada Charcot intilnita in colangita acuta:
greturi si varsaturi A.
dispepsia B.
febra si frison C.
icter D.
rigiditate abdominala E.
(pag. 1911)
M1518097. Mecanismele patogenice implicate in formarea calculilor veziculari colesterolici sunt:
alterarea conversiei hepatice a colesterolului in acizi biliari: A.
scaderea activitatii hidroximetilglutaril-coenzima A reducatazei B.
cresterea activitatii 7alfa hidroxilazei hepatice C.
diminuarea secretiei hepatice de saruri biliare si fosfolipide D.
cresterea raportului colesterol/acizi biliari E.
(pag. 1904)
M1518098. Factorii predispozanti pentru formarea calculilor pigmentari sunt:
ciroza biliara primitiva A.
colestaza cronica intrahepatica B.
ciroza alcoolica C.
hemoliza cronica D.
infectiile cronice ale tractului biliar E.
(pag. 1905)
M1518099. Mecanismele fiziopatologice ale formarii calculilor veziculari in timpul sarcinii sunt:
mobilizarea colesterolului tisular A.
cresterea saturatiei in colesterol a bilei B.
diminuarea contractilitatii veziculei biliare C.
scaderea secretiei de saruri biliare D.
afectarea circuitului hepatoenterohepatic al sarurilor biliare E.
(pag. 1904)
M1518100. Ce explorari imagistice recomandati pentru vizualizarea canalului cistic la pacientii cu
litiaza biliara:
ecografia abdominala in scala gri A.
ecografie Doppler color B.
colecistografia orala C.
scintigrafia biliara radioizotopica D.
radiografia abdominala simpla E.
(pag. 1905-1906)
M1518101. Absenta vizualizarii colecistului prin scintigrafie radioizotopica este intalnita in:
Rezidentiat 2004 711 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
boala Carolli A.
obstructia canalului cistic B.
colecistita acuta C.
colecistita cronica D.
post colecistectomie E.
(pag. 1905)
M1518102. Sedimentul biliar care predispune la aparitia litiazei veziculare este format din:
cristale de colesterol monohidrat A.
bilirubinat de calciu B.
cristale de urat monosodic C.
filamente de mucina D.
cristale de lecitina si colesterol E.
(pag. 1904)
M1518103. Factorii care favorizeaza nucleerea cristalelor de colesterol monohidrat in vezicula biliara
sunt:
glicoproteinele mucinice A.
glicoproteinele non-mucinice B.
lizin fosfatidilcolina C.
apolipoproteinele AI D.
apolipoprotienele AII E.
(pag. 1904)
M1518104. Tratamentul cu acid ursodeoxicolic in litiaza biliara are urmatoarele indicatii:
pacienti cu litiaza asimptomatica A.
litiaza coledociana cu calculi sub 1 cm B.
litiaza veziculara cu calculi sub 15 mm C.
colecist functional D.
calculi pigmentari E.
(pag. 1907)
M1518105. Indicatiile colecistectomiei profilactice in litiaza biliara sunt:
prezenta unei complicatii anterioare datorate litiazei biliare A.
asocierea colesterolozei veziculare B.
vezicula biliara calcificata C.
primul puseu colicativ cu durata peste 4 ore remis spontan D.
asocierea adenomiomatozei veziculare E.
(pag. 1907)
M1618106. Autopsiile seriate efectuate in Statele Unite arata ca:
20% din femei prezinta litiaza biliara A.
30% din femei prezinta litiaza biliara B.
8% din barbati prezinta liatiaza biliara C.
25% din femei prezinta litiaza biliara D.
10% din barbati prezinta litiaza biliara E.
(pag. 1903)
M1618107. Factorii pronucleere a cristalelor de colesterol sunt:
Apoloporpoteina AI A.
Apolipoproteina AII B.
Lizin fosfatidilcolina C.
Rezidentiat 2004 712 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Glicoproteinele non-mucinice D.
Lipoproteina X E.
(pag. 1904)
M1618108. Factorii antinucleere a cristalelor de colesterol sunt:
Apoloporpoteina AI A.
Apolipoproteina AII B.
Lizin fosfatidilcolina C.
Glicoproteinele non-mucinice D.
Lipoproteina X E.
(pag. 1904)
M1618109. Bila litogena este rezultatul diminuarii secretiei hepatice de:
Colesterol A.
Saruri biliare B.
Fosfolipide C.
Lipoproteine D.
Mucina E.
(pag. 1904)
M1618110. Pentru calculii pigmentari sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Sunt mai frecvente la mexicani-americani A.
Sunt mai frecvente la asiatici B.
Este asociat frecvent cu infectia cailor biliare C.
Apare in afectiuni hemolitice D.
Este frecventa in hepatite cronice E.
(pag. 1905)
M1618111. Factorii predispozanti pentru formarea calculilor colesterolici si micsti sunt:
Ciroza alcoolica A.
Obezitatea B.
Afectiunile ileale C.
Sarcina D.
Hormonii sexuali feminini E.
(pag. 1905)
M1618112. In cazul litiazei caii biliare principale sunt corecte urmatoarele afirmatii:
Bilirubinemia depaseste 5mg/dl A.
Bilirubinemia depaseste 3mg/dl B.
Bilirubinemia depaseste 2,5mg/dl C.
Fosfataza alcalina are valoare normala D.
Fosfataza alcalina este crescuta E.
(pag. 1912)
M1618113. Limitele diagnostice in ecografia veziculei biliare sunt:
Prezenta gazelor intestinale A.
Obezitate masiva B.
Astenia masiva C.
Ascita D.
Investigatie recenta cu bariu E.
(pag. 1906)
Rezidentiat 2004 713 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1618114. Colecistectomia laparoscopica:
Este un procedeu cu abord minimal A.
Necesita perioada scurta de spitalizare B.
Rata mortalitatii este mai mica fata de colecistectomia clasica C.
Pretul interventiei este mai mare fata de colecistectomia clasica D.
Pretul interventiei este mai mic fata de colecistectomia clasica E.
(pag. 1907)
M2218115. Complicatiile precoce postcolecistectomie sunt:
atelectazia pulmonara A.
infarctul miocardic B.
hemoragia externa C.
hemoragia interna D.
abcesele hepatice E.
(pag. 1910)
M2218116. Colangita sclerozanta se poate asocia cu:
boala Crohn A.
rectocolita ulcerohemoragica B.
tiroidita Riedl C.
fibroza retroperitoneala D.
purpura Schonlein Henoch E.
(pag. 1909)
M2218117. Colecistochinina:
este un hormon peptidic A.
este factorul principal care controleaza evacuarea veziculei biliare B.
determina relaxarea puternica a veziculei biliare C.
scade secretia biliara de catre ficat D.
creste rezistenta sfincterului Oddi E.
(pag. 1902)
M2218118. Colecistochinina:
diminua rezistenta sfincterului Oddi A.
creste secretia biliara de catre ficat B.
determina o contractie puternica a veziculei biliare C.
creste deversarea constituentilor biliari in duoden D.
scade eliberarea constituentilor biliari in duoden E.
(pag. 1902)
M2218119. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
acizi biliari formeaza micelii la o concentratie crtitica mai mica de 2 mM A.
acizi biliari primari sunt formati in colon B.
acizi biliari primari se conjuga cu glicina C.
acizi biliari formeaza micelii la o concentratie critica mai mare de 2 mM D.
acizi biliari secundari se conjuga cu taurina E.
(pag. 1902)
M2218120. Calculii pigmentari:
reprezinta 80% din totalul calculilor biliari A.
contin colesterol monohidrat peste 70% B.
sunt alcatuiti in principal din bilirubinat de Ca C.
Rezidentiat 2004 714 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
contin mai putin de 10% colesterol D.
reprezinta 20% din totalul calculilor biliari E.
(pag. 1902)
M2218121. Calculii colesterolici:
alaturi de cei micsti reprezinta 80% din totalul cazurilor A.
alaturi de cei pigmentari reprezinta 80% din totalul cazurilor B.
contin colesterol dihidrat peste 70% C.
contin colesterol monohidrat peste 70% D.
contin bilirubinat de Ca in principal E.
(pag. 1902)
M2218122. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
cel mai important mecanism ce intervine in formarea bilei litogene este secretia biliara crescuta de
colesterol
A.
bila litogena este rezultatul cresterii secretiei hepatice de saruri biliare si fosfolipide B.
secretia biliara crescuta de colesterol este rezultatul activitatii scazute a HMG-CoA reductaza C.
pacientii cu calculi biliari prezinta o activitate crescuta a colesterol 7 alfa hidroxilazei hepatice D.
bila litogena este rezultatul scaderii secretiei hepatice de saruri biliare si fosfolipide E.
(pag. 1904)
M2218123. Cresterea secretiei biliare de colesterol este favorizata de:
obezitate A.
diete hipercalorice B.
consum de clofibrat C.
diete hipocalorice D.
consum de cloramfenicol E.
(pag. 1904)
M2218124. Nucleearea accelerata a monohidratului de colesterol din bila se datoreaza urmatorilor
factori:
glicoproteinele non mucinice A.
glicoproteinele mucinice B.
apolipoproteinele A1 C.
apolipoproteinele A2 D.
lizinfosfatidilcolina E.
(pag. 1904)
M2218125. Factorii antinucleere a cristalelor de colesterol sunt:
glicoproteinele non mucinice A.
lizinfosfatidilcolina B.
glicoproteinele mucinice C.
apolipoproteinele A1 D.
apolipoproteinele A2 E.
(pag. 1904)
M2218126. Sedimentul biliar contine:
bilirubinat de calciu A.
bilirubinat de sodiu B.
lecitina C.
colesterol monohidrat D.
geluri mucoase E.
Rezidentiat 2004 715 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1904)
M2218127. Formarea calculilor biliari este favorizata de:
alimentatie exclusiv parenterala A.
interventii chirurigicale B.
consum de anticonceptionale orale C.
sarcina D.
vezicula biliara hiperkinetica E.
(pag. 1904)
M2218128. Factorii predispozanti pentru formarea calculilor colesterolici si micsti sunt:
scadere ponderala A.
obezitate B.
estrogenii naturali C.
varsta tanara D.
sarcina E.
(pag. 1904)
M2218129. Factorii predispozanti la formarea calculilor colesterolici si micsti sunt:
varsta inaintata A.
post B.
dieta hipercalorica C.
hormonii masculini D.
hemoliza cronica E.
(pag. 1904)
M2218130. Bila hepatica:
este un lichid hiperton pigmentat A.
este un lichid hipoton nepigmentat B.
este un lichid izoton pigmentat C.
are o compozitie electrolitica asemanatoare plasmei sangvine D.
are o compozitie electrolitica diferita de a plasmei sangvine E.
(pag. 1902)
M2218131. Bila hepatica
are aceeasi compozitie electrolitica cu a bilei din vezicula biliara A.
are o compozitie electrolitica asemanatoare cu a plasmei sangvine B.
are o compozitie electrolitica diferita de a bilei din vezicula biliara C.
este un lichid izoton nepigmentat D.
este un lichid izoton nepigmentat E.
(pag. 1902)
M2218132. Constituentii principali ai bilei sunt:
bilirubina neconjugata A.
apa B.
acizi biliari C.
lecitina D.
colesterol neesteerificat E.
(pag. 1902)
M2218133. In compozitia bilei se gasesc:
apa A.
Rezidentiat 2004 716 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
bilirubina conjugata B.
colesterol esterificat C.
bilirubina neconjugata D.
fosfolipide E.
(pag. 1902)
M2218134. Constituentii principali ai bilei din punct de vedere ai greutatii cuprind:
acizi biliari A.
apa B.
proteine C.
mucus D.
bilirubina conjugata E.
(pag. 1902)
M2218135. Proteinele din compozitia bilei sunt reprezentate de:
Ig M A.
Ig A B.
substante rezultate din metabolismul hormonal C.
proteine metabolizate in ficat D.
Ig G E.
(pag. 1902)
M2218136. In reglarea fluxului biliar sunt importante urmatoarele mecanisme:
transportul de sodiu dependent de acizii biliari A.
transportul activ al acizilor biliari din hepatocite in canalicule B.
transportul de sodiu mediat de ATP-aza C.
transportul de potasiu D.
secretia ductala E.
(pag. 1902)
M2218137. Acizii biliari primari sunt:
sintetizati in ficat din colesterol A.
acid colic B.
litocolatul C.
dezoxicolatul D.
acid chenodezoxicolic E.
(pag. 1902)
M2218138. Acizii biliari secundari sunt:
acidul colic A.
litocolatul B.
formati in colon C.
sintetizati in ficat D.
dezoxicolatul E.
(pag. 1902)
M2218139. Acizii biliari secundari sunt:
formati in colon A.
sintetizati in ficat B.
metaboliti bacterieni ai acizilor biliari primari C.
acid chenodezoxicolic D.
dezoxicolatul si litocolatul E.
Rezidentiat 2004 717 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1902)
M2218140. Bolile care predispun la formarea calculilor colesterolici si micsti sunt:
ciroza biliara primitiva A.
colestaza cronica extrahepatica B.
afectiuni ileale C.
afectiuni jejunale D.
afectiuni ale maduvei spinarii E.
(pag. 1904)
M2218141. Medicamentele care predispun la formarea calculilor colesterolici si micsti:
hormonii masculini A.
anticonceptionale orale B.
fenofibrat C.
clofibrat D.
octreotid E.
(pag. 1904)
M2218142. Factorii predispozanti pentru formarea calcurilor pigmentari sunt:
factorii genetici A.
hemoliza acuta B.
ciroza biliara primitiva C.
ciroza alcoolica D.
infectii parazitare E.
(pag. 1904)
M2218143. Care din urmatorii factori nu predispune la formarea calculilor pigmentari:
hemoliza acuta A.
infectiile acute ale tractului biliar B.
varsta inaintata C.
factori demografici D.
ciroza alcoolica E.
(pag. 1904)
M2218144. Radiografia abdominala este utila in diagnosticul:
colecistitei emfizematoase A.
ileusului biliar B.
veziculei biliare de portelan C.
calculilor biliari necalcificati D.
bilei calcare E.
(pag. 1905-1906)
M2218145. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
ecografia veziculei biliare este limitata de prezenta icterului A.
ecografia nu poate decela calculi de dimensiuni foarte mici B.
ecografia pune in evidenta calculi cu diametrul peste 2 cm C.
ecografia permite stabiliarea volumului si contractilitatii veziculei biliare D.
rata diagnosticului fals negativ sau fals pozitiv este de 2-4% E.
(pag. 1905)
M2218146. Factorii care pot determina lipsa vizualizarii prin colecistografia orala sunt:
bilirubina serica peste 4 mg/dl A.
Rezidentiat 2004 718 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
imposibilitatea de a ingera tabletele B.
alterarea functiei excretorii hepatice C.
bilirubina serica peste 34-48 moli/l D.
alterarea functiei secretorii hepatice E.
(pag. 1906)
M2218147. Factorii care pot limita aportul ecografiei veziculei biliare sunt:
bilirubina peste 4 mg/dl A.
obezitate masiva B.
ascita C.
prezenta gazelor intestinale D.
investigatia recenta cu Bariu E.
(pag. 1906)
M2218148. Ecografia veziculei biliare:
este o metoda rapida A.
permite identificarea precisa a calculilor biliari (peste 70%) B.
este limitata de prezenta sarcinii C.
permite identificarea simultana a veziculei biliare a ficatului, cailor biliare si pancreasului D.
nu este limitata de prezenta icterului E.
(pag. 1906)
M2218149. Colecistografia orala este utila la pacientii care:
necesita litotritie A.
necesita dizolvarea terapeutica a acizilor biliari B.
au bilirubina serica >4 mg/dl C.
nu au alterarea functiei excretorii hepatice D.
necesita tratament chirurgical al litiazei biliare E.
(pag. 1906)
M2218150. Care sunt substantele radioactive folosite la scintigrafia radioizotopica:
HIDA A.
MIDA B.
DIDA C.
iod radioactiv D.
DISIDA E.
(pag. 1906)
M2218151. Scintigrafia radioizotopica este utila in:
colecistita acuta A.
colecistita cronica B.
colecistopatia acalculoasa C.
obstructia canalului cistic D.
sarcina E.
(pag. 1906)
M2218152. Scintigrafia radioizotopica:
este utila in diagnosticul colecistopatiei acalculoase A.
este indicata cand bilirubina serica este peste 12 mg/dl B.
permite identificarea precisa a canalului cistic C.
evalueza simultan caile biliare D.
se indica cand colecistografia are o rezolutie scazuta E.
Rezidentiat 2004 719 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1906)
M2218153. Indicatiile colecistectomiei profilactice in litiaza biliara sunt:
prezenta in antecendente a unei colecistite acute A.
vezicula biliara de portelan B.
colesteroloza C.
calculi biliari sub 2cm D.
pacienti peste 60 de ani asimptomatici E.
(pag. 1906)
M2218154. Indicatiile colecistectomiei profilactice in litiaza biliara sunt:
asocierea adenomiomatozei veziculare A.
calculi biliari peste 2 cm B.
colecist malformat congenital C.
pacient peste 60 de ani asimptomatic D.
prezenta in antecedente a unei hepatite acute E.
(pag. 1907)
M2218155. Avantajele colecistectomiei laparoscopice sunt:
pret scazut, perioada scurta de spitalizare A.
rata de mortalitate mai mica de 5% B.
riscul de aparitie al complicatiilor este de aproximativ 4% C.
abordul chirurgical este minimal D.
riscul de lezare al cailor biliare este de 8% E.
(pag. 1907)
M2218156. Absenta vizualizarii colecistului in colecistografia per os se intalneste:
cand calculii au dimensiuni peste 3 cm A.
cand bilirubina depaseste 4 mg/dl B.
la pacienti care au alterarea functiei excretorii hepatice C.
la pacienti cu ascita D.
la pacienti care au facut recent bariu pasaj E.
(pag. 1907)
M2218157. Medicamentele folosite la dizolvarea calculilor biliari pot fi:
acidul ursodezoxicolic (UDCA) A.
acidul aspartic B.
acidul chenodezoxicolic (CDCA) C.
acidul litocolic D.
acidul ascorbic E.
(pag. 1907)
M2218158. Calculi biliari ce pot fi dizolvati de acizii biliari (UDCA si CDCA) au urmatoarele
caracteristici:
sunt radioopaci A.
sunt radiotransparenti B.
au diametrul mai mare de 20 mm C.
au diametrul mai mic de 15 mm D.
colecistul este functional E.
(pag. 1907)
M2218159. Agentii patogeni intalniti in colecistita acuta sunt:
streptococi de grup A A.
Rezidentiat 2004 720 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
stafilococi B.
clostridii C.
Klebsiela D.
E. coli E.
(pag. 1908)
M2218160. Boala Caroli poate evolua catre:
ciroza biliara primitiva A.
amiloidoza B.
colangicarcinom C.
septicemie D.
sarcoidoza E.
(pag. 1911)
M2218161. Calculii primari formati de novo in caile biliare survin la pacienti cu:
boala Caroli A.
parazitoze hepatobiliare B.
colangita recurenta cronica C.
boli hemolitice cronice D.
boala Crohn E.
(pag. 1911)
M2218162. Triada Charcot cuprinde:
icter A.
varsaturi si greturi B.
colica biliara C.
diaree D.
puseuri febrile insotite de frisoane E.
(pag. 1911)
M2218163. CPER este indicata la pacientii cu calculi biliari care au urmatori factori de risc:
istoric de icter A.
teste hepatice normale B.
evidentierea ecografica a caii biliare principale dilatate sau a calculior in canal C.
sarcina D.
teste hepatice anormale E.
(pag. 1912)
M2218164. Complicatiile CPER sunt:
pancreatita A.
hipoxemia B.
septicemia C.
gastrita D.
colecistita E.
(pag. 1913)
M2218165. Colangita sclerozanta se poate asocia cu:
colita ulcerativa A.
boala Crohn B.
fibroza retroperitoneala C.
tiroidita Hashimoto D.
pseudotumora orbitei E.
Rezidentiat 2004 721 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1913)
M2218166. Bila calcara:
are un risc crescut pentru dezvoltarea carcinomului veziculei biliare A.
necesita colecistectomie B.
se trateaza medicamentos C.
este o entitate inofensiva din punct de vedere clinic D.
prezinta un risc crecut pentru septicemia cu germeni gram negativi E.
(pag. 1909)
M2218167. In colecistopatia acalculoasa
diagnosticul este pus de radiografia abdominala simpla A.
vezicula biliara este marita de volum B.
fractia de ejectie a veziculei biliare este mai mica de 40% C.
vezicula biliara este mica de volum D.
fractia de ejectie este mai mare de 40% E.
(pag. 1909)
M2218168. In colecistopatia acalculoasa:
vezicula biliara este marita de volum A.
fractia de ejectie a veziculei biliare este mai mica de 40% B.
infuzia de CCK (colecistokinina) reproduce durerea C.
vezicula biliara este mica de volulm D.
durearea nu este reprodusa de infuzia de CCK (colecistokinina) E.
(pag. 1908)
M2218169. Germenii cel mai frecvent izolati in culturi care determina colecistita emfizematoasa sunt:
sfafilococul aureu A.
clostridium perfringens B.
streptococul viridans C.
clostridium welchii D.
E. Coli E.
(pag. 1909)
M2218170. Colecistita emfizematoasa:
este produsa de clostridii A.
apare cel mai frecvent la barbati in varsta B.
este produsa de micoplasme C.
apare mai ales la pacienti cu diabet zaharat D.
apare mai frecvent la femei E.
(pag. 1909)
M2218171. Colecistita emfizematoasa:
diagnosticul este pus pe radiografia abdominala simpla A.
manifestarile clinice difera semnificativ de cele ale colecistitelor non gazoase B.
are o rata de moratlitate crescuta C.
este mai frecvent intalnita la barbati tineri D.
interventia chirurgicala prompta asociata cu antibioterapia este obligatorie E.
(pag. 1909)
M2218172. Colecistita cronica:
poate fi asimptomatica ani de zile A.
Rezidentiat 2004 722 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
este asociata aproape intotdeauna cu prezenta calculilor B.
este frecvent alitiazica C.
se asociaza la mai mult de 25% din pacienti cu prezenta bacteriilor din bila D.
este aseptica E.
(pag. 1909)
M2218173. Complicatiile colecistitei pot fi:
torsiunea colecistului A.
empiemul vezicular B.
gangrena veziculara C.
ileusul intestinal D.
hidropsul vezicular E.
(pag. 1909)
M2218174. Care sunt complicatiile colecistitei?
ileusul biliar A.
empiemul vezicular B.
perforatia C.
fistulizarea D.
penetratia E.
(pag. 1908)
M2218175. Empiemul veziculei biliare:
rezulta de obicei din evolutia unei colecistite cronice A.
are tabloul clinic asemanator cu al colangitei B.
prezinta un risc crescut pentru septicemia cu germeni gram negativi C.
este frecvent asimptomatica D.
are un risc crescut de perforatie E.
(pag. 1909)
M2218176. Mucocelul veziculei biliare:
se datoreaza unui calcul mare inclavat in canalul cistic A.
este frecvent asimptomatic B.
necesita colecistectomie C.
are un tablou clinic asemanator cu cel al colangitei D.
se insoteste de prostatie E.
(pag. 1909)
M2218177. Conditiile preexistente care conduc la gangrena veziculei biliare include:
distensia marcata a veziculei biliare A.
vasculite B.
septicemia C.
diabetul zaharat D.
hipotiroidismul E.
(pag. 1909)
M2218178. Alegeti afirmatiile adevarate privind ileusul biliar:
rezulta prin migrarea unui calcul de dimensiuni mari in intestinul gros A.
apare ca urmare a migrarii unui calcul de dimensiuni mari in intestinul subtire B.
confirmarea diagnostica poate fi facuta frecvent de radiografia abdominala simpla C.
laparotomia cu extractia calculului este procedeul de electie pentru rezolvarea obstructiei D.
majoritatea pacientilor prezinta un istoric de simptome biliare anterioare E.
Rezidentiat 2004 723 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1909)
M2218179. Bila calcara:
necesita colecistectomie A.
este o entitate inofensiva din punct de vedere clinic B.
apare deseori pe un hidrops vezicular C.
nu necesita terapie chirurgicala D.
se trateaza medicamentos E.
(pag. 1909)
M2218180. Vezicula biliara de portelan:
se poate depista pe radiografia abdominala simpla A.
nu necesita colecistectomie B.
are un risc crescut pentru dezvoltarea carcinomului vezicii veziculare C.
apare pe un colecist cu o inflamatie cronica D.
este o entitate inofensiva din punct de vedere clinic E.
(pag. 1909)
M2218181. Sindroamele post colecistectomie pot fi datorate:
stricturilor biliare A.
sindromului de bont al ductului cistic B.
stenozei sfincterului Oddi C.
diareei D.
constipatiei E.
(pag. 1910)
M2218182. Complicatiile precoce post colecistectomie cuprind:
abcesele subfrenice A.
atelectazia pulmonara B.
hemoragia interna C.
hemoragia externa D.
infarctul splenic E.
(pag. 1910)
M2218183. Criteriile folosite pentru definirea stenozei papilare sunt:
durere periombilicala A.
durere in hipocondrul drept sau in epigastru B.
analize hepatice modificate C.
cresterea presiunii bazale a sfincterului Oddi D.
intarzierea peste 25 de minute a drenajului substantei de constrast din duct E.
(pag. 1910)
M2218184. Manifestarile clinice din boala Caroli cuprind:
colangita recurenta A.
colecistita acuta B.
formarea de abcese in interiorul si in jurul canalelor afectate C.
formarea de abcese subfrenice D.
litiaza in portiunile dilatate ale ramurilor biliare intrahepatice E.
(pag. 1910)
M2218185. Rata cea mai mare de succes a terapiei medicamentoase (UDCA+CDCA) se obtine in
urmatoarele cazuri:
calculi radiotransparenti de dimensiuni mai mari de 15 mm A.
Rezidentiat 2004 724 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
calculi radiotransparenti de dimensiuni mai mici de 5 mm B.
calculi radioopaci de dimensiuni mai mici de 5 mm C.
calculi radiotransparenti mobili D.
calculi radioopaci nemobili E.
(pag. 1908)
M2218186. Colecistita acuta:
debuteaza adesea printr-un episod de colica biliara A.
nu se insoteste de semne ale inflamatiei peritoneale B.
nu se insoteste de semne ale depletiei volemice vasculare extracelulare C.
se insoteste de semne ale inflamatiei peritoneale D.
se poate asocia cu depletia volemica vasculara intracelulara E.
(pag. 1908)
M2218187. In colecistita acuta:
febra inalta este prezenta constant A.
frisoanele si rigiditatea musculara sunt fenomene rare B.
febra joasa este in mod caracteristic prezenta C.
la aproximativ 25% dintre pacienti este palpabil un colecist destins de volum si in tensiune D.
este prezent semnul Murphy E.
(pag. 1908)
M2218188. Semnul Murphy:
este prezent in colecistita acuta A.
consta in cresterea durerii si oprirea respiratiei in inspir la palparea subcostala a hipocondrului drept in
inspirul profund
B.
consta in cresterea durerii si oprirea respiratiei in expir la palparea subcostala a hipocondrului drept in
expirul profund
C.
consta in palparea subcostala a colescistului destins D.
se intalneste in pancreatite E.
(pag. 1908)
M2218189. In colecitita acuta urmatoarea triada este foarte sugestiva:
durere cu debut brusc in hipocondrul drept A.
vomismente B.
febra C.
diaree D.
leucocitoza E.
(pag. 1908)
M2218190. Care dintre afirmatiile urmatoarea privind colecistita acuta sunt adevarate:
leucocitoza este de obicei de 10000-15000 celule pe microlitru A.
leucocitoza este de obicei sub 10000 celule pe microlitru B.
la aproximativ 45% din pacienti bilirubina serica este mai mica de 5 mg/dl C.
la aproximativ 25% dintre pacienti se intalneste o crestere modesta a transaminazelor serice D.
la aproximativ 50% dintre pacienti se intalneste o crestere modesta a transaminazelor serice E.
(pag. 1908)
M2218191. Cauzele care pot determina aparitia colecistitei acalculoase pot fi:
traumatisme severe A.
arsuri intinse B.
travaliu prelungit C.
Rezidentiat 2004 725 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
interventii chirurgicale ortopedice D.
degeraturi E.
(pag. 1908)
M2218192. Factorii precipitanti pentru aparitia colecistitei acalculoase pot fi:
vasculite A.
diabezul zaharat B.
adenocarcinomul veziculei urinare C.
leptospiroza D.
tensiunea colecistului E.
(pag. 1908)
M2218193. Factorii precipitanti ai colecistitei acalculoase pot fi reprezentati de:
infectia veziculei biliare cu vibrio cholerae A.
infectiile parazitare ale colecistului B.
diabetul insipid C.
adenocarcinomul obstructiv al veziculei biliare D.
hepatocarcinom E.
(pag. 1908)
M2218194. Colecistita acalculoasa se poate intalni in urmatoarele procese patologice sistemice:
boli cardiovasculare A.
sifilis B.
TBC C.
actinomicoza D.
toxoplasmoza E.
(pag. 1908)
M2218195. Alegeti afirmatiile corecte:
rata complicatiilor in colecistita acalculoasa este inferioara celei din colecistita calculoasa A.
manifestarile clinice ale colecistitei acalculoase sunt identice cu cele ale colecistitei litiazice B.
rata complicatiilor in colecistita acalculoasa este superioara celei din colecistita calculoasa C.
colecistita acalculoasa are manifestari clinice mult mai redus decat cea litiazica D.
in colecistita acalculoasa colecistul este akinetic E.
(pag. 1908)
M2218196. Care din urmatoarele criterii pot fi utilizate pentru identificarea colecistopatiei acalculoase:
episoade recurente ale durerii cu localizare tipica in hipocondrul drept A.
infuzia cu CCK nu reproduce durerea pacientului B.
fractia de ejectie a veziculei biliare <40% C.
antecedente ale unor modificari tranzitorii ale testelor hepatice care insoteau durerea din hipocondrul drept D.
fractia de ejectie a veziculei biliare >40% E.
(pag. 1908)
M2518197. Factorii predispozanþi pentru formarea calculilor pigmentari sunt:
Nutriþia parenterala prelungita A.
Hemoliza cronica B.
Ciroza hepatica alcoolica C.
Ciroza biliara primitiva D.
Varsta inaintata E.
(pag. 1905)
Rezidentiat 2004 726 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2518198. Nu constituie factori predispozanþi pentru formarea calculilor biliari pigmentari urmatorii:
Octeotridul A.
Hemoliza cronica B.
Ciroza hepatica alcoolica C.
Infecþiile cronice ale tractului biliar D.
Colestaza cronica intrahepatica E.
(pag. 1905)
M2518199. Urmatoarele afecþiuni favorizeaza formarea calculilor biliari colesterolici ºi micºti prin
diminuarea secreþiei acizilor biliari:
Ciroza biliara primitiva A.
Ciroza hepatica alcoolica B.
Obezitatea C.
Colestaza cronica intrahepatica D.
Infecþiile cronice ale tractului biliar E.
(pag. 1905)
M2518200. Calculii colesterolici ºi micºti se intalnesc mai frecvent in:
Europa de Nord A.
Asia B.
Australia C.
America de Nord D.
America de Sud E.
(pag. 1905)
M2518201. Lipsa vizualizarii colecistului, dar cu vizualizarea arborelui biliar, poate indica:
Obstrucþia canalului cistic A.
Colecistita acuta B.
Colecistita cronica C.
Litiaza coledociana D.
Lipsa chirurgicala a colecistului E.
(pag. 1905)
M2518202. Febra sau frisoanele asociate colicii biliare presupun o complicaþie preexistenta, precum:
Malformaþia veziculei biliare A.
Colecistita acuta B.
Colangiocarcinomul C.
Pancreatita acuta D.
Colangita E.
(pag. 1906)
M2518203. Colica biliara se insoþeºte frecvent de:
Greaþa A.
Varsaturi B.
Regurgitaþii acide C.
Creºtere uºoara a bilirubinei serice D.
Pirozis E.
(pag. 1906)
M2518204. Precizaþi care dintre urmatoarele afirmaþii referitoare la rolul ecografiei in evaluarea
diagnostica a veziculei biliare sunt false:
Este o metoda rapida A.
Rezidentiat 2004 727 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Poate decela calculi de dimensiuni foarte mici B.
Este limitata de prezenþa icterului C.
Este contraindicata in sarcina D.
'In timp real' permite stabilirea volumului ºi a contractilitaþii veziculei biliare E.
(pag. 1906)
M2518205. Limitele diagnostice ale ecografiei in evaluarea veziculei biliare sunt reprezentate de:
Prezenþa gazelor intestinale A.
Bilirubina serica> 6-12 mg/dl B.
Obezitate masiva C.
Prezenþa ascitei D.
Investigaþie recenta cu bariu E.
(pag. 1906)
M2518206. Avantajele diagnostice ale colecistografiei orale sunt:
Costul redus A.
Identificarea precisa a calculilor biliari B.
Identificarea anomaliilor veziculei biliare C.
Nu este limitata de prezenþa icterului D.
Nu este contraindicata in sarcina E.
(pag. 1906)
M2518207. Avantajele utilizarii scintigrafiei radioizotopice in evaluarea diagnostica a veziculei biliare
sunt:
Confirmarea unei suspiciuni de colecistita A.
Nu este contraindicata in sarcina B.
Diagnosticarea colecistopatiei acalculoase C.
Identificarea precisa a obstrucþiei canalului cistic D.
Evaluarea simultana a cailor biliare E.
(pag. 1906)
M2518208. Nucleerea accelerata a cristalelor de colesterol monohidrat se datoreaza:
Glicoproteinelor non-mucinice A.
Glicoproteinelor mucinice B.
Apolipoproteinei AI C.
Lizin fosfatidilcolinei D.
Apolipoproteinei AII E.
(pag. 1904)
M2518209. Urmatorii factori favorizeaza formarea calculilor biliari prin diminuarea motilitaþii veziculei
biliare:
Intervenþii chirurgicale A.
Arsuri B.
Tratament cu Clofibrat C.
Sarcina D.
Alimentaþie in totalitate pe cale parenterala E.
(pag. 1904)
M2518210. Factorii predispozanþi pentru formarea calculilor biliari colesterolici ºi micºti sunt:
Obezitatea A.
Hormonii sexuali feminini B.
Infecþii cronice ale tractului biliar C.
Rezidentiat 2004 728 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Sarcina D.
Ciroza hepatica alcoolica E.
(pag. 1905)
M2518211. Colecistectomia profilactica la pacienþii cu litiaza veziculara are urmatoarele recomandari:
Prezenþa simptomelor suficient de frecvente sau de severe pentru a perturba modul de viaþa al pacientului A.
Pacienþii litiazici asimptomatici sub 50 de ani B.
Prezenþa in antecedente a unei colecistite acute C.
Vezicula biliara calcificata D.
Calculi biliari mai mari de 2 cm in diametru E.
(pag. 1907)
M2518212. Colecistectomia laparoscopica reprezinta procedura de elecþie in cazul pacienþilor litiazici
cu indicaþie operatorie datorita:
Perioadei scurte de spitalizare A.
Preþului scazut B.
Ratei scazute a mortalitaþii C.
Conversiei catre laparotomie intr-un procent ridicat D.
Frecvenþei scazute a complicaþiilor E.
(pag. 1907)
M2518213. Indicaþiile tratamentului cu acid ursodezoxicolic in litiaza biliara sunt:
Calculii pigmentari A.
Litiaza veziculara cu calculi radiotransparenþi mai mici de 15 mm B.
Calculi colesterolici sub 15 mm aflaþi intr-un colecist funcþional C.
Litiaza coledociana D.
Calculii radioopaci E.
(pag. 1907)
M2518214. Precizaþi care dintre urmatorii agenþi patogeni sunt izolaþi mai frecvent din bilicultura
pacienþilor cu colecistita acuta:
Escherichia coli A.
Klebsiella B.
Proteus C.
Staphilococcus D.
Clostridium E.
(pag. 1908)
M2518215. Tabloul clinic ºi paraclinic al colecistitei acute cuprinde urmatoarele elemente:
Durere cu debut brusc in hipocondrul drept A.
Scadere modesta a aminotransferazelor B.
Febra C.
Leucocitoza D.
Creºtere uºoara a bilirubinei serice E.
(pag. 1908)
M2518216. Precizaþi care dintre urmatoarele manifestari reprezinta complicaþii ale colecistitei:
Empiemul ºi hidropsul veziculei biliare A.
Gangrena ºi perforaþia veziculei biliare B.
Fistulizarea ºi ileusul biliar C.
Hemoragia digestiva superioara D.
Vezicula biliara de porþelan E.
Rezidentiat 2004 729 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1909)
M2518217. Complicaþiile precoce postcolecistectomie cuprind:
Atelectazia pulmonara A.
Formarea de abcese subfrenice B.
Endocardita infecþioasa C.
Fistulele bilio-enterice D.
Megacolonul toxic E.
(pag. 1910)
M2618218. Acizii biliari secundari sunt urmatorii:
acidul chenodezoxicolic A.
acidul dezoxicolic B.
acidul colic C.
acidul litocolic D.
acidul linoleic E.
(pag. 1902)
M2618219. Constituenþii principali ai bilei sunt:
apa A.
acizii biliari B.
lecitina C.
colesterol esterificat D.
acizi graºi liberi E.
(pag. 1902)
M2618220. Motilitatea veziculei biliare este diminuata in:
intervenþii chirurgicale A.
arsuri B.
stress C.
administrare de antidiabetice orale D.
sarcina E.
(pag. 1905)
M2618221. Factori predispozanti pentru formarea calculilor colesterolotici ºi micºti sunt:
obezitate A.
hemoliza cronica B.
varsta inaintata C.
post D.
ciroza alcoolica E.
(pag. 1905)
M2618222. Factori predispozanþi pentru formarea calculilor pigmentari sunt:
factori demografici (Europa de Nord) A.
obezitate B.
ciroza alcoolica C.
scaderea ponderala D.
hemoliza cronica E.
(pag. 1905)
M2618223. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la sedimentul biliar sunt adevarate?
este mai hiperecogen A.
Rezidentiat 2004 730 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
este mai hipoecogen B.
variaza in funcþie de poziþie C.
produce umbra acustica D.
nu produce umbra acustica E.
(pag. 1905)
M2618224. Lipsa vizualizarii colecistului la scintigrafia radioizotopica, cu vizualizarea arborelui biliar
poate insemna:
obstrucþia canalului cistic A.
colecistita acuta B.
colecistita cronica C.
lipsa chirurgicala a colecistului D.
obstrucþia canalului coledoc E.
(pag. 1905)
M2618225. Colecistochinina produce:
o contracþie puternica a veziculei biliare A.
diminuarea rezistenþei sficnterului Oddi B.
scaderea motilitaþii veziculei biliare C.
creºterea rezistenþei sfincterului Oddi D.
scaderea deversarii constituenþilor biliari in duoden E.
(pag. 1903)
M2618226. Factori pronucleanþi in litogeneza biliara sunt:
glicoproteine non-mucinice A.
glicoproteine mucinice B.
apolipoproteinele AI C.
apolipoproteinele AII D.
lizinfosfatidilcolina E.
(pag. 1904)
M2818227. Constituentii principali ali bilei sunt urmatorii cu exceptia:
apa A.
aminoacizii B.
acizi biliari C.
colesterol esterificat D.
lecitina E.
(pag. 1902)
M2818228. Prevalenta litiazei biliare este:
50% la femei A.
5% la barbati B.
20% la femei C.
13% la varstnici D.
8% la barbati E.
(pag. 1903)
M2818229. Colica biliara se caracterizeaza prin urmatoarele simptome:
greturi A.
febra B.
meteorism C.
durere in hipocondrul drept D.
Rezidentiat 2004 731 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
eructatie E.
(pag. 1906)
M2818230. Factorii care predispun la formarea calculilor colesterolici sunt:
obezitate A.
hormonii sexuali feminini B.
ciroza alcoolica C.
varsta inaintata D.
tratamentul cu clofibrat E.
(pag. 1905)
M2818231. Care din urmatoarele elemente fac parte din triada Charcot intanita in colangita acuta ?
icter A.
pirozis B.
febra si frison C.
colica biliara D.
cefalee E.
(pag. 1911)
M2818232. Care sunt criteriile care definesc stenoza papilara?
durere in etajul abdominal inferior A.
analize hepatice modificate B.
scaderea presiunii bazale a sfincterului Oddi C.
dilatarea caii biliare comune la CPER D.
intarzierea drenajului substantei de contrast din duct E.
(pag. 1910)
M2818233. Lipsa vizualizarii colecistului prin scintigrafie radioizotopica este intalnita in:
colecistita acuta A.
postcolecistectomie B.
ciroza biliara primitiva C.
infectie cronica a tractului biliar D.
obstructia canalului cistic E.
(pag. 1905)
M2818234. Bila litogena este rezultatul diminuarii secretiei hepatice de:
saruri biliare A.
glicoproteine B.
mucina C.
fosfolipide D.
acizi biliari E.
(pag. 1904)
M2818235. Care din urmatoarele investigatii sunt contraindicate in sarcina:
colecistogrfia orala A.
ecografia abdominala B.
radiografia abdominala simpla C.
tomografia computerizata D.
scitigrafia E.
(pag. 1906)
M2818236. Care din urmatoarele elemente reprezinta un risc crescut pentru colecistita acalculoasa ?
Rezidentiat 2004 732 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
arsuri intinse A.
perioada postpartum B.
colangiocarcinomul C.
traumatisme severe D.
interventii chirurgicale ortopedice E.
(pag. 1908)
M2818237. Radiografia abdominala simpla poate fi utila si in diagnosticul:
colecistita emfizematoasa A.
ileus biliar B.
ciroza biliara primitiva C.
vezica de portelan D.
bila calcara E.
(pag. 1905)
M2818238. Complicatiile colecistitei sunt urmatoarele cu exceptia:
perforatia A.
penetratia B.
empiemul C.
icterul D.
hidropsul E.
(pag. 1909)
M2918239. Calculii pigmentari sunt alcatuiþi din:
Colesterol monohidrat >70% A.
colesterol <10% B.
Saruri de calciu C.
Bilirubinat de calciu D.
Sunt mai frecvenþi in orient E.
(pag. 1904)
M2918240. Dintre factorii predispozanþi pentru formarea de calculi pigmentari enumeram:
Obezitatea A.
Contraceptivele orale B.
Hemoliza cronica C.
Ciroza alcoolica D.
Tratamentul cu clofibrat E.
(pag. 1905)
M2918241. In ceea ce priveºte tratamentul medicamentos cu acid urso-dezoxicolic al litiazei biliare:
Se face la pacienþi cu calculi >15mm A.
Colecistul trebuie sa fie funcþional B.
Se face la calculi radioopaci C.
Se face la calculi radiotransparenþi D.
Are succes mai mare in cazul calculilor mobili care plutesc liber, mici (5<mm) E.
(pag. 1907)
M2918242. Icterul obstructiv secundar coledoclitiazei determina
Cresterea bilirubinei neconjugate in ser A.
Bilirubinurie B.
Scaune acolice C.
Aminotransferazele serice sunt intotdeauna normale D.
Rezidentiat 2004 733 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Fosfataza alcalina creste doar in obstructiile neoplazice E.
(pag. 1912)
M2918243. Calculii din caile biliare.
Sunt de obicei colesterolici sau micsti, formaþi in vezicula biliara ºi migraþi A.
Sunt de obicei calculi pigmentari formaþi de novo in caile biliare B.
Scaune acolice C.
Aminotransferazele serice sunt intotdeauna normale D.
Fosfataza alcalina creºte doar in obstrucþiile neoplazice E.
(pag. 1911)
Rezidentiat 2004 734 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Tema nr. 19
Lombalgia
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
M1119001. Care dintre urmatoarele examinari imagistice nu face parte din protocolul de examinare a
lombosciaticii:
radiografia coloanei lombare in plan antero-posterior si oblic A.
RMN standard si cu substanta de contrast B.
angiografia vertebrala C.
tomografia computerizata D.
mielografia (mielograma) cu substante de contrast hidrosolubile E.
(pag. 84)
M1119002. Structura care nu poate receptiona stimulii durerosi intr-o leziune a coloanei vertebrale, la
un pacient cu lombosciatica hiperalgica este:
periostul corpilor vertebrali A.
ligamentul longitudinal posterior B.
nucleul pulpos al discului intervertebral C.
inelul fibros al discului intervertebral D.
dura mater E.
(pag. 82)
M1119003. Structurile coloanei vertebrale de la care nu poate pleca suprastimularea intr-un lumbago
acut sunt reprezentate de:
venele epidurale A.
ligamentul longitudinal posterior B.
dura mater C.
suprafetele articulare D.
nucleul pulpos al discului intervertebral - herniat E.
(pag. 82-83)
M1119004. Evaluarea initiala a unei dureri lombare acute severe de cauza vertebrala trebuie sa excluda
urmatoarele posibilitati etiologice cu exceptia:
fractura vertebrala A.
infectiile bacteriene osoase B.
neoplasmele osoase - vertebrale C.
traumatismele vertebrale cu leziuni articulare, vertebrale sau discale D.
spondilartroza lombara E.
(pag. 84-85)
M1219005. Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata ?
la nivelul maduvei spinarii exista algoreceptori A.
exista algoreceptori la nivelul periostului vertebrelor B.
suferintele discului dintre L4 si L5 pot produce suferinta nervului sciatic C.
hernia de disc L2-L3 cauzeaza suferinta nervului crural D.
spasmul muscular lombar este prezent de partea afectata in lombosciatica E.
Rezidentiat 2004 735 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 82-83)
M1219006. Semnul pozitiv al ridicarii piciorului intins ( RPI- manevra Lassegue ) este pozitiv in cazul:
afectarii radacinii S1 A.
afectarii radacinii lombare L1 B.
afectarii radacinii L2 C.
tasarii corpului vertebral L2 D.
fractura pediculului vertebral L3 E.
(pag. 84)
M1219007. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata ?
semnul pozitiv al ridicarii piciorului intins inversat este pozitiv in caz de lombocruralgie A.
manevra de mai sus este negativa in caz de afectare a radacinii L3 B.
semnul de mai sus se obtine cu pacientul culcat in pozitie ventrala C.
in caz de lombocruralgie se poate constata hipotonia muschiului cvadriceps D.
dorsiflexia ( labei ) piciorului poate provoca durere in caz de afectare a radacinii L5 si S1 E.
(pag. 84)
M1219008. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata ?
exista algoreceptori la nivelul periostului vertebral A.
spasmul muscular lombar este homolateral suferintei lombosciatice B.
spasmul muscular lombar este homolateral in caz de lombocruralgie C.
semnul ridicarii piciorului intins provoaca intotdeauna durerea doar in partea afectata clinic D.
exista receptori pentru durere la nivelul venelor epidurale E.
(pag. 82-84)
M1219009. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta ?
durerea lombosciatica este provocata prin ridicarea piciorului intins cu pacientul in decubit ventral A.
durerea din lombocruralgie este obiectivata cu pacientul in decubit dorsal B.
contractura musculara lombara creaza scolioza functionala cu concavitate contralaterala C.
pacientul cu lombosciatica secundara unei tumori are si dureri in repaus absolut D.
nu exista receptori pentru durere la nivelul durei mater E.
(pag. 83)
M1219010. Cea mai importanta caracteristica a lombosciaticii secundare de natura tumorala este:
contractura lombara foarte exprimata A.
existenta sensibilitatii foarte exprimate la ridicarea membrului inferior extins B.
prezenta semnului de la (B) si la ridicarea membrului pereche C.
prezenta durerii in timpul repausului absolut D.
existenta unei viteze de sedimentare accelerata E.
(pag. 83)
M1319011. Principalele tipuri de durere lombara sunt urmatoarele:
durerea locala A.
durerea iradiata B.
durerea de origine vertebrala cu iradiere in membrele inferioare C.
spasmul muscular D.
toate ele de mai sus E.
(pag. 83)
M1319012. Indicatiile interventiei chirurgicale in lombosciatica de etiologie discala sunt urmatoarele,
cu EXCEPTIA:
deficit motor progresiv, prin lezarea radacinii nervoase A.
Rezidentiat 2004 736 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si studii de conducere nervoasa B.
durere radiculara invalidanta in ciuda terapiei conservatoare de minim 2 saptamini C.
durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservator D.
afectare functionala a colonului sau vezicii urinare sau alte semne de boala medulara E.
(pag. 86)
M1319013. Factorii ce orienteaza spre o cauza severa a durerii lombare sunt urmatorii cu EXCEPTIA:
diagnostic de neoplasm in antecedente A.
lipsa ameliorarii durerii in repaus B.
persistenta durerii peste 1 luna C.
incontinenta urinara sau nicturie recenta D.
persistenta durerii timp de 1 saptamina E.
(pag. 91)
M1319014. Durerea lombara cronica este definita ca durere cu durata:
> 12 saptamini A.
> 6 saptamini B.
> 6 luni C.
> 2 saptamini D.
> 1 an E.
(pag. 93)
M1419015. Cauza bolii discale este:
spondiloliza A.
traumatismul lombar B.
luxatia lombosacrata C.
adesea necunoscuta D.
stenoza vertebrala E.
(pag. 85)
M1419016. In discopatia lombara are loc:
spondilolistezis A.
osteoartrita coloanei vertebrale B.
formarea de sindesmofite C.
spondiloliza D.
degenerarea nucleului pulpos si a inelului fibros E.
(pag. 85-86)
M1419017. Hernierile de disc centrale si mari pot determina:
lombalgie unilaterala A.
pseudoclaudicatie B.
atrofie musculara C.
sindrom de coada de cal D.
parestezii unilaterale E.
(pag. 86)
M1419018. Explorarea paraclinica, care diferentiaza slabiciunea musculara adevarata de cea cauzata
de lipsa antrenamentului este:
RMN A.
Mielografia TC B.
EMG C.
EEG D.
Rezidentiat 2004 737 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
ionograma serica E.
(pag. 86)
M1519019. Afectarea radacinii nervoase S1 determina durere iradiata:
in zona mediala a gambei A.
la nivelul genunchiului B.
pe partea laterala a coapsei C.
pe fata anterioara a coapsei D.
la nivelul plantei, partea posterioara a gambei, coapsei si fese E.
(pag. 85)
M1519020. Lombalgia cronica este definita ca durerea lombara cu o durata mai mare de:
1 saptamana A.
4 saptamani B.
12 saptamani C.
6 luni D.
1 an E.
(pag. 93)
M1519021. In tratamentul lombalgiei acute se utilizeaza:
acetaminofen A.
glucocorticoizi B.
antidepresive triciclice C.
bifosfonati D.
preparate care contin saruri de calciu E.
(pag. 92-93)
M1519022. Spondilolisteza degenerativa apare cel mai frecvent la nivel:
L2-L3 A.
L3-L4 B.
L4-L5 C.
L5-S1 D.
L1-L2 E.
(pag. 87)
M1519023. In leziunile radacinii nervoase S1 sunt afectate miscarile coordonate de:
iliopsoas A.
cvadricepsul femural B.
gluteul mare C.
mushii peronieri D.
muschiul tibial anterior E.
(pag. 85)
M1519024. Sindromul de 'coada de cal' apare in:
herniile de disc periferice etajate A.
herniile de disc centrale mari B.
spondiloza hiperostozanta C.
lombosciatica cronica cu evolutie peste un an D.
spasmul muscular lombar indus mecanic E.
(pag. 86)
M1619025. Durerea lombara de repaus se intilneste in urmatoarele afectiuni, cu EXCEPTIA:
Rezidentiat 2004 738 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Tumora vertebrala A.
Fractura de coloana B.
Discita C.
Durerea iradiata de la structurile vecine D.
Stenoza vertebrala E.
(pag. 83)
M1619026. Terapia chirurgicala in lombosciatica este indicata in urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA:
Deficit motor progresiv prin leziune a radacinii nervoase A.
Deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si studii de conducere nervoasa B.
Sciatica cu incontinenta sfincteriana C.
Durere radiculara invalidanta prezenta in ciuda tratamentului conservator de minim 2 saptamini D.
Durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservator E.
(pag. 86)
M1619027. Durerea in lombosciatica:
Este agravata de ridicarea de greutati A.
Se amelioreaza la mobilizarea coloanei B.
Este agravata de repausul la pat cu genunchii flectati C.
Nu este influentata de tuse, stranut sau defecatie D.
Necesita administrarea de analgetice opioide E.
(pag. 83)
M1619028. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
Durerea de tip mecanic apare si se accentueaza in cursul noptii A.
Pozitia sezinda este greu tolerata de bolnavii cu afectarea radacinilor L2-L4 B.
ROT in sciatalgia L4 sunt normale C.
Examinarea radiologica lombara in durerea acuta, se impune numai in cazul prezentei factorilor de risc
pentru o cauza grava a durerii lombare
D.
Durerea de tip inflamator se amelioreaza la repaus prelungit E.
(pag. 85)
M1619029. Radiculopatia L4 se caracterizeaza prin:
Abolirea reflexului achilian A.
Hipoestezia plantara si laterala a gambei B.
Diminuarea reflexului rotulian C.
Iradierea durerii pe partea laterala a gambei D.
Imposibilitatea de a sta pe calcii E.
(pag. 85)
M1619030. Spasmul musculaturii paravertebrale in LS, determina modificarile de mai jos, cu
EXCEPTIA:
Accentuarea lordozei lombare fiziologice A.
Scolioza B.
Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan sagital C.
Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan frontal D.
Pozitia antalgica E.
(pag. 84)
M2219031. Antigenul de histocompatibilitate in spondilita anchilozanta este:
HLA-B27 A.
HLA-DR22 B.
Rezidentiat 2004 739 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
HLA-B22 C.
HLA-DRW14 D.
HLA-B25 E.
(pag. 87)
M2219032. Spondilolisteza degenerativa apare mai adesea:
la nivelul L5 - S1 A.
la nivelul L1 - L2 B.
la nivelul L2 - L3 C.
la nivelul L3 -L4 D.
la nivelul L4 - L5 E.
(pag. 87)
M2219033. Semnul RPI inversat este pozitiv:
cand efectuarea acestei manevre la un picor provoaca durere in fesa contralaterala A.
cand efectuarea acestei manevre la un picor provoaca durere in piciorul contralateral B.
cand pacientul este in decubit ventral si se efectueaza extensia pasiva a coapsei cu producerea de durere C.
cand flexia la 80 ° nu produce durere D.
cand pacientul este in decubit ventral si se efectueaza flexia pasiva a coapsei cu producerea de durere E.
(pag. 84)
M2219034. Durere lombara unilaterala cu iradieri spre perineu, labii sau testicule, o intalnim in:
formatiune in regiunea iliopsoasului A.
hemoragii retroperitoneale B.
ruptura de anevrism a aortei abdominale C.
chsit cap de pancreas D.
pielonefrite E.
(pag. 88)
M2219035. Semnul RPI este pozitiv daca manevra produce:
durere A.
mers dificil B.
parestezie C.
atrofie musculara D.
hipoestezie E.
(pag. 84)
M2219036. Triada clasica cu durere abdominala, soc si durere dorsolombara la un varstnic o intalnim
in:
cancer de colon A.
colita B.
ruptura de anevrism a aortei abdominale C.
chist pancreatic D.
pielonefrita acuta E.
(pag. 88)
M2219037. Modificarile radiologice din metastazele vertebrale arata:
leziuni distructive ale corpilor vertebrali A.
leziuni distructive ale discului intervertebral B.
osteofite C.
sindesmofite D.
contractura musculara paravertebrala E.
Rezidentiat 2004 740 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 88)
M2219038. Cate din cele 5 indicatii de interventii chirurgicale in ruperea discului intervertebral sunt
mai mult subiective:
2 A.
3 B.
4 C.
1 D.
nici una E.
(pag. 86)
M2219039. Lombalgia acuta este definita ca durere cu durata:
mai mica de 3 luni A.
mai mare de 3 luni B.
mai mica de 3 saptamani C.
mai mica de 3 ani D.
nu este conditionata de durata E.
(pag. 91)
M2219040. Radiografiile de coloana vertebrala sunt rareori indicate in prima luna de simptome cu
exceptia:
unei spondiloze A.
fracturii de coloana B.
hipoesteziei locale C.
infectiei pulmonare D.
metastazelor costale E.
(pag. 91)
M2219041. Repausul strict la pat pentru mai mult de 3 zile este o exceptie la:
mai mult de 50% din pacienti A.
nu este benefica B.
mai mult de 30% din pacienti C.
nu are relevanta D.
mai putin de 50% din pacienti E.
(pag. 91)
M2219042. Care este reactia adversa ce limiteaza utilizarea miorelaxantelor in terapia lombalgiei acute?
greata A.
durerea B.
incontinenta urinara C.
relaxarea musculara D.
somnolenta E.
(pag. 93)
M2219043. Beneficiul masajului in terapia lombalgiei acute este intalnit in:
primele 2 luni A.
primele 2 zile B.
primele 2 saptamani C.
nu exista beneficii terapeutice D.
primele 4 saptamani E.
(pag. 93)
M2219044. Durerea lombara cronica este definita ca durere:
Rezidentiat 2004 741 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
cu durata mai mica de 8 saptamani A.
cu durata mai mare de 8 saptamani B.
cu durata mai mare de 12 saptamani C.
cu durata mai mica de 6 saptamani D.
cu durata mai mare de 3 saptamani E.
(pag. 93)
M2219045. Incontinenta urinara la bolnavii cu lombalgie acuta reprezinta:
un factor de risc pentru o cauza grava a durerii dorsolombare A.
o cauza grava de boala vertebrala B.
un semn clinic de etiologie grava C.
nu are relevanta D.
un semn clinic de lombalgie cronica E.
(pag. 91)
M2219046. Scorul functional a revenit la normal in lombalgia cronica in:
a 12-a luna A.
a 9-a luna B.
a 9-a zi C.
a 9-a saptamana D.
nu are relevanta E.
(pag. 94)
M2219047. Termenul de probleme dorsolombare a fost definit ca:
durere de amplitudine suficienta A.
durere de amplitudine suficienta pentru a limita o revenire la activitati functionale B.
durere care limiteaza activitatea functionala C.
durere acuta dorsolombara D.
durere care limiteaza activitatea psihica E.
(pag. 91)
M2219048. Varsta considerata ca factor de risc pentru gravitatea cauzei durerii dorsolombare este:
peste 45 ani A.
pest 65 ani B.
peste 50 ani C.
peste 55 ani D.
nu are importanta E.
(pag. 91)
M2219049. Indicam radiografie de coloana vertebrala in prima luna de simptome de lombalgie acuta in
urmatoarea situatie:
suspectare de fractura de coloana vertebrala A.
cand durerea nu este ameliorata de repaus B.
RPI pozitiv C.
RPI negativ D.
prezenta unei formatiuni rectale E.
(pag. 91)
M2219050. Utilizarea miorelaxantelor in terapia lombalgiei acute este limitata de:
somnolenta A.
relaxarea musculara B.
durerea C.
Rezidentiat 2004 742 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
incontinenta urinara D.
greata E.
(pag. 91)
M2219051. Beneficiul masajului in terapia lombalgiei acute este intalnit in:
primele 4 saptamani A.
primele 2 luni B.
nu exista beneficii terapeutice C.
primele 2 saptamani D.
primele 2 zile E.
(pag. 91)
M2319052. Fazele discopatiei lombare sunt urmatoarele:
degenerarea nucleului pulpos si inelului fibros A.
prolapsul nucleului pulpos si impingerea inelului fibros B.
hernierea discala C.
migrarea fragmentului discal rupt in canalul vertebral D.
toate cele de mai sus E.
(pag. 86)
M2319053. Principalele tipuri de lombalgie sunt:
durerea locala A.
spasmul muscular B.
durerea iradiata la nivelul coloanei C.
durere de origine vertebrala cu iradiere in membrele inferioare D.
toate cele de mai sus E.
(pag. 83)
M2319054. Semnele clinice asociate cu etiologia posibil grava a durerii lombare includ:
scaderea in greutate A.
febra inexplicabila B.
sindromul piramidal C.
pierderea sensibilitatii focale (de exemplu, anestezie in 'sa') D.
toate cele de mai sus E.
(pag. 91)
M2319055. Indicatiile chirurgicale in discopatia lombara sunt urmatoarele, cu exceptia:
deficit motor progresiv datorat lezarii radacinii nervoase A.
durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservator corect administrat B.
durere radiculara invalidanta in ciuda tratamentului conservator cu durata de 2 saptamini C.
deteriorare progresiva demonstrata EMG si prin viteza de conducere nervoasa D.
tulburari sfincteriene sau alte semne ale afectarii medulare E.
(pag. 86)
M2319056. Intervalul de timp ce defineste durerea lombara cronica este:
6 luni A.
1 an B.
> 12 saptamani C.
2 saptamani D.
< 3 luni E.
(pag. 93)
Rezidentiat 2004 743 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2319057. Cauzele stenozei vertebrale dobandite sunt urmatoarele, cu exceptia:
artroza vertebrala A.
acondroplazia B.
boala Paget C.
chirurgia vertebrala (postlaminectomie) D.
traumatismul E.
(pag. 89)
M2519058. Durerea lombara iradiata in membrul inferior este accentuata in poziþie ºezanda, cand sunt
afectate radacinile nervoase:
L5 ºi S1 A.
L2 ºi L3 B.
L3 ºi L4 C.
L2 ºi L4 D.
L1 ºi L2 E.
(pag. 83)
M2519059. Miºcarile coloanei vertebrale in plan sagital ºi frontal sunt limitate prin:
iradierea durerii de la o pancreatita A.
procese infecþioase pelvine B.
contractura muºchilor paravertebrali C.
anevrism al aortei abdominale D.
litiaza renala E.
(pag. 84)
M2519060. Flexia pasiva a copasei pe abdomen cu gamba in extensie produce intinderea radacinilor
nervoase:
T12 ºi L1 A.
L1 ºi L2 B.
L2 ºi L3 C.
L3 ºi L4 D.
L5 ºi S1 E.
(pag. 84)
M2519061. Semnul 'ridicarii piciorului intins' inversat provoaca durere prin afectarea radacinilor:
L1 A.
L5 B.
L2-L4 C.
S1 D.
T12 E.
(pag. 84)
M2519062. Pozitivitatea semnului 'ridicarii piciorului intins' incruciºat arata ca leziunea este:
in zona nedureroasa A.
in partea dureroasa B.
la nivelul ºoldului C.
la nivelul coloanei toracale D.
in zona simfizei pubiene E.
(pag. 84)
M2519063. Discopatia lombara vertebrala se datoreaza:
administrarii de anestezice A.
Rezidentiat 2004 744 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
herniilor de disc centrale mari B.
meningitelor C.
osteoporozei difuze D.
siringomieliei E.
(pag. 86)
M2519064. Menþionaþi care din urmatoarele afecþiuni nu sunt incluse in cauzele stenozei vertebrale:
spondilita anchilozanta A.
boala Paget B.
acondroplazia idiopatica C.
spondiloza D.
lipomatoza epidurala E.
(pag. 86)
M2519065. Stenozele vertebrale recurente in tratament medical necesita:
inhibitori COX 2 A.
glucocorticoizi B.
radioterapie C.
chimioterapie D.
decompresie chirurgicala E.
(pag. 87)
M2519066. Metoda de elecþie pentru demonstrarea arahnoiditei adezive lombare este:
radiografia coloana lombara de profil A.
examenul LCR B.
osteodensitometria C.
RMN D.
angiografia vertebrala E.
(pag. 87)
M2519067. Care din urmatoarele afirmaþii nu este adevarata in spondiloza lombara:
durerile lombare se accentueaza la miºcare A.
miºcarile sunt limitate B.
radiologic sunt prezente osteofite C.
relaþia dintre simptome ºi aspectele radiologice este totdeauna concordanta D.
apare frecvent la varstnici E.
(pag. 87)
M2519068. Care din urmatoarele date nu sunt caracteristice spondilitei anchilozante:
debut la varsta sub 40 ani A.
creºterea VSH B.
prezenþa antigenului de histocompatibilitate HLA B27 C.
descrierea sindesmofitelor D.
prezenþa osteofitelor E.
(pag. 87)
M2519069. In stadiile iniþiale durerea lombara din spondilita anchilozanta se amelioreaza:
cu exerciþiul fizic A.
dupa aplicaþii locale calde B.
nocturn C.
dupa reflexoterapie D.
prin terapie chirurgicala E.
Rezidentiat 2004 745 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 87)
M2519070. Metastazele vertebrale ale carcinoamelor sunt descrise frecvent radiologic sub forma de:
ingustare a spaþiului articular A.
sindesmofite B.
leziuni distructive in corpurile vertebrale C.
osteofite D.
calcificari ale ligamentelor vertebrale longitudinale E.
(pag. 87)
M2519071. In boala Paget durerea lombara poate fi data de:
inflamaþia subarahnoidiana A.
tromboze ale vaselor vertebrale B.
afectarea coloanei vertebrale C.
perturbarile metabolismului magneziului D.
miozita paravertebrala E.
(pag. 88)
M2519072. Durerea lombara brusca la un pacient sub tratament anticoagulant ridica cel mai probabil
suspiciunea:
unei tumori vertebrale A.
osteoporozei B.
hemoragiei retroperitoneale C.
fibrozei retroperitoneale D.
amiloidozei E.
(pag. 88)
M2519073. Durerea lombara asociata cu durere abdominala ºi ºoc la un pacient varstnic cu formaþiune
pulsatila abdominala este data cel mai probabil de:
diverticulita A.
neoplasm de colon B.
colica renala C.
ruptura de anevrism al aortei abdominale D.
spondiloza lombara E.
(pag. 88)
M2619074. Durerea in lombosciatica:
Nu este influentata de tuse, stranut sau defecatie A.
Se amelioreaza la mobilizarea coloanei B.
Este agravata de repausul la pat cu genunchii flectati C.
Este agravata de ridicarea de greutati D.
Analgeticele opioide sunt medicamente de prima alegere E.
(pag. 83)
M2619075. Durerea lombara de repaus se intilneste in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
Discita A.
Fractura de coloana B.
Stenoza vertebrala C.
Durerea iradiata de la structurile vecine D.
Tumora vertebrala E.
(pag. 83)
M2619076. Topografia durerii in HDL4-5:
Rezidentiat 2004 746 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Cuprinde fata antero-mediala a coapsei A.
Iradiaza pe fata anteroexterna a gambei si fata dorsala a labei B.
Se asociaza cu abolirea reflexului medioplantar C.
Durerea este declansata de afectarea radacinii L4 D.
Se asociaza cu abolirea reflexului rotulian E.
(pag. 85)
M2619077. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
Pozitia sezinda este greu tolerata de bolnavii cu afectarea radacinilor L2-L4 A.
Durerea de tip inflamator se amelioreaza la repaus prelungit B.
Examinarea radiologica lombara in durerea acuta, se impune numai in cazul prezentei factorilor de risc
pentru o cauza grava a durerii lombare
C.
Durerea de tip mecanic apare si se accentueaza in cursul noptii D.
ROT in sciatalgia L4 sunt normale E.
(pag. 85)
M2619078. Radiculopatia L4 se caracterizeaza prin:
Imposibilitatea de a sta pe calcii A.
Hipoestezia plantara si laterala a gambei B.
Iradierea durerii pe partea laterala a gambei C.
Diminuarea reflexului rotulian D.
Abolirea reflexului achilian E.
(pag. 85)
M2619079. Factorii de risc pentru o cauza grava a durerilor lombare sunt urmatoarele, cu exceptia:
Virsta sub 30 de ani A.
Neameliorarea durerii la repausul la pat B.
Durata durerii de peste 30 de zile C.
VSH accelerat D.
Utilizarea de glucocorticoizi E.
(pag. 91)
M2619080. Bolnavii cu lombosciatica trebuie sa evite urmatoarele miscari, cu exceptia:
Miscarile de torsiune a colonei A.
Flexia fortata a coloanei B.
Ridicarea de greutati C.
Statul in pat cu genunchii flecati D.
Statul prelungit pe scaun E.
(pag. 92)
M2619081. Osteomielita vertebrala se caracterizeaza prin:
Agentul patogen cel mai frecvent implicat este streptococul A.
Durerea este exacerbata de miscare si ameliorata de repaus B.
Febra este prezenta numai la 25% din cazuri C.
Doua treimi din pacienti prezinta leucocitoza D.
Sursa primara de infectie este cel mai adesea tractul digestiv E.
(pag. 88)
M2619082. Afectarea pancreatica poate produce:
Dureri sacrate A.
Durere dorsolombara la dreapta coloanei cind este afectat corpul pancreasului B.
Durere dorsolombara la dreapta coloanei cind este afectat coada pancreasului C.
Rezidentiat 2004 747 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Durere dorsolombara la stanga coloanei cind este afectat capul pancreasului D.
Durere dorsolombara la stanga coloanei cind este afectat corpul pancreasului E.
(pag. 88)
M2619083. Arahnoidita adeziva lombara se caracterizeaza prin:
Lipsa deficitelor motorii si senzitive A.
CT este metoda de electie pentru demonstrarea arahnoiditei B.
Liza microchirurgicala a aderentelor a dat rezultate foarte bune C.
Poate apare dupa mielografie cu substanta de contrast uleioasa D.
Toate afirmatiile mai sus mentionate E.
(pag. 87)
M2619084. Factorii de risc care pledeaza pentru o cauza grava a durerii dorsolombare sunt
urmatoarele, cu exceptia:
Varsta peste 50 ani A.
Repaus la pat cu ameliorarea durerii B.
Durere accentuata in ortostatism, ameliorata in pozitie sezinda C.
Slabiciune sau hipoestezie locala in membrele inferioare D.
Durata durerii mai mare de o luna E.
(pag. 91)
M2619085. Urmatoarele semne clinice sunt markerii unei etiologii posibil grave pentru durerea
lombara, cu exceptia:
Scaderea inexplicabila in greutate A.
Sensibilitatea la percutia pe coloanei vertebrale sau in unghiul costovertebral B.
Pierderea focala a sensibilitatii la un membru C.
Absenta reflexului achilian bilateral la varstnici D.
Spasticitatea si reflexele asimetrice la nivelul membrului inferior E.
(pag. 91)
M2819086. Fracturile vertebrale produse de traumatisme minore sau in absenta traumelor pot fi
produse in urmatoarele conditii patologice, cu exceptia:
mielom multiplu A.
tratament cu glucocorticoizi B.
hipoparatiroidism C.
osteoporoza D.
hipertiroidism E.
(pag. 85)
M2819087. Urmatoarele afirmatii despre lombalgia cronica sunt adevarate cu exceptia:
este definita ca durere lombara cu durata mai mare de 12 saptamani A.
RMN-ul sau mielografia TC sunt indicate in primele luni ale simptomelor dureroase in absenta factorilor de
risc pentru etiologie grava
B.
studiile de conducere nervoasa in nervii senzitivi si motori sunt utilizate pentru evaluarea integritatii
functionale a sistemului nervos periferic
C.
tratamentul se bazeaza pe identificarea cauzei subiacente D.
studiile de conducere pe nervii senzitivi sunt normale in leziunile radacinii nervoase proximal de ganglionul
radacinilor posterioare
E.
(pag. 93)
M2819088. Afectarea radacinii nervoase L5 nu determina:
imposibilitatea de a sta pe varfuri A.
imposibilitatea de a sta pe calcaie B.
Rezidentiat 2004 748 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
durere la nivelul partii laterale a gambei C.
afectarea flexorilor dorsali ai halucelui D.
durere in partea posterolaterala a coapsei E.
(pag. 85)
M2819089. Indicatii pentru interventia chirurgicala in discopatia lombara sunt cu exceptia:
deficit motor progresiv prin leziune a radacinii nervoase A.
deteriorarea progresiva demonstrata clinic B.
functie alterata a colonului sau vezicii urinare C.
durere radiculara invalidanta sub tratament conservator de minim 4 saptamani D.
durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservator E.
(pag. 86)
M2919090. Spondilolisteza reprezinta
alunecarea anterior a corpului vertebral lasand in urma elementele posterioare A.
fractura vertebrala B.
luxatie lombosacrata C.
stenoza vertebrala D.
contractura muschilor paravertebrali E.
(pag. 85)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
M1119091. Protruzia discului intervertebral L5 este caracterizata de:
este o cauza frecventa a durerilor recurente, severe ale spatelui A.
este rezultatul unui traumatism prin cadere de la propria inaltime B.
determina durere lombara, postura anormala si limitarea miscarilor de flexie C.
asociaza dureri radiculare in regiunea soldului, coapsei si gambei postero-lateral, fata dorsala a piciorului
si degetele 1-3
D.
dispare sau se reduce semnificativ reflexul rotulian E.
(pag. 86)
M1119092. Structurile coloanei vertebrale inervate senzitiv sunt:
periostul corpilor vertebrali A.
dura mater B.
inelul fibros al discului intervetebral C.
nucleul pulpos al discului intervertebral D.
ligamentul longitudinal posterior E.
(pag. 82)
M1119093. Durerea lombara acuta - lumbago acut are urmatoarele caracteristici:
durata de cel mult 3 luni A.
recuperare completa la toti pacientii B.
localizata lombara unilaterala sau bilaterala C.
are iradiere pe cel putin un membru inferior D.
se accentueaza la mers sau ortostatism E.
(pag. 83-84)
M1119094. Elementele care sugereaza o evolutie severa a unei dureri lombare acute vertebrale sunt:
varsta sub 40 de ani A.
antecedente de boli neoplazice B.
Rezidentiat 2004 749 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
lipsa raspunsului favorabil la repaus C.
semnele neurologice senzitive sau motorii recente D.
folosirea glucocorticoizilor E.
(pag. 82-83)
M1219095. Structurile medulovertebrale dotate cu algoreceptori sunt:
maduva spinarii A.
osul spongios al corpurilor vertebrale B.
dura mater C.
fatetele articulatiilor intervertebrale D.
pediculii vertebrali E.
(pag. 82)
M1219096. Care dintre urmatoarele examinari de screening le veti alege in caz ca suspectati o
lombosciatica secundara unei neoplazii sau unei inflamatii?
determinarea titrului antistreptolizinei 0 A.
examenul urinei B.
determinarea antigenului HLA B27 C.
viteza de sedimentare a hematiilor D.
hemoleucograma E.
(pag. 85)
M1219097. In absenta factorilor de risc traumatici, care dintre urmatoarele examinari v-ar putea ajuta
decisiv si in mod economic la stabilitrea diagnosticului etiologic de lombosciatica?
radiografia lombara standard A.
tomografia computerizata B.
rezonanta magnetica nucleara C.
mielografia cu substanta de contrast D.
determinarea titrului antistreptolizinei 0 si a vitezei de sedimentare a hematiilor in combinatie cu radiografia
lombara
E.
(pag. 84)
M1219098. Atunci cind este afectata radacina lombara S1 exista simtome si modificari patologice
obiective la:
nivel gastrocnemian (glezna) A.
nivel rotulian B.
flexia plantara a piciorului C.
suprafata plantara a piciorului D.
nivel plantar, fesier si gambier posterior E.
(pag. 84)
M1219099. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte in cazul durerii lombosciatice?
lordoza lombara fiziologica apare exagerata A.
lordoza lombara fiziologica este diminuata B.
exista contractura musculara lombara in partea homolaterala iradierii durerii pe sciatic C.
abductia soldului provoaca durere D.
flexia gambei pe coapsa din pozitia ventrala a pacientului reproduce durerea E.
(pag. 84)
M1219100. Factorii dobinditi care pot contribui la stenoza vertebrala cu pseudosciatica pot fi:
accidentele vasculare cerebrale cu deficit motor restant A.
spondiloza B.
spondilolisteza C.
Rezidentiat 2004 750 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
hipoparatiroidismul D.
scolioza E.
(pag. 96)
M1219101. Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile in legatura cu lombosciatica produsa prin
osteomielita vertebrala?
este produsa frecvent de streptococ A.
etiologia stafilococica este rara B.
procesul patologic intereseaza de regula doua vertebre adiacente si discul dintre ele C.
diagnosticul in faze incipiente se sprijina pe radiografia standard D.
rezonanta magnetica nucleara este tehnica de electie pentru diagnostic in oricare faza evolutiva E.
(pag. 88)
M1319102. Radiculopatia L5 se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
iradierea durerii pe fata postero-laterala a coapsei, laterala a gambei si fata dorsala a piciorului A.
iradierea durerii de-a lungul fetei posterioare a coapsei si gambei B.
tulburarile senzitive au ca teritoriu de distributie partea laterala a gambei si fata dorsala a piciorului C.
reflexul achilian poate fi afectat D.
tulburarile motorii intereseaza marele fesier, gastrocnemianul si abductorul halucelui E.
(pag. 85)
M1319103. Radiculopatia S1 se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
iradierea durerii pe fata postero-laterala a coapsei, laterala a gambei si fata dorsala a piciorului A.
iradierea durerii pe fata posterioara a coapsei si gambei B.
tulburarile senzitive au ca teritoriu de distributie partea laterala a gambei si fata dorsala a piciorului C.
reflexul achilian poate fi afectat D.
tulburarile motorii intereseaza marele fesier, gastrocnemianul, abductorul halucelui E.
(pag. 85)
M1319104. Fractura vertebrala poate avea urmatoarele cauze:
artroza discala A.
osteoporoza postmenopauza sau senila B.
mielomul multiplu C.
metastazele carcinomatoase D.
hiperparatiroidismul E.
(pag. 85)
M1319105. Simptomele unui disc intervertebral rupt sunt urmatoarele:
durere lombara cu sau fara iradiere radiculara A.
pozitie vicioasa B.
limitarea mobilitatii segmentului lombar, in special pentru flexie C.
limitarea mobilitatii vertebrale pe toate directiile de miscare D.
ruptura discala este asimptomatica E.
(pag. 86)
M1319106. Arahnoidita adeziva lombara cu radiculopatie are urmatoarele caracteristici:
este rezultatul fibrozarii consecutive raspunsului inflamator tisular local la lezarea spatiului subarahnoidian A.
durerea lombo-radiculara se insoteste de deficite reflexe, motorii, senzitive B.
nu apare dupa hemoragie intratecala C.
poate apare in caz de mielografie cu substante uleioase (Pantopaque) D.
RMN este explorarea de electie pentru demonstrarea arahnoiditei E.
(pag. 87)
Rezidentiat 2004 751 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1319107. Durerea lombara posturala se caracterizeaza prin:
durere lombara cronica, nespecifica, fara suport anatomo-patologic A.
durere difuza, vaga, aparuta dupa sedere prelungita pe scaun B.
examenul fizic nu este relevant, cu exceptia pozitiei vicioase C.
explorarea imagistica este caracteristica pentru suferinta discala D.
programul terapeutic kinetic presupune tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominale E.
(pag. 89)
M1319108. In etiologia durerii lombare acute, urmatoarele cauze sunt considerate 'red flags':
artroza interspinoasa A.
metastazele vertebrale B.
fractura de coloana C.
infectiile medulare D.
discopatia etajata E.
(pag. 91)
M1319109. Spondiloliza este cel mai bine vizualizata:
in proiectie radiologica oblica A.
in proiectie radiologica de profil B.
in proiectie radiologica antero-posterioara C.
pe tomografie computerizata D.
pe scintigrafie osoasa E.
(pag. 85)
M1419110. Boala discala apare mai frecvent la nivelurile:
L2-L3 A.
L4-L5 B.
S1-S2 C.
L5-S1 D.
L1-L2 E.
(pag. 85)
M1419111. Absenta bilaterala a reflexului ahilean se poate intalni in:
luxatie lombosacrata A.
radiculopatie bilaterala L4 B.
neuropatie femurala C.
normal, la varstnici D.
radiculopatie bilaterala S1 E.
(pag. 86)
M1419112. Distributia durerii in caz de afectare a radacinii L5 este la nivelul:
portiunii anterioare a coapsei A.
genunchiului B.
feselor C.
portiunii laterale a gambei D.
portiunii dorsale a piciorului E.
(pag. 85)
M1419113. In discopatia lombara interventia chirurgicala este indicata in caz de:
atrofie musculara A.
deficit motor progresiv prin leziune a radacinii nervoase B.
functie alterata a colonului sau a vezicii urinare C.
Rezidentiat 2004 752 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
durere radiculara invalidanta, in ciuda tratamentului conservator de minim o luna D.
deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si studii de conducere nervoasa E.
(pag. 86)
M1419114. Simptomele unui disc intervertebral rupt sunt:
durerea A.
limitarea miscarilor coloanei B.
pseudoclaudicatie C.
durere radiculara D.
pozitia anormala E.
(pag. 86)
M1519115. In leziunile radacinii nervoase L5 sunt afectate miscarile coordonate de urmatorii muschi:
cvadriceps A.
tibialul anterior B.
gluteul mediu C.
flexorii dorsali ai halucelui D.
abductorul halucelui E.
(pag. 85)
M1519116. Tehnicile imagistice de electie pentru diagnosticul etiologic al lombalgiei cronice sunt:
radiografia osoasa A.
scintigrafia osoasa B.
rezonanta magnetica nucleara C.
mielografia CT D.
termografia E.
(pag. 93)
M1519117. Factorii de risc pentru o cauza grava a durerii dorsolombare sunt:
varsta sub 40 ani A.
durata durerii mai mare de o luna B.
asocierea incontinentei urinare C.
iradierea durerii spre membrele inferioare D.
durere accentuata in ortostatism si ameliorata de pozitia sezand E.
(pag. 91)
M1519118. Semnele clinice asociate cu o etiologie posibil grava a durerii dorsolombare acute sunt:
febra inexplicabila A.
sensibilitate la percutie pe coloana in unghiul costovertebral B.
pierdere a sensibilitatii focale C.
adenopatii inghinale D.
reflexe asimetrice la nivelul membrelor inferioare E.
(pag. 91)
M1519119. La pacientii cu afectiuni ale coloanei lombare examenul clinic evidentiaza:
hiperextensia coloanei este limitata cand exista compresiuni pe radacina nervoasa A.
flexia coloanei este normala B.
flexia soldului este normala C.
aplecarea laterala de partea opusa structurii vertebrale lezate declansaza durere D.
contractura musculaturii paravertebrale E.
(pag. 84)
Rezidentiat 2004 753 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1619120. Care din afirmatiile de mai jos sunt false:
Afectarea radacinii S1 determina diminuarea reflexului rotulian A.
Semnul ridicarii piciorului intins este prezent la bolnavii cu radiculopatie L5-S1 B.
Durerea neoplazica este constanta, surda, cu accentuare nocturna C.
In radiculopatia S1 flexia plantara este dificila D.
Durerea in HDL4-L5 iradiaza pe fata anterioara a coapsei, AI a gambei si plante. E.
(pag. 85)
M1619121. Bolnavii cu lombosciatica trebuie sa evite:
Ridicarea de greutati A.
Statul prelungit pe scaun B.
Flexia fortata a coloanei C.
Statul in pat cu genunchii flecati D.
Miscarile de torsiune a colonei E.
(pag. 92)
M1619122. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
Tulburarile de sensibilitate in afectarea radacinii S1 se inregistreaza la nivelul regiunii plantare a piciorului A.
Inflexiunea laterala de partea opusa structurii vertebrale lezate agraveaza durerea B.
Reflexul achilian este abolit in HDL4-L5 C.
Herniile de disc se produc mai frecvent la nivel L4-L5, L5-S1 D.
Lombalgia de repaus orienteaza diagnosticul spre hernie de disc E.
(pag. 84, 85)
M1619123. Factorii de risc pentru o cauza grava a durerilor lombare sunt:
Virsta sub 30 de ani A.
Neameliorarea durerii la repausul la pat B.
Durata durerii mai mare de 20 de zile C.
Durerea accentuata in ortostatism si ameliorata in pozitie sezinda D.
Utilizarea de glucocorticoizi E.
(pag. 91)
M1619124. Afirmatiile de mai jos sunt false, cu EXCEPTIA:
Durerea dorsolombara este cel mai frecvent simptom neurologic la pacientii cu neoplasm sistemic extins A.
Neoplasmele gastrice si tiroidiene nu dau metastaze osoase B.
Durerea neoplazica este ameliorata de repaus C.
Frecvent este interesat si discul vertebral D.
RMN este investigatia radiologica de electie E.
(pag. 88)
M1619125. Semnele clinice asociate cu o etilogie grava a lombalgiilor sunt:
Febra inexplicabila A.
Accentuarea durerii la flexia anterioara a coloanei B.
Contractura paravertebrala cu scolioza C.
Semnul RPI, RPI inversat si RPI incrucisat pozitive D.
Prezenta unei formatiuni tumorale abdominal E.
(pag. 91)
M2219126. Cauzele de arahnoidita sunt:
mielografia cu substante uleioase A.
hemoragiile intratecale B.
hemoragiile subarahnoidiene C.
Rezidentiat 2004 754 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
injectarea intratecala de steroizi D.
osteoporoza E.
(pag. 87)
M2219127. Odata cu evolutia bolii, in spondilita anchilozanta se observa:
pierderea scoliozei lombare normale A.
exagerarea cifozei toracale B.
aparitia sindesmufitelor C.
scaderea mobilitatii coloanei vertebrale D.
calmarea durerii E.
(pag. 87)
M2219128. Caracteristicile radiologice a spondilitei anchilozante sunt:
distructiile periarticulare A.
scleroza ulterioare a articulatiei sacroiliace B.
unirea corpurilor vertebrale prin excrescente osoase C.
liza corpilor vertebrali D.
aparitia de osteofite E.
(pag. 87)
M2219129. Care din urmatoarele carcinoame metastazeaza frecvent la nivelul coloanei lombare?
mielomultiplu A.
limfom Hodgkin B.
carcinom tiroidian C.
carcinom mamar D.
carcinom bronhopulmonar E.
(pag. 88)
M2219130. Durerea din metastazele vertebrale are urmatoarele caractere:
este constanta A.
este surda B.
accentuata noaptea C.
ameliorata de rapaus D.
este paroxistica E.
(pag. 88)
M2219131. Osteomielita vertebrala se caracterizeaza prin:
este produsa de obicei de stafilococ A.
la 40% din pacienti se poate identifica sursa primara de infectie B.
durerea este ameliorata de repaus C.
leucocitoza este prezenta la un sfert din bolnavi D.
RMN este foarte sensibila si specifica E.
(pag. 88)
M2219132. Osteoporoza apare frecvent in urmatoarele situatii:
hiperparatiroidie A.
consum cronic de steroizi B.
imobilizare C.
consum cronic de nalgezice D.
hipotiroidism E.
(pag. 88)
Rezidentiat 2004 755 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2219133. Durerea lombara posturala are urmatoarele caracteristici:
este crnica si nespecifica A.
este difuza, vaga B.
se amelioreaza in repaus C.
apare in clinostatism D.
nu se amelioreaza in repaus E.
(pag. 89)
M2219134. Care din urmatoarele afectiuni ale colonului determina durere mediolombara?
colon iritabil A.
colita B.
diverticulita C.
polipi colonici D.
neoplasmul de colon E.
(pag. 88)
M2219135. In abcesul epidural intalnim:
febra A.
durere constanta B.
durere neinfluentata de pozitie C.
anomalii sfincteriene D.
scadere marcata in greutate E.
(pag. 86)
M2219136. Termenii de intindere, luxatie sau spasm lombar indus mecanic, sunt folositi:
pentru leziuni grave lombare A.
leziuni autolimitate B.
leziuni minore asociate cu ridicarea de obiecte grele C.
leziuni grave produse prin cadere D.
leziuni minore produse prin decelerare brusca E.
(pag. 85)
M2219137. Sindromul de coada de cal poate apare in:
spondilolistezis A.
luxatii lombosacrate B.
intindere lombosacrata C.
stenoza vertebrala D.
spondilita anchilozanta E.
(pag. 85)
M2219138. Care din urmatoarele anomalii motorii le intalnim in discopatia lombara:
parestezia A.
pierderea reflexelor osteotendinoase profunde B.
atrofia musculara C.
slabiciunea musculara focala D.
fasciculatii E.
(pag. 86)
M2219139. Complicatiile spondilitei anchilozante sunt:
disfunctia respiratorie severa A.
sindromul Reiter B.
artrita psoriazica C.
Rezidentiat 2004 756 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
facturile de stres D.
subluxatia atlanto-axiala E.
(pag. 87-88)
M2219140. Nu produc de obicei durere lombara urmatoarele afectiuni:
ale testiculelor A.
ale vezicii urinare B.
calculoza ureterala C.
cancer de colon D.
carcinom de prostata cu metastaze vertebrale E.
(pag. 89)
M2219141. Dorsiflexia piciorului afectata apare in leziunile radacinilor nervoase;
L2 A.
L3 B.
L4 C.
L5 D.
S1 E.
(pag. 85)
M2219142. Fractura lombara patologica apare in:
osteoporoza de climacteriu A.
dupa traumatisme severe B.
in metastazele carcinomatoase C.
mielom multiplu D.
hipertiroidism E.
(pag. 85)
M2219143. Fracturile lombare sunt cauzate de:
cadere de la inaltime A.
decelerarea brusca in accidentele auto B.
traumatism direct C.
traume minore D.
lovire directa cu pumnul E.
(pag. 85)
M2219144. Care sunt afectiunile epidurale ce pot produce un sindrom similar herniei de disc?
abcesul epidural A.
tumorile epidurale B.
arahnoidita adeziva lombara C.
spondiloza D.
stenoza vertebrala E.
(pag. 86)
M2219145. Caracteristicile spondilitei anchilozante sunt:
durere lombara si fesiera instalata insidios A.
apare la barbati sub 40 de ani B.
este prezent antigenul HLA-B27 C.
durerea se asociaza cu redoare vesperala D.
la radiografie intalnim 'coloana de bambus' E.
(pag. 87)
Rezidentiat 2004 757 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2219146. Durerea lombara cronica poate fi intalnita in urmatoarele boli psihice:
isterie de compensatie A.
depresie B.
stari de anxietate cronice C.
epilepsie D.
schizofrenie E.
(pag. 89)
M2219147. In fracturile prin compresiune a coloanei lombare din osteoporoza severa, durerea se
caracterizeaza prin:
este locala A.
apare frecvent dupa leziune minima B.
este exacerbata de miscari C.
se asociaza cu sensibilitatea locala D.
iradiaza in torace, abdomen, membru inferior E.
(pag. 88)
M2219148. Densitatea minerala a osului poate fi detectata prin:
TC cantitativa A.
absorbimetria cu flux dual B.
radiografie C.
ecografie osoasa D.
mielografie E.
(pag. 88)
M2219149. In durerea lombara posturala, tratamentul consta in:
AINS A.
infiltratii cortizonice epidurale B.
exercitii de intarire a musculaturii paravertebrale C.
artrodeza D.
exercitii de intarire a musculaturii abdominale E.
(pag. 89)
M2219150. Factorii de risc ai osteomielitei lombare sunt:
administrarea i.v. de medicamente A.
infectia urinara B.
infectia pulmonara C.
traumatismele minore D.
sexul masculin E.
(pag. 88)
M2219151. Care din urmatoarele semne clinice sunt pozitive in lombalgia acuta?
RPI incrucisat A.
RPI B.
RPI inversat C.
Rowsing D.
Babinski E.
(pag. 91)
M2219152. In stenoza vertebrala tratamenul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii:
tratamentul medical nu amelioreaza suficient durerea A.
cand sunt prezente semne neurologice de focar B.
Rezidentiat 2004 758 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
resteonzare recurenta C.
asocierea stenozei vertebrale cu osteoporoza D.
nu are indicatie chirurgicala E.
(pag. 87)
M2219153. In afectarea radacinii nervoase lombosacrate L2 intalnim:
semnul RPI inversat prezent A.
semnul RPI prezent B.
durere la nivelul coapsei anterioare C.
afectarea flexiei soldului D.
durere la nivelul feselor E.
(pag. 96)
M2219154. Durerea iradiata la coloana produsa de afectiuni abdominale si pelvina are urmatoarele
caractere:
apar concomitent abdominal si lombar A.
nu este influentata de pozitia coloanei B.
poate fi descrisa uneori doar ca durere lombara C.
iradiaza in membrul inferior D.
este influentata de pozitia coloanei vertebrale E.
(pag. 83)
M2219155. Tulburarile de sensiblitate intalnite in ruperea discului intervertebral sunt:
parestezia A.
slabiciunea musculara B.
fasciculatiile C.
pierderea asimetrica a reflexelor tendinoase profunde D.
hiposensibilitatea E.
(pag. 86)
M2219156. Durerea din degenerarea discului intervertebral fara expulzia franca a tesutului discului are
urmatoarele caractere
este o durere joasa dorsolombara A.
este sub forma de disconfort lombar mic sau absent B.
nu se asociaza cu semne de implicare a radacinilor nervoase C.
iradiaza in membrul inferior D.
este o durere invalidanta recurenta E.
(pag. 86)
M2219157. Etiologiile grave frecvente considerate ca 'steaguri rosii' sunt:
metastazele vertebrale A.
metastazele coxale B.
fractura de coloana C.
infectiile sistemice D.
infectiile medulare E.
(pag. 91)
M2219158. Factorii de risc pentru o cauza grava a durerii dorsolombare includ:
durata durerii mai mare de 1 an A.
antecedente personale de diagnostic de cancer B.
varsta sub 50 de ani C.
hipoestezie locala in membrul inferior D.
Rezidentiat 2004 759 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
incotinenta urinara E.
(pag. 91)
M2219159. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta factorii de risc pentru gravitatea durerii
dorsolombare:
incontinenta urinara A.
utilizarea glucocorticoizilor B.
cancerul C.
infectiile cronice pulmonare D.
infectiile cronice urinare E.
(pag. 91)
M2219160. Semnele clinice asociate cu o etiologie posibil grava include:
scaderea in greutate neexplicata A.
semnul RPI B.
prezenta unei formatiuni abdominale C.
tahicardie D.
istoric de traumatism al coloanei vertebrale E.
(pag. 91)
M2219161. Care din urmatoarele semne clinice sunt prezente la bolnavul cu lombalgie acuta?
pierderea sensibilitatii focale A.
cresterea in greutate B.
anestezie in sa C.
reflexe simetrice in membrul inferior D.
semnul RPI inversat E.
(pag. 91)
M2219162. Avantajele teoretice ale activitatii precoce dupa aparitia lombalgiei acute includ:
mentinerea antrenamentului cardio-vascular A.
scaderea nivelurilor de endorfine B.
scaderea fortei musculare C.
imbunatatirea nutritiei cartilajului D.
scaderea rezistentei osoase E.
(pag. 91)
M2219163. In tratamentul lombalgiei acute nu se recomanda:
miorelaxantele A.
acetaminofen B.
injectiile in articulatiile fatetelor C.
infectiile in ligamente D.
substantele opioide E.
(pag. 92)
M2219164. Care afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste utilizarea opioidelor in tratamentul
lombalgiei acute:
se utilizeaza numai pe termen scurt la pacienti selectati A.
nu se folosesc in terapia lombalgiei acute B.
se folosesc epidural la pacientii cu lombalgie acuta si radiculopatie C.
analgezicele opioide sunt mai eficiente in terapia lombalgiei acute decat AINS D.
produce somnolenta E.
(pag. 93)
Rezidentiat 2004 760 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2219165. Factorii de risc pentru o cauza grava a durerii dorsolombare includ:
hiperestezie locala in membrul inferior A.
varsta peste 50 de ani B.
preexistenta unui diagnostic de cancer C.
repausul la pat cu ameliorarea durerii D.
durata durerii mai mare de 1 luna E.
(pag. 93)
M2219166. In antecedentele bolnavilor de lombalgie acuta, ca factori de risc pentru o cauza grava a
durerii dorsolombare gasim:
istoric de traumatism al coloanei A.
utilizarea de glucocorticoizi B.
preexistenta unui diagnostic de cancer C.
repaus fara ameliorarea durerii D.
semnul RPI E.
(pag. 91)
M2219167. In tratamentul lombalgiei acute cele mai utilizate forme de terapie sunt:
acupunctura A.
stimularea electrica B.
utilizarea AINS C.
miorelaxantele D.
autoaplicarea de gheata E.
(pag. 91-92)
M2219168. Se contraindica in terapia lombalgiei acute urmatoarele activitati:
sezutul prelungit A.
ridicarea de greutati B.
aplecarea capului C.
masajul D.
rasucirea coloanei vertebrale E.
(pag. 92)
M2219169. Urmatoarele afirmatii privind terapia lombalgiei acute sunt adevarate:
AINS au eficacitate mai mare decat placebo A.
miorelaxantele aduc beneficiu pe termen scurt B.
miorelaxantele dau insomnii C.
analgezicele opioide nu sunt mai eficiente decat AINS D.
opioidele administrate epidural sunt indicate in tratamenul initial in lombalgia acuta E.
(pag. 93)
M2219170. Care din urmatoarele grupe de medicamente nu se utilizeaza in terapia lombalgiei acute?
glucocorticoizi orali A.
antidepresivele triciclice B.
AINS C.
miorelaxantele D.
acetaminofen E.
(pag. 93)
M2219171. Cand nu sunt TC si mielografia la bolnavii cu lombalgie cronica
in absenta factorilor de risc pentru etiologie grava A.
in primele luni de durere lombara B.
Rezidentiat 2004 761 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
in prezenta antecedentelor de diagnostic de cancer C.
la pacienti cu varsta peste 50 de ani D.
in infectii pulmonare cronice E.
(pag. 91-93)
M2219172. Mielografia TC ofera imagini optime ale leziunilor osoase din:
regiunea recesusului lateral A.
regiunea gaurii vertebrale B.
apofizelor spinoase C.
apofizelor transverse D.
nu are importanta E.
(pag. 93)
M2219173. RMN este tehnica de electie in diagnosticul etiologic al durerii lombare cronice prin:
nu expune pacientul la radiatii ionizante A.
identificarea structurilor tesuturilor moi este superioara B.
este tolerata la pacientii cu claustrofobie C.
ofera imagini optime ale regiunii gaurii vertebrale D.
ofera imagini optime ale regiunii recesusului lateral E.
(pag. 93)
M2219174. Care sunt obiectivele terapiei in lombalgia cronica?
toleranta la effort A.
disparitia durerii B.
ameliorarea durerii C.
cresterea masei musculare D.
scaderea fortei de extensie a trunchiului E.
(pag. 94)
M2219175. Efectele hidroterapiei in lombalgia cronica sunt:
diminuarea duratei durerii lombare A.
cresterea intensitatii durerii lombare B.
cresterea mobilitatii vertebrale C.
cresterea consumului de analgezice D.
scaderea scorului functional E.
(pag. 94)
M2219176. Programele de exercitii pot ameliora:
forta de flexie a trunchiului A.
atrofia fibrelor musculare tip I din musculatura paravertebrala B.
forta de extensie a trunchiului C.
atrofia fibrelor musculare de tip II din musculatura paravertebrala D.
scorul functional E.
(pag. 94)
M2219177. Aplicabilitatea din ghiduri la situatiile clinice curente din ambulator este limitata din
urmatoarele motive:
multe studii utilizate pentru a calcula SAS au fost prospective A.
multe studii utilizate pentru a calcula SAS au fost retrospective B.
multe studii au fost facute inainte de era moderna de neuroimagistica C.
rezultatele chirurgicale au fost evaluate pe criterii anatomice D.
nici nu unul dintre studii nu a urmarit evolutia naturala a leziunilor de disc E.
Rezidentiat 2004 762 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 91)
M2219178. Semnul RPI in lombalgia acuta poate fi:
inversat A.
incrucisat B.
pozitiv C.
negativ D.
lipseste E.
(pag. 91)
M2219179. In alcatuirea ghidurilor 'probleme lombare acute ale adultului' au fost luate in considerare
urmatoarele caracteristici:
calitatea dovezilor de eficacitate A.
ponderea unui efect pentru metoda terapeutica B.
inconsecventa constatarilor intre studii C.
aplicabilitatea clinica a dovezilor la pacientii adulti D.
datele asupra costului E.
(pag. 91)
M2219180. In cazul suspiciunii de infectie ca si cauza grava a lombalgiei se fac urmatoarele investigatii:
hemoleucograma A.
VSH B.
analiza urinii C.
scintigrama osoasa D.
radiografie osoasa E.
(pag. 92)
M2219181. In cazul suspiciunii de fractura vertebrala ca si cauza grava a lombalgiei, se fac urmatoarele
interventii:
VSH A.
hemoleucograma B.
analiza urinii C.
radiografie osoasa D.
dupa 10 zile scintigrafie osoasa E.
(pag. 91)
M2219182. In cazul cand lombalgia acuta nu se amelioreaza dupa 4 saptamani si avem simptome in
membrul inferior se face:
examinare neurologica A.
RMN B.
EMG C.
determinarea vitezei de conducere nervoasa D.
mielografie E.
(pag. 93)
M2219183. Care din urmatoarele modificari reprezinta semne clinice de etiologie posibil grava a
lombalgiei acute?
febra inexplicabila A.
durate durerii mai mare de 1 luna B.
durere accentuata de ortostatism C.
sensibilitate la percutia coloanei vertebrale D.
scadere in greutate bine determinata E.
(pag. 91)
Rezidentiat 2004 763 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2219184. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre discografie:
are valoare discutabila in evaluarea durerii dorsolombare A.
aduce informatii anatomice aditionale fata de RMN B.
nu aduce informatii anatomice aditionale fata de RMN C.
reproducerea durerii tipice a pacientului prin injectare dovedeste faptul ca durerea are origina in disc D.
studiaza conducerea nervoasa in nervii motori E.
(pag. 93)
M2219185. Hidroterapia duce la:
scaderea consumului de analgezice A.
diminuare intensitatii durerii B.
scaderea numarului de interventii neurochirurgicale C.
scaderea tolerantei la efort D.
cresterea mobilitatii vertebrale E.
(pag. 94)
M2219186. Durerea lombara radiculara ce iradiaza in membrul inferior este produsa frecvent de:
tuse A.
repaus B.
ridcare de greutati C.
efortul de defecatie D.
stranut E.
(pag. 83)
M2219187. Care din urmatoarele tipuri de durere lombara fac parte din lombalgie:
durerea locala A.
durerea iradiata la coloana B.
durerea radiculara C.
durerea asociata cu spasm muscular D.
artrita coloanei vertebrale E.
(pag. 83)
M2219188. Spasmele musculare din lombalgie sunt insotite de:
posturi anormale A.
torticolis B.
durere intensa C.
durere surda D.
contractura muschilor paravertebrali E.
(pag. 83)
M2219189. Care sunt caracterele durerii lombare sugestive pentru stenoza vertebrala?
durere de repaos in membrul inferior A.
durere provocata de mers in membrul inferior B.
durere in clinostatism C.
durere ameliorata in pozitie sezanda D.
durere in membrul inferior provocata de ortostatism E.
(pag. 83)
M2219190. Inspectia coloanei vertebrale in durerea lombara poate arata:
cifoza lombara A.
hipercifoza (cocoasa) B.
hiperlordoza (spate curbat) C.
Rezidentiat 2004 764 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
scolioza D.
aplatizarea lordozei normale E.
(pag. 84)
M2219191. Contractura muschilor paravertebrali limiteaza miscarile coloanei vertebrale in:
plan sagital A.
plan frontal B.
nu le limiteaza C.
nu exista contractura musculara D.
in ambele E.
(pag. 84)
M2219192. In afectarea radacinii nervoase L4 se produc urmatoarele modificari:
distributia durerii la nivelul plantei A.
distributia durerii la nivelul genunchiului si gamba medial B.
este modificat reflexul cvadriceps C.
sunt afectate ramurile senzitive de pe partea mediala a gambei D.
sunt afectate ramurile motorii cu modificare flexiei halucelui E.
(pag. 85)
M2219193. In afectarea radacinii nervoase S1 se produc urmatoarele modificari:
distributia durerii la nivelul partii posterioare a gambei A.
distributia durerii la nivelul coapsei anterioare B.
este modificat reflexul solear C.
este modificat reflexul gastrocnemian D.
sunt afectate ramurile motorii cu modificare extensiei coapsei E.
(pag. 85)
M2219194. Testele de electie pentru evaluarea majoritatii bolilor coloanei vertebrale sunt:
radioscopia coloanei vertebrale A.
RMN B.
mielografia TC C.
scintigrafia osoasa D.
radiografia de rutina E.
(pag. 85)
M2219195. Spondiloza se caracterizeaza prin:
defect osos produs probabil de o fractura in portiunea interarticulara A.
defectul este de obicei bilateral B.
defectul osos este vizualizat in proiectii radiologice oblice C.
fracturi traumatice ale corpilor vertebrali D.
este produsa prin caderea de la inaltime E.
(pag. 85)
M2219196. Fracturile patologice ale coloanei vertebrale sunt produse de:
osteoporoza A.
hiperparatiroidism B.
hipotiroidism C.
mielom multiplu D.
traumatism prin cadere E.
(pag. 85)
Rezidentiat 2004 765 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2219197. Fracturile apofizelor transverse ale coloanei lombare se asociaza cu:
leziuni ale musculaturii paravertebrale A.
leziuni ale psoasului B.
hemoragie retroperitoneala C.
limitarea tuturor miscarilor lombare D.
soc infectios E.
(pag. 85)
M2219198. Discopatia lombara apare mai frecvent la nivelurile:
L2 - L3 A.
L3 - L4 B.
L4 - L5 C.
L5 - S1 D.
L1 - L2 E.
(pag. 85)
M2219199. Simptomele unui disc vertebral lombar rupt sunt:
durerea lombara A.
pozitia anormala B.
limitare miscarilor coloanei lombare C.
miotonia D.
durerea radiculara E.
(pag. 85)
M2219200. Indicatiile interventiei chirurgicale in discopatia lombara prin disc intervertebral rupt sunt:
deficit motor progresiv prin leziuni a radacinii nervoase A.
durere usoara recurenta B.
functie alterata a colonului sau vezicii urinare C.
durere radiculara usoara in ciuda tratamentului conservator de mai putin de 2 saptamani D.
durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservator E.
(pag. 86)
M2219201. Simptomele stenozei vertebrale lombare sunt:
durere dorsolombara si in membrul inferior A.
pseudoclaudicatie B.
pierderea sensibilitatii in membrul inferior C.
durere la mers in molet D.
incontinenta urinara la un numar mic de pacienti E.
(pag. 86)
M2219202. Factorii dobanditi care pot contribui la stenoza vertebrala sunt:
acromegalia A.
boala Paget B.
osteoporoza C.
hipertiroidism D.
interventie chirurgicala pe abdomen E.
(pag. 86)
M2219203. Arahnoidita adeziva lombara are urmatoarele caracteristici:
este rezultatul unui proces de necroza A.
apare la un pacient care a fost supus unei mielografii cu substante apoase B.
apare la un pacient care a fost supus unei mielografii cu Pantopaque C.
Rezidentiat 2004 766 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
este rezultatul unui proces de fibroza D.
RMN este metoda de electie pentru diagnosticul arahnoiditei E.
(pag. 87)
M2219204. In tratamentul lombalgiei acute cele mai utilizate forme de terapie sunt:
autoaplicarea de gheata A.
stimularea electrica B.
utilizarea AINS C.
miorelaxantele D.
acupunctura E.
(pag. 92)
M2319205. Radiculopatia S1 are urmatoarele caracteristici:
durerea iradiaza pe fata posterioara a membrului inferior (coapsa si gamba) A.
durerea iradiaza pe fata postero-laterala a coapsei, laterala a gambei si fata dorsala a piciorului B.
tulburarile senzitive au ca teritoriu de distributie partea laterala a gambei si fata dorsala a piciorului C.
reflexul achilian poate fi interesat D.
tulburarile motorii implica marele fesier, gastrocnemianul si abductorul halucelui E.
(pag. 85)
M2319206. Degenerarea discului intervertebral, prima faza a discopatiei lombare, se caracterizeaza
prin:
durere lombara joasa, cu sau fara iradiere radiculara A.
discomfort lombar minim sau absent B.
semne de afectare radiculara ce sunt pe primul plan C.
nu sunt semne ale implicarii radiculare D.
tulburari sfincteriene E.
(pag. 86)
M2319207. Urmatoarele afirmatii referitoare la stenoza vertebrala, cauza frecventa a durerii lomboradiculare,
sunt adevarate:
este determinata de un canal vertebral ingust, congenital sau dobandit A.
se traduce clinic prin durere vertebrala cu iradiere radiculara provocata de mers sau in ortostatism
(pseudoclaudicatie)
B.
simptomatologia este de obicei bilaterala C.
se traduce clinic prin durere lombara cu iradiere radiculara, accentuata de pozitia sezanda D.
artroza vertebrala poate participa la realizarea canalului vertebral ingust E.
(pag. 86)
M2319208. Durerea lombara posturala:
este definita ca durere lombara cronica, nespecifica, fara suport anatomo-patologic A.
reprezinta durere difuza, vaga, ce apare dupa sedere prelungita pe scaun sau ortostatism prelungit B.
examenul fizic nu este relevant, cu exceptia pozitiei vicioase a coloanei C.
explorarea imagistica este caracteristica pentru suferinta discala D.
programul terapeutic kinetic presupune tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominale E.
(pag. 89)
M2319209. Care dintre urmatoarele cauze ale durerii lombare acute reprezinta 'red flags'?
metastazele vertebrale A.
artroza interapofizara posterioara B.
fractura vertebrala C.
discopatia etajata D.
infectiile medulare E.
Rezidentiat 2004 767 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 91)
M2319210. Radiculopatia L5 are urmatoarele elemente caracteristice:
iradierea durerii este pa fata posterioara a membrului inferior A.
iradierea durerii se realizeaza pe fata postero-laterala a coapsei, laterala a gambei si dorsala a piciorului B.
tulburarile de sensibilitate intereseaza teritoriul reprezentat de fata laterala a gambei si dorsala a piciorului C.
tulburarile motorii intereseaza marele fesier, gastrocnemianul si abductorul halucelui D.
reflexul achilian este adesea abolit E.
(pag. 85)
M2319211. In etiologia fracturii vertebrale patologice intalnim urmatoarele entitati:
osteoporoza postmenopauza sau senila A.
spondiloza B.
mielomul multiplu C.
metastazele vertebrale carcinomatoase D.
hiperparatiroidismul E.
(pag. 85)
M2319212. Principalele leziuni tumorale maligne (primitive sau secundare) cu impact la nivel vertebral
sunt urmatoarele:
mielomul multiplu A.
boala Paget B.
metastazele (neoplasm san, pulmon, prostata) C.
limfomul Hodgkin D.
limfomul non-Hodgkin E.
(pag. 88)
M2319213. Osteomielita vertebrala:
poate fi determinata de germeni specifici (cel mai frecvent streptococ) sau nespecifici (bacilul Koch) A.
explorarea RMN este foarte sensibila si specifica in aprecierea atat a leziunii osoase si discale, cat si a
impactului asupra tesuturilor moi
B.
radiografia conventionala poate evidentia precoce leziuni caracteristice C.
leziunile caracteristice radiologice sunt: ingustarea spatiului discal insotita de eroziuni si distructia
vertebrelor adiacente
D.
durerea vertebrala este exacerbata de repaus si ameliorata in cursul miscarii E.
(pag. 88)
M2319214. Ruptura discului intervertebral, faza a discopatiei lombare, se traduce prin:
durere vertebrala insotita sau nu de durere radiculara ce implica una sau mai multe radacini A.
pozitie vicioasa B.
limitarea mobilitatii coloanei vertebrale, mai ales pentru extensie C.
limitarea mobilitatii coloanei, in special pentru flexie D.
este adesea asimptomatica E.
(pag. 86)
M2319215. Arahnoidita adeziva lombara cu radiculopatie:
este rezultatul fibrozei ce apare secundar inflamatiei locale determinata de lezarea spatiului subarahnoidian A.
poate avea drept cauze: infectii vertebrale cronice, hemoragii intratecale, injectarea intratecala de
anestezice
B.
metoda clasica pentru demonstrarea arahnoiditei este explorarea mielografica cu substante uleioase C.
RMN reprezinta metoda de electie pentru diagnostic D.
tratamentul de prim aintentie este injectarea epidurala de doze inalte de steroizi E.
(pag. 87)
Rezidentiat 2004 768 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2319216. Factorii de risc pentru o cauza grava a durerii vertebrale sunt:
lipsa ameliorarii durerii in repaus A.
persistenta durerii peste 1 luna B.
incontinenta urinara sau nicturia recenta C.
persistenta durerii > 1 saptamina D.
antecedente neoplazice E.
(pag. 91)
M2319217. Spondiloliza este cel mai bine evidentiata prin:
explorare CT A.
proiectie radiologica oblica B.
proiectie radiologica de profil C.
proiectie radiologica antero-posterioara D.
mielografie E.
(pag. 85)
M2319218. Spondiloza, cauza frecventa a durerii vertebrale:
afecteaza frecvent segmentele lombar si dorsal ale coloanei vertebrale A.
clinic se traduce prin dureri vertebro-radiculare, accentuate de miscare si insotite de tulburari de dinamica
vertebrala
B.
exista o concordanta perfecta intre simptomatologia clinica si expresia radiologica a spondilozei C.
radacinile nervoase pot fi comprimate de procesele artrozice la nivelul gaurilor intervertebrale sau in
recesurile laterale
D.
interventia chirurgicala reprezinta terapia de electie a durerii vertebrale generate de spondiloza E.
(pag. 87)
M2519219. In absenþa unor factori de risc, testele de elecþie pentru evaluarea majoritaþii bolilor
coloanei vertebrale sunt:
RMN A.
mielografia TC B.
examinarea radiologica clasica C.
ecografia D.
arteriografia E.
(pag. 85)
M2519220. Apariþia fracturilor vertebrale dupa traumatisme minore sau in absenþa lor este favorizata
de:
osteoporoza A.
mielom multiplu B.
metastaze osoase C.
tratamentul cu inhibitori de COX2 D.
tratamentul cu glucocorticoizi E.
(pag. 85)
M2519221. Simptomele rupturii unui disc intervertebral sunt:
poziþia anormala A.
durerea B.
limitarea miºcarilor coloanei vertebrale C.
anchiloza D.
mersul stepat E.
(pag. 86)
Rezidentiat 2004 769 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2519222. Stenoza vertebrala se poate manifesta prin:
diminuarea unor reflexe osteo-tendinoase A.
scaderea sensibilitaþii B.
durere dorso-lombara ºi in membrul inferior la mers C.
incontinenþa urinara D.
sindrom Raynaud E.
(pag. 86)
M2519223. Caracteristicile radiologice ale spondilitei anchilozante sunt:
sindesmofitele A.
osteofitele B.
aspectul de 'coloana de bambus' C.
distrucþii periarticulare D.
scleroza articulaþiilor sacro-iliace E.
(pag. 87)
M2519224. Metodele de elecþie pentru diagnosticul metastazelor vertebrale sunt:
RMN A.
mielografia CT B.
osteodensitometria C.
ecografia D.
artroscopia E.
(pag. 88)
M2519225. Cauzele cele mai frecvente ale osteomielitei vertebrale sunt:
virusurile Coxsackie A.
virusurile Echo B.
stafilococul C.
bacilul Koch D.
protozoarele E.
(pag. 88)
M2519226. In diagnosticul osteomielitei vertebrale se descriu
durere exacerbata la miºcare, neameliorata la repaus A.
VSH normal B.
sensibilitate la percuþia coloanei vertebrale C.
febra D.
leucocitoza E.
(pag. 88)
M2519227. Durerea lombara determinata prin iradierea unei afecþiuni viscerale are urmatoarele
caracteristici:
durere la palparea coloanei vertebrale A.
asocierea contracturi musculare paravertebrale B.
durerile nu se accentueaza la miºcare C.
apare prin iradiere in porþiunea posterioara a segmentelor maduvei ce inerveaza organele afectate D.
poate fi primul ºi singurul semn al afectarii viscerale E.
(pag. 88)
M2619228. In lombosciatica, spamul musculaturii paravertebrale determina urmatoarele modificari:
Accentuarea lordozei lombare fiziologice A.
Scolioza B.
Rezidentiat 2004 770 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan sagital C.
Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan frontal D.
Pozitia antalgica E.
(pag. 84)
M2619229. Lombalgia din stenoza vertebrala se caracterizeaza prin:
Durere ameliorata la mers sau ortostatism A.
Sciatalgie este bilaterala B.
Ameliorarea in pozitie sezinda sau clinostatism C.
Pseudoclaudicatie D.
Se asociaza frecvent cu deficite neurologice severe, incluzind paralizia si incontinenta urinara E.
(pag. 86)
M2619230. Care din afirmatiile de mai jos sunt false:
Afectarea radacinii S1 determina diminuarea reflexului rotulian A.
Semnul ridicarii piciorului intins este prezent la bolnavii cu radiculopatie L5-S1 B.
Durerea neoplazica este constanta, surda, cu accentuare nocturna C.
In radiculopatia S1 flexia plantara este dificila D.
Durerea in HDL4-L5 iradiaza pe fata anterioara a coapsei, AI a gambei si plante. E.
(pag. 85)
M2619231. Terapia chirurgicala in lombosciatica este indicata in urmatoarele situatii:
Deficit motor progresiv prin leziune a radacinii nervoase A.
Deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si studii de conducere nervoasa B.
Sciatica cu incontinenta sfincteriana C.
Durere radiculara invalidanta prezenta in ciuda tratamentului conservator de 2 saptamini D.
Durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservator E.
(pag. 86)
M2619232. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
Tulburarile de sensibilitate in afectarea radacinii S1 se inregistreaza la nivelul regiunii dorsale a piciorului A.
Inflexiunea laterala de partea opusa structurii vertebrale lezate agraveaza durerea B.
Reflexul achilian este abolit in HDL5-S1 C.
Herniile de disc se produc mai frecvent la nivel L3-L4, L5-S1 D.
Lombalgia de repaus orienteaza diagnosticul spre hernie de disc E.
(pag. 84-85)
M2619233. Afirmatiile de mai jos, referitoare la neoplaziile/metastazele osoase, sunt adevarate, cu
exceptia:
Neoplasmele gastrice si tiroidiene nu dau metastaze osoase A.
Durerea dorsolombara este cel mai frecvent simptom neurologic la pacientii cu neoplasm sistemic extins B.
Durerea neoplazica este ameliorata de repaus C.
RMN este investigatia radiologica de electie D.
Frecvent este interesat si discul vertebral E.
(pag. 88)
M2619234. Semnele clinice asociate cu o etiologie grava a lombalgiilor sunt:
Accentuarea durerii la flexia anterioara a coloanei A.
Contractura paravertebrala cu scolioza B.
Febra inexplicabila C.
Semnul RPI, RPI inversat si RPI incrucisat pozitive D.
Prezenta unei formatiuni tumorale abdominal E.
Rezidentiat 2004 771 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 91)
M2619235. Afirmatiile de mai jos, referitoare la tratamentul lombalgiilor acute, sunt adevarate:
AINS sunt medicamente eficiente A.
Reluarea precoce a activitatii fizice normale (fara munca fizica grea) este benefica B.
Injectiile intraarticulare sau paraarticulare sunt recomandate C.
Analgezicele opioide sunt mai eficiente decit AINS sau acetaminofenul D.
Eficienta miorelaxantelor este neclara E.
(pag. 92-93)
M2619236. Durerea lombara de repaus ridica suspiciunea de:
Tumora vertebrala subiacenta A.
Fractura B.
Infectie C.
Durerea iradiata de la structurile viscerale D.
Toate raspunsurile sunt adevarate E.
(pag. 83)
M2619237. Herniile de disc mari, centrale determina:
Simptome unilaterale A.
Simptome bilaterale B.
Sindrom de coada de cal C.
Tulburari sfincteriene D.
Semnul ridicarii piciorului intins incrucisat este pozitiv E.
(pag. 83)
M2619238. Tumorile maligne care afecteaza frecvent coloana vertebrala sunt:
Mielomul multiplu A.
Limfomul Hodgkin B.
Limfomul non-Hodgkin C.
Metastazele carcinomatoase (san, plaman, prostata, tiroida, rinichi, tract gastrointestinal) D.
Nici una dintre cele enumerate E.
(pag. 88)
M2619239. Abcesul epidural se manifesta prin:
Durere dorsolombara agravata de miscare sau palpare A.
Absenta febrei B.
Incontinenta sfincteriana C.
Paraplegie D.
Absenta acuzelor radiculare E.
(pag. 88)
M2619240. Fracturile vertebrale prin compresiune au urmatoarele caracteristici:
Apar la peste 50% din bolnavii cu osteoporoza severa A.
Pot avea ca si cauza hiperparatiroidia B.
Localizarea inferior de regiunea mediotoracica este semn de malignitate C.
Poate determina o durere locala exacerbata de miscare sau durere radiculara toracica sau lombara
superioara
D.
Toate afirmatiile sunt adevarate E.
(pag. 83)
M2819241. Durerea lombara de repaus sau nelegata de postura ridica suspiciunea de:
fractura vertebrala A.
Rezidentiat 2004 772 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
tumora vertebrala subiacenta B.
stenoza vertebrala C.
infectie (osteomielita vertebrala) D.
discopatie lobara E.
(pag. 83)
M2819242. Afectarea radacinii nervoase S1 determina:
durere la nivelul plantei si partii posterioare a gambei A.
durere la nivelul partii dorsale a piciorului B.
durere in partea posterolaterala a coapsei C.
durere in partea posterioara a coapsei D.
durere la nivelul feselor E.
(pag. 85)
M2819243. Urmatoarele afirmatii despre discopatia lombara sunt false, cu exceptia:
stranutul sau tusea pot determina prolapsul nucleului pulpos si impingerea inelului fibros anterior A.
este de obicei unilaterala B.
apare mai frecvent la nivelurile L3 - L4, L4 - L5 C.
pierderea asimetrica a reflexelor tendinoase profunde este mai sugestiva pentru leziune radiculara
specifica decat aspectul durerii
D.
in majoritatea cazurilor apar febra si anomalii sfincteriene E.
(pag. 85-86)
M2819244. Despre tratamentul stenozei vertebrale sunt adevarate afirmatiile:
poate cuprinde medicamente AINS si programe de exercitii A.
65-80% dintre pacienti sunt tratati chirurgical B.
40% dintre pacienti vor dezvolta stenoze recurente la 5 ani dupa interventia chirurgicala initiala C.
peste 75% dintre pacientii tratati chirurgical prezinta ameliorarea durerii lombare sau in membrele inferioare D.
tratamentul chirurgical este luat in considerare cand sunt prezente semne neurologice de focar E.
(pag. 86-87)
M2819245. Despre osteomielita vertebrala sunt adevarate afirmatiile:
este de obicei streptococica A.
administrarea intravenoasa a medicamentelor este un factor de risc recunoscut B.
febra este prezenta in jumatate din cazuri C.
radiografiile conventionale sunt sugestive inca de la debutul bolii D.
RMN este foarte sensibila si specifica pentru osteomielita E.
(pag. 88)
M2819246. In lombagia acuta:
durerea are durata mai mica de 2 luni A.
studiile clinice nu au putut demonstra nici un beneficiu al repausului prelungit la pat B.
evaluarea initiala trebuie sa excluda infectiile, cancerul, traumatismele C.
miorelaxantele aduc beneficii in utilizarea pe termen lung D.
anestezicele si steroizii sunt indicate ca tratament initial E.
(pag. 91-93)
M2819247. Factorii de risc pentru o cauza grava a durerii lombare includ:
varsta sub 50 ani A.
repaos la pat fara ameliorarea durerii B.
infectii cronice C.
durere accentuata de ortostatism si ameliorata de pozitia sezand D.
Rezidentiat 2004 773 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
durata durerii mai mica de 1 luna E.
(pag. 91)
M2819248. Semnele clinice asociate cu o etiologie posibil grava a durerii dorsolombare includ:
sensibilitate la percutie pe coloana A.
prezenta unei formatiuni abdominale pulsatile B.
contractura muschilor paravertebrali C.
reflexe asimetrice in membrele inferioare D.
pierderea sensibilitatii focale E.
(pag. 91)
M2819249. Despre stenoza vertebrala se pot afirma urmatoarele:
durerea dorsolombara este provocata de mers sau ortostatism A.
simptomele sunt ameliorate de obicei in pozitie sezand B.
simptomele de la nivelul membrelor inferioare sunt de obicei unilaterale C.
formele congenitale apar in majoritatea cazurilor D.
factorii dobanditi care pot determina stenoza vertebrala includ acromegalia si hipoparatiroidism E.
(pag. 86)
M2819250. Durerea lombara posturala:
poate fi intalnita cu isterie de compensatie A.
reprezinta o durere dorsolombara difuza dupa sedere prelungita pe scaun B.
poate fi tratata uneori prin exercitii de intarire a musculaturii paravertebrale si abdominale C.
se poate diagnostica prin evidentierea modificarilor patologice la RMN D.
investigatiile de laborator sunt normale E.
(pag. 89)
M2919251. Simptomele unui disc intervertebral rupt sunt
durerea lombara A.
limitarea miscarilor coloanei B.
pseudoclaudicatie C.
durerea radiculara D.
pozitia anormala E.
(pag. 86)
M2919252. Indicatiile operatorii in discopatia lombara sunt
deficit motor progresiv prin leziune a radacinii nervoase A.
deteriorare progresiva demonstrata prin EMG B.
prezenta modificarilor radiologice de discopatie lombara C.
functie alterata a colonului sau vezicii urinare sau alte semne de boala medulara D.
absenata reflexului rotulian E.
(pag. 86)
M2919253. Durerea lombara de repaus si nelegata de postura ridica suspiciunea de
hernie de disc A.
tumora vertebrala subiacenta B.
fractura vertebrala C.
infectie D.
durere iradiata din structuri viscerale E.
(pag. 83)
M2919254. In patologia dureroasa lombara se descriu urmatoarele tipuri de durere
Rezidentiat 2004 774 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
locala A.
iradiata in membrele inferioare B.
spasmul muscular C.
iradiata la nivelul coloanei cervicale D.
durere radiculara E.
(pag. 83)
Rezidentiat 2004 775 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Tema nr. 20
Poliatrita reumatoida
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
M1120001. Precizati mecanismul de producere al vasculitei sistemice din artrita reumatoida:
eliberarea din sinoviala a moleculelor inflamatorii efectoare ( IL-1, TNFalfa, IL-6 ) A.
trcerea in circulatie a complexelor imune produse in sinoviala B.
actiunea enzimelor degradative produse de fibroblasti, inclusiv colagenaza si stromelizina C.
productia locala de chemokine de catre macrofagele activate D.
infiltrarea cu celule B care se diferentiaza local in plasmocite producatoare de anticorpi E.
(pag. )
M1120002. Artrita reumatoida este o afectiune cronica, care debuteaza cel mai frecvent:
insidios cu oboseala, anorexie si simptome vagi musculoscheletice A.
acut, cu dezvoltare rapida a poliartritei B.
cu febra, limfadenopatie si splenomegalie C.
cu afectare monoarticulara D.
cu afectare poliarticulara asimetrica E.
(pag. )
M1120003. Cea mai comuna manifestare a artritei reumatoide stabilite, este reprezentata de:
redoarea matinala a articulatiilor afectate A.
subfebrilitate si scadere ponderala B.
durerea in articulatiile afectate agravata de miscare C.
sindromul de tunel carpian D.
prezenta chistului Baker E.
(pag. )
M1120004. Femeie in virsta de 40 de ani se prezinta la medic pentru anorexie, scadere ponderala,
subfebrilitate, durere la nivelul coloanei cervicale si articulatiilor metacarpofalangiene si
interfalangiene proximale bilateral, insotite de redoare matinala, de aproximativ 6 saptamini. Care este
diagnosticul cel mai probabil?
spndilita ankilopoietica A.
artrita psoriazica B.
lupus eritematos sistemic C.
artrita reumatoida D.
artrita juvenila E.
(pag. )
M1120005. Nodulii reumatoizi apar la 20-30% din bolnavii cu artrita reumatoida, de obicei pe structurile
periarticulare, pe suprafetele de extensie, fiind formati din:
zona centrala de material necrotic ce cuprinde fibre de colagen, fibre necolagenice si resturi celulare A.
zona medie care poate arata atrofia fibrelor de tip II si necroza fibrei musculare, cu sau fara infiltrat celular
mononuclear
B.
depunere de complexe imune in peretii vasculari C.
vase de neoformatie D.
zona exterioara ce cuprinde macrofage dispuse in palisada care exprima antigene HLA-DR E.
Rezidentiat 2004 776 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. )
M1120006. Precizati care din urmatoarele afirmatii definesc sindromul Felty:
este intilnit la bolnavi cu lupus eritematos sistemic A.
bolnavii au splenomegalie B.
apare leucocitoza, uneori anemie si trombocitopenie C.
se asociaza cu pneumoconioza D.
prezenta adenopatiilor E.
(pag. )
M1120007. Care din urmatoarele caractere ale artritei reumatoide sunt corelate cu o probabilitate mai
mare de a dezvolta anomalii articulare sau invaliditate
mai putin de 20 de articulatii inflamate A.
leucopenia B.
prezenta HLA-DR beta1 0401 sau DR beta 0404 C.
debutul la virsta tinara D.
prezenta anticorpilor antinucleari E.
(pag. )
M1120008. Care este leziunea initiala vizibila radiologic, in evolutia artritei reumatoide
pierderea cartilajului articular si aparitia eroziunilor osoase A.
reducerea spatiului intraarticular B.
osteoporaza C.
osteopenia juxtaarticulara D.
aparitia subluxatiilor E.
(pag. )
M1120009. Metotrexatul, in doze de 7,5-20 mg o data pe saptamina, se indica precoce in artrita
reumatoida agresiva, deoarece:
trialurile de lunga durata au indicat ca induce remisiunea bolii A.
nu are hepatotoxicitate B.
poate intirzia progresia eroziunilor osoase C.
raspuns clinic mai bun si cu o toxicitate mai mica decit alte DMARD D.
impiedica pierderea cartilajului si boala degenerativa articulara E.
(pag. )
M1120010. Precizati mecanismul de producere al anemiei normocrome, normocitare intilnita in artrita
reumatoida activa:
hipersplenismul A.
hemoliza determinata de anticorpi antieritrocitari B.
secundara hemoragiilor digestive produse de AINS C.
eritropoieza ineficienta, in maduva osoasa fiind prezente depozite mari de fier D.
inflamatie cronica E.
(pag. )
M1220011. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta in legatura cu artrita reumatoida?
artrita reumatoida este o boala multisistemica de etiologie virala A.
in artrita reumatoida procesul patologic de baza are loc la nivelul membranei sinoviale B.
in infiltratul inflamator reumatoid exista o predominanta a limfocitelor T CD8 fata de limfocitele T CD4 C.
in cadrul inflamatiei reumatoide rolul principal este jucat de catre limfocitele B D.
in cadrul artritei reumatoide ochiul este frecvent afectat E.
(pag. 2069)
Rezidentiat 2004 777 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1220012. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta in legatura cu artrita reumatoida?
in artrita reumatoida lichidul sinovial contine cu predominanta celule mononucleare A.
limfafereza cu extragerea limfocitelor B amelioreaza evolutia artritei reumatoide B.
panusul articular reumatoid este compus mai ales din fibroblasti C.
eroziunile articulare sunt rezultatul unei activitati reduse de protectie a TNF alfa D.
afectarea coloanei lombare este frecventa la debutul bolii E.
(pag. 2070)
M1220013. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta in legatura cu artrita reumatoida?
in lichidul sinovial reumatoid exista o celularitate bogata, predominind polimorfonuclearele A.
foarte frecvent tegumentul supraiacent articulatiilor inflamate prezinta eritem B.
bolnavii au tendinta de a adopta o pozitie articulara antalgica in flexie C.
artrita reumatoida este de regula simetrica D.
chistul sinovial (Baker) se localizeaza de regula la genunchi E.
(pag. 2071)
M1220014. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta privind artrita reumatoida (A. R.)?
manifestarile extraarticuilare apar mai rar la bolnavii cu titru crescut de factori reumatoizi A.
nodulii reumatoizi apar la majoritatea bolnavilor cu A R B.
atrofia musculara de inactivitate apare doar dupa multe luni de evolutie si este generalizata C.
in pleurezia reumatoida, lichidul arata un nivel scazut de glucoza si de complement D.
hipertensiunea pulmonara secundara afectarii reumatoide este frecventa E.
(pag. 2072)
M1320015. Osteoporoza secundara poliartritei reumatoide se caracterizeaza prin urmatoarele cu
EXCEPTIA:
este frecvent intilnita si poate fi agravata de terapia sistemic cu glucocorticoizi A.
are etiologie multifactoriala reprezentata de existenta procesului inflamator reumatoid, terapia cortizonica,
deficitul functional
B.
afecteaza atit osul juxta-articular cit si oasele lungi C.
afecteaza doar osul juxta-articular D.
terapia cu glucociorticoizi induce pierderea semnificativa a masei osoase in special la inceputul terapiei E.
(pag. 2072)
M1320016. Analiza lichidului sinovial in poliartrita reumatoida evidentiaza urmatoarele:
celularitate crescuta, intre 5 si 50000celule inflamatorii/ microlitru A.
predominanta limfocitelor (75%) B.
> 2000 celule/microlitru cu 75% polimorfonucleare are valoare diagnostica pentru poliartrita reumatoida C.
complementul total si fractiunile C3 si C4 sunt crescute ca urmare a activarii complementului pe calea
clasica
D.
fluidul sinovial este turbid, cu viscozitate si nivel crescut de glucoza E.
(pag. 2073)
M1320017. Urmatoarele afirmatii referitoare la patogenia poliartritei reumatoide sunt adevarate cu
EXCEPTIA:
celula infiltranta dominanta este limfocitul TCD4+ cu memorie A.
sinteza crescuta locala de citokine proinflamatorii de tipul IL1, IL6 si TNF alfa B.
limfocitul B se diferentiaza local in plasmocit ce sintetizeaza imunoglobuline policlonale si factor reumatoid C.
fibroblastii sinoviali activati sintetizeaza cantitati crescute de enzime distructive de tipul colagenazei si
catepsinei
D.
osteoclastele nu sunt implicate in patogenia eroziunilor osoase caracteristice bolii E.
(pag. 2070)
Rezidentiat 2004 778 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1320018. Urmatoarele afirmatii referitoare la citokinele pro-inflamatorii implicate in patogenia
poliartritei reumatoide sunt adevarate, cu EXCEPTIA:
determina inflamatia tesutului sinovial A.
induc proliferarea sinoviala cu formarea panusului articular B.
participa la lezarea cartilajului si osului subcondral C.
sinteza lor este contrabalansata de sinteza matrix metaloproteinazelor D.
sunt responsabile si de aparitia manifestarilor sistemice E.
(pag. 2070)
M1320019. Urmatoarele medicamente sunt folosite in terapia patogenica a poliartritei reumatoide, cu
EXCEPTIA: °
sarurile de aur A.
metotrexatul B.
antimalaricele de sinteza C.
antiinflamatoriile nonsteroidiene D.
sulfasalazina E.
(pag. 2075)
M1320020. Deformarile caracteristice miinii reumatoide includ urmatoarele modificari cu EXCEPTIA:
deviatie cubitala a pumnului si radiala a degetelor A.
deformare in git de lebada B.
deformare in butoniera C.
deformare in 'Z' D.
deviatie radiala a pumnului si cubitala a degetelor E.
(pag. 2072)
M1320021. Scopurile terapiei poliartritei reumatoide sunt urmatoarele:
indepartarea durerii si inflamatiei A.
protejarea structurilor articulare B.
mentinerea functiei articulare C.
controlul manifestarilor sistemice D.
toate acestea E.
(pag. 2074)
M1420022. Trasatura caracteristica a artritei reumatoide este:
sindesmofitul A.
sinovita inflamatorie persistenta B.
vasculita inflamatorie C.
nodulul reumatoid D.
sacroiliita unilaterala E.
(pag. 2068)
M1420023. Procesul inflamator este condus de:
CD4+ A.
GM-CSF (factorul de stimulare al coloniilor de granulocite-macrofage) B.
factorul de crestere derivat din plachete C.
CD8+ D.
prostaglandina E2 E.
(pag. 2070)
M1420024. Cel mai eficace AINS in tratamentul artritei reumatoide este:
fenilbutazona A.
Rezidentiat 2004 779 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
indometacinul B.
naproxen C.
aspirina D.
diclofenacul E.
(pag. 2075)
M1420025. Dintre criteriile pentru clasificarea artritei reumatoide nu face parte:
vasculita reumatoida A.
nodulul reumatoid B.
artrita simetrica C.
factorul reumatoid seric D.
redoarea matinala E.
(pag. 2074)
M1520026. Medicamentele de prima optiune (prima linie terapeutica) utilizate in tratamentul poliartritei
reumatoide sunt:
antiinflamatoarele nesteroidiene A.
glucocorticoizii B.
ciclofosfamida C.
sulfasalazina D.
antimalaricele de sinteza E.
(pag. 2074)
M1520027. In grupul medicamentelor antireumatice care modifica boala (DMARD), majoritatea
reumatologilor recomanda de prima intentie in tratamentul poliartritei reumatoide:
D-penicilamina A.
metotrexatul B.
sarurile de aur C.
azatioprina D.
ciclosporina E.
(pag. 2075)
M1520028. Doza de prednison recomandat ca terapie simptomatica in poliartrita reumatoida este:
1 mg/kgc/zi A.
60-80 mg/saptamana B.
30 mg/zi C.
15-20 mg/zi D.
7,5 mg/zi E.
(pag. 2075)
M1520029. Combaterea efectelor adverse ale metotrexatului in tratamentul poliartritei reumatoide se
face cu:
vitamine de grup B A.
acid folic B.
inhibitori de pompa de protoni C.
sedative D.
preparate pe baza de fier E.
(pag. 2075)
M1520030. Majoritatea pacientilor cu poliartrita reumatoida sunt purtatori ai antigenului major de
histocompatibilitate:
HLA B27 A.
HLA B6 B.
Rezidentiat 2004 780 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
HLA DR4 C.
HLA A11 D.
HLA DR16 E.
(pag. 2068)
M1520031. Afectarea coloanei vertebrale in poliartrita reumatoida poate determina:
scolioza dorso-lombara A.
subluxatie atlanto-axoidiana B.
discopatie lombara C.
sacroileita unilaterala D.
osteofitoza paravertebrala E.
(pag. 2071)
M1620032. Artrita reumatoida se caracterizeaza prin:
Afectarea asimetrica a articulatiilor periferice A.
Distructiile cartilajului si eroziunile osoase apar printr-un mecanism de uzura B.
Prezenta HLA DR2 si HLA DR4 C.
Sinovita inflamatorie persistenta D.
Este o afectiune acuta multisistemica de cauza necunoscuta E.
(pag. 2068)
M1620033. Afectarea viscerala in artrita reumatoida:
Este intotdeauna manifesta clinic A.
Nodulii reumatoizi nu apar niciodata in pericard si pleura B.
Pericardita este intilnita la 5o% dintre bolnavi C.
Afectarea oculara este prezenta de la debutul bolii D.
Interesarea renala este frecventa si precoce E.
(pag. 2072)
M1620034. Afectarea articulara in artrita reumatoida:
Articulatiile interfalangiene distale sunt rareori implicate A.
Sinovita articulatiei cotului este rara si apare tardiv in evolutia bolii B.
Prezenta ruborului este obligatorie C.
Limitarea mobilitatii articulare este datorata in exclusivitate durerii si tumefactiei articulare D.
Redoarea matinala are o durata de sub o ora. E.
(pag. 2071)
M1620035. Referitor la sdr Felty, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu EXCEPTIA:
Se caracterizeaza prin asocierea la artrita reumatoida a splenomegaliei si neutropeniei A.
Citopenia se datoreaza hipersplenismului si fenomenelor autoimune B.
Se asociaza cu titru crescut de factor reumatoid C.
Trombocitopenia este un criteriu obligatoriu D.
Apare tardiv in evolutia bolii E.
(pag. 2072)
M1620036. In artrita reumatoida urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptie:
VSH-ul crescut, prezenta nodulilor reumatoizi sunt factori de prognostic nefavorabil A.
Pacientii virstnici cu boala seronegativa au in general o forma severa de artrita reumatoida B.
Factorul reumatoid este prezent la 10-20% din persoanele sanatoase cu virsta peste 65 de ani C.
Nivelul seric al PCR se coreleaza cu actvitatea bolii D.
Tratamentul cu Metotrexat in asociere cu Ciclosporina are efecte terapeutice benefice E.
(pag. 2073)
Rezidentiat 2004 781 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1620037. Debutul artritei reumatoide este:
Insidios cu manifestari generale in 50% din cazuri A.
Este acut la 40% din bolnavi B.
In 30% este limitat la una sau citeva articulatii C.
Splenomegalia este intotdeaumna prezenta D.
Interesarea articulara la debut este intotdeauna simetrica E.
(pag. 2071)
M1620038. Afirmatiile referitoare la artrita reumatoida sunt adevarate cu EXCEPTIA:
Susceptibilitatea genetica este data de genele HLA si cele care controleaza expresia receptorilor
limfocitelor T pentru antigene si imunoglobuline
A.
Boala este mai frecventa la femei B.
Prevalenta AR este de 0.8% din populatia generala C.
Debutul este intre 35-50 ani D.
Riscul gemenilor dizigoti de a dezvolta boala este similar cu cel al gemenilor monozigoti E.
(pag. 2068)
M2220039. Prevalenta poliartritei reumatoide in populatie:
poliartrita reumatoida apare numai la populatia de culoare neagra A.
mai mica de aproximativ 3x la femei decat la barbati B.
de aproximativ 0,8% din populatie C.
scade cu varsta D.
egala intre sexe E.
(pag. 2068)
M2220040. In patogenia poliartritei reumatoide, celula infiltranta predomonanta este:
limfocitul T A.
limfocitul B B.
monocitul C.
fibroblastul D.
celula NK E.
(pag. 2070)
M2220041. Cea mai comuna manifestare a poliartritei reumatoide stabilite este:
durerea in articulatiile afectate, agravata de miscare A.
durerea in articulatiile afectate, ameliorata de miscare B.
redoarea matinala a articulatiei afectate de minim 1 ora C.
febra D.
nodulii reumatoizi E.
(pag. 2071)
M2220042. Cel mai rar semn clinic provocat de inflamatia sinovialei in poliartrita reumatoida este:
tumefiere A.
sensibilitate B.
limitarea miscarii C.
eritem D.
caldura E.
(pag. 2071)
M2220043. Debutul in poliartrita reumatoida este acut in:
mai mult de 2/3 din cazuri A.
mai mult de 1/2 din cazuri B.
Rezidentiat 2004 782 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
aproximativ 90% din cazuri C.
nu exista debut acut in poliartrita reumatoida D.
aproximativ 10% din cazuri E.
(pag. 2071)
M2220044. Analiza lichidului sinovial in poliartrita reumatoida arata urmatoarele, cu exceptia:
lichid turbid, cu vascozitate redusa A.
lichid turbid, cu vascozitate crescuta B.
continut proteic crescut C.
numar de globule albe intre 5 si 50.000 celule albe/microlitru D.
predominenta leucocitelor polimorfonucleare E.
(pag. 2073)
M2220045. Urmatoarele reprezinta medicamente antireumatice care modifica boala in poliartrita
reumatoida, cu exceptia:
sarurile de aur A.
D-penicilamina B.
antimalarice C.
sulfasalazina D.
antiinflamatoarele nesteroidiene E.
(pag. 2075)
M2220046. Scopurile terapiei poliartritei reumatoide sunt:
indepartarea durerii si reducerii inflamatiei A.
protejarea structuriilor articulare B.
mentinerea functiei articulare C.
controlul implicatiilor sistemice D.
toate cele de mai sus E.
(pag. 2074)
M2220047. Urmatoarele reprezinta criterii ARA de clasificare a poliartritei reumatoide, cu exceptia:
redoare matinala minim 1 ora A.
prezenta nodulilor reumatoizi B.
durerea in articulatiile afectate, agravata de miscare C.
artrita prezenta la mai mult de 3 zone articulare D.
artrita simetrica E.
(pag. 2074)
M2220048. Doza de metotrexat ce se utilizeaza in tratamentul poliartritei reumatoide este de:
7,5 g, o data/saptamana A.
7,5-20 mg/kgc, o data/saptamana B.
7,5-20 mg, zilnic C.
7,5-20 mg, o data/saptamana D.
1 mg/kgc/zi E.
(pag. 2075)
M2220049. Osteoporoza secundara suferintei reumatoide la pacientii cu artrita reumatoida:
este comuna si poate fi agravata de terapia glucocorticoida A.
este rara B.
nu este influentata de terapia cu glucocorticoizi C.
afecteaza numai oasele lungi D.
afecteaza numai osul juxaarticular E.
Rezidentiat 2004 783 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 2072)
M2220050. Procesul inflamator din tesuturi la pacientii cu artrita reumatoida este condus de:
CD8 A.
CD14 B.
CD4 C.
alfa TNF D.
leucotriena B4 E.
(pag. 2070)
M2220051. Trasatura caracteristica a artritei reumatoide este:
sinovita inflamatorie persistenta, afectand de obicei articulatiile periferice intr-o distributie asimetrica A.
sinovita inflamatorie persistenta, afectand de obicei articulatiile periferice intr-o distributie simetrica B.
sinovita inflamatorie persistenta a articulatiilor axiale C.
nici un raspuns nu este corect D.
toate cele mai de sus E.
(pag. 2068)
M2220052. Debutul poliartritei reumatoide apare cel mai frecvent la pacientii cu varste:
intre 10-20 ani A.
intre 35-50 ani B.
pana la 10 ani C.
intre 60-80 ani D.
peste 80 ani E.
(pag. 2068)
M2220053. In patogenia poliartritei reumatoide apar urmatoarele, cu exceptia:
lezare microvasculara A.
cresterea numarului de celule sinoviale B.
infiltrare perivasculara cu celule mononucleare C.
scaderea numarului de celule sinoviale D.
edematierea sinovialei E.
(pag. 2069)
M2220054. Vasculita reumatoida:
afecteaza numai viscerele A.
apare la bolnavii cu artrita reumatoida osoasa B.
nu este corelata cu un titlu mare de factor reumatoid seric C.
vasculita renala este frecventa D.
poate afecta aproape orice organ E.
(pag. 2072)
M2220055. Metotrexatul in poliartrita reumatoida:
este un agonist de acid folic A.
se administreaza in doze de 7,5-20 mg o data pe saptamana B.
toxicitatea este cea mai mare dintre toate medicamentele DMARD C.
are raspunsuri clinice mai slabe decat alte DMARD D.
induce remisiuni E.
(pag. 2075)
M2220056. Urmatoarele reprezinta indicatii de terapie cu DMARD la pacientii cu poliartrita reumatoida
cu exceptia:
dezvoltarea eroziunilor osoase A.
Rezidentiat 2004 784 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
tumefiere articulara B.
dezvoltarea modificarilor radiografice ale pierderii cartilajului C.
durere persistenta D.
pacientii a caror simptomatologie este ameliorata de tratamentul cu AINS E.
(pag. 2076)
M2220057. Analiza lichidului sinovial in poliartrita reumatoida evidentiaza urmatoarele:
celularitate crescuta intre 5 si 50000 celule inflamatoare pe microlitru A.
predominanta limfocitelor 75% B.
peate 2000 celule pe microlitru cu 75% PMN are valoare diagnostica pentru poliartrita reumatoida C.
complementul total si fractiunile C3 si C4 sunt crescute ca urmare a activarii complementului pe calea
clasica
D.
fluidul sinovial este turbid cu densitate si nivel crescut de glucoza E.
(pag. 2073)
M2220058. Urmatoarele afirmatii referitoare la citokinele proinflamatorii implicate in patogenia
poliartritei reumatoide sunt adevarate cu exceptia:
determina inflamatia tesutului sinovial A.
induc proliferarea sinoviala cu formarea panusului articular B.
participa la lezarea cartilajului si osului subcondral C.
sinteza lor este contrabalansata de sinteza metalo-proteazelor D.
sunt responsabile si de aparitia manifestarilor sistemice E.
(pag. 2073)
M2220059. Debutul la pacientii cu poliartrita reumatoida este:
insidios la 10% din pacienti A.
acut la 2/3 din pacienti B.
paucisimptomatic la 2/3 din pacienti C.
acut la 1/3 din pacienti D.
insidios la 2/3 E.
(pag. 2071)
M2220060. Afectarea oculara la pacientii cu poliartrita reumatoida:
apare la mai putin de 10% din bolnavi A.
apare in stadiile precoce ale bolii B.
principala manifestare este uveita acuta anterioara C.
nu poate merge niciodata pana la scleromalacia perforans D.
15-20% din persoanele cu artrita reumatoida pot dezvolta sindromul Sjogren insotit de keratoconjunctivita
sicca
E.
(pag. 2072)
M2220061. Sindromul Felty consta din urmatoarele cu exceptia:
pneumoconioza A.
artrita reumatoida cronica B.
splenomegalie C.
neutropenie D.
uneori anemie si trombocitopenie E.
(pag. 2072)
M2220062. Rata progresiei leziunilor articulare la pacientii cu artrita reumatoida:
este mai mica in timpul primului an de observatie in comparatie cu al doilea si al treilea an A.
in 3 ani de boala 50% dintre bolnavi vor avea unele manifestari radiografice ale lezarii articulare B.
doar sub 20% prezinta dovezi de eroziuni in primul an de boala C.
Rezidentiat 2004 785 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
este constanta in timp D.
cea mai rapida progresie are loc in primii 6 ani de boala si cu o rata mai inceata dupa aceea E.
(pag. 2073)
M2220063. Deformarile tipice la nivelul piciorului pacientilor cu artrita reumatoida pot fi cu exceptia:
eversia calcaiului A.
halux varus B.
subluxatie plantara a capetelor metatarsiene C.
largirea labei anterioare D.
halux valgus E.
(pag. 2072)
M2220064. La pacientii cu poliartrita reumatoida intalnim urmatoarele:
inflamatie acuta a tesutului sinovial A.
un proces inflamator cronic in lichidul sinovial B.
in paralel cu inflamatia cronica a tesutului sinovial exista un proces inflamator acut in lichidul sinovial C.
in paralel cu inflamatia acuta a tesutului sinovial exista un proces inflamator cronic in lichidul sinovial D.
nici un raspuns nu este corect E.
(pag. 2070)
M2220065. Privind etiologia artritei reumatoide putem spune ca:
sunt implicati numai factori genetici A.
exista argumente convingatoare ca anumiti agenti infectiosi (Mycoplasma, virusul Epstein Barr, virusul
rubeolic) provoaca artrita reumatoida
B.
sunt implicati numai factori infectiosi C.
cauza artritei reumatoide ramane necunoscuta D.
nu sunt implicate genele complexului major de histocompatibilitate E.
(pag. 2069)
M2220066. Sinovectomia deschisa sau artroscopica la pacientii cu artrita reumatoida:
poate fi utila la toti pacientii cu artrita reumatoida severa A.
indeparteaza pe termne scurt simptomele si intarzie distructia osoasa B.
poate fi utila la unii bolnavi cu monoartrita persistenta mai ales la genunchi C.
modifica istoria naturala a bolii D.
nici un raspuns nu este corect E.
(pag. 2076)
M2220067. Diagnosticul la pacientii cu artrita reumatoida:
este usor de precizat inca din primele 3 luni de boala A.
la majoritatea bolnavilor boala isi exprima elementele clinice caracteristice in primele 6 luni de la debut B.
intervalul mediu de la debutul bolii pana la punerea diagnosticului este de 9 luni C.
sunt necesare 3 pana 7 criterii pentru a considera ca un pacient are artrita reumatoida D.
bolnavii cu 2 diagnostice clinice sunt exclusi ca avand artrita reumatoida E.
(pag. 2074)
M2220068. Urmatoarele efecte adverse aparute la pacienti cu artrita reumatoida care urmeaza
tratament cu AINS sunt in legatura cu inhibitia activitatii ciclooxigenazei cu exceptia:
anomalii ale functiei hepatice A.
iritatia gastrica B.
azotemia C.
disfunctia plachetara D.
exacerbarea rinitei alergicice E.
Rezidentiat 2004 786 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 2075)
M2320069. Urmatoarele afirmatii referitoare la patogenia poliartritei reumatoide sunt adevarate, cu o
exceptie:
creste sinteza citokinelor pro-inflamatorii (IL1, TNF alfa), in detrimentul celor anti-inflamatorii A.
rol esential ii revine limfocitului T CD8+ B.
osteoclastele sunt implicate in patogenia eroziunilor osoase C.
fibroblastii sinoviali activati sintetizeaza cantitati crescute de enzime distructive (colagenaza, catepsina) D.
limfocitul B se diferentiaza local in plasmocit ce sintetizeaza imunoglobuline policlonale si factor reumatoid E.
(pag. 2070)
M2320070. Scopurile terapiei in poliartrita reumatoida sunt urmatoarele:
diminuarea durerii si inflamatiei A.
protejarea structurilor articulare B.
mentinerea functiei articulare C.
controlul manifestarilor sistemice D.
toate cele de mai sus E.
(pag. 2074)
M2320071. Osteoporoza din poliartrita reumatoida are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:
este localizata doar la nivel vertebral A.
aste frecventa si poate fi agravata de corticoterapia sistemica B.
are cauze multiple: inflamatia reumatoida, corticoterapia, deficitul functional C.
este localizata atat la nivel juxta-articular cat si la nivelul oaselor lungi D.
corticoterapia induce scaderea semnificativa a masei osoase la inceputul terapiei E.
(pag. 2072)
M2320072. Arsenalul terapeutic patogenic al poliartritei reumatoide recunoste urmatoarele
medicamente, cu o exceptie:
methotrexat A.
AINS B.
salazopirina C.
saruri de aur D.
antimalarice de sinteza E.
(pag. 2075)
M2520073. Trasatura caracteristica artritei reumatoide este data de:
sinovita inflamatorie eroziva A.
depunerea simetrica de cristale intraarticulare B.
leziuni .. ale cartilajului intraarticular C.
osteocondensare D.
osteofitoza E.
(pag. 2068)
M2520074. In artrita reumatoida, atat celulele T CD4+ cu memorie cat ºi celulele CD8+ exprima:
antigenul de activare precoce CD69 A.
receptori pentru anticorpi anti ADN B.
imunoglobuline de suprafaþa C.
proteoglicani D.
procolagen II E.
(pag. 2070)
M2520075. Limfocitele B produc anticorpi dupa transformare in:
Rezidentiat 2004 787 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
monocite A.
macrofage B.
celule epiteloide C.
sinoviocite D.
plasmocite E.
(pag. 2070)
M2520076. Lichidul sinovial in artrita reumatoida conþine predominant tipul celular de:
mononucleare A.
leucocite polimorfonucleare B.
eozinofile C.
bazofile D.
limfoblaºti E.
(pag. 2070)
M2520077. In sinovita reumatoida are efecte vasodilatatoare locale:
prostaglandina E2 A.
ciclooxigenaza B.
lipooxigenaza C.
complementul D.
tromboxanul E.
(pag. 2070)
M2520078. Asocierea artritei reumatoide cu pneumoconioza caracterizeaza:
sindromul Felty A.
boala Still B.
sindromul Sjogren C.
sindromul Reiter D.
sindromul Caplan E.
(pag. 2072)
M2520079. Medicaþia administrata intraarticular in artrita reumatoida face parte din categoria:
sarurilor de aur A.
antiinflamatoarelor nesteroidiene B.
glucocorticoizilor C.
antimalaricelor de sinteza D.
sulfamidelor E.
(pag. 2074)
M2520080. In tratamentul artritei reumatoide metotrexatul se foloseºte in doze de:
7,5-20 mg zilnic A.
7,5-15 g/luna B.
7,5-20 mg / saptamana C.
7,5-20 mg/zi timp de 2 luni D.
7,5-20 g in doza unica saptamanala E.
(pag. 2075)
M2520081. Mecanismul principal de acþiune al antiinflamatoarelor nesteroidiene in artrita reumatoida
consta in:
inhibiþia fosfodiesterazei A.
blocarea ciclooxigenazei B.
stabilizarea membranei citoplasmatice C.
Rezidentiat 2004 788 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
inhibarea degranularii mastocitare D.
stimularea AMPc E.
(pag. 2075)
M2620082. In etiologia artriei reumatoide sunt implicati urmatorii factori etiologici, cu exceptia:
Predispozitia genetica A.
Infestatiile parazitare B.
Superantigenele produse de stafilococ si streptococ C.
Mycoplasma D.
Virusul Epstein Barr E.
(pag. 2069)
M2620083. Referitor la afectarea articulara in artrita reumatoida sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Articulatiile interfalangiene proximale sunt rareori implicate A.
Sinovita articulatiei cotului este rara si apare tardiv in evolutia bolii B.
Prezenta ruborului este obligatorie C.
Limitarea mobilitatii articulare este datorata in exclusivitate durerii si tumefactiei articulare D.
Redoarea matinala are o durata de peste o ora. E.
(pag. 2071)
M2620084. Debutul artritei reumatoide este:
Insidios cu manifestari generale in 50% din cazuri A.
In 30% este limitat la una sau citeva articulatii B.
Interesarea articulara la debut este intotdeauna simetrica C.
Este acut la 40% din bolnavi D.
Splenomegalia este intotdeaumna prezenta E.
(pag. 2071)
M2620085. In artrita reumatoida afectarea extraarticulara:
Este intotdeauna manifesta clinic A.
Interesarea renala este frecventa si precoce B.
Nodulii reumatoizi nu apar niciodata in pericard si pleura C.
Afectarea oculara este prezenta de la debutul bolii D.
Pericardita este intilnita la 5o% dintre bolnavi E.
(pag. 2072)
M2620086. Referitor la sdr Felty, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
Apare tardiv in evolutia bolii A.
Se caracterizeaza prin asocierea la artrita reumatoida a splenomegaliei si limfopeniei B.
Trombocitopenia este un criteriu obligatoriu C.
Citopenia se datoreaza hipersplenismului si fenomenelor autoimune D.
Se asociaza cu titru crescut de factor reumatoid E.
(pag. 2072)
M2620087. In artrita reumatoida urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
La pacientii virstnici, cu factor reumatoid pozitiv evolutia bolii este mai agresiva A.
VSH-ul crescut, prezenta nodulilor reumatoizi sunt factori de prognostic nefavorabil B.
Factorul reumatoid este prezent la 35% din persoanele sanatoase cu virsta peste 65 de ani C.
Nivelul seric al PCR se coreleaza cu activitatea bolii D.
Tratamentul cu Metotrexat in asociere cu Ciclosporina are efecte terapeutice benefice E.
(pag. 2073)
Rezidentiat 2004 789 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2620088. Anemia in artrita reumatoida este:
Macrocitara, megaloblastica A.
Normocroma, normocitara B.
Raspunde la tratamentul cu fier C.
Reflecta o eritropoeza eficienta D.
Nu este semn de activitate a bolii E.
(pag. 2073)
M2620089. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
Celula infiltranta predominanta in sinoviala reumatoida este limfocitul B A.
Limfocitele B sunt celulele care secreta factorul reumatoid B.
Fibroblastele nu sunt implicate in productia de chemokine si citokine C.
Populatia majora a celulelor T in sinoviala reumatoida este compusa din celulele T CD8+, agregate in jurul
venulelor postcapilare
D.
In lichidul sinovial predomina monocitele E.
(pag. 2070)
M2620090. Deformarile articulare caracteristice artritei reumatoide includ:
Subluxatia ulnara a carpului cu deviatia radiala a degetelor A.
Subluxatii dorsale ale falangelor proximale de la mana B.
Subluxatia dorsala a capetelor metatarsienelor cu devierea laterala si subluxatia plantara a degetelor C.
Hiperextensia primei articulatii interfalangiene si flexia primei articulatii metacarpofalangiene D.
Deformarea in extensie a articulatiei interfalangiene proximale si flexia articulatiei interfalangiene distale
realizind degetul in butoniera
E.
(pag. 2072)
M2620091. Urmatoarele efecte adverse ale AINS sunt legate de inhibatia activitatii ciclooxigenazei, cu
exceptia:
Depresia medulara A.
Iritatia gastrica B.
Azotemia C.
Disfunctia plachetara D.
Exacerbarea rinitei alergice E.
(pag. 2075)
M2620092. Care dintre articulatiile mai jos mentionate fac parte din cele 14 zone articulare, a caror
afectare (minimum 3 din 14) constitue criteriu de diagnostic in artrita reumatoida:
Articulatiile interfalangiene distale A.
Articulatiile scapulo-humerale B.
Coate C.
Articulatiile coxofemurale D.
Articulatiile temporomandibulare E.
(pag. 2074)
M2620093. IL-1 si TNFį sunt citokine proinflamatoare, responsabile de urmatoarele modificari, cu
exceptia:
Cresterea expresiei moleculelor de adeziune pe suprafata celulelor endoteliale A.
Productia excesiva de colagenaza si de alte proteaze neutre de catre celulele panusului B.
Activarea condrocitelor C.
Hiperproductia osoasa reactiva D.
Cresterea nivelurilor serice ale reactantilor de faza acuta E.
(pag. 2071)
Rezidentiat 2004 790 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2820094. Cea mai comuna manifestare a AR stabilite este:
febra A.
anorexie B.
durere in articulatiile afectate C.
scadere ponderala D.
tumefiere articulara E.
(pag. 2071)
M2820095. Sindromul Felty se asociaza cu urmatoarele cu exceptia:r reumatoid
splenomegalie A.
neutropenie B.
trombocitopenie C.
semne de hipertensiune portala D.
titruri ridicate de factor reumatoid E.
(pag. 2072)
M2820096. Doza de metrotexat recomandat ca terapie in AR este de:
10-15 mg A.
5-7,5 mg B.
60 mg C.
7,5-20 mg/saptamana D.
7,5-20 mg/luna E.
(pag. 2075)
M2820097. Medicamentele de prima intentie utilizate in tratamentul AR sunt:
antimalarice de sinteza A.
antialgice B.
corticoterapie C.
AINS-uri D.
sulfasalazida E.
(pag. 2074)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
M1120098. Leziunile cele mai precoce ale sinovitei reumatoide sunt reprezentate de:
lezarea microvasculara A.
edematierea sinovialei si protruzionarea in cavitatea articulara B.
cresterea numarului celulelor sinoviale C.
infiltrarea cu un mare numar de limfocite B care se diferentiaza local in plasmocite D.
activarea fibroblastelor care produc colagenaza si catepsine ce pot degrada componente ale matricei
articulare
E.
(pag. )
M1120099. Procesul inflamator din artrita reumatoida este condus de celule T CD4+ care infiltreaza
sinoviala. Selectati argumentele care sustin aceasta ipoteza:
predominanta celulelor T CD4+ in sinoviala A.
cresterea receptorilor solubili IL-2 in singe si in lichidul sinovial B.
cresterea sintezei de IL-1 C.
ameliorarea bolii prin extragerea celulelor T, prin drenarea canalului toracic, limfafereza, suprimarea
functiei lor cu medicamente
D.
producerea de imunoglobuline policlonale si a autoanticorpului factor reumatoid E.
Rezidentiat 2004 791 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. )
M1220100. Afectarea coloanei vertebrale in artrita reumatoida:
exista doar cand aceasta se aociaza cu spondilita anchilozanta A.
se asociaza intotdeauna cu antigenul de histocompatibilitate HLA - DR4 B.
este mai frecvent localizata lombar putand produce sindromul cozii de cal C.
intereseaza coloana cervicala in segementul superior al acesteaia D.
poate duce la manifestari neurologice prin subluxatii atlanto-axoidiene E.
(pag. 2072)
M1220101. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu artrita reumatoida:
in artrita reumatoida ochiul este frecvent interesat A.
pericardita este prezenta la foarte putin bolnavi B.
cand pericardita este prezenta exista de obicei si pleurezie C.
nodulii reumatoizi pot aparea si la persoane fara pneumoconioza D.
unii bolnavi cu artrita reumatoida au suferinte ale nervilor periferici din cauza sinovitei proliferative E.
(pag. 2072)
M1220102. Care dintre urmatoarele reprezinta crirterii de diagnostic elaborate de catre Colegiul
American de Reumatologie (1987)?
existenta anemiei hemolitice autoimune A.
artrita simetrica: interesarea simultana a acelorasi articulatii in ambele parti ale organismului (simetric) cu
durata de cel putin 6 saptamani
B.
noduli reumatoizi existenti deasupra proeminentelelor osoase sau suprafetelor de extensie articulara
relatati in anamneza
C.
prezenta factorului reumatoid seric determinat printr-o metota prin care pozitivitatea la pacientii de control
este sub 5%
D.
modificari radiografice demonstrand osteoporoza difuza E.
(pag. 1074)
M1220103. Care dintre urmatoarele medicamente sunt clasificate ca avand efect asupra evolutiei
artritei reumatoide?
antimalaricele de sinteza A.
sarurile de aur B.
antiinflamatoarele nesteroidiene C.
acidul acetilsalicilic D.
metotrexatul E.
(pag. 2075)
M1220104. In cadrul sindromului Felty exista:
hepatosplenomegalie A.
splennomegalie B.
titruri ridicate de factor reumatoid C.
leucopenie cu neutropenie D.
semne de hipertensiune portala E.
(pag. 2072)
M1220105. Sindromul Felty se caracterizeaza prin:
artritra reumatoida cronica A.
prezenta nodulilor pulmonari la barbatii care au lucrat in mediu silicogen B.
leucopenie, niciodata insotita de anemie sau trombocitopenie C.
frecventa crescuta a infectiilor sistemice D.
lipsa nodulilor reumatoizi E.
Rezidentiat 2004 792 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 2072)
M1220106. In diagnosticul artritei reumatoide sunt de mare valoare:
redoarea matinala poliarticulara si simetrica de mai mult de o ora A.
febra de peste 38 grade C. asociata inflamatie articulare B.
tumefactia articulara pe seama ingrosarii sinoviale si a acumularii de exsudat in cavitatea articulara,
stabilite clinic si prin examenul lichidului sinovial
C.
afectarea metacarpofalangiana si interfalangiana proximala simetrica si de durata D.
existenta inflamatiei articulatiilor interfalangiene distale concomitenta unor eruptii cutanate E.
(pag. 2071)
M1320107. Urmatoarele afirmatii referitoare la vasculita reumatoida sunt adevarate:
apare frecvent la pacientii cu poliartrita reumatoida severa si titru crescut de factor reumatoid A.
are doar expresie cutanata B.
are ca expresie clinica manifestari variate ce includ polineuropatia si mononevrita multiplex C.
poate afecta aproape orice organ D.
reprezinta una din manifestarile extraarticulare foarte frecvente ale bolii, in special la americanii de origine
africana
E.
(pag. 2072)
M1320108. Urmatorii factori sunt considerati factori de gravitate pentru poliartrita reumatoida:
prezenta a mai mult de 20 articulatii tumefiate A.
prezenta eroziunilor osoase subcondrale B.
absenta nodulilor reumatoizi C.
prezenta HLADRB1*0401 D.
titruri crescute de factor reumatoid seric E.
(pag. 2070)
M1320109. Urmatoarele afirmatii referitoare la factorul reumatoid sunt adevarate:
prezenta factorului reumatoid stabileste diagnosticul de poliartrita reumatoida A.
nu este caracteristic poliartritei reumatoide ci se intilneste si in lupus, hepatita cronica, sarcoidoza B.
caracterizeaza forme severe, progresive de boala, cu manifestari extraarticulare C.
este constant prezent la pacienti cu vasculita sau noduli D.
testele folosite evidentiaza doar prezenta factorului reumatoid de tip IgG E.
(pag. 2073)
M1320110. Modificarile caracteristice sinovitei reumatoide sunt urmatoarele:
hipertrofia si hiperplazia celulelor sinoviale A.
prezenta de modificari vasculare focale sau segmentare B.
expresie crescuta a moleculelor de adeziune pe suprafata celulelor endoteliale vasculare C.
prezenta infiltratului inflamator de tip imun D.
prezenta granulomului eozinofil E.
(pag. 2069)
M1320111. Metotrexatul, imunosupresor folosit in terapia poliartritei reumatoide:
se administreaza in doza unica de 7.5 pina la maximum 20 mg/zilnic A.
este frecvent administrat ca tratament de prima intentie in forme agresive de boala B.
ameliorarea maxima se obtine dupa 6 luni de tratament C.
reprezinta optiunea terapeutica cu durata cea mai mare de mentinere in poliartrita reumatoida D.
este un antagonist de acid folic E.
(pag. 2075)
M1320112. Terapia cu glucocorticoizi in poliartrita reumatoida:
Rezidentiat 2004 793 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
reprezinta o terapie simptomatica eficienta A.
administrarea in doze mici poate incetini progresia eroziunilor osoase B.
administrarea pe termen lung se insoteste de accentuarea progresiei leziunilor osoase caracteristice bolii C.
pulse-terapia lunara poate grabi raspunsul terapeutic cind se initiaza o noua terapie patogenica D.
administrarea intraarticulara este unica cale de administrare preferata in terapia formelor severe de
poliartrita reumatoida
E.
(pag. 2075)
M1320113. Procesul inflamator reumatoid:
afecteaza orice articulatie diartrodiala, preferential articulatiile metacarpofalangiene si interfalangiene
proximale
A.
afecteaza preferential articulatiile interfalangiene distale B.
afecteaza frecvent coloana vertebrala lombara C.
afecteaza segmentul cervical superior al coloanei vertebrale D.
afecteaza bilateral si simetric articulatiile mici ale miinii si piciorului E.
(pag. 2071)
M1420114. Prevalenta artritei reumatoide:
creste cu varsta A.
este de aproximativ 0,08% din populatie B.
este de trei ori mai mare la femei C.
este influentata de tipul rasial D.
scade dupa varsta de 50 de ani E.
(pag. 2068)
M1420115. Printre agentii cauzali ai artritei reumatoide se numara:
virusul citomegalic A.
Mycoplasma B.
parvovirusurile C.
virusul Epstein-Barr D.
Klebsiella E.
(pag. 2069)
M1420116. Manifestarile sistemice ale artritei reumatoide pot fi atribuite:
TNF alfa A.
eucotrienei B4 B.
actorului de stimulare al coloniilor de granulocite-macrofage(GM-CSF) C.
interleukinei L6 D.
interleukinei L1 E.
(pag. 2071)
M1420117. Deformarile caracteristice ale mainii in artrita reumatoida sunt:
deviatia ulnara a pumnului cu deviere radiala a degetelor A.
deformare in gat de lebada B.
deformare in butoniera C.
pierderea mobilitatii policelui D.
chistul Baker E.
(pag. 2071-2072)
M1420118. Efectele toxice cele mai importante ale metotrexatului sunt:
anemie severa A.
discomfort gastrointestinal B.
Rezidentiat 2004 794 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
disfunctie plachetara C.
fibroza hepatica D.
ulceratii orale E.
(pag. 2075)
M1520119. Modificarile precoce caracteristice sinovitei reumatoide sunt:
leziunile microvasculare A.
cresterea numarului celulelor sinoviale B.
osteoporoza epifizara C.
eroziunea periostului D.
lezarea cartilajului articular E.
(pag. 2069)
M1520120. Citokinele si chemokinele implicate in procesul inflamator al sinovialei in poliartrita
reumatoida sunt:
interleukina 2 A.
interferonul alfa B.
interleukina 10 C.
factorul de stimulare al coloniilor de granulocite macrofage (GM-CSF) D.
interleukina 6 E.
(pag. 2070)
M1520121. Tumefierea articulara in poliartrita reumatoida apare datorita:
entezitei reumatoide A.
subluxatiilor epifizare B.
acumularii de lichid sinovial C.
hipertrofiei sinovialei D.
ingrosarii capsulei articulare E.
(pag. 2071)
M1520122. Cele mai frecvente localizari ale nodulilor reumatoizi sunt:
bursa olecraniana A.
spatiul popliteu B.
tendonul lui Achile C.
occiput D.
interfalangian proximal E.
(pag. 2072)
M1520123. Consecintele vasculitei reumatoide sunt:
polineuropatia A.
mononevrita multiplex B.
ulceratiile cutanate C.
accidentele vasculo-cerebrale hemoragice D.
nodulii reumatoizi E.
(pag. 2072)
M1520124. Afectarea oculara intalnita la pacientii cu poliartrita reumatoida consta in:
conjunctivite A.
sclerite B.
episclerite C.
iridociclite D.
glaucom cu unghi deschis E.
Rezidentiat 2004 795 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 2072)
M1520125. Manifestarile pleuro-pulmonare intalnite in poliartrita reumatoida sunt:
atelectazii lamelare A.
pneumomediastin B.
fibroza interstitiala C.
noduli pleuropulmonari D.
afectare pleurala E.
(pag. 2072)
M1520126. Analiza biochimica a lichidului sinovial la pacientii cu poliartrita reumatoida evidentiaza:
continut proteic scazut A.
cresterea concentratiei de glucoza B.
scaderea complementului hemolitic total C.
scaderea fractiunii C3 D.
scaderea fractiunii C4 E.
(pag. 2073)
M1520127. Criteriile Colegiului American de Reumatologie revizuite (1987) pentru diagnosticul
poliartritei reumatoide includ:
redoare matinala A.
manifestari pleuropulmonare B.
afectare oculara C.
noduli reumatoizi D.
artrita simetrica E.
(pag. 2074)
M1620128. Nodulii reumatoizi
Sunt intilniti pe structurile periarticulare, suprafetele de extensie si seroase A.
Prezenta lor se coreleaza cu valori crescute ale factorului reumatoid B.
La nivel pulmonar in evolutie pot duce la pneumotorax C.
Apar la peste 50% din bolnavi D.
Au o structura omogena alcatuita din fibre de colagen si macrofage E.
(pag. 2072)
M1620129. Bolnavii cu vasculita reumatoida:
Au titru mare de factor reumatoid A.
Au in general forme blinde de boala B.
Pot prezenta fenomene ischemice ce pot merge pina la necroze tisulare C.
Neuropatia periferica se datoreaza in exclusivitate vasculitei D.
Interesarea renala este frecventa E.
(pag. 2072)
M1620130. Lichidul sinovial in artrita reumatoida are urmatoarele caracteristici:
Leucocite < 5000/mm3 A.
Concentratia glucozei este crescuta, criteriu important in diagnosticul diferential cu artritele septice B.
Viscozitate redusa C.
Predomina limfocitele D.
Complementul este in titru scazut E.
(pag. 2073)
M1620131. Criteriile ARA in artrita reumatoida sunt:
Redoare matinala sub o ora A.
Rezidentiat 2004 796 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Modificari radiologice cu eroziuni si decalcificari osoase pe radiografia posteroanterioara de mina B.
Prezenta nodulilor reumatoizi observata de medic C.
Prezenta serica in titru crescut al factorului reumatoid D.
Prezenta HLA DR4 si HLA DR1 E.
(pag. 2074)
M1620132. Tratamentul cu Metotrexat in artrita reumatoida:
Efectul maxim apare dupa 6 luni de tratament A.
Induce remisiunea bolii B.
Doza este de 7.5-20mg/zi C.
Este DMARD de prima alegere in artrita reumatoida agresiva D.
Hepatotoxicitatea este rara si nu necesita monitorizarea functiei hepatice E.
(pag. 2075)
M1620133. In etiologia artriei reumatoide sunt implicate:
Mycoplasma A.
Virusul Epstein Barr B.
Infestatiile parazitare C.
Superantigenele produse de stafilococ si streptococ D.
Predispozitia genetica E.
(pag. 2069)
M1620134. Deformarile din cadrul artritei reumatoide apar prin:
Laxitatea structurilor tisulare moi de sustinere A.
Distructia cartilajului B.
Dezechilibrul muscular C.
Deformarile apar exclusiv la articulatiile membrului superior D.
Deformarea in git de lebada apare prin flexia articulatiei interfalangiene proximale si extensia
compensatorie a celei distale
E.
(pag. 2071)
M1620135. Anemia in artrita reumatoida este:
Normocroma, normocitara A.
Se coreleaza cu activitatea bolii B.
Raspunde la tratamentul cu fier C.
Reflecta o eritropoeza ineficienta D.
Macrocitara, megaloblastica E.
(pag. 2073)
M2220136. Boala precoce agresiva si manifestarile extraarticulare sunt mai frecvente la bolnavii cu
artrita reumatoida ce au alelele:
HLA-DR ß1*0401 A.
HLA-DR ß1*0404 B.
HLA DW 10 C.
HLA-DR ß1*0101 D.
HLA DR 5 E.
(pag. 2068-2069)
M2220137. Despre afectare articulara la pacientii cu artrita reumatoida putem spune ca:
cel mai frecvent sunt afectate articulatiile interfalangiene proximale si metacarpofalangiene A.
articulatiile piciorului sunt mai frecvent afectate decat ale mainii B.
articulatiile mainii sunt mai frecvent afectate decat ale piciorului C.
Rezidentiat 2004 797 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
sinovita articulatiei pumnului este rara D.
afectarea coloanei lombare este frecventa E.
(pag. 2071)
M2220138. Anemia la bolnavii cu artrita reumatoida:
reflecta eritropoeza ineficienta A.
in maduva osoasa se gasesc depozite mari de Fe B.
in maduva osoasa se gasesc depozite mici de Fe C.
este normocroma, normocitara D.
este hipocroma, microcitara E.
(pag. 2073)
M2220139. Referitor la datele de laborator la pacientii cu artrita reumatoida:
prezenta factorului reumatoid reprezinta un test specific A.
VSH-ul este crescut B.
lichidul sinovial este limpede cu vascozitate redusa C.
nivelul proteinei C reactive crescut D.
nivelul ceruloplasminei este normal E.
(pag. 2073)
M2220140. Despre factorul reumatoid putem spune ca:
frecventa lui in populatie scade cu varsta A.
frecventa lui in populatie creste cu varsta B.
nu apare la persoane sanatoase C.
se poate intalni la 10-20% din indivizii peste 65 de ani D.
poate aparea tranzitoriu la indivizi normali dupa vaccinare E.
(pag. 2073)
M2220141. Referitor la prevalenta artritei reumatoide puteti spune ca:
este de aproximativ 0,8% in populatia generala A.
apare de 3x mai frecvent la femei decat la barbati B.
apare de 3x mai frecvent la barbati decat la femei C.
scade cu varsta D.
artrita reumatoida afecteaza toate rasele E.
(pag. 2068)
M2220142. Urmatoarele alele HLA-DR pot proteja indivizii in vederea dezvoltarii artritei reumatoide:
HLA-DR4 A.
HLA-DR1 B.
HLA-DR2 C.
HLA-DR3 D.
HLA-DR5 E.
(pag. 2069)
M2220143. Urmatoarele reactii toxice induse de sarurile de aur folosite in terapia artritei reumatoide
pot aparea in asociere cu prezenta alelei HLA-DR3:
proteinurie A.
leucociturie B.
toxicitate hepatica C.
trombocitopenie D.
anemie aplastica E.
(pag. 2069)
Rezidentiat 2004 798 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2220144. La pacientii cu artrita reumatoida ce au genetic alela HLA-DR3 proteinuria poate aparea ca
reactie adversa la tratamentul cu:
metotrexat A.
D-penicilamina B.
saruri de aur C.
aspirina D.
glucocorticoizi E.
(pag. 2069)
M2220145. Cele mai precoce leziuni ale sinovitei reumatoide sunt:
neovascularizatie A.
distructia cartilaginoasa B.
osteopenie juxtaarticulara C.
lezarea microvasculara D.
cresterea numarului de celule sinoviale E.
(pag. 2069)
M2220146. In patogenia artritei reumatoide, celulele CD4+ se gasesc frecvent in vecinatatea:
macrofagelor A.
osteoclastelor B.
celulelor dendritice HLA-DR+ C.
plasmocitelor D.
condrocitelor E.
(pag. 2070)
M2220147. Fibroblastele sinoviale activate in cadrul artritei reumatoide pot fi evidente in mod special:
in torentul sanguin circulator A.
in stratul marginal B.
la interfata cu osul si cartilajul C.
in jurul venulelor postcapilare D.
in jurul vaselor de sange E.
(pag. 2070)
M2220148. Debutul insidios in artrita reumatoida este caracterizat de:
oboseala A.
anorexie B.
slabiciune generalizata C.
splenomegalie D.
apare la aproximativ 2/3 din cazuri E.
(pag. 2071)
M2220149. Urmatoarele semne si simptome pot aparea la pacientii cu artrita reumatoida, cu exceptia:
febra A.
crestere in greutate B.
hipermobilitate articulara C.
scadere in greutate D.
anorexie E.
(pag. 2071)
M2220150. Tumefierea articulara la pacientii cu artrita reumatoida este datorata:
acumularii de lichid sinovial A.
hipertrofiei sinovialei B.
Rezidentiat 2004 799 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
ingrosarii capsulei articulare C.
osteopeniei juxtaarticulare D.
prezentei nodulilor reumatoizi E.
(pag. 2071)
M2220151. Cele mai frecvente articulatii afectate la pacientii cu artrita reumatoida sunt:
articulatiile interfalangiene distale A.
articulatiile axiale B.
articulatiile interfalangiene proximale C.
articulatiile metacarpofalangiene D.
articulatiile genunchilor E.
(pag. 2071)
M2220152. Inflamatia articulatiilor la nivelul coloanei cervicale superioare la pacientii cu artrita
reumatoida poate duce la:
subluxatie atlantoaxiala A.
durere occipitala B.
frecvent duce la compresia maduvei spinarii C.
rareori duce la compresia maduvei spinarii D.
mielita transversa E.
(pag. 2071)
M2220153. Deformarile caracteristice ale mainii la pacientii cu artrita reumatoida include:
deviere radiala a pumnului cu deviere ulnara a degetelor A.
deformare in 'gat de lebada' a degetelor B.
deformare in 'butoniera' C.
deformare in flexie a articulatiilor interfalangiene proximale si extensia articulatiilor interfalangiene distale D.
deviatia ulnara a pumnului cu deviere radiala a degetelor E.
(pag. 2072)
M2220154. Nodulii reumatoizi:
apar la mai putin de 5% din pacientii cu artrita reumatoida A.
apar la 20-30% din bolnavii cu artrita reumatoida B.
se gasesc pe structuri periarticulare C.
pot aparea si in peura sau meninge D.
frecvent sunt simptomatici E.
(pag. 2072)
M2220155. Localizariile comune ale nodulilor reumatoizi la pacientii cu artrita reumatoida include:
pleura A.
bursa olecraniana B.
ulna proximal C.
tendonul lui Achille D.
occiput E.
(pag. 2072)
M2220156. Histologia nodulilor reumatoizi este reprezentata astfel, cu exceptia:
o zona centrala de tesut de granulatie A.
o zona medie de material necrotic B.
o zona exterioara de tesut de granulatie C.
o zona medie de macrofage dispuse in palisada ce exprima antigen HLA-DR D.
o zona centrala de material necrotic E.
Rezidentiat 2004 800 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 2072)
M2220157. Biposia musculara la pacientii cu artrita reumatoida poate arata:
atrofia fibrelor musculare tip I A.
atrofia fibrelor musculare tip II B.
necroza fibrei musculare C.
hiperplazia fibrei musculare D.
hipertrofia fibrei musculare E.
(pag. 2072)
M2220158. La pacientii cu artrita reumatoida, vasculita reumatoida:
apare la bolnavii cu artrita reumatoida severa A.
este foarte frecventa la americanii de origine africana B.
apare la pacientii cu titru mare de factor reumatoid seric C.
poate afecta aproape orice organ D.
poate provoca mononevrita multiplex E.
(pag. 2072)
M2220159. Manifestarile pleuropulmonare la pacientii cu poliartrita reumatoida:
se observa mai adesea la femei A.
se observa mai adesea la barbati B.
include boala pleurala C.
poate include si arterita D.
nu apar la pacientii cu artrita reumatoida E.
(pag. 2072)
M2220160. Lichidul pleural la pacientii cu poliartrita reumatoida contine in mod tipic:
glucoza la nivel foarte scazut, in absenta unei infectii A.
glucoza la nivel foarte crescut B.
complementul in lichidul pleural este scazut in comparatie cu nivelul seric C.
complementul in lichidul pleural este crescut in comparatie cu nivelul seric D.
glucoza la nivel normal, in absenta unei infectii E.
(pag. 2072)
M2220161. Sindromul Caplan apare la indivizii cu:
lupus eritematos sistemic A.
poliartrita reumatoida B.
pneumoconioza si noduli reumatoizi C.
spondilita ankilopoetica D.
dermatomiozita E.
(pag. 2072)
M2220162. Obstructia cailor aeriene respiratorii superioare la pacientii cu artrita reumatoida poate
aparea datorita:
edemului glotic A.
artrita cricoaritenoida B.
subluxatiei atlantoaxiale C.
administrarii de glucocorticoizi D.
administrari de aspirina E.
(pag. 2072)
M2220163. Sindromul Felty este constituit din:
lupus eritematos sistemic A.
Rezidentiat 2004 801 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
artrita reumatoida cronica B.
splenomegalie C.
hepatomegalie D.
neutropenie E.
(pag. 2072)
M2220164. Cresterea susceptibilitatii la infectii la pacientii cu sindrom Felty este in relatie cu:
functiei deficitare a leucocitelor polimorfonucleare A.
scaderea numarului de celule neutrofile B.
anemia C.
vechimea bolii reumatoide D.
prezenta nodulilor reumatoizi E.
(pag. 2072)
M2220165. Artrita reumatoida la batrani:
poate avea un prognostic mai grav A.
implicarea sistemica este mai rara B.
prezinta un declin functional lent C.
la bolnavii cu titru crescut de factor reumatoid, boala este agresiva D.
pacientii cu boala seronegativa au in general o boala autolimitata E.
(pag. 2073)
M2220166. Factorul reumatoid:
este prezent la 5% persoane sanatoase A.
testele larg utilizate detecteaza in mare masura factor reumatoid de tip Ig M B.
testele larg utilizate detecteaza in mare masura factor reumartoid de tip Ig G C.
este prezent la mai mult din 2/3 dintre adultii bolnavi D.
nu poate fi detectat uzual E.
(pag. 2073)
M2220167. Factorul reumatoid poate fi detectat la pacientii cu:
poliartrita reumatoida A.
boli hepatice cronice B.
tuberculoza C.
lepra D.
hepatita acuta virala A E.
(pag. 2073)
M2220168. Anemia la pacientii cu poliartrita reumatoida
este microcitara, hipocroma A.
este normocitara, normocroma B.
reflecta eritropoieza ineficienta C.
se coreleaza cu activitatea bolii D.
este macrocitara E.
(pag. 2073)
M2220169. Analiza lichidului sinovial la pacientii cu poliartrita reumatoida arata:
diminuarea CH total A.
nivelul C4 normal B.
nivelul C4 scazut C.
nivelul C3 normal D.
nivelul C3 scazut E.
Rezidentiat 2004 802 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 2073)
M2220170. Analiza lichidului sinovial la poacientii cu poliartrita reumatoida arata:
predominanta leucocitelor polimorfonucleare A.
predominanta limfocitelor T B.
continut proteic scazut C.
continut proteic crescut D.
numarul de celule albe intre 5 si 50.000 celule/microlitru E.
(pag. 2073)
M2220171. Manifestarile inflamatorii precoce ce nu apar la radiografia standard la pacientii cu
poiliartrita reumatoida pot fi detectate cu:
ecografie de parti moi A.
scintigrama osoasa B.
rezonanta magnetica C.
computer-tomografie D.
clinic E.
(pag. 2073)
M2220172. Urmatoarele caractere sunt corelate cu probabilitate mai mare de a dezvolta anomalii
articulare pacientii cu poliartrita reumatoida:
prezenta nodulilor reumatoizi A.
mai mult de 20 articulatii inflamate B.
debutul la varsta tanara C.
stare socioeconomica superioara D.
prezenta HLA-DR ß1*0401 E.
(pag. 2073)
M2220173. Cresterea ratei mortalitatii la pacientii cu PAR poate fi atribuita in mare parte:
subluxatiei atlanto-axiale A.
obstructiei de CARS B.
infectiei C.
sangerarii gastrointestinale D.
anchilozei articulare E.
(pag. 2074)
M2220174. Factorii corelati cu moartea precoce la pacientii cu PAR includ cu exceptia:
statusul socieeconomic inalt A.
invaliditatea B.
severitatea bolii C.
afectarea bronhopulmonara D.
folosirea glucocorticoizilor E.
(pag. 2074)
M2220175. Urmatoarele reprezinta criterii ARA de clasificare a artritei reumatoide:
modificari tipice de artrita reumatoida pe radiografia posteroanterioara de mana ce includ osteoscleroza si
eroziuni osoase
A.
noduli reumatoizi relatati de pacient prezenti pe suprafetele de extensie B.
redoare matinala C.
artrita simetrica prezenta de cel putin 6 saptamani D.
artrita articulatiilor mainii E.
(pag. 2074)
Rezidentiat 2004 803 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2220176. Urmatoarele reprezinta argumente pentru ipoteza conform careia procesul inflamator din
tesuturi la pacientii cu artrita reumatoida este condus de celulele T CD4+:
predominanta celulelor T CD4+ in sinoviala A.
cresterea receptorilor solubili Il2 in sange si in lichidul sinovial B.
scaderea receptorilor solubili Il2 in sange si in lichidul sinovial C.
ameliorarea bolii prin extaragerea celulelor T prin limfafereza periferica D.
suprimarea functiei celulelor T prin medicamente ca Ciclosporina E.
(pag. 2070)
M2220177. Urmatoarele citokine proinflamatorii stimuleaza migrarea leucocitelor polimorfonucleare in
sinoviala:
IL1 A.
alfa TNF B.
IL8 C.
Leucotriena B4 D.
IL 6 E.
(pag. 2070)
M2220178. Urmatoarele criterii ARA pentru clasificarea artritei reumatoide trebuie observate de medic:
nodulii reumatoizi A.
redoarea matinala B.
artrita simetrica C.
artrita articulatiilor mainii D.
artrita la mai mult de 3 zone articulare E.
(pag. 2074)
M2220179. Urmatoarele trebuie prezente minim 6 saptamani pentru a reprezenta criterii ARA pentru
clasificarea artritei reumatoide:
factori reumatoid seric A.
redoarea matinala B.
artrita simetrica C.
noduli reumatoizi D.
modificari radiologice tipice E.
(pag. 2074)
M2220180. Glucocorticoizii administrati in doze mici la pacientii cu artrita reumatoida:
suprima semnele si simptomele inflamatiei A.
intarzie dezvoltarea eroziunilor osoase B.
nu pot intarzia progresia eroziunilor osoase C.
nu se folosesc glucocorticoizi decat intraarticular la pacientii cu artrita reumatoida D.
pot induce o pierdere semnificativa de masa osoasa in special la inceputul terapiei E.
(pag. 2072-2074)
M2220181. Medicamentele antireumatice care modifica boala (artrita reumatoida):
sunt reprezentate de clasa AINS A.
au capacitatea de a scadea nivelele crescute de reactant de faza acuta B.
modifica capacitatile distructive ale bolii C.
sunt rapid eficace D.
sunt reprezentate de sarurile de aur, D-penicilamina, antimalarice, sulfasalazina E.
(pag. 2074-2075)
M2220182. Urmatoarele reprezinta efecte toxice ca urmare a administrarii de AINS la pacientii cu artrita
reumatoida:
Rezidentiat 2004 804 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
iritatie gastrica A.
azotemia B.
efecte antiinflamatorii C.
efecte analgezice D.
disfunctie plachetara E.
(pag. 2075)
M2220183. Efectele toxice cele mai importante ale administrarii de metotrexat la pacientii cu artrita
reumatoida sunt:
eruptii cutanate A.
azotemie B.
ulceratii orale C.
disconfort gastro intestinal D.
anomalii ale functiei hepatice E.
(pag. 2075)
M2220184. Biopsia hepatica la pacientii cu artrita reumatoida ce sunt in tratament cu metotrexat este
recomandata cand:
exista anomalii ale functiei hepatice persistente A.
apare coloratia icterica a tegumentelor si mucoaselor B.
persista disconfort gastro intestinal peste 6 luni C.
exista anomalii ale functiei hepatice repetitive D.
apare fibroza hepatica E.
(pag. 2075)
M2220185. Frecventa aparitiei unor efecte secundare la administrarea de metotrexat la pacientii cu
artrita reumatoida poate fi diminuata prin administrarea de:
acid citric A.
acid folic B.
acid ascorbic C.
vitamine din grupul B D.
acid folinic E.
(pag. 2075)
M2220186. Prednisonul la pacientii cu artrita reumatoida:
se administreaza in doze de atac de 1mg/kgc/zi A.
pentru controlul simptomelor ca terapie suplimentara se administreaza in doze de sub 7,5mg/zi B.
poate intarzia progresia eroziunilor osoase C.
nu se administreaza niciodata in pulsuri lunare D.
deoarece se administreaza oral in doze mici nu determina osteoporoza E.
(pag. 2072-2075)
M2220187. Efectele adverse aparute la pacientii cu artrita reumatoida tratati cu ciclosporina sunt:
fenomene toxice renale A.
fenomene toxice gastro intestinale B.
fenomene toxice medulare C.
fibroza pulmonara D.
dezvoltarea unor tumori maligne E.
(pag. 2075)
M2220188. Artroplastiile de succes la pacientii cu artrita reumatoida ce au articulatii lezate sever se
efectueaza la nivelul:
interfalangian proximal A.
Rezidentiat 2004 805 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
soldurilor B.
genuchilor C.
umerilor D.
metacarpofalangian E.
(pag. 2076)
M2220189. Scopurile reale ale artroplastiei efectuate la pacientii cu artrita reumatoida ce au articulatii
lezate severe sunt:
modificarea istoriei naturale a bolii A.
indepartarea durerii B.
intarzierea distructiei osoase C.
indepartarea definitiva a simptomelor D.
reducerea invaliditatii E.
(pag. 2076)
M2220190. Medicamentele citotoxice imunosupresoare se indica la bolnavii cu artrita reumatoida ce
prezinta:
noduli reumatoizi la nivelul occiputului A.
o boala inflamatorie persistenta B.
episclerita C.
manifestari articulare severe D.
pneumoconioza E.
(pag. 2076)
M2220191. Manifestarile principale ale afectarii oculare la pacientii cu artrita reumatoida sunt:
episclerita A.
sclerita B.
uveita acuta posterioara C.
retinita pigmentara D.
atrofia de nerv optic E.
(pag. 2072)
M2220192. Boala cardiaca atribuita procesului reumatoid la pacientii cu artrita reumatoida:
apare frecvent A.
marca unei pericardite asimptomatice este prezenta la autopsie la 50% dintre bolnavi B.
este rara C.
nu conduce niciodata la tamponada cardiaca D.
poate aparea pericardica cronica constrictiva E.
(pag. 2072)
M2220193. Sindromul Felty consta din:
pneumoconioza A.
artrita reumatoida cronica B.
trombocitoza C.
neutropenie D.
adenopatii E.
(pag. 2072)
M2220194. In cadrul sindromului Felty apar urmatoarele cu exceptia:
artrita reumatoida cronica A.
splenomegalie B.
limfocitoza C.
Rezidentiat 2004 806 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
neutropenie D.
trombocitoza E.
(pag. 2072)
M2220195. Demineralizarea osului la pacientii cu artrita reumatoida poate fi produsa de:
IL1 A.
TNF alfa B.
PG E2 C.
PG I2 D.
TNF beta E.
(pag. 2071)
M2220196. Semnele generale ce apar la pacientii cu debut acut al artritei reumatoide sunt:
oboseala A.
febra B.
limfadenopatia C.
hepatomegalia D.
splenomegalia E.
(pag. 2071)
M2220197. Despre implicarea axiala a articulatiilor la pacienti cu artrita reumatoida putem spune ca:
durerea lombara poate fi deseori atribuita inflamatiei reumatoide A.
poate conduce la subluxatie atlantoaxiala B.
este limitata la coloana cervicala superioara C.
afecteaza in intregime coloana vertebrala D.
poate duce frecvent la compresia maduvei spinarii E.
(pag. 2071)
M2220198. Urmatorii agenti infectiosi ar putea fi implicati in etiologia artrita reumatoida:
Klebsiella pneumoniae A.
Chlamydia trachomatis B.
Mycoplasma C.
virusul Epstein Barr D.
Streptococus pneumoniae E.
(pag. 2069)
M2220199. Urmatoarele entitati pot constitui factori etiologici ai artritei reumatoide:
produsele unor bacterii gram negative A.
superantigenele B.
virusul citomegalic C.
rotavirusul D.
shigella E.
(pag. 2069)
M2220200. Urmatorii factori sunt considerati factori de gravitate pentru artrita reumatoida:
prezenta a mai mult de 20 articulatii tumefiate A.
prezenta eroziunilor osoase subcondrale B.
absenta nodulilor reumatoizi C.
prezenta HLA-DR ß1*0401 D.
titruri crescute de factor reumatoid seric E.
(pag. 2073)
Rezidentiat 2004 807 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2220201. Manifestarile sistemice ale artritei reumatoide pot fi atribuite:
TNF alfa A.
Leucotrienei B4 B.
IL 10 C.
IL 6 D.
IL 1 E.
(pag. 2071)
M2220202. Consecintele vasculitei reumatoide sunt:
polineuropatia A.
mononevrita multiplex B.
ulceratiile cutanate C.
accidentele vasculocerebrale hemoragice D.
nodulii reumatoizi E.
(pag. 2072)
M2220203. Manifestarile pleuropulmonare intalnite in artrita reumatoida sunt:
atelectazii lamelare A.
pneumomediastin B.
fibroza interstitiala C.
noduli pleuropulmonari D.
afectare pleurala E.
(pag. 2072)
M2220204. Lichidul sinovial in artrita reumatoida are urmatoarele caractersitici:
leucocite sub 5000 pe milimetru cub A.
concentratia glucozei este crescuta, criteriu important in diagnosticul diferentiat cu artritele septice B.
vascozitate redusa C.
predomina limfocitele D.
complementul este in titru scazut E.
(pag. 2073)
M2220205. Deformarile din cadrul artritei reumatoide apar prin:
laxitatea structurilor tisulare moi de sustinere A.
distructia cartilajului B.
dezechilibru muscular C.
deformarile apar exclusiv la articulatiile membrelor superioare D.
deformarea in gat de lebada apare prin flexia articulatiei interfalangiene proximale si extensia
compensatorie a celei distale
E.
(pag. 2071)
M2320206. Criteriile pentru clasificarea poliartritei reumatoide revizuite in 1987 sunt:
artrite ce afecteaza mai mult de 4 articulatii A.
artrite localizate la nivelul articulatiilor mainii (pumni, articulatii metacarpofalangiene si interfalangiene
distale)
B.
artrite simetrice C.
redoare matinala cu durata de o ora D.
prezenta nodulilor reumatoizi E.
(pag. 2074)
M2320207. IL1 si TNF alfa joaca urmatoarele roluri in patogenia poliartritei reumatoide:
participa la inflamatia reumatoida atat la nivel local, sinovial, cat si sistemic A.
Rezidentiat 2004 808 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
induc proliferarea sinoviala si formarea panusului B.
intervin in aparitia si intretinerea fenomenelor inflamatorii, nu si a celor distructive tisulare C.
sunt implicate in lezarea tisulara, cartilaginoasa si osoasa D.
IL1 si TNF alfa nu sunt implicate in patogenia poliartritei reumatoide E.
(pag. 2070)
M2320208. Procesul inflamator reumatoid poate avea urmatoarele localizari:
preferential la nivelul articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene proximale A.
preferential la nivelul articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene distale B.
segmentul cervical superior (C1-C2) al coloanei vertebrale C.
segmentul vertebral lombar D.
articulatiile sacro-iliace, bilateral si simetric E.
(pag. 2071)
M2320209. Sinovita reumatoida se caracterizeaza prin urmatoarele:
hipertrofia si hiperplazia sinoviocitelor A.
prezenta infiltratului inflamator imun alcatuit din celule mononucleare B.
prezenta granulomului eozinofil C.
expresie crescuta a moleculelor de adeziune pe suprafata celulelor endoteliale vasculare D.
prezenta de modificari vasculare focale sau segmentare incluzand neovascularizatie si tromboza E.
(pag. 2069)
M2320210. Vasculita reumatoida:
reprezinta principala manifestare sistemica a poliartritei reumatoide la americanii de origine africana A.
poate afecta aproape orice organ B.
are expresie clinica polimorfa, incluzand polineuropatie si mononevrita multiplex, ulceratii cutanate,
gangrene digitale
C.
are doar expresie clinica la nivel tegumentar D.
este frecvent raportata la pacienti cu forme severe de poliartrita reumatoida, cu titru crescut al factorului
reumatoid
E.
(pag. 2072)
M2320211. Deformarile caracteristice mainii reumatoide include urmatoarele modificari:
deviatie ulnara a pumnului si radiala a degetelor A.
deformare a degetelor in 'gat de lebada' B.
deformare a policelui in 'Z' C.
deformere a degetelor in 'ciocan' D.
deviatie radiala a pumnului si cubitala a degetelor E.
(pag. 2072)
M2320212. Corticoterapia utilizata in poliartrita reumatoida:
reprezinta o terapie simptomatica eficienta A.
administrata pe termen lung accelereaza progresia leziunilor radiologice caracteristice bolii B.
administrata in doza joasa poate incetini progresia radiologica a eroziunilor osoase C.
pulse-terapia lunara poate grabi raspunsul terapeutic cand este initiata o noua terapie patogenica D.
administrarea intra-articulara reprezinta unica cale de administrare in formele severe de boala E.
(pag. 2075)
M2320213. Terapia cu methotrexat in poliartrita reumatoida poate determina urmatoarele efecte
adverse:
ulceratii orale A.
fibroza hepatica B.
anomalii ale functiei renale C.
Rezidentiat 2004 809 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
pleurezie D.
afectare oculara de tipul retinopatiei ireversibile E.
(pag. 2075)
M2320214. In poliartrita reumatoida, analiza lichidului sinovial evidentiaza urmatoarele:
prezenta de niveluri crescute ale complementului total si fractiunii sale C3 ca urmare a activarii pe cale
alterna
A.
celularitate crescuta (5- 50000 globule albe/microlitru) B.
turbiditate crescuta, vascozitate scazuta si nivel crescut de glucoza C.
predominanta in procent de 75% a limfocitelor D.
prezenta de niveluri mult scazute de complement total si fractiunilor C3 si C4 ca urmare a activarii pe cale
clasica
E.
(pag. 2073)
M2320215. Factorii de gravitate, agresivitate ai poliartritei reumatoide sunt urmatorii:
prezenta de noduli reumatoizi A.
titruri joase ale factorului reumatoid B.
prezenta precoce a eroziunilor osoase C.
numar crescut (> 15) articulatii dureroase D.
teren genetic: HLA DRB1*0407 E.
(pag. 2070)
M2320216. Urmatoarele afirmatii referitoare la terapia cu methotrexat in poliartrita reumatoida sunt
adevarate:
este un derivat izoxazol A.
se administreaza in forme agresive de boala ca medicatie patogenica de prima intentie B.
ameliorarea maxima se obtine dupa intervalul de 3 luni de administrare C.
reprezinta optiunea terapeutica cu durata de mentinere cea mai mare in poliartrita reumatoida D.
doza uzuala variaza intre 7.5 si 15 mg zilnic, in administrare unica orala E.
(pag. 2075)
M2320217. Urmatoarele afirmatii referitoare la factorul reumatoid sunt adevarate:
are semnificatie prognostica in poliartrita reumatoida (titruri mari se asociaza cu forme severe de boala, cu
potential evolutiv si prezenta de manifestari extraarticulare)
A.
este un element marker pentru diagnosticul de poliartrita reumatoida B.
nu este caracteristic poliartritei reumatoide, fiind intalnit si in hepatite cronice, sarcoidoza, sifilis sau lupus
eritematos sistemic
C.
testele clasice evidentiaza factorul reumatoid de tip IgG D.
este constant prezent la pacienti cu poliartrita reumatoida cu manifestari extraarticulare de tipul nodulilor
reumatoizi sau vasculitei
E.
(pag. 2073)
M2320218. Sindromul Felty:
consta din asocierea poliartritei reumatoide cu evolutie indelungata cu splenomegalie si neutropenie, la
care se adauga uneori anemie si trombocitopenie
A.
apare frecvent la pacienti cu poliartrita reumatoida precoce B.
se caracterizeaza prin susceptibilitate crescuta la infectii, legata de scaderea numarului si functiei
neutrofilelor
C.
apare la pacienti cu titruri crescute ale factorului reumatoid si manifestari sistemice de tipul nodulilor
reumatoizi
D.
reprezinta modalitatea evolutiva cea mai frecventa in poliartrita reumatoida E.
(pag. 2072)
M2320219. Manifestarile pleuro-pulmonare adesea raportate la pacienti cu poliartrita reumatoida sunt:
Rezidentiat 2004 810 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
fibroza interstitiala A.
nodulii pleuro-pulmonari B.
afectarea pleurala de tipul pleureziei sau pleuritei C.
hipertensiune arteriala pulmonara D.
pneumotorax E.
(pag. 2072)
M2320220. Deformarile articulare caracteristice poliartritei reumatoide sunt consecinta urmatoarelor
elemente patologice:
distructia cartilajului articular A.
distructia ligamentelor, tendoanelor, capsulei articulare B.
dezechilibrului muscular C.
laxitatii structurilor moi tisulare D.
in poliartrita reumatoida nu apar deformari caracteristice E.
(pag. 2071)
M2320221. Algoritmul de tratament al poliartritei reumatoide presupune:
administrarea de la inceput in formele de boala lent progresive a terapiei patogenice combinate A.
administrarea de prima intentie a methotrexatului in forme agresive de boala B.
mentinerea, in caz de raspuns favorabil, a tratamentului patogenic initiat, cu monitorizare a activitatii bolii si
toxicitatii
C.
administrarea de prima intentie, indiferent de forma de boala, doar a terapiei simptomatice (AINS) D.
initierea corticoterapiei in doze inalte, precoce in evolutia bolii, pentru a controla inflamatia E.
(pag. 2076)
M2520222. Reþineþi afirmaþiile corecte pentru artrita reumatoida
debutul bolii este cel mai frecvent in copilarie A.
este mai frecventa la femei B.
nu este descrisa la barbaþi C.
afecteaza toate rasele D.
are o predispoziþie genetica E.
(pag. 2068)
M2520223. Predispoziþia genetica pentru artrita reumatoida este data de antigenul major de
histocompatibilitate (HLA) de tip:
HLA B27 A.
HLA Dw4 B.
HLA Dw16 C.
HLA DR1 D.
HLA DR4 E.
(pag. 2068)
M2520224. In artrita reumatoida este demonstrata reactivitatea faþa de:
structurile nucleare A.
proteinele de ºoc termic B.
nucleoproteine C.
colagenul de tip II D.
mitocondrii E.
(pag. 2069)
M2520225. Factorii infecþioºi implicaþi etiologic in artrita reumatoida sunt consideraþi:
virusul Ebstein-Barr A.
mycoplasma B.
Rezidentiat 2004 811 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
stafilococi C.
M. artritidis D.
Entamoeba hystolitica E.
(pag. 2069)
M2520226. Leziunile precoce ale sinovitei reumatoide sunt:
geodele A.
calcificarile B.
lezarea microvasculara C.
infiltrarea perivasculara cu mononucleare D.
creºterea numarului celulelor sinoviale E.
(pag. 2069)
M2520227. In infiltraþia celulara a sinovitei reumatoide se observa:
predominant limfocite T CD4 A.
limfocite T CD8+ B.
limfocite B C.
fibroblaºti D.
numeroase eozinofile E.
(pag. 2069)
M2520228. Fibroblastele sinoviale in artrita reumatoida sunt activate producand:
factori procoagulanþi A.
colagenaza B.
mucopolizaharide C.
catepsina D.
complement E.
(pag. 2070)
M2520229. Interleukinele produse prin limfocitele T cu rol in patogenia artritei reumatoide sunt:
IL-2 A.
IL-6 B.
TNF-alfa C.
metaloproteinazele D.
colagenul E.
(pag. 2070)
M2520230. Care din urmatoarele citokine implicate in patogeneza artritei reumatoide au origine in
macrofagele activate:
proteoglicanii A.
IL-1 B.
IL-6 C.
IL-8 D.
TNF-alfa E.
(pag. 2070)
M2520231. Caracteristicile sinovitei reumatoide constau in:
lezarea cartilajului ºi osului A.
proliferarea sinoviala B.
inflamaþia lichidului sinovial C.
inflamaþia þesutului sinovial D.
producerea de sindesmofite E.
Rezidentiat 2004 812 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 2070)
M2520232. Degradarea cartilajului in artrita reumatoida se produce prin activarea condrocitelor in situ
sub acþiunea:
IL-1 A.
TNF-alfa B.
eozinofilelor C.
proteinelor de ºoc termic D.
plasminei E.
(pag. 2071)
M2520233. Menþionaþi care din urmatorii factori sunt implicaþi in patogeneza manifestarilor sistemice
din artrita reumatoida:
IL-6 A.
TNF-alfa B.
IL-1 C.
complexele imune circulante D.
osteoclastele E.
(pag. 2071)
M2520234. Tumefierea articulara in artrita reumatoida se datoreaza:
osteofitelor A.
osteoporozei B.
acumularii de lichid sinovial C.
ingroºarii capsulei articulare D.
hipertrofiei sinovialei E.
(pag. 2071)
M2520235. In artrita reumatoida sunt afectate cel mai frecvent articulaþiile:
interfalangiene proximale A.
interfalangiene distale B.
metacarpofalangiene C.
articulaþia pumnului D.
coloana vertebrala lombara E.
(pag. 2071)
M2520236. Inflamaþia reumatoida conduce la:
anchiloza fibroasa A.
deformari fixe B.
anchiloza osoasa C.
fixare in flexie D.
apariþia sindesmofitelor E.
(pag. 2071)
M2520237. Afectarea coloanei vertebrale in artrita reumatoida este:
limitata la coloana cervicala superioara A.
poate determina durere lombara B.
conduce la subluxaþia atlanto-axiala C.
produce durere occipitala D.
localizata frecvent la nivelul coloanei lombare E.
(pag. 2071)
M2520238. Nodulii reumatoizi se caracterizeaza prin:
Rezidentiat 2004 813 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
apar la pacienþi cu factor reumatoid seric prezent A.
se localizeaza periarticular ºi pe suprafeþele de extensie B.
sunt granuloame Aschoff C.
conþin depuneri de cristale de hidroxiapatita D.
pot fi produºi iniþial de o vasculita focala E.
(pag. 2072)
M2520239. In artrita reumatoida afectarea musculara se manifesta prin:
atrofia muºchilor scheletici periarticulari A.
hipertrofia ºi hiperplazia musculaturii periarticulare B.
atrofia fibrelor de tip II C.
necroze ale fibrelor musculare la biopsie D.
uneori infiltrat mononuclear E.
(pag. 2072)
M2520240. Vasculita reumatoida se descrie:
titru mare de factor reumatoid seric A.
ulceraþii cutanate B.
infarcte viscerale C.
subluxaþia atlanto-axiala D.
mononevrita multiplex E.
(pag. 2072)
M2520241. Vasculita reumatoida afecteaza frecvent:
plamanii A.
intestinul B.
ficatul C.
ganglionii limfatici D.
rinichiul E.
(pag. 2072)
M2520242. Manifestarile pleuro-pulmonare din evoluþia artritei reumatoide includ:
pleurezia A.
fibroza intesrtiþiala B.
nodulii pleuro-pulmonari C.
pneumotorax D.
degenerarea maligna E.
(pag. 2072)
M2520243. Caile aeriene superioare pot fi afectate in artrita reumatoida prin:
dopuri mucoase A.
spasm hipocalcemic laringian B.
noduli laringieni C.
artrita cricoaritenoidiana D.
pseudomembrane E.
(pag. 2072)
M2520244. Sindromul Felty asociaza urmatoarele aspecte:
artrita reumatoida A.
pneumoconioza B.
splenomegalie C.
anemie D.
Rezidentiat 2004 814 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
neutropenie E.
(pag. 2072)
M2520245. Osteoporoza din artrita reumatoida:
este ameliorata prin administrare de glucocorticoizi A.
afecteaza osul juxtaarticular cat ºi oasele lungi B.
creºte moderat riscul de fractura C.
este influenþata de inflamaþia activa D.
este agravata de insuficienþa funcþionala articulara E.
(pag. 2072)
M2520246. Din medicamentele modificatoare ale bolii pentru artrita reumatoida fac parte:
sulfasalazina A.
antimalaricele B.
sarurile de aur C.
antihistaminicele D.
colchicina E.
(pag. 2075)
M2520247. In tratamentul imunosupresiv al artritei reumatoide se folosesc:
5-fluorouracilul A.
imipramina B.
ciclofosfamida C.
sulfasalazina D.
azatioprina E.
(pag. 2075)
M2620248. Urmatoarele afirmatii referitoare la artrita reumatoida sunt false, cu exceptia:
Boala este mai frecventa la barbati A.
Susceptibilitatea genetica este data de genele HLA si de cele care controleaza expresia receptorilor
limfocitelor T pentru antigene si imunoglobuline
B.
Prevalenta AR este de 0.8% din populatia generala C.
Riscul gemenilor dizigoti de a dezvolta boala este similar cu cel al gemenilor monozigoti D.
Debutul bolii se situeaza intre 35-50 ani E.
(pag. 2068)
M2620249. Nodulii reumatoizi
Prezenta lor se coreleaza cu valori crescute ale factorului reumatoid A.
La nivel pulmonar in evolutie pot duce la pneumotorax B.
Sunt intilniti pe structurile periarticulare, suprafetele de extensie dar niciodata in seroase C.
Apar la peste 50% din bolnavi D.
Au o structura omogena alcatuita din fibre de colagen si macrofage E.
(pag. 2072)
M2620250. Bolnavii cu vasculita reumatoida:
Au titru crescut al ASLO A.
Au in general forme agresive de boala B.
Neuropatia periferica se datoreaza in exclusivitate vasculitei C.
Pot prezenta fenomene ischemice ce pot merge pina la necroze tisulare D.
Interesarea renala este frecventa E.
(pag. 2072)
Rezidentiat 2004 815 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2620251. Lichidul sinovial in artrita reumatoida are urmatoarele caracteristici:
Viscozitate redusa A.
Leucocite < 5000/mm3 B.
Concentratia glucozei este crescuta, criteriu important in diagnosticul diferential cu artritele septice C.
Predomina polimorfonuclearele D.
Complementul este in titru crescut E.
(pag. 2073)
M2620252. Criteriile ARA in artrita reumatoida sunt:
Redoare matinala peste o ora A.
Modificari radiologice cu eroziuni si hiperproductii osoase pe radiografia posteroanterioara de mina B.
Prezenta nodulilor reumatoizi observata de medic C.
Prezenta serica in titru crescut al factorului reumatoid D.
Prezenta HLA DR4 si HLA DR1 E.
(pag. 2074)
M2620253. Referitor la artrita reumatoida sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Afectarea simetrica a articulatiilor periferice A.
Sinovita inflamatorie persistenta B.
Este o afectiune acuta multisistemica de cauza necunoscuta C.
Distructiile cartilajului si eroziunile osoase apar printr-un mecanism de uzura D.
Prezenta fenotipului HLA DR4 E.
(pag. 2068)
M2620254. Deformarile din cadrul artritei reumatoide apar prin:
Distructia cartilajului A.
Dezechilibrul muscular B.
Deformarile apar exclusiv la articulatiile membrului superior C.
Laxitatea structurilor tisulare moi de sustinere D.
Deformarea in git de lebada apare prin flexia articulatiei interfalangiene proximale si extensia
compensatorie a celei distale
E.
(pag. 2071)
M2620255. Tratamentul cu Meþotrexat in artrita reumatoida:
Este DMARD de prima alegere in artrita reumatoida agresiva A.
Efectul maxim apare dupa 6 saptamini de tratament B.
Induce remisiunea bolii C.
Doza este de 7.5-20mg/zi D.
Datorita efectului hepatotoxic necesita monitorizarea functiei hepatice E.
(pag. 2075)
M2620256. Examenul histopatologic al sinovialei reumatoide releva urmatoarele modificari:
Aplazia celulelor sinoviale A.
Tromboze microvasculare si neoangiogeneza B.
Edem C.
Infiltrat inflamator cu celule polinucleare D.
Celule endoteliale modificate, asemanatoare cu cele ale venulelor din organele limfatice E.
(pag. 2069)
M2620257. Modificarile histopatologice care diferentiaza artrita reumatoida de artritele periferice din
SA sunt:
Formarea de panus A.
Rezidentiat 2004 816 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Vilozitatile sinoviale exuberante B.
Infiltratul limfoid C.
Depozitele de fibrina D.
Localizarea eroziunilor la nivelul cartilajului articular E.
(pag. 1841)
M2620258. Citokinele si monokinele sunt responsabile de urmatoarele caractere ale sinovitei
reumatoide:
De inflamatia tesutului sinovial A.
De inflamatia tesutului si lichidului sinovial B.
De inflamatia tesutului sinovial nu si de caracterul inflamator al lichidului sinovial C.
De aplazia sinovialei reumatoide D.
De leziunile cartilajului si osului E.
(pag. 2070)
M2620259. Factorul reumatoid poate fi prezent in:
Lupusul eritematos sistemic A.
Sindromul Sjogren B.
Endocardita bacteriana subacuta C.
Dupa vaccinare si transfuzii D.
In nici una din situatiile mai sus enumerate E.
(pag. 2073)
M2620260. Selectati factorii care se coreleaza cu dezvoltarea de anomalii articulare si invaliditate in
artrita reumatoida:
Fenotipul HLA-DR2 si DR-3 A.
Debutul la virste tinere B.
Stare socio-economica precara C.
Prezenta de noduli reumatoizi D.
Prezenta unei alte boli asociate E.
(pag. 2073)
M2820261. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la AR sunt adevarate ?
prevalenta AR este de aproximativ 0,08% din populatie A.
femeile sunt de aproximativ trei ori mai frecvent afectate decat barbatii B.
nu are predispozitie genetica C.
factorul genetic major in etiologia AR este gena HLA-DR4 D.
boala se dezvolta frecvent intre 35 si 50 de ani E.
(pag. 2068)
M2820262. Urmatoarele virusuri reprezinta agenti cauzali in etiologia AR cu exceptia:
virusul Epstein-Barr A.
virusul paragripal B.
virusul rubeolic C.
virusul citomegalic D.
virusul hepatic E.
(pag. 2069)
M2820263. Care sunt cele mai precoce leziuni ale sinovitei reumatoide?
hiperplazia celulelor sinoviale A.
lezarea microvasculara B.
scaderea numarului celulelor sinoviale C.
Rezidentiat 2004 817 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
infiltrarea cu celule mononucleare D.
cresterea numarului celulelor sinoviale E.
(pag. 2069)
M2820264. Deformarile caracteristice ale mainii in AR includ urmatoarele cu exceptia:
deviatia ulnara a pumnului cu deviere radiala a degetelor A.
hiperextensia articulatiilor interfalangiene proximale B.
flexia articulatiilor interfalangiene proximal C.
hiperextensia primei articulatii metacarpofalangiene D.
extensia articulatiilor interfalangiene distale E.
(pag. 2071-2072)
M2820265. Manifestarile pleuropulmonare care apar in AR includ:
pneumonii A.
pneumotorax B.
fibroza interstitiala C.
pleurezie D.
arterita E.
(pag. 2072)
M2820266. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la osteoporoza secundara din AR sunt false ?
poate fi ameliorata de terapia glucocorticoida A.
AR se asociaza cu o scadere moderata a masei osoase medii B.
osteopenia afecteaza numai osul juxtaarticular C.
creste riscul de fractura D.
este agravata de terapia antiinflamatoare E.
(pag. 2072)
M2820267. Criteriile ARA in AR sunt:
redoare matinala mai putin de o ora A.
artrita simetrica B.
prezenta nodulilor reumatoizi observata de medic C.
artrita la mai putin de trei zone articulare D.
prezenta serica in titru crescut a factorului reumatoid E.
(pag. 2074)
M2820268. Anemia in AR este:
hipocroma monocitara A.
arata o eritropoieza ineficienta B.
se coreleaza cu activitatea bolii C.
este mai rar intalnita in AR activa D.
normocroma, normocitara E.
(pag. 2073)
M2820269. Lichidul sinovial la pacientii cu AR are urmatoarele caracteristici:
turbid A.
vascozitate crescuta B.
continut proteic crescut C.
glucoza este in concentratie usor scazutasau normala D.
C3 si C4 sunt puternic crescute E.
(pag. 2073)
Rezidentiat 2004 818 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2820270. Care sunt medicamentele antireumatice care modifica boala?
Antimalarice A.
Sulfasalazina B.
Eritromicina C.
Antipiretice D.
Sarurile de aur E.
(pag. 2072)
M2820271. Cele mai frecvente localizari ale nodulilor reumatoizi sunt:
ulna distal A.
tendonul lui Ahile B.
spatiul popliteu C.
bursa pleocraniana D.
occiput E.
(pag. 2072)
M2820272. Consecintele vasculitei reumatoide sunt urmatoarele cu exceptia:
mononevrita multiplex A.
nodulii reumatoizi B.
pericardita C.
necroza dermica D.
infarctul miocardic E.
(pag. 2072)
M2920273. Printre agentii cauzali ai artritei reumatoide se numara
virusul citomegalic A.
mycoplasma B.
parvovirusurile C.
virusul Epstein Barr D.
Klebsiella E.
(pag. 2069)
M2920274. Manifestarile sistemice ale artritei reumatoide pot fi atribuite
TNFa A.
LTb4 B.
GM-CSF C.
IL6 D.
IL1 E.
(pag. 2071)
M2920275. Modificarile radiologice din artrita reumatoida sunt
eroziunile osoase A.
osteopenia juxtaarticulara B.
sindesmofite C.
afectarea asimetrica a articulatiei sacroiliace D.
osteofite E.
(pag. 2073)
M2920276. Simtomele comune ale PR pot fi
redoare matinala sub o ora A.
temperatura peste 38C B.
tumefiere simetrica C.
Rezidentiat 2004 819 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
fatigabilitate D.
anorexie E.
(pag. 2071)
M2920277. Metotrexatul poate da urmatoarele reactii adverse
IRA A.
pneumonie B.
disconfort gastrointestinal C.
fibroza hepatica D.
ulceratii orale E.
(pag. 2075)
Rezidentiat 2004 820 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Tema nr. 21
Tromboza venoasa profunda si superficiala
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
M1121001. Durerea si tumefactie unilaterale ale membrului inferior se intalnesc in urmatoarele conditii
clinice, cu EXCEPTIA.
hematom muscular A.
sindrom postflebitic B.
boli arteriale ocluzive acute C.
limfedem D.
chist popliteal rupt E.
(pag. 1549)
M1121002. Cel mai important obiectiv terapeutic in tromboza venoasa profunda este:
controlul simptomelor A.
prevenirea sindromului de insuficienta venoasa cronica B.
prevenirea aparitiei phlegmatia alba dolens C.
prevenirea tromboembolismului pulmonar D.
prevenirea aparitiei phlegmatia cerulea dolens E.
(pag. 1550)
M1121003. Conditiile de mai jos se asociaza cu risc crescut de tromboza venoasa, cu EXCEPTIA:
coagularea intravasculara diseminata A.
tratament cu antiinflamatorii nesteroidiene B.
trombangeita obliteranta C.
insuficienta cardiaca congestiva D.
neoplasmul de pancreas E.
(pag. 1549)
M1121004. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tromboza venoasa superficiala izolata, cu
EXCEPTIA:
se intalneste in boala varicoasa A.
membrul inferior este marit de volum B.
antiinflamatoriile nesteroidiene pot masca semnele clinice de propagare a trombusului C.
antiinflamatoriile nesteroidiene controleaza durerea D.
tratamentul anticoagulant este uneori indicat E.
(pag. 1550)
M1121005. Riscul de tromboza venoasa profunda este crescut in urmatoarele conditii, cu EXCEPTIA:
lupus eritematos sistemic A.
proteinele C si S in exces B.
boli mieloproliferative C.
disfibrinogemia D.
staza sistemica E.
(pag. 1549)
Rezidentiat 2004 821 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1221006. In Phlegmatia alba Dolens culoarea edemului este:
rosie A.
palida B.
cianotica C.
purpurie D.
galbena E.
(pag. 1549)
M1221007. Obiectivul cel mai important al tratamentului pacientilor cu tromboza venoasa profunda
este:
prevenirea embolismului pulmonar A.
prevenirea gangrenei B.
prevenirea stazei venoase C.
reducerea riscului de embolie cerebrala D.
scaderea edemului membrului inferior E.
(pag. 1549)
M1221008. Ecografia Doppler in tromboza venoasa profunda masoara:
modificarile capacitantei venoase A.
viteza fluxului sanguin in vene B.
viteza fluxului sanguin in artere C.
defectul de umplere venos D.
rezistenta crescuta la dorsoflexia piciorului E.
(pag. 1549)
M1221009. Durata tratamentului cu anticoagulante in tromboza profunda de gamba este:
cel putin 6 saptamani A.
5-7 zile B.
4-5 zile C.
nelimitat D.
8-12 ore E.
(pag. 1550)
M1321010. In cazul trombozei venoase profunde proximale valoarea predictiva pozitiva a
ultrasonografiei venoase duble se apropie de:
75% A.
55% B.
95% C.
80% D.
50% E.
(pag. 1549)
M1321011. Tromboza profunda a venelor iliace este sugerata de:
impotenta functionala A.
diminuarea pulsului periferic B.
aparitia gangrenei distale C.
edem D.
tegumente reci E.
(pag. 1549)
M1321012. Principalul obiectiv al tratamentului in tromboza venoasa profunda este:
diminuarea edemului A.
Rezidentiat 2004 822 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
tratarea infectiei B.
calmarea durerii C.
prevenirea embolismului pulmonar D.
prevenirea sindromului posttrombotic E.
(pag. 1549)
M1321013. Durata tratamentului cu anticoagulante orale la pacientii cu tromboza venoasa profunda
idiopatica la nivelul gambei este de:
peste 30 de zile A.
peste 6 luni B.
peste 6 saptamani C.
7 zile D.
in perioada spitalizarii E.
(pag. 1550)
M1321014. Tromboza venoasa supericiala determina:
embolie pulmonara A.
gangrena venoasa B.
atrofie musculara C.
aparitia unui cordon rosiatic, pe traiectul unei vene D.
alterarea starii generale E.
(pag. 1550)
M1421015. In cazul trombozei venelor profunde proximale, valoarea predictiva pozitiva a
ultrasonografiei venoase duble, se apropie de:
50-75% A.
75% B.
95% C.
85% D.
90-95% E.
(pag. 1549)
M1421016. Valoarea predictiva a tehnicilor pletismografice pentru detectarea trombilor ocluzivi in
venele proximale este de aproximativ:
95% A.
90% B.
50-75% C.
90-95% D.
80-85% E.
(pag. 1549)
M1521017. Care din urmatoarele situatii se asociaza cu risc crescut de tromboza venoasa:
Utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene A.
Utilizarea contraceptivelor orale B.
Utilizarea acenocumarolului C.
Utilizarea inhibitorilor de pompa protonica D.
Utilizarea streptokinazei E.
(pag. 1549)
M1521018. Riscul trombozei venoase nu depaseste riscul populatiei normale in urmatoarele situatii:
Sindrom antifosfolipidic A.
Deficienta de antitrombina III B.
Coagularea intravasculara diseminata C.
Rezidentiat 2004 823 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Difibrinogenemia D.
Nivelul normal al proteinelor C si S E.
(pag. 1549)
M1521019. Nu determina embolie pulmonara urmatoarele situatii:
Tromboza venei cave A.
Tromboza venei femurale B.
Tromboza venei iliace comune C.
Tromboza venei renale D.
Tromboza venelor safene E.
(pag. 1550)
M1521020. In tratamentul trombozelor venoase profunde, doza de warfarina va fi ajustata astfel incat
ratia internationala normalizata (INR) a timpului de protrombina sa fie de:
0,2-0,3 A.
0,5-1 B.
1,2-1,5 C.
2-3 D.
3,2-3,5 E.
(pag. 1550)
M1521021. Datorita intarzierii efectului anticoagulant complet al warfarinei, in tratamentul trombozei
venoase profunde, administrarea heparinei si anticoagulantelor orale se va suprapune timp de:
1-2 zile A.
4-5 zile B.
7-10 zile C.
15-20 zile D.
25-30 zile E.
(pag. 1550)
M1521022. La pacientii cu tromboza venoasa profunda recurenta, tratamentul anticoagulant va fi
continuat:
Nelimitat A.
3-6 luni B.
6 saptamani C.
3-6 zile D.
Tratamentul anticoagulant prelungit nu este necesar E.
(pag. 1550)
M1621023. Referitor la phlegmasia cerulea dolens este adevarat:
Nuanta cianotica a membrului in trombozele venoase profunde severe A.
Absenta durerii B.
Complicatii emboligene C.
Asocierea flegmonului D.
Celulita gambei E.
(pag. 1549)
M1621024. Referitor la tromboza venoasa profunda este adevarat:
Apare mai frecvent la membrele superioare A.
Semnul Homans pozitiv in sine este suficient pentru confirmarea diagnosticului B.
Cel mai obisnuit simptom este paloarea membrului C.
Poate aparea ca sindrom paraneoplazic D.
Rezidentiat 2004 824 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Utilizarea estrogenilor nu constituie un factor de risc E.
(pag. 1549)
M1621025. Referitor la tratamentul trombozelor venoase superficiale este adevarat:
Se introduce antibioterapia A.
Niciodata nu se administreaza anticoagulante i.iv. B.
Antiinflamatoarele nesteroidinene pot asigura analgezia C.
Se administreaza agenti hemoreologici D.
Este indicata terapia antiagreganta plachetara E.
(pag. 1550)
M1621026. Termenul de phlegmasia alba dolens inseamna:
Edem important cu cianoza A.
Edem important cu paloare B.
Gangrena ischemica C.
Afectiune dermatologica D.
Sunturi arterio-venoase E.
(pag. 1549)
M2221027. In phlegmasia alba dolens culoare piciorului este:
rosie A.
palida B.
cianotica C.
purpurie D.
galbena E.
(pag. 1549)
M2221028. Obiectivul cel mai important al tratamentului pacientilor cu tromboza venoasa profunda
este:
prevenirea embolismului pulmonar A.
prevenirea gangrenei B.
prevenirea stazei venoase C.
reducerea riscului de embolie cerebrala D.
scaderea edemului membrului inferior E.
(pag. 1549)
M2221029. Ecografia Doppler in tromboza venoasa profunda masoara:
modificarile capacitantei venoase A.
viteza fluxului sanguin in vene B.
viteza fluxului nervos in artere C.
defectul de umplere venos D.
rezistenta crescuta la dorsoflexia piciorului E.
(pag. 1549)
M2221030. Heparina in tromboza venoasa profunda se administreaza:
in bolus de 7500-10000 UI A.
in bolus de 20000 UI B.
subcutanat de 2 ori pe zi C.
timp de 6 saptamani D.
cate 5000 UI la fiecare 8-12 ore postoperator E.
(pag. 1549)
Rezidentiat 2004 825 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2221031. Doza de Warfarina va fi ajustata incat sa mentinem timpul de protrombina la un INR:
20-30% A.
100% B.
1,0 C.
2.0-3,0 D.
peste 3,0 E.
(pag. 1550)
M2221032. Durata tratamentului cu anticoagulante in tromboza venoasa profunda de gamba este:
cel putin 6 saptamani A.
5-7 zile B.
4-5 zile C.
nelimitat D.
8-12 ore E.
(pag. 1550)
M2221033. Pacientii carora li s-au practicat procedee chirurgicale ortopedice pot face tromboza
venoasa intr-un procent de:
50% A.
10-40% B.
10-20% C.
mai mult de 50% D.
sub 20% E.
(pag. 1548)
M2221034. Infarctul miocardic acut favorizeaza tromboza venoasa datorita:
imobilizarii bolnavului A.
hipercoagulabilitatii sangelui B.
stazei venoase C.
deficienta de antitrombina III D.
prezentei durerii E.
(pag. 1549)
M2221035. Cel mai important simptom in tromboza venoasa profunda a gambei este:
durerea in gamba A.
parestezia moletului B.
febra C.
durerea la nivelul plantei D.
durerea la nivelul coapsei E.
(pag. 1549)
M2221036. Tromboza venoasa profunda la nivelul membrului superior se datoreaza mai frecvent:
punctiilor venoase A.
cateterelor venoase centrale B.
stazei venoase C.
compresiunii subclaviculare de catre tumori pulmonare D.
sarcinii E.
(pag. 1549)
M2221037. In cazul trombozei venoase ecografia Doppler masoara:
coagulabilitatea sangelui A.
calibrul venei B.
Rezidentiat 2004 826 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
viteza fluxului sanguin C.
grosimea peretelui venos D.
colabarea venei E.
(pag. 1549)
M2221038. In cazul trombozelor venoase profunde proximale, valoare predictiva a ultrasonografiei
venoase duble se apropie de:
50-75% A.
95% B.
90% C.
100% D.
10% E.
(pag. 1549)
M2221039. Cel mai important obiectiv al tratamentului trombozei venoase profunde este:
liza trombului A.
prevenirea sindromului posttrombotic B.
prevenirea embolismului pulmonar C.
prevenirea gangrenei venoase D.
disparitia durerii E.
(pag. 1549)
M2221040. Doza de heparina administrata initial in tromboza venoasa profunda este:
1000-1500 UI A.
7500-10000 UI B.
30000 UI/ora C.
5% din greutatea bolnavului D.
2500-5000 UI E.
(pag. 1549)
M2221041. Suprapunerea tratamentului cu heparina in tromboza venoasa profunda cu anticoagulante
orale se face cel putin:
o zi A.
o saptamana B.
4-5 zile C.
4-5 saptamani D.
nu se face E.
(pag. 1550)
M2221042. Doza de warfarina va fi ajustata la un timp de protrombina de:
2,0-3,0 INR A.
1-2,0 INR B.
50% C.
20-30% D.
3,0-4,0 INR E.
(pag. 1550)
M2221043. In ce situatie se introduce anticoagulantul in tromboflebita superficiala de vena safena?
de la inceputul tratamentului A.
este obligatoriu B.
cand tromboza se extinde catre jonctiunea venoasa safeno-femurala C.
cand se constata prezenta semnelor celsiene D.
Rezidentiat 2004 827 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
nu se introduce E.
(pag. 1550)
M2221044. In tratamentul trombozei venoase profunde heparina in bolusul initial se administreaza:
intravenos A.
in perfuzie B.
sucutanat C.
intradermic D.
intramuscular E.
(pag. 1549)
M2221045. Semnul Homans consta in:
aparitia durerii in timpul dorsoflexiei piciorului A.
aparitia durerii in timpul ridicarii piciorului B.
aparitia durerii in timpul dosroextensiei piciorului C.
aparitia durerii in timpul intinderii coapsei D.
aparitia durerii in timpul miscarii laterale a piciorului E.
(pag. 1549)
M2221046. Cati bolnavi cu neoplasm evident clinic dezvolta tromboza venoasa profunda:
50% A.
10-20% B.
10-40% C.
sub 10% D.
peste 50% E.
(pag. 1549)
M2221047. In care din urmatoarele situatii din tromboflebita superificiala poate apare embolia
pulmonara?
tromboflebita pe vena safena mica A.
tromboflebita pe jonctiunea venoasa safenofemurala B.
tromboflebita pe vena safena mare la nivelul coapsei C.
tromboflebita pe vena safena mare la nivelul gambei D.
nu apare in nici una din situatii E.
(pag. 1550)
M2221048. Tromboflebita reprezinta:
prezenta trombusului in vena superficiala A.
prezenta trombusului in vena profunda B.
prezenta trombusului in vena superficiala si profunda insotita de raspuns inflamator concomitent C.
prezenta inflamatiei vasculare D.
tromboza plus edem vascular E.
(pag. 1448)
M2221049. Conditii asociate cu un risc crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase sunt:
neoplasm de colon A.
neoplasm esofagian B.
neoplasm de san C.
melanom malign D.
angiom E.
(pag. 1549)
Rezidentiat 2004 828 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2221050. Incidenta emboliei pulmonare la pacientii cu tromboza venoasa profunda la nivelul gambei
este de:
2-50% A.
20-50% B.
5-7% C.
5-20% D.
20-40% E.
(pag. 1550)
M2221051. Specificitatea ecografiei Doppler in tromboza venelor gambei este de:
75% A.
50% B.
95% C.
40% D.
50-75% E.
(pag. 1549)
M2221052. aPTT trebuie sa fie de:
de 4 ori fata de valorile de control A.
de 3 ori fata de valorile de control B.
de 2 ori fata de valorile de control C.
de 1,5 ori fata de valorile de control D.
de 5 ori fata de valorile de control E.
(pag. 1549)
M2221053. Ce procent din trombi se propaga de la nivelul gambei inspre coapsa?
40% A.
10% B.
60% C.
30-40% D.
20-30% E.
(pag. 1550)
M2221054. Tratamentul trombozei superficiale este:
etiologic A.
patogenetic B.
paleativ C.
suportiv D.
antibiotic E.
(pag. 1550)
M2321055. Phlegmasia coerulea dolens este conferita de
edemul gambier A.
hemoglobina neoxigenata din venele cu staza B.
ischemia arteriala consecutiva C.
staza capilara D.
cresterea presiunii in sistemul venos E.
(pag. 1549)
M2321056. Phlegmasia alba dolens este determinata de
vasoconstrictia arteriala A.
vasoplegie B.
Rezidentiat 2004 829 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
vasoconstrictiei arteriolare C.
scaderea presiunii interstitiale care depaseste presiunea de perfuzie tisulara D.
cresterea presiunii interstitiale care depaseste presiunea de perfuzie tisulara E.
(pag. 1549)
M2321057. Cea mai obisnuita acuza in tromboza venoasa profunda este
edemul de picior A.
durerea in spatiul poplieu B.
durerea la nivelul gambei C.
durerea in stinghie D.
durerea pe traiectul safenei interne E.
(pag. 1549)
M2321058. Rezistenta si durerea in timpul dorsiflexiei este
specifica insuficientei venoase cronice A.
se intilneste si la trombozele superficiale B.
semnul Hoffmann C.
semnul Homans D.
o gasim numai cind este prezent un ulcer E.
(pag. 1549)
M2321059. In cazul trombozei venoase profunde proximale valoarea predictiva pozitiva a
ultrasonografiei venoase duble se apropie de
95% A.
96% B.
97% C.
94% D.
98% E.
(pag. 1549)
M2321060. Intrucit venele gambei sunt mai dificil de examinat decit venele proximale sensibilitatea
acestei tehnici in cazul trombozei venelor gambei este de
55-80% A.
30-35% B.
40-50% C.
50-75% D.
50-85% E.
(pag. 1549)
M2321061. Tehnicile pletismografice masoara
volumul de singe ce trece prin gamba A.
saturatia in oxigen a singelui venos B.
modificarile capacitantei venoase in timpul manevrelor fiziologice C.
modificarile rezervorului venos in ortostatism D.
modificarile rezervorului venos in clinostatism E.
(pag. 1549)
M2321062. Valoarea predictiva a pletismografiei pentru detectarea trombilor ocluzivi in venele
proximale este de
90% A.
95% B.
80% C.
85% D.
Rezidentiat 2004 830 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
94% E.
(pag. 1549)
M2321063. Anticoagulantele injectabile actioneaza prin
prevenirea propagarii trombusului A.
ambalarea sistemului litic endogen B.
liza cheagului proaspat format C.
prevenirea propagarii trombusului si permit sistemului litic endogen sa actioneze D.
impiedicarea formarii chegului E.
(pag. 1549)
M2321064. Heparina se administreaza in bolus initial de
7.500-10.000UI A.
5.000-7.500UI B.
10.000-15.000UI C.
15.000-20.000UI D.
10.000-20.000UI E.
(pag. 1549)
M2321065. Ritmul perfuziei de heparina va fi ajustat incit timpul de tromboplastina activata sa fie de
de trei ori si jumatate fata de valorile de control A.
o data si jumatate fata de valorile de control B.
doua ori fata de valorile de control C.
trei ori fata de valorile de control D.
doua ori si jumatate fata de valorile de control E.
(pag. 1549)
M2321066. Heparina va fi administrata intravenos in bolus initial de 7.500-10.000UI urmat de o perfuzie
continua de
100-150UI/h A.
500UI/h B.
1.500-2.000UI/h C.
800-1000UI/h D.
1.000-1.500UI/h E.
(pag. 1549)
M2321067. La mai putin de 5% dintre pacienti tratamentul cu heparina poate determina
leucopenie A.
trombocitopenie B.
trombocitoza C.
anemie D.
leucocitoza E.
(pag. 1550)
M2321068. Doza de warfarina va fi ajustata incit sa mentinem timpul de protrombina la o ratie
internationala normalizata (INR)de
1,2-1,9 A.
1,5-2,5 B.
1,0-2,0 C.
3,0-3,5 D.
2,o-3,0 E.
(pag. 1550)
Rezidentiat 2004 831 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2321069. Pentru operatiile ortopedice, cu risc mare de tromboza venoasa profunda, warfarina
este inceputa la 2 zile postoperator A.
este inceputa in noaptea dinaintea operatiei B.
este inceputa la o zi postoperator C.
este inceputa la 3 zile postoperator D.
este inceputa la 4 zile postoperator E.
(pag. 1550)
M2521070. Tratamentul cu heparina poate determina:
Disfibrinogenemie A.
Leucopenie B.
Porfirinurie C.
Trombocitopenie D.
anemie hemolitica E.
(pag. 1550)
M2521071. Incidenþa emboliei pulmonare la pacienþii cu tromboza venoasa profunda la nivelul gambei
este de:
50-60% A.
35-40% B.
5-20% C.
sub 5% D.
75-80% E.
(pag. 1550)
M2521072. Pentru diagnosticul de phlegmasia alba dolens pledeaza:
Aspectul pletismografic A.
Paloarea membrului afectat B.
Aspectul la ecografia Doppler C.
Prezenþa unui cordon roºiatic D.
Creºterea proteinei C reactive E.
(pag. 1550)
M2521073. Care din urmatoarele situatii se asociaza cu risc crescut de tromboza venoasa:
Utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene A.
Utilizarea contraceptivelor orale B.
Utilizarea acenocumarolului C.
Utilizarea inhibitorilor de pompa protonica D.
Utilizarea streptokinazei E.
(pag. 1549)
M2521074. Riscul trombozei venoase nu depaseste riscul populatiei normale in urmatoarele situatii:
Sindrom antifosfolipidic A.
Deficienta de antitrombina III B.
Coagularea intravasculara diseminata C.
Disfibrinogenemia D.
Nivelul normal al proteinelor C si S E.
(pag. 1549)
M2521075. Nu determina embolie pulmonara urmatoarele situatii:
Tromboza venei cave A.
Tromboza venei femurale B.
Rezidentiat 2004 832 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Tromboza venei iliace comune C.
Tromboza venei renale D.
Tromboza venelor safene E.
(pag. 1550)
M2521076. In tratamentul trombozelor venoase profunde, doza de warfarina va fi ajustata astfel incat
ratia internationala normalizata (INR) a timpului de protrombina sa fie de:
0,2-0,3 A.
0,5-1 B.
1,2-1,5 C.
2-3 D.
3,2-3,5 E.
(pag. 1550)
M2521077. Datorita intarzierii efectului anticoagulant complet al warfarinei, in tratamentul trombozei
venoase profunde, administrarea heparinei si anticoagulantelor orale se va suprapune timp de:
1-2 zile A.
4-5 zile B.
7-10 zile C.
15-20 zile D.
25-30 zile E.
(pag. 1550)
M2521078. La pacientii cu tromboza venoasa profunda recurenta, tratamentul anticoagulant va fi
continuat:
Nelimitat A.
3-6 luni B.
6 saptamani C.
3-6 zile D.
Tratamentul anticoagulant prelungit nu este necesar E.
(pag. 1550)
M2621079. Referitor la phlegmasia cerulea dolens este adevarat:
Celulita gambei A.
Absenta durerii B.
Complicatii emboligene C.
Asocierea flegmonului D.
Nuanta cianotica a membrului in trombozele venoase profunde severe E.
(pag. 1549)
M2621080. Referitor la tromboza venoasa profunda este adevarat:
Utilizarea estrogenilor nu constituie un factor de risc A.
Semnul Homans pozitiv in sine este suficient pentru confirmarea diagnosticului B.
Poate aparea ca sindrom paraneoplazic C.
Cel mai obisnuit simptom este paloarea membrului D.
Apare mai frecvent la membrele superioare E.
(pag. 1549)
M2621081. Referitor la tromboza venoasa superficiala este adevarat:
Niciodata nu se asocieaza cu catetere sau perfuzii intravenoase A.
Frecvent se complica cu embolie pulmonara B.
Este nedureroasa C.
Apare la nivelul venelor comunicante D.
Rezidentiat 2004 833 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Examenul clnic pune in evidenta un cordon rosiatic E.
(pag. 1550)
M2621082. Referitor la tratamentul trombozelor venoase superficiale este adevarat:
Se introduce antibioterapia A.
Niciodata nu se administreaza anticoagulante i.iv. B.
Antiinflamatoarele nesteroidinene pot asigura analgezia C.
Se administreaza agenti hemoreologici D.
Este indicata terapia antiagreganta plachetara E.
(pag. 1550)
M2621083. Referitor la diagnosticul trombozei venoase profunde nu este adevarat:
Diagnosticul este adesea dificil realizabil la patul bolnavului A.
Tehnicile pletismografice masoara modificarile capacitantei venoase B.
Standardul de aur este flebografia C.
Rezonanta magnetica nucleara este o alta metoda utila D.
Ultrasonografia echo-doppler este cea mai utila la niveleul gambei E.
(pag. 1549)
M2621084. Termenul de phlegmasia alba dolens inseamna:
Edem important cu paloare A.
Edem important cu cianoza B.
Gangrena ischemica C.
Afectiune dermatologica D.
Sunturi arterio-venoase E.
(pag. 1549)
M2621085. Referitor la phlegmasia alba dolens este adevarat:
Nuanta cianotica a membrului A.
Paloarea membrului in trombozele venoase profunde severe B.
Complicatii emboligene C.
Asocierea flegmonului D.
Celulita gambei E.
(pag. 1549)
M2621086. Referitor la tromboza venoasa profunda nu este adevarat:
Apare mai frecvent la membrele superioare A.
Semnul Homans pozitiv nu este suficient pentru confirmarea diagnosticului B.
Poate aparea ca sindrom paraneoplazic C.
Utilizarea estrogenilor constituie un factor de risc D.
Cel mai obisnuit simptom este edematierea cianotica a membrului E.
(pag. 1549)
M2621087. Referitor la tromboza venoasa superficiala nu este adevarat
Apare la nivelul venelor comunicante A.
De obicei nu se complica cu embolie pulmonara B.
Este dureroasa C.
Se poate asocia cu utilizarea cateterelor D.
Examen clinic pune in evidenta un cordon rosiatic E.
(pag. 1550)
M2621088. Referitor la tratamentul trombozelor venoase profunde este adevarat:
Rezidentiat 2004 834 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Se introduce corticoterapia A.
Se administreaza anticoagulante iv. B.
Este indicata terapia antiagreganta plachetara C.
Niciodata nu se administreaza fibrinolitice D.
Se administreazaantibiotice E.
(pag. 1550)
M2621089. Referitor la diagnosticul trombozei venoase profunde este adevarat
Ultrasonografia echo-Doppler este cea mai utila la nivelul gambei A.
Technicile pletismografice masoara impedanta venoasa B.
Standardul de aur este flebografia C.
Rezonanta magnetica nucleara nu are valoare diagnostica D.
D-dimerii au valoare predictiva pozitiva peste 90% E.
(pag. 1549)
M2721090. Doza de activator tisular de plasminogen recombinat, utilizata in tromboliza pentru embolia
pulmonara este:
100 mg/kg/h in administare in pev A.
100 mg in 2 ore in administare pev B.
1 000 000 U/h in administare pev C.
1 000 000 U in 2 ore in administare pev D.
1 000 000 U/24 ore in administare pev E.
(pag. 1623)
M2721091. Pentru preventia tromboembolismului pulmonar in chirurgia ortopedica cu proteza de sold
se indica
heparina nefractionata 1000 U/h timp de 24 ore A.
heparina nefractionata 5000 U la 12 ore B.
enoxaparina 30 mg sc la 12 ore C.
enoxaparina 1 mg/kg sc la 12 ore D.
enoxaparina 80mg sc la 12 ore E.
(pag. 1623)
M2821092. Cel mai important obiectiv terapeutic in tromboza venoasa profunda este:
controlul simptomelor A.
prevenirea sindromului de insuficienta venoasa cronica B.
prevenirea aparitiei phlegmatia alba dolens C.
prevenirea tromboembolismului pulmonar D.
prevenirea aparitiei phlegmatia cerulea dolens E.
(pag. 1550)
M2821093. Conditiile de mai jos se asociaza cu risc crescut de tromboza venoasa, cu EXCEPTIA:
coagularea intravasculara diseminata A.
tratament cu antiinflamatorii nesteroidiene B.
trombangeita obliteranta C.
insuficienta cardiaca congestiva D.
neoplasmul de pancreas E.
(pag. 1549)
M2821094. Durerea si tumefactie unilaterale ale membrului inferior se intalnesc in urmatoarele conditii
clinice, cu EXCEPTIA.
hematom muscular A.
sindrom postflebitic B.
Rezidentiat 2004 835 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
boli arteriale ocluzive acute C.
limfedem D.
chist popliteal rupt E.
(pag. 1550)
M2821095. Riscul de tromboza venoasa profunda este crescut in urmatoarele conditii, cu EXCEPTIA:
lupus eritematos sistemic A.
proteinele C si S in exces B.
boli mieloproliferative C.
disfibrinogemia D.
staza sistemica E.
(pag. 1550)
M2821096. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tromboza venoasa superficiala izolata, cu
EXCEPTIA:
se intalneste in boala varicoasa A.
membrul inferior este marit de volum B.
antiinflamatoriile nesteroidiene pot masca semnele clinice de propagare a trombusului C.
antiinflamatoriile nesteroidiene controleaza durerea D.
tratamentul anticoagulant este uneori indicat E.
(pag. 1550)
M2821097. In Phlegmasia alba Dolens culoarea edemului este:
rosie A.
palida B.
cianotica C.
purpurie D.
galbena E.
(pag. 1550)
M2821098. Heparina in tromboza venoasa profunda se administreaza:
in bolus de 7500-10000 UI A.
in bolus de 20000 UI B.
subcutanat de 2 ori pe zi C.
subcutanat de 2 ori pe zi D.
cate 5000 UI de la fiecare 8-12 ore postoperator E.
(pag. 1550)
M2821099. Obiectivul cel mai important al tratamentului pacientilor cu tromboza venoasa profunda
este:
prevenirea embolismului pulmonar A.
prevenirea gangrenei B.
prevenirea stazei venoase C.
reducerea riscului de embolie cerebrala D.
scaderea edemului membrului inferior E.
(pag. 1550)
M2821100. Durata tratamentului cu anticoagulante in tromboza profunda de gamba este:
cel putin 6 saptamani A.
5-7 zile B.
4-5 zile C.
nelimitat D.
Rezidentiat 2004 836 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
8-12 ore E.
(pag. 1550)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
M1121101. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul cu heparina
nefractionata in tromboza venoasa profunda (TVP)
se administreaza intravenos, intramuscular si subcutanat A.
se administreaza in tratamentul si profilaxia TVP B.
accelereaza liza trombusului C.
doza de heparina se controleaza prin timpul de tromboplastina partiala activata D.
trombocitopenia poate fi o reactie secundara tratamentului E.
(pag. 1550)
M1121102. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul anticoagulant in
tromboza venoasa profunda (TVP)
tratamentul cu heparina se face cel mult 5-7 zile A.
tromboliticele sunt mai eficiente decat anticoagulantele in prevenirea tromboembolismului B.
administrarea heparinei fractionate subcutanat este o alternativa la tratamentul in perfuzie la heparina
conventionala
C.
heparina si anticoagulantele orale se administreaza concomitent 4-5 zile D.
valoarea tinta a INR trebuie sa fie 2-3 sub tratament cu warfarina E.
(pag. 1550)
M1121103. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tratamentul trombozei venoase
profunde (TVP)
in TVP proximala tratamentul se face cel mult 3 saptamani A.
in TVP idiopatica acuta tratamentul se face 3-6 luni B.
warfarina poate fi asociata heparinei inca din prima zi de tratament C.
durata tratamentului anticoagulant este nelimitata in TVP recurenta asociata bolilor maligne D.
tromboliticele administrate precoce pot diminua incidenta sindromului postflebitic in TVP E.
(pag. 1550)
M1121104. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul trombozei venoase profunde
(TVP) a membrului inferior:
tratamentul anticoagulant in TVP proximala este indicat A.
in TVP a gambei fie se administreaza tratament anticoagulant, fie se monitorizeaza neinvaziv, repetitiv,
progresia proximala a bolii
B.
majoritatea TVP a gambei se extind proximal C.
dispozitivele de compresie pneumatica sunt o alternativa de tratament cand anticoagulantele sunt
contraindicate
D.
la pacientii cu diateze hemoragice si TVP proximala se poate face insertia percutana de filtru in vena cava
inferioara
E.
(pag. 1550)
M1121105. Care din urmatoarele afirmatii privind tromboza venoasa (TV) sunt adevarate:
TV profunda este un marker de boala neoplazica A.
TV superficiala nu determina embolie pulmonara B.
TV profunda se poate asocia cu TV superficiala C.
aspectele clinice sunt usor de diferentiat intre TV superficiala si TV profunda D.
tratamentul anticoagulant nu este niciodata indicat in TV superficiala E.
(pag. 1550)
Rezidentiat 2004 837 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1121106. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate legate de examenul clinic in tromboza
venoasa profunda (TVP) a gambei
Homans este semnul totdeauna prezent si este patognomonic A.
tegumentul poate fi palid B.
edemul este bilateral C.
tegumentul poate fi cianotic D.
temperatura locala crescuta E.
(pag. 1549)
M1221107. Cele mai importante consecinte ale trombozei venoase profunde sunt:
embolia cerebrala A.
embolia pulmonara B.
sindromul de insuficienta venoasa cronica C.
edemul membrelor inferioare D.
eritemul unilateral al piciorului E.
(pag. 1549)
M1221108. Venulita o intalnim in:
trombangeita obliteranta A.
homocisteinuria B.
boala Behcet C.
sindromul antifosfolipidic D.
coagulatea intravasculara diseminata E.
(pag. 1549)
M1221109. In tromboza venoasa superficiala pacientii acuza:
durere A.
prezenta unui cordon rosiatic,cald B.
edem marcat cianotic C.
febra ridicata (40 grade) D.
paloarea membrului infectat E.
(pag. 1550)
M1221110. Examenul membrului inferior in tromboza venoasa profunda poate evidentia:
edem A.
temperatura cutanata scazuta B.
sensibilitatea fetei posterioare a gambei C.
cordon rosu,cald,superficial D.
turgescenta crescuta a tesuturilor gambei E.
(pag. 1549)
M1321111. In tromboza venoasa profunda trombul este alcatuit initial din:
hematii A.
fibrina B.
granulocite C.
plachete D.
limfocite E.
(pag. 1549)
M1321112. Incidenta trombozei venoase este crescuta in sarcina in:
prima luna de sarcina A.
prima luna postpartum B.
Rezidentiat 2004 838 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
trimestrul I C.
trimestrul II D.
trimestrul III E.
(pag. 1549)
M1321113. Pentru diagnosticul trombozei venoase profunde se utilizeaza urmatoarele tehnici
neinvazive:
ultrasonografie venoasa dubla A.
arteriografie B.
pletismografie C.
venografie D.
rezonanta magnetica nucleara E.
(pag. 1549)
M1321114. In tromboza venoasa profunda, durata tratamentului este nelimitata in cazul:
tromboza venoasa profunda recurenta A.
hipocoagulabilitate B.
boli maligne C.
boli de colagen D.
hipercoagulabilitate E.
(pag. 1550)
M1421115. Tromboza profunda a venelor iliace, femurale sau poplitee este sugerata de:
edem A.
cresterea temperaturii cutanate B.
scaderea temperaturii cutanate C.
eritem bilateral al piciorului D.
senzatia de raceala la nivelul extremitatii afectate E.
(pag. 1549)
M1421116. Care din urmatoarele reprezinta conditii asociate cu risc crescut pentru dezvoltarea
trombozei venoase:
trombangeita obliteranta A.
tratamentul anticoagulant B.
utilizarea estrogenilor C.
boli mieloproliferative D.
sindromul antifosfolipidic E.
(pag. 1549)
M1421117. Tromboza venoasa profunda trabuie sa fie diferentiata de o varietate de boli care determina
durere si edem unilateral la nivelul membrului inferior. Dintre acestea fac parte:
hematomul muscular A.
limfedemul B.
trombangeita obliteranta C.
chistul popliteal rupt D.
fenomenul Raynaud E.
(pag. 1549)
M1421118. Rezonanta magnetica nucleara, ca metoda neinvaziva de detectare a trombozei venoase
profunde, se indica la pacientii la care se suspecteaza:
o tromboza de vena cava superioara A.
o tromboza profunda a venelor poplitee B.
o tromboza profunda a venelor iliace C.
Rezidentiat 2004 839 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
o tromboza de vena cava inferioara D.
o tromboza a venelor pelvine E.
(pag. 1549)
M1421119. Prevenirea embolismului pulmonar, obiectiv important al tratamentului pacientilor cu
tromboza venoasa profunda, se relizeaza prin:
mobilizarea precoce A.
repaus la pat cu extremitatea afectata atarnata la marginea patului B.
repaus la pat cu extremitatea afectata ridicata deasupra nivelului cordului C.
tratament anticoagulant D.
interventie chirurgicala precoce E.
(pag. 1549)
M1521120. Factorii care predispun la tromboza venoasa sunt reprezentati de:
Staza A.
Hipercolesterolemie B.
Hipocoagulabilitate C.
Leziunea vasculara D.
Hipoprotrombinemie E.
(pag. 1548)
M1521121. In tromboza venoasa, trombusul este alcatuit initial din:
Hematii A.
Plachete B.
Granulocite C.
Fibrina D.
Colesterol E.
(pag. 1548)
M1521122. Venulita joaca un rol important in producerea trombozei venoase in urmatoarele cazuri:
Infarct miocardic A.
Boala Behcet B.
Administrare de estrogeni C.
Homocisteinurie D.
Sindrom nefrotic E.
(pag. 1549)
M1521123. Pentru diagnosticul trombozei venoase profunde se utilizeaza:
Tehnici pletismografice A.
Rezonanta magnetica nucleara B.
Scintigrafia C.
Ultrasonografia Doppler D.
Termografia cutanata E.
(pag. 1549)
M1521124. In tratamentul cu heparina administrat in trombozele venoase profunde este necesara
urmarirea urmatoarelor date de laborator:
Timpul de protrombina A.
Numarul trombocitelor B.
Timpul de tromboplastina activata partial (aPTT) C.
Proteina C reactiva D.
Dozarea proteinelor C si S E.
Rezidentiat 2004 840 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1549)
M1521125. Caracteristicile clasice ale trombozei venoase superficiale includ:
Sunt cauza de accident vascular embolic prin foramen ovale patent A.
Nu determina embolii pulmonare B.
Se caracterizeaza printr-un cordon rosiatic, cald si sensibil C.
Mijloacele de tratament includ masajul si aplicarea de gheata D.
Pot apare la cei cu varice E.
(pag. 1550)
M1621126. Referitor la echografia doppler venos sunt adevarate:
Este mai utila in trombozele proximale A.
Masoara viteza fluxului sanguin din vene B.
in caz de tromboza vena colabeaza la compresia cu transductorul C.
Trombul nu se vizualizeaza direct D.
Sensibiltatea este mai scazuta in caz de tromboza la nivelul gambei E.
(pag. 1549)
M1621127. Tromboza venoasa profunda trebuie diferentiata de:
Chist popliteal rupt A.
Ruptura musculara B.
Limfedem C.
Sindrom de furt arterial D.
Hematom intramuscular E.
(pag. 1549)
M1621128. Conditii asociate pentru un risc crescut de tromboza venoasa profunda sunt:
Procedee ortopedice A.
Neoplasme pancreatice B.
Imobilizarea prelungita C.
Diateze hemoragice D.
Deficit de proteina C reactiva (PCR-reactant de faza acuta) E.
(pag. 1549)
M1621129. Referitor la tratamentul trombozelor venoase profunde sunt adevarate:
Anticoagularea este obligatorie A.
Anticoagulantele lizeaza trombul B.
Ritmul perfuziei cu heparina va fi ajustat conform indicelui de protrombina C.
Tratamentul cu heparina poate determina trombocitoze secundare D.
Warfarina se va administra paralel cu heparina E.
(pag. 1550)
M1621130. Referitor la terapia anticoagulanta nu sunt adevarate:
INR-ul intre 2-3 denota o anticoagulare ineficienta cu warfarina A.
Warfarinele se pot initia fara administrare prealabila de heparina B.
Este contraindicata in cazul diatezelor hemoragice C.
APTT-ul este un test fidel pentru urmarirea terapiei cu heparina conventionala D.
Heparinele cu greutate moleculara joasa nu sunt eficiente in terapia trombozelor venoase profune E.
(pag. 1550)
M1621131. Referitor la tratamentul trombolitic al trombozei venoase profunde sunt adevarate:
Se pot utiliza streptokinaza sau urokinaza A.
Rezidentiat 2004 841 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Nu exista dovezi ca sunt mai eficiente ca anticoagulantele in prevenirea emboliilor pulmonare B.
Monitorizarea se face prin determinarea INR-ului C.
Actioneaza prin liza trombului D.
Activatorul tisular al plasminogenului este contraindicat E.
(pag. 1550)
M2221132. Cele mai importante consecinte ale trombozei venoase profunde sunt:
embolia cerebrala A.
embolia pulmonara B.
sindromul de insuficienta venoasa cronica C.
edemul membrelor inferioare D.
eritemul unilateral al piciorului E.
(pag. 1549)
M2221133. Conditiile asociate cu un risc crescut pentru dezvoltarea trobozei venoase sunt:
neoplasmul de pancreas A.
fractura de antebrat B.
fractura de pelvis cu imobilizare C.
accidentul vascular cerebral cu imobilizare D.
anemia E.
(pag. 1549)
M2221134. Venulita o intalnim in:
tromangeita obliteranta A.
homocisteinuria B.
boala Behcet C.
sindromul antifosfolipidic D.
coagularea intravasculara diseminata E.
(pag. 1549)
M2221135. Metodele neinvazive de diagnostic al trombozei venoase profunde sunt:
venografia A.
rezonanta magnetica nucleara B.
ultrasonografia venoasa dubla C.
pletismografia D.
dorsoflexia piciorului (semn Hommans) E.
(pag. 1549)
M2221136. In tromboza venoasa superficiala pacientii acuza:
durere A.
prezenta unui cordon rosiatic, cald B.
edem marcat cianotic C.
febra ridicata (40 °) D.
paloarea membrului afectat E.
(pag. 1550)
M2221137. Tromboza venoasa superficiala migratorie este adesea un marker pentru:
carcinom A.
trombangeita obliteranta B.
varice C.
sarcina D.
embolie pulmonara E.
Rezidentiat 2004 842 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1550)
M2221138. In tromboza venoasa superficiala tratamentul consta in:
anticoagulante A.
trombolitice B.
antiinflamatoare nesteroide C.
aplicarea de comprese calde D.
repaus la pat cu ridicarea membrelor inferioare E.
(pag. 1550)
M2221139. Examenul membrului inferior in tromboza venoasa profunda poate evidentia:
edem A.
temperatura cutanata scazuta B.
sensibilitate fetei posterioare a gambei C.
cordon rosu, cald, superficial D.
turgescenta crescuta a tesuturilor gambei E.
(pag. 1549)
M2221140. Tromboza venoasa superficiala apare mai frecvent la:
cei cu varice A.
dupa fracturi de pelvis B.
cei cu infarct miocardic acut C.
persoanele tratate prin perfuzii intravenoase D.
in asocicere cu tromboza venoasa profunda E.
(pag. 1550)
M2221141. Initial trombul este alcatuit din:
plachete A.
fibrina B.
infiltrare cu granulocite C.
leucocite D.
plasmocite E.
(pag. 1550)
M2221142. Factorii care predispun la tromboza venoasa sunt:
staza A.
leziunea vasculara B.
hipercoagulabilitatea C.
traumatismul D.
edemul membrului inferior E.
(pag. 1548)
M2221143. Tromboza venoasa profunda apare in special la pacientii cu cancer de:
stomac A.
pancreas B.
pulmonar C.
tiroida D.
san E.
(pag. 1548)
M2221144. Riscul trombozei venoase este crescut dupa traumatisme cum ar fi:
fracturile coloanei vertebrale A.
Rezidentiat 2004 843 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
fractura de stern B.
fractura de tibie C.
fractura de femur D.
fractura de pelvis E.
(pag. 1549)
M2221145. Tromboza venoasa produsa prin hipercoagulabilitatea sangelui apare in urmatoarele boli:
neoplasm de san A.
infact miocardic acut B.
lupus eritematos diseminat C.
disfibrinogemie D.
sindrom antifosfolipidic E.
(pag. 1549)
M2221146. Phlegmasia alba dolens are urmatoarele caracteristici:
apare in tromboza venoasa profunda A.
apare in embolia arteriala B.
se datoreaza unui edem important al membrului inferior C.
apare datorita stazei D.
are nuanta cianotica E.
(pag. 1549)
M2221147. Examenul obiectiv in tromboza venoasa profunda de gamba poate evidentia:
sensibilitatea fetei posterioare a gambei A.
semn Hommans pozitiv B.
temperatura cutanata crescuta C.
foarte des cordon venos D.
turgescenta scazuta a tesuturilor E.
(pag. 1549)
M2221148. In tromboza venoasa profunda venografia ne arata:
defect de umplere venoasa A.
absenta umplerii venoase B.
ingrosarea peretelui venos C.
lipsa fluxului sanguin venos D.
staza E.
(pag. 1549)
M2221149. RMN se foloseste pentru diagnosticul trombozei venoase in urmatoarele situatii:
tromboza de vena cava superioara A.
tromboflebita superficiala migratorie B.
tromboflebita superficiala iatrogena C.
tromboza vena cava inferioara D.
tromboza venelor pelvine E.
(pag. 1549)
M2221150. Repausul la pat in tromboza venoasa profunda se indica pana la:
disparitia febrei A.
disparitia edemului B.
diminuarea sensibilitatii din gamba C.
disparitia tahicardiei D.
disparitia dispneei E.
Rezidentiat 2004 844 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1549)
M2221151. Tratamentul cu heparina in tromboza venoasa profunda poate determina ca reactii adverse:
trombocitopenie A.
tromboza arteriala B.
ischemie arteriala C.
propagarea trombusului D.
activarea sistemului litic endogen E.
(pag. 1549)
M2221152. Heparinele cu greutate moleculara mica au urmatoarele caracteristici:
au eficacitate mai mare decat heparina conventionala A.
se administreaza de mai multe ori pe zi B.
se administreaza in doza fixa C.
se administreaza o data sau de doua ori pe zi D.
incidenta trombocitopeniei este egala cu a heparinei conventionale E.
(pag. 1550)
M2221153. Urmatoarele medicamente fac parte din grupul tromboliticelor:
Fraxiparina A.
Heparina B.
streptokinaza C.
urokinaza D.
warfarina E.
(pag. 1550)
M2221154. Contraindicatiile anticoagulantelor in tromboza venoasa profunda sunt:
ulcer gastric hemoragic A.
diatezele hemoragice B.
embolia pulmonara C.
accidentul vascular cerebral embolic D.
hemofilie E.
(pag. 1550)
M2221155. Tromboflebita superficiala apare in urmatoarele situatii:
staza A.
dupa perfuzii intravenoase B.
in asociere cu tromboza venoasa profunda C.
la cei cu varice D.
la bolnavii cu hipercoagulabilitate E.
(pag. 1550)
M2221156. Tromboliticele au urmatoarele efecte cand se administreaza in tromboza venoasa profunda:
accelereaza A.
diminua posibilitatea dezvoltarii sindromului posttrobotic B.
duc la conservarea valvelor venoase C.
scad coagularea sanguina D.
previn embolia pulmonara E.
(pag. 1550)
M2221157. Care din urmatoarele conditii se asociaza cu un risc crescut pentru dezvoltarea trombozei
venoase:
deficitul de antitrombina III A.
Rezidentiat 2004 845 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
disfibrinogemia B.
coagularea intravasculara diseminata C.
anticorpi antifosfolipidici D.
utlilizarea progesteronului E.
(pag. 1549)
M2221158. Diagnosticul diferential al trombozei venoase profunde se face cu:
chist popliteal rupt A.
limfedem B.
fractura C.
hematom muscular D.
edemul gambei E.
(pag. 1549)
M2221159. Profilaxia trombozei venoase profunde in chirurgia toracica sau abdominala se face cu:
heparina in doze mici A.
heparina in doze mari B.
warfarina C.
compresie pneumatica externa D.
haparina cu greutate moleculara mica E.
(pag. 1550)
M2221160. Examenul obiectiv in tromboflebita superficiala evidentiaza:
cordon rosiatic A.
cordon cianotic B.
edem rosu C.
cordon rosiatic insensibil D.
cordon rosiatic rece E.
(pag. 1550)
M2221161. Raspunsul inflamator al peretelui vascular in tromboflebita poate fi:
minim A.
caracterizat prin infiltrate cu granulocite B.
caracterizat prin infiltrate cu mastocite C.
caracterizat prin denudare endoteliala D.
caracterizat prin prezenta unei fibroze E.
(pag. 1548)
M2221162. In tromboflebita trombul tinde sa se propage in:
directia fluxului sanguin A.
in directia opusa fluxului sanguin B.
in aceeasi directie cu fluxul sanguin C.
in lateral spre peretele vascular D.
nu se propaga E.
(pag. 1548)
M2221163. Tromboza venoasa profunda poate sa apara in urmatoarele situatii:
neoplasm testicular A.
fractura de femur B.
sarcina C.
homocisteinurie D.
pneumonie virala E.
Rezidentiat 2004 846 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1549)
M2221164. Incidenta trombozei venoase este crescuta in timpul sarcinii in special:
trimestrul al treilea A.
trimestrul al doilea B.
trimestrul doi si trei C.
in luna a treia D.
in lunile 6-9 E.
(pag. 1549)
M2221165. Tromboza venoasa apare mai frecvent la bolnavii imobilizati pentru umatoarele boli:
infarct miocardic acut A.
accindent vascular cerebral B.
insuficienta cardiaca congestiva C.
neoplasm de san D.
disfibrinogemia E.
(pag. 1549)
M2221166. Durerea din tromboza venoasa profunda a membrului inferior trebuie diferentiata de
durerea din:
sindromul postflebitic A.
artrite B.
tendinite C.
compresia nervilor D.
boli ocluzive arteriale E.
(pag. 1549)
M2221167. Care din urmatoarele neoplazii digestive se asociaza frecvent cu tromboza venoasa
profunda:
neoplasm gastric A.
neoplasm pancreatic B.
neoplasm al veziculei biliare C.
neoplasm pulmonar D.
neoplasm mamar E.
(pag. 1549)
M2221168. In care dintre urmatoarele afectiuni intalnim venulita:
trombangeita obliteranta A.
homocisteinurie B.
boala Behcet C.
accident vascular cerebral D.
neoplasm de san E.
(pag. 1549)
M2221169. Tromboza venoasa profunda apare in urmatoarele fracturi:
coloanei vertebrale A.
pelvisului B.
femurului C.
humerusului D.
mandibulei E.
(pag. 1549)
M2221170. Precizati care sunt bolile vasculare ce se asociaza cu tromboza venoasa profunda:
Rezidentiat 2004 847 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
coagularea vasculara diseminata A.
hiperfibrinogenemia B.
trombageita obliteranta C.
tromboza venoasa profunda precedenta D.
insuficienta cardiaca congestiva E.
(pag. 1549)
M2221171. Care din urmatoarele grupe de medicamente se asociaza cu tromboza venoasa profunda:
contraceptivele A.
estrogeni de substitutie B.
antiinflamatoare non steroidiene C.
progestativele D.
antibioticele E.
(pag. 1549)
M2221172. Repausul la pat in tromboza venoasa profunda va fi cu extremitatea afectata ridicata
deasupra nivelului:
cordului A.
90% B.
nu este obligatoriu repausul C.
inimii D.
splinei E.
(pag. 1549)
M2221173. In tratamentul tromboflebitei superficiale se utilizeaza:
antiinflamatoare nonsteroidiene A.
repausul la pat cu ridicarea picioarelor B.
tromboliticele C.
anticoagulantele in mod obisnuit D.
aplicarea de comprese calde E.
(pag. 1550)
M2221174. In examinarea membrului inferior, in tromboza venoasa profunda, se constata:
turgescenta crescuta a tesuturilor A.
edem moderat B.
sensibilitatea fetei posterioare a gambei C.
cordon rosiatic D.
cordon sensibil E.
(pag. 1549)
M2221175. Examinarea membrului inferior, in tromboflebita superficiala evidentiaza:
durerea la nivelul gambei A.
edem moderat B.
cordon rosiatic C.
aria invecinata cordonului este rosie D.
aria invecinata cordonului este edematoasa E.
(pag. 1550)
M2221176. Conditii asociate cu un risc crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase:
staza A.
sarcina B.
anticorpii antifosfolipidici C.
Rezidentiat 2004 848 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
leziunea vasculara D.
neoplasm pancreatic E.
(pag. 1549)
M2221177. Conditiile pentru care prevenirea embolismului pulmonar este cel mai important obiectiv al
tratamentului pacientilor cu tromboza venoasa profunda sunt:
trombul poate fi liber A.
trombul poate fi putin aderent la peretele vascular B.
trombul poate fi fixat de peretele vascular C.
trombul poate fi lizat D.
trombul poate fi flotant in torentul circulator E.
(pag. 1549)
M2221178. Caracteristicile raspunsului inflamator al peretelui vascular in tromboflebita sunt:
pot fi minime A.
se caracterizeaza prin infiltrare cu granulocite B.
aparitia edemului peretelui vascular C.
formarea de fibrina D.
depunerea de hematii intre fibrele de fibrina E.
(pag. 1549)
M2221179. Cordonul din tromboflebita superficiala poate fi:
cianotic A.
rosiatic B.
cald C.
sensibil D.
rece E.
(pag. 1550)
M2221180. Care din urmatoarele conditii nu le intalnim ca factori de risc curent pentru tromboza
venoasa:
sarcina A.
litiaza biliara B.
disfibrinogemia C.
hemofilia D.
boala Behcet E.
(pag. 149)
M2221181. Administrarea intravenos de heparina duce:
la prevenirea sangerarii nazale A.
la prevenirea propagarii trombusului B.
la activarea sistemului litic endogen C.
la prevenirea coagularii intravasculare diseminate D.
la propagarea edemului vascular E.
(pag. 1449)
M2221182. Tromboza venoasa profunda trebuie diferentiata de:
chist popliteal rupt A.
limfedem B.
hematom muscular C.
polimiozita D.
trichineloza E.
Rezidentiat 2004 849 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1449)
M2221183. Conditii asociate cu un risc crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase sunt:
fracturi ale antebratului A.
fracturi ale fibulei B.
fracturi ale coloanei vertebrale C.
fracturi ale pelvisului D.
fracturi tarsiene E.
(pag. 1549)
M2221184. Conditii asociate cu risc crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase sunt:
convalescenta postoperatorie A.
accident vascular cerebral B.
infarc miocardic acut C.
insuficienta cardiaca restrictiva D.
sarcina E.
(pag. 1549)
M2221185. Conditii asociate cu risc crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase sunt:
deficitul de antitrombina II A.
deficitul de proteina M B.
deficitul de proteina C C.
deficitul de proteina S D.
boli musculare E.
(pag. 1549)
M2221186. Conditii asociate cu risc crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase sunt:
graviditatea A.
substitutia estrogenilor B.
cancer de testicule C.
coagularea intravasculara diseminata D.
traumatisme ale calcaneului E.
(pag. 1549)
M2221187. Tratamentul trombozei venoase superficiale:
tratament trombolitic A.
ridicarea membrelor inferioare B.
in principal suportiv C.
repaus la pat D.
comprese reci E.
(pag. 1550)
M2221188. Tratamentul cu trombolitice in tromboza venoasa profunda:
este mai eficient ca tratamenul anticoagulant A.
poate accelerea liza trombului B.
este alcatuit din streptokinaza, urokinaza, activatorul tisular al plasminogenului C.
poate diminua posibilitatea dezvoltarii sindromului postflebitic D.
este contraindicat in tromboza venoasa superficiala E.
(pag. 1550)
M2221189. Tratamentul cu heparina in tromboza venoasa profunda:
trebuie mentinut cel putin 3-5 zile A.
Rezidentiat 2004 850 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
heparinele cu greutate moleculara mica au eficacitate mai mica B.
heparinele cu greutate moleculara mica au eficacitate egala sau mai mare C.
heparinele cu greutate moleculara mica se administreaza o data pe zi D.
heparinele cu greutate moleculara mica se administreaza de doua ori pe zi E.
(pag. 1550)
M2221190. Warfarina in tromboza venoasa profunda:
poate fi administrata din prima zi a tratamentului cu heparina daca aPTT este in limite terapeutice A.
este administrata in timpul primei saptamani de tratament cu heparina B.
tratamentul cu warfarina trebuie suprapus peste cel cu heparina C.
efectul anticoagulant al warfarinei este rapid D.
timpul de protrombina trebuie mentinut la o valoare INR de 20-30 E.
(pag. 1550)
M2221191. Tratamentul cu anticoagulante:
trebuie mentinut 3-6 luni la cei cu tromboze recurente A.
trebuie mentinut 3-6 luni la cei cu tromboza venoasa profunda idiopatica acuta B.
va fi mentinut cel mult 6 saptamani la cei cu tromboza venoasa profunda a gambei C.
durata este nelimitata la cei cu tromboze recurente D.
trebuie mentinut 3-6 luni la cei cu factori de risc permanenti pentru tromboza E.
(pag. 1550)
M2221192. Tromboza venoasa superficiala:
apare la cei cu varice A.
nu apare la cei cu varice B.
determina embolie pulmonara C.
este asociata cu catetere si perfuzii intravenoase D.
se poate dezvolta in asociere cu tromboza venoasa profunda E.
(pag. 1550)
M2221193. Tromboza venoasa superficiala migratorie este:
marker pentru carcinom A.
nu apare la cei cu vasculite B.
apare la cei cu vasculite C.
apare la cei cu trombangeita obliteranta D.
marker pentru colita hemoragica E.
(pag. 1550)
M2221194. In tratamenul trombozei venoase superficiale:
anticoagulantele previn extinderea trombusului catre sistemul venos profund A.
antiinflamatoarele nesteroidiene nu asigura analgezia B.
antiinflamatoarele steroidiene asigura analgezia C.
antiinflamatoarele nesteroidiene pot masca semnele clinice de propagare a trombului D.
se aplica comprese calde E.
(pag. 1550)
M2221195. Profilaxia trombozei venoase profunde:
se face cu doze mari de heparina A.
se face cu 5000 UI cu 2 ore inainte de interventia chirurgicala B.
se face cu warfarina si compresie pneumatica externa C.
se face cu cu cate 5000 UI la fiecare 8-12 ore posoperator D.
trebuie avuta in vedere in situatiile clinice in care riscul dezvoltarii trombozei e mare E.
Rezidentiat 2004 851 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1550)
M2221196. Tromboza venoasa:
poate aparea la mai mult de 20% din pacientii care au suferit interventii chirurgicale ortopedice A.
apare la 10-40% din cei care au suferit interventii chirurgicale abdominale sau toracice B.
10-20% din pacientii cu tromboza dezvolta cancer evident clinic C.
riscul este crescut dupa traumatisme D.
imobilizarea este o cauza minora E.
(pag. 1548)
M2221197. Venulita apare in:
boala Behcet A.
boala Fanconi B.
trombangeita obliteranta C.
teleangiectazia D.
homocisteinuria E.
(pag. 1549)
M2221198. In tromboza venoasa profunda heparina se administreaza:
bolus initial de 7500-10000 UI A.
perfuzie continua cu 5000 UI/h B.
bolus initila de 5000 UI C.
bolus de 100000-150000 UI D.
perfuzie continua cu 1000-1500 UI/h E.
(pag. 1549)
M2221199. Examenul clinic in tromboza venoasa profunda poate evidentia:
sensibilitatea fetei posterioare a gambei A.
turgescenta scazuta a tesuturilor B.
edem masiv C.
cordon venos D.
edem moderat E.
(pag. 1549)
M2221200. Testele neinvazive pentru diagnosticul trombozei venoase sunt:
ultrasonografia venoasa dubla A.
rezonanta magnetica nucleara B.
ecografia Doppler C.
pletismografia D.
venografia E.
(pag. 1549)
M2221201. Tromboza venoasa trebuie sa fie diferentiata de:
ruptura musculara A.
traumatismul muscular B.
hematomul muscular C.
limfedem D.
adenoapatie E.
(pag. 1549)
M2221202. Durerea la nivelul membrului inferior poate fi determinata de:
artrite A.
Rezidentiat 2004 852 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
compresia nervilor B.
distensia musculara C.
fracturi D.
boli ocluzive arteriale E.
(pag. 1549)
M2221203. Incidenta trombozei venoase este crescuta in:
deficitul de antitrombina I A.
sarcina B.
surplus de proteina C C.
deficit de proteina C D.
boli mieloproliferative E.
(pag. 1549)
M2321204. Cele mai importante consecinte ale trombozei venoase profunde sint:
ulcerul trofic A.
sindromul postrombotic B.
embolia pulmonara C.
sindromul de insuficienta venoasa cronica D.
tromboza extensiva E.
(pag. 1549)
M2321205. Tromboza profunda a venelor iliace,femurale sau poplitee este sugerata de
tegumente reci,palide A.
edem B.
eritem unilateral al piciorului C.
cresterea temperaturii cutanate D.
sensibilitate prezenta de-a lungul traiectului venei afectate E.
(pag. 1549)
M2321206. Pentru diagnosticul trombozei venoase profunde ultrasonografia venoasa dubla descopera
prezenta trombusului prin
masurararea fluxului venos si a velocitatii A.
vizualizare directa B.
cresterea diametrului venei C.
deductie daca vena nu colabeaza dupa manevre compresive D.
masurararea velocitatii fluxului deasupra trombozei E.
(pag. 1549)
M2321207. Dintre conditiile asociate cu risc crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase este si
venulita ce inseamna
trombangeita obliteranta A.
hemoglobinuria B.
boala Behcet C.
homocisteinuria D.
boala Raynaud E.
(pag. 1549)
M2321208. Rezonanta magnetica nucleara este folosita cind se suspecteaza
tromboza bilaterala de vena femurala comuna A.
tromboza de vene pelvine B.
tromboza de vene gambiere C.
Rezidentiat 2004 853 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
tromboza de vena cava inferioara D.
tromboza de vena cava superioara E.
(pag. 1549)
M2321209. Tratamentul anticoagulant cu warfarina va fi continuat per os
3-6 luni la pacientii cu tromboza profunda idiopatica A.
1 luna la pacientii cu tromboza profunda idiopatica B.
1 an la toti pacientii C.
6 saptamani la cei cu tromboza venoasa de gamba D.
3 saptamani E.
(pag. 1550)
M2321210. Durata tratamentului cu warfarina este nelimitata in
tromboza venoasa profunda recurenta A.
tromboza iliofemurala unilaterala B.
etiologia maligna a trombozei C.
hipercoagulabilitate D.
tromboza venelor gambei E.
(pag. 1550)
M2321211. Tratamentul trombolitic poate determina
liza trombului A.
stoparea extinderii cheagului B.
cicatrizarea endovenei C.
diminuarea sindromului posttrombotic D.
conservarea valvelor venoase E.
(pag. 1550)
M2321212. Tromboza venoasa superficiala
nu determina embolie pulmonara A.
determina insuficienta ostiala de safena interna si externa B.
determina embolie pulmonara C.
se poate dezvolta in asociere cu tromboza venoasa profunda D.
este asociata cu catetere si perfuzii intravenoase E.
(pag. 1550)
M2521213. Tratamentul trombozelor venoase profunde ºi superficiale include
Heparina A.
Warfarina B.
activator tisular al plasminogenului C.
antiagregante plachetare D.
comprese calde E.
(pag. 1550)
M2521214. Care dintre substanþele de mai jos sunt incluse in grupul farmacologic al tromboliticelor
Urokinaza A.
fosfolipaza A2 B.
activatorul tisular al plasminogenului C.
antitrombina III D.
factorul de contact E.
(pag. 1550)
Rezidentiat 2004 854 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2521215. Riscul crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase este generat de venulita in
urmatoarele situaþii:
Sarcina A.
utilizarea estrogenilor B.
boala Behcet C.
Homocisteinurie D.
macroglobulinemia Waldenstrom E.
(pag. 1549)
M2521216. Bolile care produc hipercoagulabilitate sistemica ºi risc de tromboza venoasa sunt:
trombangeita obliteranta A.
rezistenþa la proteina C activata B.
sindromul antifosfolipidic C.
coagularea intravasculara diseminata D.
neoplasmul pancreatic E.
(pag. 1549)
M2521217. Heparinele cu greutate moleculara mica au:
40-60 de daltoni A.
400-600 de daltoni B.
4000-6000 de daltoni C.
40000-60000 de daltoni D.
400000-600000 de daltoni E.
(pag. 1550)
M2521218. Tromboza profunda a venelor iliace, femurale sau poplitee este sugerata de:
Febra A.
Edem B.
Creºterea temperaturii cutanate C.
Durere D.
Parestezii E.
(pag. 1549)
M2521219. Alegeþi factorii de risc pentru tromboza venoasa
Neoplasmul testicular A.
Tromboza venoasa profunda precedenta B.
Compresia pneumatica externa C.
Leptospiroza D.
Lupusul eritematos sistemic E.
(pag. 1549)
M2521220. In tromboza venoasa, in cazul contraindicaþiei anticoagulantelor, prevenirea emboliei
pulmonare se realizeaza prin:
Trombolitice A.
Intreruperea mecanica a fluxului sanguin catre vena cava inferioara B.
Sunt portocav C.
Repaus la pat D.
Inserþia percutana a unui filtru in vena cava inferioara. E.
(pag. 1549)
M2521221. La femei, riscul trombozei venoase este crescut:
la menopauza A.
Rezidentiat 2004 855 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
in prima luna postpartum B.
in primul trimestru al sarcinii C.
in caz de lupus eritematos sistemic D.
Preovulator E.
(pag. 1550)
M2521222. Tromboza venoasa superficiala migratorie are urmatoarele particularitaþi:
apare la varstnici A.
nu determina embolie pulmonara B.
se poate asocia vasculitelor C.
apare asociat cateterelor D.
semnul capital este paloarea E.
(pag. 1550)
M2521223. Trombozele venoase profunde se pot diagnostica prin:
Arteriografie A.
Venografie B.
Rezonanþa magnetica nucleara C.
Ultrasonografie venoasa dubla D.
Tomografie cu emisie de pozitroni E.
(pag. 1550)
M2521224. Rezonanþa magnetica nucleara este utila pentru diagnosticul:
Coagularii intravasculare diseminate A.
Trombangeitei obliterante B.
Tromboflebitei superficiale migratorii C.
Trombozei venei cave superioare D.
Trombozei venei cave inferioare E.
(pag. 1550)
M2521225. Tromboza venoasa superficiala poate apare:
La pacientii cu catetere A.
La diabetici B.
La hemofilici C.
La pacientii cu carcinoame D.
La bolnavii cu trombangeita obliteranta E.
(pag. 1550)
M2521226. Factorii care predispun la tromboza venoasa sunt reprezentati de:
Staza A.
Hipercolesterolemie B.
Hipocoagulabilitate C.
Leziunea vasculara D.
Hipoprotrombinemie E.
(pag. 1548)
M2521227. In phlegmasia alba dolens apar, pe langa semnele trombozei venoase urmatoarele elemente
definitorii:
Febra A.
Flictenele B.
Paloarea C.
Adenopatia D.
Rezidentiat 2004 856 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Edemul E.
(pag. 1549)
M2521228. In tromboza venoasa, trombusul este alcatuit initial din:
Hematii A.
Plachete B.
Granulocite C.
Fibrina D.
Colesterol E.
(pag. 1548)
M2521229. Venulita joaca un rol important in producerea trombozei venoase in urmatoarele cazuri:
Infarct miocardic A.
Boala Behcet B.
Administrare de estrogeni C.
Homocisteinurie D.
Sindrom nefrotic E.
(pag. 1549)
M2521230. In tratamentul trombozelor venoase heparinele cu greutate moleculara mica au urmatoarele
caracteristici:
Se pot administra in perfuzie continua cu 1000 ui/ora A.
Au incidenta mai mica a trombopeniei B.
Se pot administra o data sau de doua ori pe zi C.
Eficienta lor este maxima la un INR cuprins intre 2 si 3 D.
Au o incidenta a hemoragiei egala sau mai mica decat heparina conventionala E.
(pag. 1550)
M2521231. Pentru diagnosticul trombozei venoase profunde se utilizeaza:
Tehnici pletismografice A.
Rezonanta magnetica nucleara B.
Scintigrafia C.
Ultrasonografia Doppler D.
Termografia cutanata E.
(pag. 1549)
M2521232. In tratamentul cu heparina administrat in trombozele venoase profunde este necesara
urmarirea urmatoarelor date de laborator:
Timpul de protrombina A.
Numarul trombocitelor B.
Timpul de tromboplastina activata partial (aPTT) C.
Proteina C reactiva D.
Dozarea proteinelor C si S E.
(pag. 1549)
M2521233. Caracteristicile clasice ale trombozei venoase superficiale includ:
Sunt cauza de accident vascular embolic prin foramen ovale patent A.
Nu determina embolii pulmonare B.
Se caracterizeaza printr-un cordon rosiatic, cald si sensibil C.
Mijloacele de tratament includ masajul si aplicarea de gheata D.
Pot apare la cei cu varice E.
(pag. 1550)
Rezidentiat 2004 857 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2621234. Incidenta trombozei venoase profunda este crescuta in:
Trombastenie A.
Insuficienta cardiaca congestiva B.
Hiperhomocisteinemie cu homocistinurie C.
Trombocitopenii D.
Traumatisme E.
(pag. 1549)
M2621235. Referitor la echografia doppler venos sunt adevarate:
In caz de tromboza vena colabeaza la compresia cu transductorul A.
Masoara viteza fluxului sanguin din vene B.
Este mai utila in trombozele proximale C.
Trombul nu se vizualizeaza direct D.
Sensibiltatea este mai scazuta in caz de tromboza la nivelul gambei E.
(pag. 1549)
M2621236. Tromboza venoasa profunda trebuie diferentiata de:
Sindrom de furt arterial A.
Ruptura musculara B.
Limfedem C.
Chist popliteal rupt D.
Hematom intramuscular E.
(pag. 1549)
M2621237. Conditii asociate pentru un risc crescut de tromboza venoasa profunda sunt:
Diateze hemoragice A.
Neoplasme pancreatice B.
Imobilizarea prelungita C.
Procedee ortopedice D.
Deficit de proteina C reactiva (PCR-reactant de faza acuta) E.
(pag. 1549)
M2621238. Referitor la tratamentul trombozelor venoase profunde sunt adevarate:
Anticoagulantele lizeaza trombul A.
Anticoagularea este obligatorie B.
Ritmul perfuziei cu heparina va fi ajustat conform indicelui de protrombina C.
Tratamentul cu heparina poate determina trombocitoze secundare D.
Warfarina se va administra paralel cu heparina E.
(pag. 1550)
M2621239. Referitor la terapia anticoagulanta nu sunt adevarate:
Este contraindicata in cazul diatezelor hemoragice A.
Warfarinele se pot initia fara administrare prealabila de heparina B.
INR-ul intre 2-3 denota o anticoagulare ineficienta cu warfarina C.
APTT-ul este un test fidel pentru urmarirea terapiei cu heparina conventionala D.
Heparinele cu greutate moleculara joasa nu sunt eficiente in terapia trombozelor venoase profune E.
(pag. 1550)
M2621240. Referitor la tratamentul trombolitic al trombozei venoase profunde sunt adevarate:
Se pot utiliza streptokinaza sau urokinaza A.
Nu exista dovezi ca sunt mai eficiente ca anticoagulantele in prevenirea emboliilor pulmonare B.
Monitorizarea se face prin determinarea INR-ului C.
Rezidentiat 2004 858 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Actioneaza prin liza trombului D.
Activatorul tisular al plasminogenului este contraindicat E.
(pag. 1550)
M2621241. Referitor la profilaxia tromembolismului sunt adevarate:
Heparina cu greutate moleculara mica nu se utilizeaza A.
Sunt utilizate doze mici de heparina B.
Trebuie aplicata in situatiile cu risc crescut de tromboza C.
Se poate utiliza si warfarina D.
Compresia pneumatica externa este deasemenea eficienta E.
(pag. 1550)
M2621242. Referitor la tromboza venoasa superficiala migratorie nu sunt adevarate
Poate sa apara in vasculite A.
Frecvent embolizeaza B.
Poate sa fie marker pentru carcinom C.
Necesita terapie anticoagulanta D.
Au indicatie de interventie chirurgicala pe vena E.
(pag. 1550)
M2621243. Incidenta trombozei venoase profunde este crescuta in:
Insuficienta aortica A.
Trombastenia B.
Traumatisme C.
Mutatia Layden al factorului V D.
Trombocitopenii E.
(pag. 1549)
M2621244. Tromboza venoasa profunda trebuie diferentiata de:
Ruptura musculara A.
Ruptura chist Baker B.
Hemangiom cavernos C.
Sindrom de furt arterial D.
Limfedem E.
(pag. 1549)
M2621245. Referitor la terapia anticoagulanta sunt adevarate
INR intre 2-3 inseamna o anticoagulare eficienta cu warfarina A.
Warfarinele nu se pot initia fara administrare prealabila de heparina B.
APTT.ul este un test fidel pentru urmarirea terapiei cu heparine de greutate moleculara mica C.
Heparinele cu greutate moleculara mica nu sunt eficiente in terapia trombozelor venoase profunde D.
Este contraindicata in diateze hemoragice E.
(pag. . 1550)
M2621246. Conditii asociate cu un risc crescut de tromboza venoasa profunda sunt:
Neoplasme A.
Deficit de proteina C reactiva (reactant de faza acuta) B.
Procedee ortopedice C.
Innotul D.
Interventii chirurgicale in micul bazin E.
(pag. 1549)
Rezidentiat 2004 859 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2621247. Referitor la echografia-Doppler venos sunt adevarate
In caz de tromboza venoasa vena nu colabeaza la compresia cu transductorul A.
Trombul se vizualizeaza direct B.
Este mai putin utila in trombozele venoase proximale C.
Nu poate masura viteza fluxului sanguin D.
Este foarte utila in disagnostic diferential E.
(pag. 1549)
M2721248. Factorul V Leiden
apare prin substitutia arginina glutamina in pozitia 506 a moleculei factorului V A.
este cea mai frecventa predispozitie ereditara la hipercoagulare B.
induce rezistenta la actiunea proteinei C activate C.
asociaza evolutie grava a episoadelor de tromboza venoasa D.
asociaza risc crescut de embolie pulmonara E.
(pag. 1620)
M2721249. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tromboembolismul pulmonar masiv
Evolueaza cu dispnee, sincopa, hipotensiune arteriala A.
Radiografia toracica este importanta pentru diagnostic prin evidentierea infarctului pulmonar B.
Titrul D- dimeri coreleaza cu marimea emboliei pulmonare C.
Tratamnetul de electie este heparinoterapia D.
Beneficiul terapeutic este dat de tromboliza sau embolectomie E.
(pag. 1620,1621)
M2721250. Heparinoterapia in embolismul pulmonar se face
prin bolus iv de 5000-10000 U, urmat de perfuzie endovenoasa continua 1000-1500 U/ora A.
dupa ce a fost exclus riscul de sangerare majora B.
cu aprecierea unei bune eficiente anticoagulante prin APTT C.
cu durata de minimum trei saptamani D.
cu risc de trombocitopenie imuna ce se va supraveghea prin determinarea numarului de trombocite E.
(pag. 1622)
M2721251. Urmatoarele sunt adevarate privind tratamentul cu warfarina in tromboembolism:
este antagonist al vitaminei K ce previne activarea factorilor cogularii II, VII, IX, X A.
eficenta anticoagulanta se realizaeaza dupa 5 zile de la introducerea warfarinei B.
creste concomitent nivelul proteina C si S C.
eficientei terapiei se monitorizeaza cu timp de protrombina raportat ca INR, pentru valori ale INR de
aproximativ 3
D.
durata anticoagularii pentru episodul de tromboembolism pulmonar este de 1 an E.
(pag. 1623)
M2721252. Urmatoarele modificari ECG pot fi intalnite in tromboembolismul pulmonar
tahicardie sinusala A.
unda S in DI, DII, DIII, aVF, V3 B.
unda S in DI, unda Q si T negativ in V3 C.
ax QRS la peste 90 grade D.
ax QRS la minus 30 grade E.
(pag. 1621)
M2721253. Ecocardigrafia in tromboembolismul pulmonar este o metoda utila in:
diagnosticul emboliei pulmonare indiferen de marimea acesteia A.
evidentierea disfunctiei de ventricul drept din emboliile pulmonare masive si submasive B.
Rezidentiat 2004 860 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
aprecierea prognosticului C.
alegerea strategiei terapeutice D.
diferentierea de alte cauze cardiace ce pot genera insuficienta cardiaca dreapta E.
(pag. 1621)
M2821254. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tratamentul trombozei venoase
profunde (TVP)
in TVP proximala tratamentul se face cel mult 3 saptamani A.
in TVP idiopatica acuta tratamentul se face 3-6 luni B.
warfarina poate fi asociata heparinei inca din prima zi de tratament C.
durata tratamentului anticoagulant este nelimitata in TVP recurenta asociata bolilor maligne D.
tromboliticele administrate precoce pot diminua incidenta sindromului postflebitic in TVP E.
(pag. 1550)
M2821255. In care din urmatoarele situatii tromboza venoasa profunda se asociaza mai frecvent:
infarct miocardic acut A.
ulcer duodenal B.
neoplasm pulmonar C.
chirurgia soldului D.
tratament estrogenic E.
(pag. 1550)
M2821256. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul trombozei venoase profunde
(TVP) a membrului inferior:
tratamentul anticoagulant in TVP proximala este indicat A.
in TVP a gambei fie se administreaza tratament anticoagulant, fie se monitorizeaza neinvaziv, repetitiv,
progresia proximala a bolii
B.
majoritatea TVP a gambei se extind proximal C.
dispozitivele de compresie pneumatica sunt o alternativa de tratament cand anticoagulantele sunt
contraindicate
D.
la pacientii cu diateze hemoragice si TVP proximala se poate face insertia percutana de filtru in vena cava
inferioara
E.
(pag. 1550)
Rezidentiat 2004 861 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Tema nr. 22
Anemii (generalitati, anemia feripriva, megaloblastica, hemolitice autoimune)
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
M1122001. Oglindeste echilibrul dintre aportul de fier alimentar si pierderile de fier:
Concentratia transferinei in ser A.
Fierul hemoglobinic B.
Fierul din depozitele reticuloendoteliale C.
Nivelul eritropoietinei in ser D.
Fierul mioglobinic si din enzime E.
(pag. 700)
M1122002. Oglindeste echilibrul dintre aportul de fier alimentar si pierderile de fier:
Concentratia transferinei in ser A.
Fierul hemoglobinic B.
Fierul din depozitele reticuloendoteliale C.
Nivelul eritropoietinei in ser D.
Fierul mioglobinic si din enzime E.
(pag. 700)
M1122003. La un pacient cu gastrectomie partiala apare: astenie, paloare si se constata hematologic:
Hemoglobina 8,5 g%, Volumul eritrocitar mediu: 75 microni cubi, Capacitate totala de legare a fierului:
420 micrograme/dl, Feritina serica: 12 micrograme/dl, Saturatia procentuala a transferinei:15%,
Cobalaminemia: 220 pg/ml, Acidul folic seric:7 ng/ml, Haptoglobina serica: 0,98 g/l, Nr. leucocite:
5300/mm cub, Nr. trombocite: 400000/mm cub. Diagnosticul cel mai probabil este:
Anemie pernicioasa A.
Anemie inflamatorie B.
Anemie hemolitica C.
Anemie feripriva D.
Anemie prin deficit de folat E.
(pag. 702,703)
M1122004. Sunt afirmatii adevarate privind anemia pernicioasa, cu exceptia:
Asocierea cu alte boli imunologice are o incidenta crescuta A.
Apare la cei cu atrofie gastrica cu localizare antrala B.
Cancerul gastric este de doua ori mai frecvent la cei cu aceasta anemie C.
Deficitul de fier, asociat, reduce intensitatea macrocitozei D.
Terapia cu ciancobalamina nu corecteaza totdeauna si complet manifestarile neurologice E.
(pag. 718)
M1122005. Deosebeste hematologic deficitul de cobalamina de cel al acidului folic:
Volumul eritrocitar mediu A.
Hipercelularitatea maduvei osoase B.
Nivelul seric al homocisteinei C.
Nivelul seric al acidului metilmalonic D.
Neutrofilele cu nucleu hipersegmentat E.
Rezidentiat 2004 862 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 720)
M1122006. Nu este o afirmatie adevarata privind anemia hemolitica secundara medicamentelor:
Tratamentul cu alfa metildopa poate induce formarea de anticorpi anti-Rh A.
Chinidina induce anticorpi fixatori de complement B.
in hemoliza indusa de alfa metildopa hematiile sunt invelite de Ig G si C3 C.
in hemoliza indusa de penicilina poate apare sferocitoza si distructia splenica D.
Ambele teste Coombs, direct si indirect, sunt pozitive in hemoliza generata de alfa metildopa E.
(pag. 728, 729, 730)
M1122007. O bolnava in varsta de 43 ani cu poliartrita reumatoida in tratament cronic cu metotrexat si
AINS, prezinta paloare, disfagie si urmatoarele modificari hematologice: Hemoglobina: 7,4 g%,
Sideremie: 25 micrograme%, Capacitatea totala de legare a fierului: 420 micrograme/dl, Feritina serica:
12 micrograme%, Rezerve medulare de fier: 0, Saturatia transferinei: 8%, Volumul eritrocitar mediu: 73
microni cubi, Hipocromie eritrocitara, Nr. leucocite: 6450/mm cub, Nr. trombocite: 385000/mm cub.
Diagnosticul cel mai probabil este:
Anemie pernicioasa A.
Anemie inflamatorie B.
Talasemie C.
Anemie feripriva D.
Anemie megaloblastica prin deficit de folat E.
(pag. 702, 703, 715, 719, 720)
M1222008. Absorbtia fierului are loc in:
colon descendent A.
stomac B.
intestin subtire proximal C.
colon transvers D.
colon ascendent E.
(pag. 699)
M1222009. Absorbtia fierului are loc in:
colon descendent A.
stomac B.
intestin subtire proximal C.
colon transvers D.
colon ascendent E.
(pag. 699)
M1222010. Depozitele de fier din celulele sistemului reticuloendotelial pot fi estimate cu ajutorul:
coloratiei cu albastru de Prusia A.
albastru de metil B.
Ziehl-Nielsen C.
rosu bengal D.
acetona E.
(pag. 701)
M1222011. Tratamentul cu sulfat feros la adult se face minim:
1 an A.
1 luna B.
6 saptamani C.
6 luni D.
10 zile E.
Rezidentiat 2004 863 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 703)
M1222012. Aparitia de eritrocite 'cu tepi" (echinocite) se intalneste in:
boli endocrine A.
purpura trombotica trombocitopenica B.
bolile inflamatorii acute C.
bolile inflamatorii cronice D.
bolile hepatice E.
(pag. 705)
M1222013. Anemia megaloblastica se datoreaza lipsei:
vitaminei B6 A.
vitaminei PP B.
vitaminei B12 C.
vitaminei B1 D.
vitaminei A E.
(pag. 714)
M1222014. Sindromul Imerslund este:
malabsorbtia selectiva a cobalaminei A.
deficitul de transcobalamina B.
absenta congenitala a factorului intrinsec C.
leucemie acuta nonlimfocitara D.
anomalia functionala a factorului intrinsec E.
(pag. 715,718)
M1322015. Termenul de 'eritropoieza ineficienta ' se refera la:
-distructia eritrocitelor in sangele periferic A.
-sechestratie splenica crescuta a eritrocitelor B.
-maduva hipercelulara cu maturatie redusa a eritrocitelor C.
-prezenta hemoragiilor oculte D.
-prezenta anemiei hemolitice cronice autoimune E.
(pag. 714)
M1322016. Termenul de 'eritropoieza ineficienta ' se refera la:
-distructia eritrocitelor in sangele periferic A.
-sechestratie splenica crescuta a eritrocitelor B.
-maduva hipercelulara cu maturatie redusa a eritrocitelor C.
-prezenta hemoragiilor oculte D.
-prezenta anemiei hemolitice cronice autoimune E.
(pag. 714)
M1322017. Absorbtia vitaminei B12 in organism se efectueaza la nivelul:
-mucoasei gastrice A.
-duodenului B.
-jejunului proximal C.
-ileonului terminal D.
-colonului E.
(pag. 715)
M1322018. In anemia feripriva sunt corecte urmatoarele afirmatii:
-depozitele de fier in maduva hematopoietica sunt crescute A.
Rezidentiat 2004 864 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
-creste nivelul recpetorului pentru transferina B.
apar sideroblasti 'in inel' in maduva hematopoietica C.
-creste niverlul vitaminei B12 in ser D.
-creste nivelul fierului seric E.
(pag. 702)
M1322019. Cresterea numarului de reticulocite (in valoare absoluta) in anemia feripriva aflata sub
tratament se produce la:
-doua luni de la inceputul tratamentului A.
-o luna de la inceputul tratamentului B.
-doua saptamani de la inceputul tratamentului C.
-10 zile de la inceputul tratamentului D.
3-4 zile de la inceputul tratamentului E.
(pag. 703)
M1422020. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru anemia pernicioasa:
Cea mai frecventa cauza a deficitului de cobalamina in climatele temperate A.
Apare post gastrectomie B.
Manifestari neurologice minime C.
Se insoteste de mieloza eritremica D.
Caracteristica copiilor si adolescentilor E.
(pag. 717/vol.I.)
M1422021. Care din urmatoarele grupe de medicamente pot determina anemie megaloblastica:
Antagonisti ai folatului A.
Anticorpii monoclonali B.
Antiplachetare C.
Antiaritmicele D.
nhibitorii tirozin kinazei E.
(pag. 719vol.I.)
M1422022. In deficitul de cobalamina, tratamentul cu vit.B12 se face astfel:
1000µg/zi B12 timp de 1 luna, intramuscular A.
1000µg/zi B12 intramuscular/zi asociat cu 6mg acid folic/zi timp de 1 luna B.
50µg/zi B12 /saptamana timp de 1 an C.
1000µg/zi B12 /luna intramuscular timp de 1 an D.
Se incepe cu 100µg/zi B12 /zi intramuscular timp de 1 saptamana E.
(pag. 720/vol.I.)
M1422023. Obisnuit tipul de folat necesita urmatoarea terapie de substitutie:
Acid folic 5 pana la 10mg/zi oral A.
Acid folic 5mg/zi si vitamina B12 1000µg intra muscular/saptamana B.
Acid folic 5mg o data pe saptamana intra venos C.
Acid folic 5mg/luna oral toata viata D.
Acid folic 1mg/zi pe cale orala E.
(pag. 721/vol.I.)
M1422024. Incidenta anemiei pernicioase este crescuta la pacientii cu alte afectiuni de natura imuna ca:
Fasceita eozinofilica A.
Anemie aplastica B.
Boala Graves C.
Purpura trombocitopenica imuna D.
Rezidentiat 2004 865 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Anemie hemolitica imuna E.
(pag. 717/vol.I.)
M1422025. Anemia imunohemolitica cu anticorpi la cald este indusa de:
Anticorpii IgG A.
Azatioprina B.
Mycoplasma C.
Mononucleoza infectioasa D.
Splenectomie E.
(pag. 728/vol.I.)
M1422026. Singura manifestare in anemia imunohemolitica cu anticorpi la cald, in formele blande este:
Hemoglobinuria paroxistica la rece A.
Prezenta aglutininelor la rece B.
Prezenta schizocitelor peste 50% C.
Sindromul hemolitic uremic D.
Test Coombs direct pozitiv E.
(pag. 728/vol.I.)
M1522027. Cresterea numarului de reticulocite dupa tratamentul cu fier in anemia feripriva atinge un
maxim in urmatoarele intervale de la inceperea tratamentului:
2 zile A.
10 zile B.
20 zile C.
30 zile D.
60 zile E.
(pag. 703)
M1522028. Depozitele de fier din celulele sistemului reticuloendotelial se estimeaza prin:
Capacitatea totala de legare a fierului de catre transferina A.
Nivelul feritinei serice B.
Coloratia cu albastru de Prusia a frotiurilor de maduva osoasa C.
Nivelul protoporfirinei eritrocitare D.
Dozarea receptorului pentru transferina serica E.
(pag. 700, 701)
M1522029. Saturatia procentuala a transferinei este in mod normal:
5-10% A.
10-20% B.
30-50% C.
60-80% D.
80-85% E.
(pag. 700)
M1522030. O modificare foarte sugestiva in anemiile megaloblastice este:
Maduva bogata in fier A.
Prezenta sideroblastilor inelari B.
Cresterea bilirubinei neconjugate C.
Prezenta punctatiilor bazofile D.
Prezenta neutrofilelor hipersegmentate E.
(pag. 720)
Rezidentiat 2004 866 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1522031. In anemia megaloblastica prin deficit de acid folic este caracteristica:
Cresterea homocisteinei in ser A.
Scaderea transcobalaminei II serice B.
Cresterea numarului receptorilor R gastrici C.
Cresterea acidului metilmalonic in ser D.
Cresterea izoenzimei 1 a lactic-dehidrogenazei in plasma E.
(pag. 715, 720)
M1622032. Fierul necesar eritropoiezei provine in cea mai mare parte din:
din fierul alimentar absorbit in ileon A.
suplimentarea alimentatiei cu oligolemente B.
vitamine luate in perioada anotimpului rece C.
reciclarea fierului din eritrocitele imbatrinite, in sistemul reticulo-endotelial D.
fierul absorbit in duoden E.
(pag. 699)
M1622033. Dieta zilnica a unei femei contine:
1 g fier A.
2 g fier B.
10-20 µg fier C.
10-15 mg fier D.
10-20 g fier E.
(pag. 699)
M1622034. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul unei anemii hemolitice autoimune cu anticorpi
la cald:
este mai frecventa la barbati A.
hemoliza este intravasculara B.
anticorpii actioneaza optim la 28° C C.
testul Coombs este constant pozitiv pentru complement D.
corticoterapia si splenectomia sunt in general eficiente E.
(pag. 729)
M1622035. In anemia hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald antigenele proteice eritrocitare
reactioneaza de obicei cu anticorpi de tip:
IgA A.
IgG B.
IgM C.
IgD D.
IgE E.
(pag. 728)
M1622036. Absorbtia vitaminei B 12 se realizeaza:
la nivelul stomacului dupa legarea de factorul intrinsec A.
la nivelul duodenului B.
la nivelul duodenului prin competitie cu fierul ionic C.
in jumatatea distala a ileonului D.
in pima portiune a jejunului E.
(pag. 715)
M1622037. Urmatoarele pot fi cauza de deficit de vitamina B 12, cu EXCEPTIA:
gastrectomie A.
Rezidentiat 2004 867 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
rezectii intestinale B.
absenta congenitala a factorului intrinsec C.
necesar crescut D.
boli granulomatoase E.
(pag. 715)
M2322038. Pentru a reconstitui depozitele de fier din sistemul reticuloedotelial la un pacient cu anemie
feripriva este nevoie de o suplimetare de fier de minim:
3 luni A.
4 luni B.
6 luni C.
2 luni D.
2 saptamani E.
(pag. 703)
M2322039. Reticulocitoza maxima in cursul tratamentului cu vit.B12 in aemia megaloblastica apare
dupa:
10 zile A.
2 zile B.
14 zile C.
5 zile D.
7zile E.
(pag. 720)
M2322040. Complexul cobalamina-factor intrinsec se absoarbe la nivelul:
stomacului A.
ileonului distal B.
duodenului C.
ileonului proximal D.
jejunului E.
(pag. 715)
M2322041. Capacitatea de efort fizic este redusa marcat intr-o anemie cronica cand hemoglobina
scade sub:
11-12 g% A.
7-8 g% B.
9-10 g% C.
10-11g% D.
8-9 g% E.
(pag. 367)
M2322042. Anemiile hipoproliferative nu pot fi generate de:
lezarea maduvei A.
deficit de fier B.
inflamatie cronica C.
afectiune renala D.
defect al membranei eritrocitare E.
(pag. 371)
M2522043. Monocitoza este o trasatura dominanta a sindromului mielodisplazic in:
anemia refractara A.
anemia refractara cu sideroblasti inelari B.
leucemia mielomonocitara cronica C.
Rezidentiat 2004 868 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
mielodisplazia hipocelulara D.
anemia refractara cu exces de blasti E.
(pag. 742)
M2522044. Procentul sideroblastilor inelari in anemia refractara cu exces de blasti in transformare este:
variabil A.
20-30% B.
sub 5% C.
sub 15% D.
sub 1% E.
(pag. 742)
M2522045. Corpii Auer pot fi identificati la sindroamele mielodisplazice in:
leucemia mielomonocitara cronica A.
anemia refractara B.
anemia refractara cu exces de blasti in transformare C.
anemia aplastica D.
anemia refractara cu sideroblasti inelari E.
(pag. 742)
M2522046. Caracteristica esentiala a sindroamelor mielodisplazice este:
hematopoieza exacerata A.
pancitopenia B.
hematopoieza ineficienta C.
trombocitopenia D.
anemia aplastica E.
(pag. 741)
M2522047. Cel mai mare procent de blasti medulari in sindroamele mielodisplazice se constata in:
anemia refractara cu exces de blasti A.
leucemia mielomonocitara cronica B.
anemia refractara cu sideroblasti inelari C.
anemia refractara cu exces de blasti in transformare D.
anemia refractara E.
(pag. 742)
M2522048. Asocierea specifica diagnosticului de sindrom mielodisplazic este:
anomalii cromozomiale si pancitopenie A.
pancitopenie si reticulocite scazute B.
anomalii morfologice medulare si periferice C.
dismielopoieza si monocitoza D.
anomalii morfologice sanguine, medulare si clonale E.
(pag. 742)
M2522049. Intr-o anemie hemolitica cu hemoliza semnificativa clinic, dozele inþiale de prednison sunt
urmatoarele:
10 mg/zi A.
20 mg/zi B.
10 mg/Kg/zi C.
1 mg/Kg/zi D.
20 mg/Kg/zi E.
(pag. 729)
Rezidentiat 2004 869 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2522050. Hemoglobinuria paroxistica la rece:
Este o afecþiune frecventa A.
Crizele sunt precipitate de expunerea la frig B.
Crizele sunt insoþite de frisoane, febra, palpitaþii C.
Nu poate fi secundara unei infecþii virale D.
Poate insoþi oreionul ºi rujeola E.
(pag. 730-731)
M2522051. Echilibrul dintre aportul alimentar de fier si pierderi este reflectat de:
Fierul din depozitele reticuloendoteliale A.
Fierul hemoglobinic B.
Transferinemie C.
Nivelul eritropoietinei D.
Fierul din citocromul P450 E.
(pag. 700)
M2522052. Prin ce se diferenþiaza difera deficitul de cobalamina de cel de acid folic:
Volumul eritrocitar mediu A.
Hipercelularitatea maduvei osoase B.
Nivelul seric al homocisteinei ºi al acidului metilmalonic C.
Testul Koller D.
Neutrofilele cu nucleu hipersegmentat E.
(pag. 720)
M2522053. Absorbtia cobalaminei are loc in:
jejun A.
stomac B.
ileon distal C.
colon D.
duoden E.
(pag. 716)
M2522054. Care din urmatoarele anemii este hipoproliferativa:
Anemia feripriva A.
Anemia prin deficit de vitamina B12 B.
Anemii sideroblastice C.
Talasemiile D.
Sferocitoza ereditara E.
(pag. 371, 372)
M2522055. Cresterea numarului de reticulocite dupa tratamentul cu fier in anemia feripriva atinge un
maxim in urmatoarele intervale de la inceperea tratamentului:
2 zile A.
10 zile B.
20 zile C.
30 zile D.
60 zile E.
(pag. 703)
M2522056. Depozitele de fier din celulele sistemului reticuloendotelial se estimeaza prin:
Capacitatea totala de legare a fierului de catre transferina A.
Nivelul feritinei serice B.
Rezidentiat 2004 870 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Coloratia cu albastru de Prusia a frotiurilor de maduva osoasa C.
Nivelul protoporfirinei eritrocitare D.
Dozarea receptorului pentru transferina serica E.
(pag. 700, 701)
M2522057. Saturatia procentuala a transferinei este in mod normal:
5-10% A.
10-20% B.
30-50% C.
60-80% D.
80-85% E.
(pag. 700)
M2522058. O modificare foarte sugestiva in anemiile megaloblastice este:
Maduva bogata in fier A.
Prezenta sideroblastilor inelari B.
Cresterea bilirubinei neconjugate C.
Prezenta punctatiilor bazofile D.
Prezenta neutrofilelor hipersegmentate E.
(pag. 720)
M2522059. O modificare foarte sugestiva in anemiile megaloblastice este:
Maduva bogata in fier A.
Prezenta sideroblastilor inelari B.
Cresterea bilirubinei neconjugate C.
Prezenta punctatiilor bazofile D.
Prezenta neutrofilelor hipersegmentate E.
(pag. 720)
M2522060. In anemia megaloblastica prin deficit de acid folic este caracteristica:
Cresterea homocisteinei in ser A.
Scaderea transcobalaminei II serice B.
Cresterea numarului receptorilor R gastrici C.
Cresterea acidului metilmalonic in ser D.
Cresterea izoenzimei 1 a lactic-dehidrogenazei in plasma E.
(pag. 715, 720)
M2622061. Simptomele si semnele deficitului grav de fier includ urmatoarele, cu exceptia:
Paloare A.
Icter B.
Oboseala C.
Coilonichie D.
Disfagie E.
(pag. 700)
M2622062. Dieta zilnica a unui barbat contine:
1 g fier A.
1,5 g fier B.
1-2 ìg fier C.
15-20 mg fier D.
10-20 g fier E.
(pag. 699)
Rezidentiat 2004 871 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2622063. Care dintre urmatoarele anemii au un mecanism de hemoliza extracorpuscular:
Sferocitoza ereditara A.
Beta-talasemia B.
Deficitul de g-6-pd C.
Eliptocitoza ereditara D.
Hemoliza microangiopatica E.
(pag. 722)
M2622064. Splenectomia este indicata in sferocitoza ereditara deoarece:
Corecteaza defectul eritrocitar A.
Corecteaza anemia prin prelungirea duratei de viata a eritrocitelor B.
Scade numarul de sferocite din sangele periferic C.
Modifica morfologia eritrocitara D.
Scade rata infectiilor E.
(pag. 724)
M2622065. Principala sursa de acid folic din alimentatie este reprezentata de:
Ficat A.
Carne B.
Lactate C.
Fructe si legume D.
Altele E.
(pag. 714)
M2622066. Evaluarea deficitului vitaminic in anemiile megaloblastice se face prin:
Hemograma A.
Test Schilling B.
Determinarea cobalaminei serice si a acidului folic eritrocitar C.
Numararea reticulocitelor D.
Determinarea aciditatii gastrice E.
(pag. 720)
M2622067. Transportatorul fierului in plasma, transferina este:
Un aminoacid A.
O glicoproteina B.
O lipoproteina C.
O gamaglobulina D.
Fractiune a feritinei E.
(pag. 699)
M2622068. Nivelul minim al feritinei serice la care se mai poate vedea fier colorabil in maduva este de:
5 ìg/L A.
10 ìg/L B.
15 ìg/L C.
50 ìg/L D.
500 ìg/L E.
(pag. 701)
M2622069. In timpul digestiei gastrice cobalamina se leaga de:
Factorul intrinsec A.
Sucul gastric B.
Rezidentiat 2004 872 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Celulele paritale gastrice C.
Receptorul R gastric D.
Fier E.
(pag. 715)
M2622070. Haptoglobina mult scazuta sau absenta sugereaza:
Anemie feripriva severa A.
Anemie macrocitara B.
Anemie hemolitica C.
Talasemie D.
Hipotiroidie E.
(pag. 722)
M2622071. In sferocitoza ereditara cauza reducerii duratei de viata a eritrocitelor este:
Deficitul enzimatic A.
Defectul de membrana B.
Sinteza unei hemoglobine anormale C.
Rezistenta scazuta la complement D.
Lipsei vitaminei B12 E.
(pag. 723)
M2822072. Urmatoarele afirmatii referitoare la echilibrul fierului alimentar sunt adevarate, cu exceptia:
fosfatii inhiba absorbtia fierului A.
acidul ascorbic faciliteaza absorbtia fierului B.
fitatii faciliteaza absorbtia fierului C.
fierul anorganic este toxic D.
fierul heminic se absoarbe usor E.
(pag. 699)
M2822073. Absorbtia fierului are loc in
stomac A.
intestin subtire proximal B.
colon ascendent C.
colon transvers D.
colon descendent E.
(pag. 699)
M2822074. Diagnosticul diferential al unei anemii prin deficit de fier se face cu urmatoarele afectiuni,
cu exceptia
Talasemia A.
Anemia din inflamatiile cronice B.
Anemia din intoxicatia saturnina C.
Anemia sideroblastica D.
Anemia megaloblastica E.
(pag. 702)
M2822075. Numarul de reticulocite dupa inceperea tratamentului cu fier atinge un varf la
3 zile A.
5 zile B.
10 zile C.
30 de zile D.
60 de zile E.
Rezidentiat 2004 873 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 703)
M2822076. Pentru a reconstitui depozitele de fier din sistemul reticulo-endotelial la un adult normal
este nevoie de suplimentarea cu fier timp de minimum
3 luni A.
6 luni B.
12 luni C.
3 saptamani D.
6 saptamani E.
(pag. 703)
M2822077. In deficitul de folat datorat malabsorbtieise administreaza tratamentul substitutiv astfel
acid folic pana la 5 mg7zi A.
acid folic 10 mg/zi B.
acid folic 1 mg/zi C.
acid folic 10 mg7saptamana D.
nici un raspuns corect E.
(pag. 721)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
M1122078. Caracterizeaza anemia feripriva moderata:
Sideremia sub 30 micrograme/dl A.
Capacitatea totala de legare a fierului de catre transferina sub 320 micrograme/dl B.
Eritrocite hipocrome C.
Hematii in tinta D.
Microcitoza E.
(pag. 701, 702)
M1122079. Sunt semne ale unei anemii feriprive grave si prelungite:
Coloratia icterica A.
Disfagia B.
Ataxia C.
Coilonichia D.
Hipocromia si microcitoza E.
(pag. 700, 702)
M1122080. Sunt afirmatii adevarate privind deficitul de cobalamina:
Poate apare la copii alimentati la san de mame excusiv vegetariene A.
in zona temperata se asociaza obisnuit cu anemia pernicioasa B.
Antibioticoterapia corecteaza totdeauna deficitul aparut la gastrectomizati C.
Deficitul de cobalamina previne aparitia trombozelor venoase D.
Afectarea neurologica poate apare la cei cu hematocrit si indici eritrocitari normali E.
(pag. 717)
M1122081. Sunt afirmatii adevarate privind tratamentul deficitului de cobalamina:
Obisnuit, ciancobalamina se administreaza intramuscular A.
Revenirea la normal a morfologiei medulare apare la cateva zile de la debutul tratamentului B.
Coexistenta deficitului de folat intarzie sau impiedica aparitia reticulocitozei C.
Hiperkaliemia apare precoce dupa initierea tratamentului D.
Corectarea anemiei megaloblastice cu doze mari de folat exclude deficitul de cobalamina E.
Rezidentiat 2004 874 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 720, 721)
M1122082. O anemie imunohemolitica cu anticorpi la cald se poate intalni in:
Lupus eritematos sistemic A.
Leucemie limfatica cronica B.
Mononucleoza infectioasa C.
Tratamentul cu alfa metildopa D.
Sindromul hemolitic-uremic E.
(pag. 727, 729)
M1122083. Care dintre urmatoarele determinari de laborator sustin diagnosticul depletiei depozitelor
de fier, in absenta anemiei:
Sideremia: 65 micrograme/dl A.
Protoporfirina eritrocitara: 30 micrograme/dl B.
Feritina serica: 18 micrograme/dl C.
Sideroblasti medulari: 45% D.
Saturatia transferinei: 40% E.
(pag. 701)
M1222084. Distributia fierului in organism la barbat se prezinta astfel:
hemoglobina 2500 mg A.
mioglobina 300 mg B.
rezerve (depozite) de fier 300 mg C.
fier din transferina 3 mg D.
hemoglobina 1700 mg E.
(pag. 700)
M1222085. Cauzele lipsei de fier sunt:
menstruatii abundente A.
sarcina B.
dieta bogata in carne C.
cresterea din perioada adolescentei D.
lipsa absorbtiei vitaminei B12 E.
(pag. 700)
M1222086. Care din urmatoarele simptome si semne la intalnim in anemia feripriva:
coilonichia A.
disfagia B.
degete hipocratice C.
usturimi ale mucoasei bucale D.
icter E.
(pag. 700)
M1222087. Singurele surse alimentare de cobalamina sunt:
zarzavaturile A.
carnea B.
lactatele C.
dulciurile D.
ouale E.
(pag. 715)
M1322088. Anemia megaloblastica se poate intalni in urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA:
-sindromului DiGuglielmo A.
Rezidentiat 2004 875 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
-gastrectomiei; B.
-sindromului de 'ansa oarba' C.
-ulcerului duodenal D.
-sindromului Zollinger-Elison E.
(pag. 715)
M1322089. In anemia megaloblastica de tip Biermer (pernicioasa) se constata:
-cresterea nivelului homocisteinei in sange A.
-crestera nivelului seric al acidului metilmalonic B.
-scaderea nivelului de homocisteina in sange C.
-scaderea nivelului de acid metilmalonic in ser D.
-cresterea nivelului vitaminei B12 in sange E.
(pag. 720)
M1322090. Anemia feripriva presupune:
-microcitoza A.
-hipocromie B.
cresterea nivelului fierului seric C.
-scaderea nivelului fierului seric D.
-scaderea capacitatii de legare a fierului de catre siderofilina (transferina) E.
(pag. 700 / 701)
M1322091. Anemia 'inflamatorie' din bolile cronice cu blocarea eliberarii fierului din sistemul
reticuloendotelial se diferentiaza de anemia feripriva prin:
-nivelul crescut al fierului seric A.
-cresterea capacitatii de legare a fierului de catre siderofilina (transferina) B.
-scaderea capacitatii de legare a fierului de catre siderofilina (transferina) C.
-scaderea nivelului calciului seric D.
-nivelul normal al receptorului pentru transferina E.
(pag. 702)
M1322092. Absenta raspunsului terapeutic la administrarea de fier in anemia feripriva inseamna:
-absenta absorbtiei fierului administrat pe cale orala A.
-lipsa de complianta a pacientului B.
diagnostic eronat C.
-hipogammaglobulinemia asociata D.
-anemie hemolitica asociata E.
(pag. 703)
M1322093. Administrarea parenterala de fier este indicata in:
-intoleranta orala A.
-sindrom de malabsorbtie B.
asocierea cu tratamentul cu eritropoietina C.
-asocierea cu tratamentul cu vitamina B12 D.
-asocierea cu medicatia blocanta a acidului folic E.
(pag. 703)
M1322094. In anemia feripriva, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu EXCEPTIA:
-prezentzei hematiilor 'in tzinta' A.
-cresterii nivelului fierului seric B.
asocierii cu microcitoza C.
-asocierii cu hipocromia D.
Rezidentiat 2004 876 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
-cresterii depozitelor medulare de fier E.
(pag. 702)
M1322095. Mediatorii inflamatiei implicati in geneza anemiei 'inflamatorii' din bolile cronice suprima
urmatoarele, cu EXCEPTIA
-secretiei de eritropoietina A.
-proliferarii precursorilor eritrocitaeri B.
-eliberarii fierului din maduva hematopoietica C.
-sintezei transferinei D.
-absorbtiei vitaminei B12 la nivelul tubului digestiv E.
(pag. 702)
M1422096. Lipsa raspunsului la terapia cu fier semnifica:
Non-complianta pacientului A.
Absorbtie anormala a fierului B.
Pierderea persistenta de sange C.
Diagnostic incorect D.
Hemoglobina instabila E.
(pag. 703/vol.I.)
M1422097. Entitati clinice asociate cu deficit de acid folic:
Sarcina A.
Anemii hemolitice cronice B.
Sprue tropical C.
Afectiuni exfoliative cronice ale tegumentelor D.
Anemia Fanconi E.
(pag. 715/vol.I.)
M1422098. Cele mai comune tipuri de anemie megaloblastica in zonele temperate sunt:
nfestatia cu Diphilobotrium latum A.
Anemia megaloblastica refractara B.
Anemia congenitala diseritropoietica C.
Deficitul de folat la alcoolici D.
Anemia pernicioasa E.
(pag. 717/vol.I.)
M1422099. In tratamentul anemiei imunohemolitice pot fi folosite:
Tratamentul cu glucocorticoizi A.
Splenectomie B.
Azatioprina C.
Gamaglobuline intravenos D.
Alfa-metildopa E.
(pag. 729/vol.I.)
M1422100. Drogurile care pot cauza anemie imunohemolitica cu anticorpi la cald:
Tip alfa-metildopa A.
Tip penicilina B.
Tip chinidina C.
Tip ciclofosfamida D.
Tip mercaptopurina E.
(pag. 729/vol.I.)
Rezidentiat 2004 877 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1422101. Pacientii cu anemie pernicioasa pot sa prezinte:
Anticorpi antieritrocitari A.
Alterari megaloblastoide ale epiteliului gastric B.
Atrofie gastrica C.
Anticorpi antifactor intrinsec D.
Anticorpi anticelule parietale E.
(pag. 717/vol.I.)
M1422102. Pacientii cu anemie pernicioasa pot sa prezinte:
Anticorpi antieritrocitari A.
Alterari megaloblastoide ale epiteliului gastric B.
Atrofie gastrica C.
Anticorpi antifactor intrinsec D.
Anticorpi anticelule parietale E.
(pag. 717/vol.I.)
M1422103. Cauzele pierderilor de fier pot fi:
Policitemie vera tratata cu flebotomie A.
Gastrectomie B.
Talasemiile alfa C.
Hemoliza intravasculara D.
Sindromul Di Guglielmo E.
(pag. 700/vol.I.)
M1422104. Cauzele pierderilor de fier pot fi:
Policitemie vera tratata cu flebotomie A.
Gastrectomie B.
Talasemiile alfa C.
Hemoliza intravasculara D.
Sindromul Di Guglielmo E.
(pag. 700/vol.I.)
M1422105. Diagnosticul de laborator al anemiei microcitare necesita urmatoarele investigatii:
Frotiu A.
Sideremie B.
Sulfhemoglobinemia C.
Feritina (micro g/L) D.
Hemoglobinele instabile E.
(pag. 703/vol.I.)
M1422106. Entitati clinice asociate cu deficit de cobalamina:
Anemia congenitala diseritropoietica A.
Gastrectomie B.
Enterita regionala C.
Anemie pernicioasa D.
Aciduria orotica ereditara E.
(pag. 715/vol.I.)
M1422107. Manifestarile neurologice ale deficitului de cobalamina sunt:
Parestezii ale extremitatilor A.
Pozitivarea semnelor Romberg si Babinski B.
Ataxie C.
Rezidentiat 2004 878 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Acantocitoza D.
Tulburari ale sfincterelor E.
(pag. 717/vol.I.)
M1422108. Anemia imunohemolitica cu anticorpi la cald apare in:
Lupusul eritematos sistemic A.
Leucemia cronica limfocitara B.
Anemia Fanconi C.
Coagulare intravasculara diseminata D.
Limfoame non-Hodgkiniene E.
(pag. 729/vol.I.)
M1522109. Inhibitorii dihidrofolat reductazei implicati in anemia megaloblastica prin deficit de acid
folic sunt:
Metotrexat A.
Metoclopramid B.
Triamteren C.
Trimetoprim D.
Triamcinolon E.
(pag. 715, 719)
M1522110. Deficitul de cobalamina este intalnit frecvent in:
Sprue tropical A.
Enterita regionala B.
Rectocolita ulcero-hemoragica C.
Sindromul Zollinger-Ellison D.
Colangita sclerozanta E.
(pag. 718)
M1522111. Distrugerea celulelor parietale in anemia pernicioasa are urmatoarele caracteristici:
Se insoteste de atrofie gastrica A.
Este mediata de anticorpii fixatori de complement B.
Se insoteste de hipergastrinemie C.
Este favorizata de infectia cu Helicobacter pylori D.
Este ameliorata de tratamentul cu inhibitori de pompa de protoni E.
(pag. 718)
M1522112. Anemia pernicoasa se asociaza cu frecventa crescuta in urmatoarele boli:
Sindromul nefrotic A.
Boala Graves B.
Endocardita Liebmann-Sachs C.
Eritroleucemia acuta Di Guglielmo D.
Tiroidita E.
(pag. 718, 719)
M1522113. Diagnosticul diferential al anemiei feriprive se face cu:
Anemia megaloblastica A.
Talasemia B.
Anemia din bolile cronice C.
Anemia sideroblastica D.
Eritroleucemia E.
(pag. 702)
Rezidentiat 2004 879 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1522114. Hemoglobinuria paroxistica la rece cronica si autoimuna raspunde la:
Prednison A.
Azatioprina B.
Ciclofosfamida C.
Splenectomie D.
Interferon E.
(pag. 731)
M1622115. In anemia feripriva, la examinarea frotiului periferic, se constata:
microcitoza A.
macrocitoza B.
poikilocitoza C.
anizocitoza D.
hipocromie E.
(pag. 702)
M1622116. Referitor la metabolismul fierului, in anemia feripriva, sunt adevarate urmatoarele:
Capacitatea totala de legare a fierului este scazuta A.
feritina este scazuta B.
sideremie este crescuta C.
feritina si hemosiderina sunt forme de stocare a fierului D.
saturatie transferinei este scazuta E.
(pag. 700,703)
M1622117. Cauze de anemiei hemolitica cu anticorpi la rece sunt urmatoarele:
medicamente tip penicilina A.
limfoame B.
cauze idiopatice C.
mononucleoza infectioasa D.
infectii cu Mycoplasma E.
(pag. 729)
M1622118. Anemia hemolitica autoimuna se poate manifesta clinic prin:
forma asimptomatica cu test Coombs direct pozitiv A.
ca o anemie acuta fulminanta B.
icterul este intens in majoritatea cazurilor C.
splenomegalia este absenta in toate cazurile D.
anemie hemolitica cu reticulocitoza si splenomegalie E.
(pag. 728)
M1622119. In anemia hemolitica prin anticorpi la cald, hemoliza poate fi influentata prin
corticoterapie A.
incalzirea bolnavului B.
evitarea frigului C.
splenectomie D.
tratament imunosupresor E.
(pag. 729)
M1622120. Cauzele deficientei de folati sunt urmatoarele:
dieta inadecvata A.
malabsorbtia B.
anemiile hemolitice cronice C.
Rezidentiat 2004 880 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
pierderile urinare D.
secretia inadecvata de factor intrinsec E.
(pag. 715)
M1622121. Aspectul megaloblastic al maduvei osoase in anemia Biermer este caracterizat de prezenta:
eritroblastilor de marime mai mica A.
absenta granulelor de fier la coloratia Perls B.
metamielocitelor gigante C.
megacariocite cu morfologie anormala D.
maduva este hipercelulara cu eritroblasti de aspect megaloblastic E.
(pag. 720)
M1622122. Alte cauze de macrocitoza, in afara anemiei megaloblastice, sunt:
alcoolismul A.
deficitul de fier B.
hipotiroidismul C.
talasemia D.
afectiunile hepatice E.
(pag. 719)
M2322123. Aparitia tranzitorie a aglutininelor la rece este frecventa in:
gamapatiile monoclonale A.
neoplasmele nonlimfocitare B.
infectia cu Mycoplasma pneumoniae C.
limfoamele agresive D.
mononucleoza infectioasa E.
(pag. 730)
M2322124. Optiunea terapeutica in anemia hemolitica cu anticorpi la rece poate fi:
splenectomia A.
glucocorticoizii B.
clorambucil si ciclofosfamida la pacientii cu gamapatie monoclonala benigna C.
terapia eventualei neoplazii responsabile de formarea aglutininelor D.
gamaglobulina intravenoasa E.
(pag. 730)
M2322125. Cauzele lipsei de fier din organism pot fi:
hemoliza intravasculara A.
efortul fizic prelungit B.
policitemia vera tratata cu flebotomie C.
dieta vegetariana D.
crestere rapida E.
(pag. 700)
M2322126. La bolnavii cu anemii inflamatorii cronice nu sunt scazute:
fierul seric A.
nivelul transferinei serice B.
feritina C.
saturatia procentuala a transferinei D.
rezervele medulare de fier E.
(pag. 702)
Rezidentiat 2004 881 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2322127. Aspectul hipocrom microcitar este caracteristic:
anemiei feriprive A.
anemiei prin deficit de acid folic B.
talasemiei C.
anemiei hemolitice autoimune D.
anemiei prin deficit de vitamina B12 E.
(pag. 702)
M2322128. Esecul tratamentului cu fier la pacientii cu anemie feripriva poate apare in cazul:
lipsei de complianta la tratament A.
absorbtie anormala a fierului B.
pierdere persistenta de sange ce depaseste aportul C.
diagnostic incorect D.
tratament cu preparate de fier timp de 6 luni E.
(pag. 703)
M2322129. Deficitul de acid folic se intalneste in cazurile de:
anemii hemolitice cronice A.
sarcina B.
pierderi de singe C.
sprue tropical D.
deficit de factor intrinsec E.
(pag. 718)
M2322130. Manifestarile clinice frecvent intalnite in deficitul de cobalamina sunt:
subicter tegumentar si scleral A.
disfagie B.
arsuri ale limbii C.
parestezii ale extremitatilor D.
coilonichie E.
(pag. 717)
M2322131. Medicamentele ce pot induce aemie megaloblastica sunt:
hidroxiuree A.
metotrexat B.
fenitoina C.
penicilina D.
chinidina E.
(pag. 719)
M2322132. Cele mai importante teste utile in diagosticarea anemiei sunt:
hemoleucograma A.
nivelul seric al cobalaminei B.
evaluarea rezervelor de fier C.
numaratoarea reticulocitelor D.
examinarea maduvei osoase E.
(pag. 369)
M2322133. Tratamentul in cazul unei anemii severe ce ameninta viata pacientului pana la cunoasterea
cauzei acesteia cuprinde:
administrarea de preparate de fier A.
transfuzii cu masa eritrocitara B.
Rezidentiat 2004 882 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
administrarea de vitamine C.
administrarea de electroliti si solutii coloidale D.
oxigenoterapie E.
(pag. 372)
M2322134. Anemia hemolitica autoimune cu anticorpi la cald poate apare la pacientii cu:
leucemia limfatica cronica A.
infectii cu Mycoplasma B.
lupus eritematos sistemic C.
tratament cu penicilina D.
limfoame maligne nonHodgkin E.
(pag. 729)
M2322135. Majoritatea pacientilor simptomatici cu aemie hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald
prezinta:
splenomegalie A.
acrocianoza B.
sferocitoza C.
anemie moderata pana la severa D.
hemoglobinurie E.
(pag. 728)
M2322136. La majoritatea pacientilor cu anemie hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald boala este
controlata prin:
tratament cu Prednison A.
splenectomie B.
tratament cu Ciclofosfamida C.
transfuzii de singe D.
asocierea intre tratamentul cu Prednison si splenectomie E.
(pag. 729)
M2322137. Gradul hemolizei in anemia hemolitica imuna cu anticorpi la rece depinde de:
titrul anticorpilor A.
amplitudinea termica a anticorpilor B.
temperatura corpului C.
temperatura mediului ambiant D.
boala subjacenta E.
(pag. 730)
M2522138. Caracteristici ale anemiei refractare cu exces de blasti sunt:
blasti medulari sub 5% A.
blasti sanguini sub 5% B.
absenta corpilor Auer C.
sideroblasti inelari sub 15% D.
monocite frecvente E.
(pag. 742)
M2522139. Maduva osoasa in sindroamele mielodisplazice este:
normocelulara A.
hipercelulara B.
hipocelulara C.
aplazica D.
Rezidentiat 2004 883 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
ineficienta E.
(pag. 740)
M2522140. Subtipurile sindromului mielodisplazic, in clasificarea Grupului Franco-Anglo-American,
sunt:
leucemia mielomonocitara cronica A.
anemia refractara B.
anemia refractara cu sideroblasti inelari C.
leucemia mieloida cronica D.
anemia refractara cu exces de blasti in transformare E.
(pag. 741)
M2522141. Sindroamele mielodisplazice sunt definite de:
modificari morfologice medulare A.
pancitopenie B.
numar scazut de reticulocite C.
numar crescut de blasti in singe D.
maturare incompleta a celulelor mieloide E.
(pag. 741)
M2522142. Asocierea unui procent de blasti in singe sub 5% cu sideroblasti inelari sub 15% exista in:
anemia refractara cu sideroblasti inelari A.
anemia refractara cu exces de blasti B.
leucemia mielomonocitara cronica C.
anemia refractara D.
anemia refractara in exces de blasti in transformare E.
(pag. 742)
M2522143. Asocierea blasti medulari sub 5% si blasti sanguini sub 1% exista in:
leucemia mielomonocitara cronica A.
anemia refractara B.
anemia refractara cu exces de blasti C.
leucemia acuta limfoblastica D.
anemia refractara cu sideroblasti inelari E.
(pag. 742)
M2522144. Modificari accentuate de dismielopoieza sunt decelate in:
anemia refractara cu exces de blasti in transformare A.
anemia refractara cu sideroblasti inelari B.
anemia refractara cu exces de blasti C.
anemia refractara D.
leucemia mielomonocitara cronica E.
(pag. 742)
M2522145. Criteriile de clasificare a sindroamelor mielodisplazice sunt:
procentul de blasti in singe si maduva A.
prezenta corpilor Auer B.
numarul de reticulocite C.
procentul sideroblastilor inelari D.
procentul de monocite E.
(pag. 741)
Rezidentiat 2004 884 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2522146. Evolutia sindroamelor mielodisplazice depinde de:
etiologie A.
numarul de blasti B.
numarul de monocite C.
severitatea citopeniei D.
prezenta corpilor Auer E.
(pag. 742)
M2522147. Sindroamele mieloplazice idiopatice sunt frecvente la:
tineri A.
pacienti expusi la radiatii ionizante B.
barbati C.
virstnici D.
pacienti tratati cu agenti alchilanti E.
(pag. 740)
M2522148. Riscul crescut de sindroame mielodisplazice este constatat in:
anemia Fanconi A.
neutropenia congenitala B.
anemii hemolitice C.
boala von Recklinghausen D.
sindromul Down E.
(pag. 740)
M2522149. Caracteristici ale sindroamelor mielodisplazice sunt:
evolutiea spre leucemie acuta A.
anomaliile genetice B.
evolutia spre aplazie medulara C.
pancitopenia D.
hematopoeza ineficienta E.
(pag. 740)
M2522150. Sideroblastii inelari in procent de sub 15% exista in:
anemia sideroacrestica A.
anemia refractara cu sideroblasti inelari B.
anemia refractara cu exces de blasti C.
anemia refractara cu exces de blasti in transformare D.
leucemia mielomonocitara cronica E.
(pag. 742)
M2522151. Cele mai frecvente subtipuri ale sindroamelor mielodisplazice sunt:
leucemia mielomonocitara cronica A.
anemia refractara B.
anemia refractara cu exces de blasti C.
anemia refractara cu exces de blasti in transformare D.
anemia refractara cu sideroblasti inelari E.
(pag. 742)
M2522152. Evaluarea de laborator in plasma sau ser a hemolizei intravasculare se face prin:
Bilirubina neconjugata crescuta A.
Hptoglobina crescuta B.
Hptoglobina absenta C.
Rezidentiat 2004 885 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Hemoglobina plasmatica crescuta D.
Lactat dehidrogenaza crescuta E.
(pag. 722)
M2522153. Anemia imunohemolitica cu anticorpi la rece nu se gaseºte in:
LLC A.
LES B.
Infecþii postvirale C.
Mononucleoza infecþioasa D.
Infecþii cu Mycoplasma E.
(pag. 729)
M2522154. Anemia imunohemolitica cu anticorpi la cald nu se intilneºte in:
LLC A.
LES B.
Boala Hodgkin C.
Mononucleoza infecþioasa D.
Infecþii cu Mycoplasma E.
(pag. 729)
M2522155. Hemoglobinuria paroxistica la rece:
Este o afecþiune rara A.
Este o afecþiune frecventa B.
Poate fi secundara unei infecþii virale C.
Nu poate fi declanºata de expunerea la frig D.
Poate fi secundara varicelei E.
(pag. 730-731)
M2522156. In hematuria paroxistica nocturna exista trei manifestari comune:
Anemie hemolitica A.
Anemie megaloblastica B.
Anemie feripriva C.
Tromboze venoase D.
Deficitul de hematopoeza E.
(pag. 733)
M2522157. Anemia aplastica:
In majoritatea cazurilor este o afecþiune congenitala A.
Medicamentele pot fi factori cauzali B.
La 90% din cazuri nu s-a depistat etiologia C.
La jumatate din cazuri nu s-a identificat o cauza precisa D.
In majoritatea cazurilor este o afecþiune dobindita E.
(pag. 735)
M2522158. In etiologia anemiilor aplastice sunt implicate:
Anemia Fanconi A.
Cloramfenicolul B.
Metoprololul C.
Fenilbutazona D.
Digoxinul E.
(pag. 736)
Rezidentiat 2004 886 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2522159. Care dintre urmatoarele anemii sunt hiperproliferative:
Anemiile din bolile inflamatorii A.
Sferocitoza ereditara B.
Anemia feripriva C.
Anemia prin deficit de vit. B12 D.
Talasemiile E.
(pag. 371, 372)
M2522160. Nivelul normal de fier seric este cuprins intre:
9-27 mmol/l A.
50-150 µg/dl B.
1-8 mmol/l C.
10-40 µg/dl D.
30-60 mmol/l E.
(pag. 370)
M2522161. Drepanocitele se intalnesc in:
Sindroame de siclizare A.
Polimerizarea Hb. S B.
Boala aglutininelor la rece C.
Acantocitoza D.
Talasemii E.
(pag. 722)
M2522162. Epuizarea rezervelor de fier poate fi identificata prin:
Determinarea nivelului feritinei serice A.
Coloraþia cu albastru de Prusia a frotiurilor de maduva osoasa B.
Dozarea receptorului pentru transferina serica C.
Capacitatea totala de legare a fierului de catre transferina D.
Nivelul protoporfirinei eritrocitare E.
(pag. 700)
M2522163. Anomaliile hemoglobinei datorate tulburarilor ereditare sunt:
Metemoglobinemiile toxice A.
Carboxihemoglobinemia toxica B.
Talasemiile C.
Siclemia ºi tulburarile inrudite D.
Hemoglobinele cu afinitate anormala pentru oxigen E.
(pag. 708)
M2522164. Sferocitoza poate fi intalnita in:
Ciroza hepatica A.
Infecþiile cu Clostridium B.
Anemie microangiopatica C.
Talasemii D.
Muºcaturi ale unor ºerpi veninoºi E.
(pag. 723)
M2522165. Anemia imunohemolitica cu anticorpi la rece se gaseºte in:
LLC A.
LES B.
Boala Hodgkin C.
Rezidentiat 2004 887 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Mononucleoza infecþioasa D.
Infecþii cu Mycoplasma E.
(pag. 729)
M2522166. Aplazia este definita severa atunci cand sunt indeplinite urmatoarele criterii:
Nr. de neutrofile mai mare de 500 elemente/µL A.
Nr. de neutrofile mai mic de 500 elemente/µL B.
Nr. de plachete peste 20.000/µL C.
Nr. de plachete mai mic de 20.000/µL D.
Nr. de reticulocite mai mic de 20.000/µL E.
(pag. 738)
M2522167. Cauzele anemiilor hemolitice dobandite pot fi:
Sindromul hemolitic-uremic A.
Proteze B.
Hemoglobinuria paroxistica nocturna C.
Muºcaturi de animale sau paianjeni D.
Sindromul Di Guglielmo E.
(pag. 727)
M2522168. Talasemia beta minora se manifesta prin:
Anemie uºoara A.
Anemie mare B.
Microcitoza marcata C.
Macrocitoza marcata D.
Volumul mediu eritrocitar este mai mic de 70 fl. E.
(pag. 713)
M2522169. Diagnosticul in talasemia beta minora este fundamentat prin:
Nivel de 2 ori mai mare al hemoglobinei E, faþa de normal A.
Nivel de 2 ori mai mare al hemoglobinei A2, faþa de normal B.
Creºterea moderata a hemoglobinei F pana la 5-15% din totalul Hb C.
Concentraþii foarte mari de Hb fetala D.
Stabilirea raporturilor intre sinteza diferitelor lanþuri globinice E.
(pag. Stabilirea raporturilor intre sinteza diferitelor )
M2522170. Care din urmatoarele situaþii pot fi cauza de deficit de vitamina B 12
gastrectomie totala A.
enterita regionala B.
transformarea cavernomatoasa a venei porte C.
hemodializa D.
tratament cu colchicina E.
(pag. 715)
M2522171. Care din urmatoarele situaþii nu se asociaza cu anemia pernicioasa:
Boli imunologice (tiroidita, vitilogo) A.
Gastrita antrala B.
Boala Moscowitz C.
Boala Basedow D.
Tratamentul cu interferon E.
(pag. 718)
Rezidentiat 2004 888 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2522172. Anemia hemolitica indusa de medicamente are urmatoarele particularitaþi:
Tratamentul cu alfa metildopa induce formarea de anticorpi anti-Rh A.
Chinidina induce anticorpi de tip ANCA B.
In hemoliza indusa de alfa metildopa hematiile sunt invelite de Ig G C.
In hemoliza indusa de penicilina poate apare metemoglobinemie D.
Testul Coombs este pozitiv in hemoliza generata de alfa metildopa E.
(pag. 728, 729, 730)
M2522173. Cauzele deficientei de folati sunt urmatoarele:
boala zgarieturii de pisica A.
malabsorbtia B.
anemiile hemolitice cronice C.
febra muºcaturii de ºobolan D.
febra tifoida E.
(pag. 715)
M2522174. Anemia hemolitica autoimuna se poate asocia cu:
test Coombs pozitiv A.
hemoglobinemie B.
hemoglobinurie C.
splenomegalie D.
corpi Auer E.
(pag. 728)
M2522175. Anemia feripriva se caracterizeaza prin:
Sideremie scazuta A.
Microcitoza B.
Feritina sub 15 micrograme/l C.
Sferocitoza D.
Porfirinurie E.
(pag. 703)
M2522176. Deficitul de fier grav ºi prelungit se caracterizeaza prin:
Splenomegalie A.
Disfagie B.
Oxalurie C.
Coilonichia D.
Cetonemie E.
(pag. 700)
M2522177. Care din afirmatii adevarate privind deficitul de cobalamina:
Poate apare la excusiv vegetariene A.
Este frecventa la eschimoºi B.
Antibioticoterapia corecteaza deficitul in cazul stazei intestinale C.
Deficitul de cobalamina poate fi dat de anomalii funcþionale ale factorului intrinsec D.
Se coreleaza cu absenþa cvongenitala a dihidrofolat reductazei E.
(pag. 715, 718)
M2522178. Care afirmatii sunt adevarate privind tratamentul deficitului de cobalamina:
Ciancobalamina se administreaza parenteral A.
Coexistenta deficitului de folat intarzie sau impiedica aparitia reticulocitozei B.
Testul Schilling este obligatoriu la sfarºitul tratamentului C.
Rezidentiat 2004 889 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Hipokaliemia ºi retenþia hidrosalina apar precoce in timpul tratamentului D.
Sucralfatul intarzie legarea de proteinele plasmatice a cobalaminei E.
(pag. 720, 721)
M2522179. Anemia hemolitica cu anticorpi la cald apare in:
Infecþii postvirale A.
Leucemie limfatica cronica B.
Agamaglobulinemie C.
Tratamentul cu chinidina D.
Infecþia cu mycoplasma pneumoniae E.
(pag. 729)
M2522180. Tratamentul anemiilor hemolitice autoimune include:
Glucocorticoizi A.
Interferon B.
Splenectomie C.
Anticorpi anti-TNF D.
Imunosupresive E.
(pag. 729)
M2522181. Deficitul de acid folic se deosebeºte de cel de cobalamina prin:
Frecvenþa alcoolismului A.
Acocierea cu infestarea cu Diphilobotrium latum B.
Absenta manifestarilor neurologice C.
Splenomegalie D.
Asocierea hemoglobinuriei E.
(pag. 715, 718)
M2522182. Inhibitorii dihidrofolat reductazei implicati in anemia megaloblastica prin deficit de acid
folic sunt:
Metotrexat A.
Metadona B.
Triamteren C.
Trimetoprim D.
Metoclopramid E.
(pag. 715, 719)
M2522183. Deficitul de cobalamina este intalnit frecvent in:
Schistosomiaza A.
Enterita regionala B.
Rectocolita ulcero-hemoragica C.
Sindromul Zollinger-Ellison D.
Colangita sclerozanta E.
(pag. 718)
M2522184. Distrugerea celulelor parietale in anemia pernicioasa are urmatoarele caracteristici:
Se insoteste de atrofie gastrica A.
Este mediata de anticorpii fixatori de complement B.
Se insoteste de hipergastrinemie C.
Este favorizata de infectia cu Helicobacter pylori D.
Este ameliorata de tratamentul cu inhibitori de pompa de protoni E.
(pag. 718)
Rezidentiat 2004 890 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2522185. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la anemia pernicioasa sunt adevarate:
Se insoteste de gastrita de tip atrofic A.
Se insoteste de predispozitia la polipi colonici B.
Poate fi data de proliferarea intestinala a bacteriilor C.
Se asociaza cu frecventa dubla a cancerului de endometru D.
Se asociaza cu aclorhidrie pentagastrin refractara E.
(pag. 718)
M2522186. Anemia megaloblastica prin deficit de acid folic se produce in urmatoarele situatii:
Sindrom Zollinger-Ellison A.
Hemoliza cronica B.
Sindrom Immerslund-Grasbeck C.
Enteropatia glutenica D.
La alcoolici E.
(pag. 718)
M2522187. Anemia pernicoasa se asociaza cu frecventa crescuta in urmatoarele boli:
Sindromul Korsakoff A.
Boala Graves B.
Endocardita Liebmann-Sachs C.
Eritroleucemia acuta Di Guglielmo D.
Tiroidita E.
(pag. 715, 718, 719)
M2522188. Anemia megaloblastica este intalnita in urmatoarele afectiuni:
Acidurie orotica A.
Acidurie metilmalonica B.
Acidurie mevalonica C.
Acidoza tubulara renala D.
Sindrom Zollinger Ellison E.
(pag. 718, 719)
M2522189. Diagnosticul diferential al anemiei feriprive se face cu:
Anemia megaloblastica A.
Talasemia B.
Anemia din bolile cronice C.
Anemia sideroblastica D.
Eritroleucemia E.
(pag. 702)
M2522190. Hemoglobinuria paroxistica la rece cronica si autoimuna raspunde la:
Prednison A.
Azatioprina B.
Ciclofosfamida C.
Splenectomie D.
Lamivudina E.
(pag. 731)
M2622191. In tratamentul anemiei feriprive pot fi folosite urmatoarele preparate:
Sulfat feros administrat oral A.
Fumarat feros B.
Fier dextran injectabil C.
Rezidentiat 2004 891 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Eritropoietina D.
Gluconat feros E.
(pag. 703, 705)
M2622192. Fierul este depozitat sub forma de:
Transferina A.
Ceruloplasmina B.
Siderofilina C.
Feritina D.
Hemosiderina E.
(pag. 700)
M2622193. Diagnosticul diferential al anemiei feriprive include urmatoarele anemii hipocrome
microcitare:
Anemia hemolitica autoimuna A.
Talasemia B.
Anemia sideroblastica C.
Anemia din bolile cronice D.
Anemia din consumul cronic de alcool E.
(pag. 702)
M2622194. Anticorpii la cald din anemia hemolitica autoimuna sunt:
De tip ige A.
De tip igg B.
Ocazional si de tip iga si rareori igm C.
Legati de complement D.
Cu specificitate anti Mycoplasma E.
(pag. 728)
M2622195. Anemia hemolitica autoimuna este intalnita in:
Boala Hodgkin A.
Lupus eritematos sistemic B.
Infectii acute cu Mycoplasma C.
Mononucleoza infectioasa D.
Leucemia limfatica cronica E.
(pag. 729)
M2622196. In tratamentul anemiilor hemolitice autoimune cu anticorpi la rece:
Splenectomia este de obicei ineficienta A.
Tratamentul bolii de baza nu amelioreaza anemia B.
Clorambucilul si ciclofosfamida au efect bun C.
Glucocorticoizii au valoare limitata D.
Evitarea frigului este indicata E.
(pag. 730)
M2622197. In etiologia anemiei megaloblastice pot fi implicate urmatoarele medicamente:
6-mercaptopurina A.
Metotrexat B.
Pentamidin C.
Trimetoprim D.
Diazepamul E.
(pag. 719)
Rezidentiat 2004 892 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2622198. Pentru diagnosticul de anemie megaloblastica pledeaza:
Sideremia scazuta A.
Macrocitoza semnificativa B.
Reticulocitoza C.
Hipocromia D.
Leucopenie si trombocitopenie E.
(pag. 719, 720)
M2622199. Aportul inadecvat de acid folic se intalneste la:
Alcoolici A.
Dependentii de droguri B.
Gravide C.
Nou-nascuti D.
Persoane sarace E.
(pag. 718)
M2622200. Pacientii cu anemie inflamatorie prezinta urmatoarele caracteristici:
Sideremie crescuta A.
Sideremie scazuta B.
Transferina scazuta C.
Feritina normala sau crescuta D.
Depozite de fier medulare necolorabile E.
(pag. 702)
M2622201. Lipsa reticulocitozei dupa tratamentul cu fier al anemiei feriprive poate avea urmatoarele
cauze:
Diagnostic incorect A.
Pierdere de sange care depaseste aportul de fier B.
Non-complianta pacientului C.
Absorbtie crescuta a fierului D.
Consumul concomitent de vitamina C E.
(pag. 703)
M2622202. Necesarul crescut de acid folic poate apare in urmatoarele situatii:
Anemii hemolitice cronice A.
Femei dupa menopauza B.
Pacienti cu insuficienta renala cronica C.
Gravide D.
Copii in perioadele de crestere accelerata E.
(pag. 718)
M2622203. Cauze ale macrocitozei pot fi:
Anemia megaloblastica A.
Alcoolismul B.
Talasemia C.
Bolile hepatice D.
Hipotiroidismul E.
(pag. 719)
M2622204. In anemia hemolitica autoimuna cu anticorpi la rece, specificitatea anticorpilor anti-I este
intalnita in:
Limfoame agresive A.
Rezidentiat 2004 893 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Infectie cu Mycoplasma B.
Mononucleoza infectioasa C.
Gamapatie monoclonala D.
LES E.
(pag. 730)
M2822205. In anemia feripriva grava si prelungita pot apare urmatoarele modificari
usturimi la nivelul mucoasei bucale A.
cresterea capacitatii de efort B.
coilonichie C.
disfagie D.
polidipsie E.
(pag. 700)
M2822206. Cauzele lipsei de fier sunt
cresterea rapida din perioada copilariei A.
infestarea cu tenie B.
dieta bazata pe vegetale C.
dieta saraca in fitati si fosfati D.
dieta bogata in carne E.
(pag. 699-700)
M2822207. Urmatoarele afirmatii referitoare la saturatia procentuala a transferinei sunt adevarate
rezulta din raportarea fierului seric la capacitatea de legare a fierului de catre transferina A.
o persoana normala are o saturatie procentuala de 20-30% B.
in starile de deficit de fier nivelul saturatiei este mai mic de 50% C.
o supraincarcare periculoasa clinic apare la valori peste 50-60% D.
reprezinta fierul legat de transferina E.
(pag. 700)
M2822208. Epuizarea rezervelor de fier poate fi identificata prin urmatoarele metode
determinarea nivelului feritinei serice A.
coloratia cu albastru de metil a frotiului de maduva osoasa B.
coloratia cu albastru de Prusia a frotiului de maduva osoasa C.
Coloratia Ziehl-Nielsen D.
Determinarea nivelului protoporfirinei din globulele rosii E.
(pag. 701)
M2822209. Anemia din bolile inflamatorii cronice se diferentiaza de anemia feripriva prin:
scaderea capacitatii de legare a fierului de catre transferina A.
cresterea capacitatii de legare a fierului de catre transferina B.
nivelul normal al receptorilor pentru transferina C.
nivelul normal sau crescut de feritina serica D.
scaderea nivelului calciului seric E.
(pag. 702)
M2822210. Care din urmatoarele modificari hematologice sunt caracteristice anemiei feriprive
microcitoza A.
macrocitoza B.
feritina sub 15 micrograme/dl C.
saturatia procentuala a transferinei sub 10% D.
capacitate totala de legare a fierului de catre transferina scazuta E.
Rezidentiat 2004 894 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 706)
M2822211. Anemia megaloblastica se datoreaza lipsei de
Vitamina B1 A.
Vitamina B6 B.
Vitamina B12 C.
Acid folic D.
Fier E.
(pag. 714)
M2822212. In deficitul de cobalamina tratamentul cu vitamina B12 are urmatoarele caracteristici
obiectivul este atingerea dozei totale de 2000micrograme in primele 6 saptamani A.
se incepe cu 1000 micrograme pe zi timp de o saptamana B.
se incepe cu 100 micrograme pe zi timp de o saptamana C.
dozele difera functie de severitatea anemiei D.
se pot administra doze mari la 2-4 luni E.
(pag. 720)
M2822213. Care din urmatoarele medicamente pot determina anemii megaloblastice
zidovudina A.
metotrexat B.
citozin-arabinozina C.
sulfasalazina D.
ribavirina E.
(pag. 719)
Rezidentiat 2004 895 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Tema nr. 23
Infectiile tractului urinar
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
M1223001. Majoritatea infectiilor urinare asociate cateterelor vezicale au urmatoarele trasaturi:
evolueaza cu simptomatologie dramatica A.
evolueaza cu simptome minime B.
evolueaza cu febra de tip septic C.
nu se rezolva dupa retragerea cateterului D.
bacteriemia cu gram negativi urmeaza la 80% din cazurile cu bacteriurie E.
(pag. 903)
M1223002. Din punct de vedere microbiologic exista infectie a tractului urinar atunci cand:
se dezvolta peste 100.000 microorganisme/ml de urina recoltata din primul jet urinar A.
100-10.000 bacterii/ml la pacienti asimptomatici B.
100-10.000 bacterii/ml din probe urinare obtinute prin aspiratie suprapubiana C.
se dezvolta cel putin 1.000.000 microorganisme/ml urina la un pacient cu cateter a demeure D.
se izoleaza specii multiple de microorganisme E.
(pag. 899)
M1223003. La pacientii fara catetere,anomalii urologice sau calculi:
Escherichia Coli determina aproximativ 80% din infectiile urinare A.
Escherichia Coli determina aproximativ 30% din infectiile urinare B.
Escherichia Coli este singurul germen responsabil de infectiile urinare C.
Escherichia Coli nu produce niciodata infectie urinara D.
Escherichia Coli determina infectii urinare doar in asociere cu alte microorganisme E.
(pag. 899)
M1323004. Agentul cel mai frecvent implicat in etiologia infectiilor de tract urinar este:
Proteus A.
Enterobacter B.
Serratia C.
Staphylococcus aureus D.
Escherichia coli E.
(pag. 899)
M1323005. Infectiile tractului urinar asociate cateterelor sunt determinate de obicei de:
Escherichia coli A.
Proteus B.
Pseudomonas C.
Serratia D.
Klebsiella E.
(pag. 902)
M1323006. Durata tratamentului cu antibiotice in pielonefrita acuta necomplicata la femeile fara date
clinice de calculi sau boli urologice asociate este de:
Rezidentiat 2004 896 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
3 zile A.
7 zile B.
14 zile C.
21 zile D.
6 saptamini E.
(pag. 904)
M1323007. Cu care dintre urmatoarele antibiotice puteti trata pielonefrita acuta in sarcina?
cefalosporine A.
aminoglicozide B.
chinolone C.
toate D.
nici unul E.
(pag. 904)
M1323008. In infectia tractului urinar cu Chlamidia trachomatis, tratamentul se face cu:
cefalosporine A.
doxiciclina B.
trimetoprim-sulfametoxazol C.
toate D.
nici unul E.
(pag. 904)
M1323009. Care dintre urmatoarele semne si simptome nu se intilneste in pielonefrita acuta?
febra A.
greata B.
bradicardie C.
sensibilitate la palparea unghiurilor costo-vertebrale D.
diaree E.
(pag. 902)
M1423010. Care sunt cei mai frecventi germeni implicati in ITU:
Coci G(+) A.
Bacili G(-) B.
Coci G(-) C.
fungi D.
virusuri E.
(pag. 899)
M1423011. Inainte de inceperea tratamentului, infectia tractului urinar trebuie confirmata prin:
teste de inflamatie (VSH, leucocitoza, fibrinogen, CRP) A.
examen sumar de urina B.
cultura urinara cantitativa si teste de sensibilitate antimicrobiana C.
ecografie abdominala D.
urografie E.
(pag. 903)
M1423012. Pielonefrita acuta necomplicata la femeile fara date clinice de calculi sau boli urologice
asociate este cauzata in majoritatea cazurilor de:
Klebsiella A.
Proteus B.
Escherichia coli C.
Rezidentiat 2004 897 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Pseudomonas D.
Serratia E.
(pag. 904)
M1523013. Cel mai frecvent agent etiologic al infectiilor urinare la bolnavii fara cateter urinar, litiaza
sau anomalii urologice este:
Proteus A.
Enterobacter B.
Klebsiella C.
Escherichia coli D.
Pseudomonas E.
(pag. 899)
M1523014. In care din cazurile de mai jos izolarea agentului bacterian din urina ridica suspiciunea
infectarii prin bacteriemie a rinichiului:
Enterobacter A.
Neisseria gonorrhoeae B.
Enterococcus C.
Staphylococcus aureus D.
Serattia spp E.
(pag. 899, 900)
M1523015. Uretrita acuta cu Chlamydia la femei se trateaza cu:
Penicilina A.
Ofloxacina B.
Amoxicilina C.
Trimetoprim D.
Doxiciclina E.
(pag. 904)
M1523016. Cercetarea bacteriuriei la toate femeile gravide este obligatorie:
in primul trimestru A.
in al doilea trimestru B.
in al treilea trimestru C.
in primele 6 luni de gestatie D.
intreaga perioada gestationala E.
(pag. 905)
M1523017. Care dintre urmatoarele virusuri determina cistita hemoragica la copil:
Mixovirusuri A.
Rinovirusuri B.
Togavirusuri C.
Citomegalovirusuri D.
Adenovirusuri E.
(pag. 900)
M1523018. Care din urmatorii factori cresc riscul de infectie urinara la femei:
Grupa sanguina B A.
Rasa neagra B.
HLA DRw8 C.
Folosirea spermicidelor si diafragmelor D.
Abuzul de laxative E.
Rezidentiat 2004 898 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 900)
M1623019. Recaderea, tipul cel mai frecvent de recurenta a infectiei urinare se defineste prin una din
variantele de mai jos:
bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, constatata dupa 7-10 zile de la eradicarea episodului
precedent
A.
reaparitia bacteriuriei semnificative cu acelasi agent infectios intr-o perioada de peste 3 saptamani de la
terminarea unui tratament de sterilizare a urinei
B.
repetarea la intervale mari de timp a unor episoade de infectie urinara C.
bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, aparuta dupa 3 saptamani de la terminarea tratamentului de
sterilizare a urinei
D.
infectie recurenta cu aceeasi tulpina care survine in decurs de 2 saptamani de la oprirea terapiei E.
(pag. 899)
M1623020. Care din urmatoarele patologii reprezinta factori predispozanti extraurinari ai infectiei de
tract urinar (ITU):
refluxul vezico-ureteral A.
litiaza renala si urinara B.
anomalii intrarenale congenitale C.
diabetul zaharat D.
golirea incompleta a vezicii urinare E.
(pag. 900)
M1623021. Cistita bacteriana acuta debuteaza cel mai des cu:
polakiurie A.
febra inalta B.
dureri lombare C.
greturi, varsaturi D.
epigastralgii E.
(pag. 902)
M1623022. In infectia chlamidiana la femeile cu uretrita acuta cel mai frecvent antibiotic utilizat este:
Ampicilina A.
Nolicinul B.
Gentamicina C.
Doxiciclina D.
Amoxicilina E.
(pag. 904)
M2323023. Manifestarile de pielonefrita acuta, cu exceptia necrozei papilare, raspund la terapie in:
24 ore A.
48- 72 ore B.
4 - 5 zile C.
7 zile D.
10 zile E.
(pag. 902)
M2323024. In cistitele acute necomplicate, mai mult de 80% din infectii sunt datorate:
E. Coli A.
Proteus B.
Klebsiella C.
Streptococ D.
Stafilococ E.
Rezidentiat 2004 899 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 903)
M2323025. Pielonefrita acuta necomplicata la femeile fara antecedente urologice este cauzata in
majoritatea cazurilor de:
E. Coli A.
Proteus B.
Klebsiella C.
Serratia D.
Pseudomonas E.
(pag. 904)
M2523026. Cei mai frecventi agenti microbieni responsabili de infectiile urinare sunt?
bacilii Gram negativi A.
Staphylococcus aureus B.
Enterococcus spp. C.
Candida spp. D.
virusuri E.
(pag. 899)
M2523027. Etiologia infectiilor urinare acute la pacientii fara catetere, anomalii urologice sau calculi
este dominata de:
Escherichia coli A.
Proteus spp. B.
Klebsiella spp. C.
Enterobacter spp. D.
Pseudomonas spp. E.
(pag. 899)
M2523028. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la infectia urinara cu adenovirusuri este
adevarata?
adenovirusurile cauzeaza cistita acuta hemoragica la copii si la adultii tineri, deseori in epidemii A.
adenovirusurile sunt frecvent asociate cu prezenta calculilor urinari B.
adenovirusurile sunt frecvent izolate in infectiile urinare nosocomiale C.
adenovirusurile sunt frecvent izolate la pacientii diabetici cu infectie urinara D.
adenovirusurile sunt o cauza frecventa de uretrita transmisa sexual la femei cu simptomatologie urinara
joasa
E.
(pag. 900)
M2523029. Urmatorii factori contribuie la eliminarea rapida a bacteriilor localizate la nivelul tractului
urinar inferior, cu exceptia
fluxul urinar normal A.
proprietatile antibacteriene ale urinii B.
proprietatile antibacteriene ale secretiilor prostatice C.
staza urinara D.
polimorfonuclearele din peretele vezical E.
(pag. 900)
M2523030. La un pacient cu infectie urinara, urmatoarele semne/simptome localizeaza infectia la
nivelul vezicii urinare, cu exceptia:
disurie A.
polakiurie B.
sensibilitate suprapubiana C.
febra inalta D.
Rezidentiat 2004 900 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
urina deseori opaca, urat mirositoare E.
(pag. 902)
M2523031. Ce etiologie trebuie suspectata in cazul unei femei cu simptome de infectie de tract urinar
inferior, fara hematurie sau durere suprapubiana si cu un istoric al simptomatologiei de peste 7 zile?
Chlamydia trachomatis sau Neisseria gonorhoeae A.
adenovirusuri B.
Herpes simplex C.
Escherichia coli D.
Pseudomonas aeruginosa E.
(pag. 902)
M2523032. Ce etiologie trebuie suspectata in cazul unei femei ce prezinta brusc, cu doua zile inaintea
consultului, disurie, polakiurie, sensibilitate suprapubiana si hematurie macroscopica?
Klebsiella spp. A.
Pseudomonas spp. B.
Escherichia coli C.
Neisseria gonorrhoeae D.
Chlamydia trachmatis E.
(pag. 902)
M2523033. Ce antibiotic veti utiliza de prima intentie la o gravida cu simptomatologie de infectie de
tract urinar superior?
cloramfenicol A.
gentamicina B.
ceftriaxona C.
tetraciclina D.
trimetoprim-sulfametoxazol E.
(pag. 904)
M2623034. Reinfectia, tipul cel mai frecvent de recurenta a infectiei urinare se defineste ca:
Bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, constatata dupa 7-10 zile de la eradicarea episodului
precedent
A.
Reaparitia bacteriuriei semnificative cu acelasi agent infectios intr-o perioada de pana la 3 saptamani de la
terminarea unui tratament de sterilizare a urinei
B.
Repetarea la intervale mari de timp a unor episoade de infectie urinara C.
Bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, aparuta dupa 3 saptamani de la terminarea tratamentului de
sterilizare a urinei
D.
Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte E.
(pag. 899)
M2623035. Care din urmatoarele patologii reprezinta factori predispozanti extraurinari ai infectiei de
tract urinar (ITU):
Litiaza renala si urinara A.
Refluxul vezico-ureteral B.
Anomalii intrarenale congenitale C.
Diabetul zaharat D.
Golirea incompleta a vezicii urinare E.
(pag. 900)
M2623036. Cistita bacteriana acuta debuteaza cel mai des cu:
Polakiurie A.
Febra inalta B.
Rezidentiat 2004 901 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Dureri lombare C.
Greturi, varsaturi D.
Frisoane solemne inalte E.
(pag. 902)
M2623037. Recoltarea corecta a urinei se face de obicei:
Din mijlocul jetului urinar A.
Prin punctie suprapubiana la adulti B.
Prin cateterizare uretrovezicala C.
Din primul jet urinar D.
Din intregul jet urinar E.
(pag. 902)
M2623038. Care din urmatoarele investigatii sunt extrem de utile pentru diagnosticul unei pionefroze:
CT cu substanta de contrast A.
UIV efectuata in urgenta B.
Explorarea radioizotopica cu Ga radioactiv C.
RMN D.
Explorarea endoscopica si cateterizarea tractului urinar E.
(pag. 904)
M2623039. Pentru profilaxia medicamentoasa a cistitei necomplicate la femei, cele mai utilizate
medicamente sunt:
Norfloxacin A.
Ampicilina B.
Gentamicina C.
Nitrofurantoin D.
Metronidazol E.
(pag. 902)
M2623040. Cistoscopia si evaluarea urologica este necesara la:
Persoane varstnice cu hematurie severa A.
Barbati tineri cu un episod de ITU B.
Femei tinere cu rare episoade de ITU C.
Pacienti cu ITU necomplicata D.
Toate persoanele varstnice E.
(pag. 904)
M2623041. UIV cu acid dimecaptosuccinic se efectueaza:
De urgenta, in timpul episodului de ITU A.
De rutina B.
Fara riscuri C.
Pentru a decela cicatrici renale, reflux vezico ureteral (RVU) D.
Pentru decelarea adenomului de prostata E.
(pag. 904)
M2623042. Clinic, o cistita se exprima mai des prin:
Polakiurie A.
Febra inalta B.
Frisoane C.
Greturi, varsaturi D.
Artralgii E.
Rezidentiat 2004 902 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 902)
M2623043. Care din germenii enumerati mai jos nu secreta ureaza:
Proteus A.
Klebsiella pneumoniae B.
Mycobacterium tuberculosis C.
Pseudomonas aeruginosa D.
Escherichia Coli E.
(pag. 900)
M2623044. Care dintre caile de propagare enumerate este modalitatea cea mai frecventa de infectare a
parenchimului renal?
Calea hematogena A.
Calea ascendenta B.
Calea limfatica C.
Prin contiguitate D.
Toate cele de mai sus E.
(pag. 901)
M2623045. Debutul unei PNA se caracterizeaza prin:
Febra A.
Frisoane B.
Dureri lombare C.
Manifestari digestive D.
Toate acestea E.
(pag. 902)
M2623046. Care din urmatorii factori sunt determinanti ai raspunsului la agresiunea infectioasa:
Sexul feminin A.
Diabetul B.
Constipatia cronica C.
Deficitele imune D.
Toate acestea E.
(pag. 900)
M2823047. Terapia cu doza unica de antibiotic se poate folosi in urmatoarele circumstante:
bacteriuria vezicala (cistita acuta necomplicata) la femei A.
pielonefrita acuta necomplicata B.
barbatii cu anomalii urologice C.
pacienti cu neutropenie D.
pacienti diabetici E.
(pag. 904)
M2823048. Cel mai intilnit germen implicat in infectiile tractului urinar este:
Staphylococus aureu A.
Escherichia coli B.
Klebsiella C.
Serratia D.
Streptococul E.
(pag. 899)
M2823049. Tratamentul uretritei acute determinate de chlamidia la femei se face cu
ciprofloxacina A.
Rezidentiat 2004 903 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
doxiciclina B.
ampicilina C.
trimetropim-sulfametoxazol D.
nitrofurantoin E.
(pag. 904)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
M1223050. Urmatoarele afirmatii privind refluxul vezico-ureteral sunt adevarate:
este frecvent la copii cu tract urinar normal dar cu infectie A.
este frecvent la copii cu anomalii anatomice ale tractului urinar B.
lezarea renala se coreleaza cu refluxul C.
lezarea renala se coreleaza cu infectia D.
refluxul dispare cu inaintarea in varsta la cei cu tract urinar normal anatomic E.
(pag. 901)
M1223051. Piuria sterila poate indica:
infectii cu agenti bacterieni neobisnuiti A.
nefropatie diabetica B.
infectia cu Mycobacterium tuberculosis C.
infectii cu fungi D.
boala polichistica renala E.
(pag. 902)
M1223052. La bolnavii cateterizati vezical bacteriile ajung in vezica urinara:
pe cale hematogena A.
pe cale limfatica B.
pe cale intraluminala C.
pe cale periuretrala D.
in decurs de 2-3 saptamani E.
(pag. 902)
M1223053. In cistitele acute necomplicate tratamentul se poate efectua:
cu doza unica de antibiotic doar la pacienti selectionati A.
timp de 3 zile cu antibiotic la femei B.
timp de 7-14 zile cu antibiotic la barbati C.
cu doza unica de antibiotic la femeile tinere cu antecedente de infectie urinara D.
cu doza unica de antibiotic la femei tinere cu evidentierea anterioara a unor microorganisme rezistente la
antibiotice
E.
(pag. 904)
M1223054. In pielonefrita acuta necomplicata,tratamentul antibiotic se face:
timp de 7 zile A.
timp de 14 zile B.
cu ampicilina sau amoxicilina ca terapie initiala C.
cu trimetoprim-sulfametoxazol D.
cu o fluorochinolona E.
(pag. 904)
M1223055. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul cistitei acute in sarcina sunt adevarate:
se face timp de 3-7 zile A.
Rezidentiat 2004 904 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
se administreaza amoxicilina B.
se administreaza nitrofurantoin C.
dupa tratament nu este necesar controlul uroculturii D.
spitalizarea este obligatorie E.
(pag. 904)
M1223056. Urmatoarele infectii au semnificatie de invazie tisulara:
cistita A.
uretrita B.
prostatita C.
pielonefrita D.
supuratia renala E.
(pag. 899)
M1223057. Intre microorganismele ce pot infecta tractul urinar se numara:
cel mai frecvent bacili gram pozitivi A.
Escherichia Coli B.
Proteus C.
Klebsiella D.
Enterobacter in proportie de 90% E.
(pag. 899)
M1223058. In infectiile tractului urinar cocii gram pozitivi:
au un rol major A.
joaca un rol mai mic B.
ca stafilococus saprofiticus sunt raspunzatori de infectiile acute la femeile tinere C.
ca enterococul determina cistita complicata la barbati D.
ca stafilococul aureu determina infectii la cei cu calculi renali E.
(pag. 899)
M1223059. La femei tinere active sexual, agentii etiologici cei mai importanti ai uretritei transmise
sexual sunt:
Chlamidia pneumoniae A.
virusul Herpes Simplex B.
Neisseria gonorrhoeae C.
adenovirusurile D.
Candida E.
(pag. 900)
M1223060. Predispozitia pentru infeciile tractului urinar superior in timpul sarcinii rezulta din:
reducerea tonusului ureteral A.
cresterea tonusului ureteral B.
scaderea peristaltismului ureteral C.
disfunctia valvelor vezico-ureterale D.
toxemia gravidica E.
(pag. 900)
M1323061. Care sunt circumstantele care influenteaza patogeneza infectiilor urinare?
activitatea sexuala A.
sarcina B.
obstacole in calea fluxului urinar C.
terapia prelungita cu antibiotice D.
Rezidentiat 2004 905 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
disfunctia neurogena a vezicii E.
(pag. 900)
M1323062. Localizarea infectiei la nivelul tractului urinar superior se insoteste cel mai frecvent de:
crestere semnificativa a anticorpilor serici indreptati impotriva antigenului O al tulpinei infectante A.
defect temporar in capacitatea renala de concentrare B.
formare de cilindri hematici C.
formare de cilindri leucocitari D.
bacteriurie nesemnificativa E.
(pag. 901)
M1323063. Care din urmatorii agenti bacterieni pot determina piurie sterila?
Proteus A.
Chlamidia trachomatis B.
Mycobacterium tuberculosis C.
Fungii D.
Klebsiella E.
(pag. 902)
M1323064. Factorii asociati cu un risc crescut de infectie dupa cateterizarea uretrala sunt:
sexul masculin A.
perioada de cateterizare lunga B.
boli de baza severe C.
terapia antimicrobiana sistemica D.
deconectarea cateterului si a tubului de dren E.
(pag. 902)
M1323065. Care din urmatoarele medicamente pot fi indicate in tratamentul cistitei acute in sarcina?
cefalosporine A.
amoxicilina B.
chinolone C.
trimetoprim-sulfametoxazol D.
nitrofurantoin E.
(pag. 904)
M1323066. Tratamentul profilactic al infectiilor urinare simptomatice frecvente se face:
dupa eradicarea bacteriuriei A.
dupa actul sexual la femeile cu episoade infectioase legate temporal de activitatea sexuala B.
cu doze mici de antibiotice administrate pe termen lung C.
cu doza unica de antibiotic administrata dupa eradicarea bacteriuriei D.
cu cefalosporine E.
(pag. 905)
M1323067. Necroza papilara renala se poate intilni in:
diabet A.
alcoolism cronic B.
siclemie C.
boli vasculare D.
intoxicatii cu etilenglicol E.
(pag. 905)
M1323068. Necroza papilara renala se poate manifesta prin:
Rezidentiat 2004 906 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
HTA A.
hematurie B.
durere in flanc sau abdomen C.
tesut necrotic in urina D.
oligo-anurie E.
(pag. 905)
M1323069. Care din urmatoarele rezultate indica prezenta infectiei urinare?
numararea de 10 la a doua - 10 la a patra colonii bacteriene de E. Coli, Klebsiella, Proteus sau S.
saprophyticus pe mililitru de urina, la femeile simptomatice cu piurie
A.
numararea a 10 la a patra colonii bacteriene pe ml de urina B.
numararea a cel putin 10 la a cincea colonii bacteriene pe ml de urina C.
prezenta bacteriuriei in orice grad in aspiratul suprapubian D.
prezenta bacteriuriei la 10 la a doua sau a mai multor bacterii pe ml de urina obtinuta prin cateterizare E.
(pag. 901)
M1423070. Care din urmatoarele specii bacteriene predispun la formarea calculilor renali?:
Escherichia coli A.
Proteus B.
Klebsiella C.
Enterobacter D.
Staphilococul aureus E.
(pag. 899)
M1423071. Piuria, in absenta bacteriuriei (piurie sterila), poate indica infectia cu agenti bactereni
nobisnuiti, cum ar fi:
Fungi A.
C.trachomatis B.
U.urealyticum C.
Mycobacterium tuberculosis D.
Serattia E.
(pag. 902)
M1423072. In sarcina, cistita acuta poate fi tratata in 3-7 zile cu:
amoxicilina A.
ciprofloxacina B.
nitrofurantoin C.
o cefalosporina D.
norfloxacina E.
(pag. 904)
M1523073. Care din urmatorii germeni predispun la aparitia litiazei urinare si se izoleaza mai frecvent
de la bolnavii litiazici:
Escherichia coli A.
Proteus B.
Staphylococcus aureus C.
Klebsiella D.
Ureaplasma urealyticum E.
(pag. 899)
M1523074. Piuria sterila (in absenta bacteriuriei) apare in:
Infectia cu Enterobacter A.
Infectia cu Staphylococcus saprophiticus B.
Rezidentiat 2004 907 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Infectia cu Mycobacterium tuberculosis C.
Infectia cu Chlamydia trachomatis D.
Infectia cu Ureaplasma urealyticum E.
(pag. 902)
M1523075. Pielonefrita acuta se poate acompania de:
Edeme A.
Hematurie B.
Leucociturie C.
Diaree D.
Febra E.
(pag. 902)
M1523076. Pielonefrita acuta la gravide se trateaza cu:
Aminoglicozide A.
Cefalosporine B.
Trimetoprim plus sulfametoxazol C.
Tetracicline D.
Peniciline cu spectru larg E.
(pag. 904)
M1523077. Necroza papilara apare in:
Diabet zaharat A.
Boala Crohn B.
Mielom multiplu C.
Malakoplakie D.
Siclemie E.
(pag. 905)
M1523078. In necroza papilara apar:
Durere in flanc A.
Oligoanurie B.
Hipertensiune C.
Proteinurie selectiva D.
Hematurie E.
(pag. 905)
M1623079. In transferul transuretral al bacteriilor, un rol important la femei il are:
uretra scurta A.
mictiunea tardiva dupa contact sexual B.
sindromul diareic C.
cateterizarea vezicii urinare D.
manevre instrumentale transuretrale E.
(pag. 900)
M1623080. Semnele clinice ale PNA la debut sunt:
febra inalta A.
frisoane repetate B.
dispnee de repaus C.
durere lombara acuta D.
bradicardie E.
(pag. 902)
Rezidentiat 2004 908 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1623081. Urografia este indicata la:
femei cu recaderi ale infectiei urinare A.
femei cu istoric de infectii urinare in copilarie B.
femei la care urografia anterioara s-a dovedit a fi normala C.
femei cu calculi urinari D.
barbati tineri care au cistita asociata cu activitatea sexuala E.
(pag. 904)
M1623082. Piuria sterila poate indica infectia cu:
Chlamydia trachomatis A.
Escherichia Coli B.
Mycobacterium tuberculosis C.
Streptococcus D.
Toate cele de ma sus E.
(pag. 902)
M1623083. Necroza papilara apare mai frecvent la:
bolnavi cu siclemie A.
bolnavi cu ulcer duodenal B.
diabetici C.
alcoolism cronic D.
anemie feripriva E.
(pag. 905)
M1623084. Prostatita acuta bacteriana se caracterizeaza prin:
durere lombara A.
febra, frisoane B.
disurie C.
diaree D.
prostata foarte sensibila, moale E.
(pag. 905)
M2323085. Cele mai frecvente microorganisme care pot infecta tractul urinar sunt:
Escherichia Coli A.
Proteus B.
Klebsiella C.
Enterobacter D.
Serratia E.
(pag. 899)
M2323086. Circumstantele care influenteaza patogeneza infectiilor urinare sunt:
sarcina A.
obstructia cailor urinare B.
disfunctia neurogena a vezicii urinare C.
refluxul vezico-ureteral D.
nici unul E.
(pag. 900)
M2323087. Factorii de virulenta bacteriana care influenteaza infectia tractului urinar sunt
fimbriile A.
pilii P B.
Rezidentiat 2004 909 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
productia de hemolizine C.
kinaze D.
rezistenta la actiunea bactericida a serului uman E.
(pag. 900)
M2323088. Infectiile tractului urinar superior determina:
cresterea semnificativa a Ac serici impotriva antigenului O al tulpinii infectate A.
prezenta in urina a cilindrilor leucocitari B.
defect temporar in capacitatea renala de concentrare a urinii C.
cresterea proteinei C reactive D.
absenta proteinuriei E.
(pag. 901)
M2323089. Bacteriuria adevarata se considera in cazul prezentei a:
peste 100 000 colonii bacteriene pe ml la pacientii asimptomatici A.
100 - 10 000 colonii bacteriene/ ml de E. Coli, Klebsiella, proteus la femeile simptomatice cu piurie B.
prezenta bacteriuriei in orice grad in urina obtinuta prin aspirat suprapubian C.
peste 100 bacterii/ ml de urina obtinut prin cateterizare D.
peste 100 bacterii/ ml de urina daca se folosesc solutii antiseptice pentru spalarea zonei periureterale E.
(pag. 901, 902)
M2323090. Piuria in absenta bacteriuriei (piurie sterila), poate indica infectia cu:
C. trachomatis A.
U. urealyticum B.
M. tuberculosis C.
ricketsii D.
fungi E.
(pag. 901, 902)
M2323091. Hematuria persistenta dupa faza acuta a unei pielonefrite, dupa ce manifestarile acute ale
infectiei au scazut sugereaza:
prezenta unui calcul pe caile urinare A.
o tumora renala B.
tuberculoza renala C.
infectiei cu streptococ hemolitic D.
infectie cu Klebsiella E.
(pag. 902)
M2323092. Majoritatea pacientilor cu pielonefrita acuta prezinta:
leucocitoza semnificativa A.
piurie cu cilindri leucocitari B.
bacterii detectabile in urina necentrifugata C.
proteinurie D.
leucopenie E.
(pag. 902)
M2323093. Cistitele pot fi determinate mai ales cand in uroculturi sunt mai putin de 100 000 bacterii/ ml
si de alti agenti patogeni cum ar fi:
C. trachomatis A.
N. gonorrhoeae B.
Trichomonas C.
Candida D.
Rezidentiat 2004 910 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
adenovirus E.
(pag. 902)
M2323094. La baza tratamentului infectiilor tractului renal, stau urmatoarele principii:
in majoritatea circumstantelor trebuie obtinuta o cultura urinara cantitativa pentru confirmarea infectiei
inainte de inceperea terapiei
A.
trebuie identificati si corectati, daca este posibil factorii ce predispun la infectie cum sunt obstructia si
calculii
B.
reducerea simptomelor clinice nu indica intotdeauna vindecarea bacteriologica C.
infectiile necomplicate limitate la tractul urinar inferior raspund la cure scurte de terapie D.
infectiile urinare dobandite in comunitatea sunt datorate de obicei tulpinilor rezistente la antibiotice E.
(pag. 903)
M2323095. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul infectiilor tractului urinar sunt adevarate:
infectiile tractului urinar superior necesita perioade mai lungi de tratament A.
recurentele precoce cu aceeasi tulpina pot fi rezultatul unui focar infectios nerezolvat din tractul superior B.
recurentele la mai mult de 14 zile dupa oprirea terapiei reprezinta reinfectii cu o noua tulpina C.
la pacientii cu infectii repetate trebuie suspectata prezenta de tulpini sensibile la antibiotice D.
la pacientii cu manevre instrumentale se suspecteaza infectii cu stafilococ auriu E.
(pag. 903)
M2323096. In tratarea episoadelor acute, necomplicate, de cistita se pot folosi doze unice de:
trimetoprim- sulfametoxazol (4 tablete o data) A.
trimetoprim (400 mg) B.
sulfametoxazol (2g) C.
norfloxacina D.
oxacilina E.
(pag. 904)
M2323097. Avantajele tratamentului cistitelor cu doza unica terapeutica sunt:
un cost mai mic A.
mai putine efecte adverse B.
asigurarea compliantei pacientului C.
lipsa favorizarii selectarii de microorganisme rezistente D.
mai putine recurente E.
(pag. 904)
M2323098. Terapia adecvata a pielonefritelor acute necomplicate este reprezentata de o cura de 14 zile,
utilizand:
trimetoprim- sulfametoxazol A.
o fluorochinolona B.
un aminoglicozid C.
eritromicina D.
oxacilina E.
(pag. 904)
M2323099. Urmatoarele afirmatii privind terapia infectiilor complicate ale tractului urinar sunt
adevarate:
apar dupa manevre instrumentale, anomalii urologice anatomice, calculi A.
sunt datorate bacteriilor dobandite in spital B.
necesita spitalizare obligatorie, indiferent de forma clinica a bolii C.
tratamentul se administreaza exclusiv parenteral D.
la pacientii cu simptome minime, poate fi folosita terapia orala, cu o fluorochinolona pana la cunoasterea E.
Rezidentiat 2004 911 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
rezultatului uroculturii
(pag. 904)
M2323100. In sarcina, cistita acuta poate fi tratata 3- 7 zile cu:
amoxicilina A.
nitrofurantoin B.
cefalosporina de generatia III C.
tetraciclina D.
fluorochinolone E.
(pag. 904)
M2323101. Pielonefrita acuta in sarcina trebuie tratata prin:
spitalizare obligatorie A.
terapie antibiotica parenterala B.
antibioterapie orala C.
utilizarea cefalosporinelor sau penicilinelor cu spectru larg D.
terapie cu fluorochinolone E.
(pag. 904)
M2523102. Care dintre urmatoarele entitati clinice sunt considerate 'infectii de tract urinar inferior'?
uretrite A.
cistite B.
prostatite C.
pielonefrite D.
abcese renale E.
(pag. 899)
M2523103. Care dintre urmatoarele sunt considerate 'infectii de tract urinar superior'?
uretrite A.
cistite B.
prostatite C.
pielonefrite D.
abcese intrarenale si perinefretice E.
(pag. 899)
M2523104. Care dintre itemii de mai jos, referitori la infectiile de tract urinar, sunt adevarati?
prezenta a mai mult de 100.000 microorganisme/ml urina dintr-o proba recoltata corect semnifica infectie A.
prezenta a 100-10.000 bacterii/ml urina la pacientii simptomatici poate semnifica infectie B.
un numar de 100-10.000 bacterii/ml urina recoltata prin punctie suprapubiana indica in general infectie C.
un numar de 100 colonii/ml urina la un pacient asimptomatic semnifica infectie D.
un numar de 1.000.000 bacterii/ml urina semnifica infectie E.
(pag. 899)
M2523105. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la infectiile urinare recurente:
I.U. recurente se pot datora persistentei tulpinii infectante initiale A.
I.U. recurente se pot datora reinfectiei cu o tulpina bacteriana noua B.
I.U. recurente cu acelasi germen, care survin in decurs de 2 saptamani de la oprirea terapiei, pot semnifica
o infectie renala/prostatica nerezolvata
C.
I.U. recurente cu acelasi germen, care survin in decurs de 2 saptamani de la oprirea terapiei, pot rezulta
dintr-o colonizare vaginala sau intestinala persistenta ce duce la reinfectarea rapida a vezicii urinare
D.
I.U. recurente care survin pe un teren obstructiv nu cronicizeaza niciodata E.
(pag. 899,905)
Rezidentiat 2004 912 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2523106. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la infectiile urinare acute:
sunt mai frecvente la pacientii necateterizati A.
apar la 1-3% din fetele de varsta scolara B.
marea majoritate a infectiilor urinare acute simptomatice apar la femeile tinere C.
I.U simptomatice sunt rare la barbatii sub 50 ani D.
la femei, I.U. acute nu sunt mai frecvente dupa inceperea vietii sexuale E.
(pag. 899)
M2523107. Etiologia infectiilor urinare recurente sau asociate cu manevre urologice, calculi sau
obstructie este dominata de:
Proteus spp. A.
Klebsiella spp. B.
Pseudomonas spp. C.
Escherichia coli D.
Enterobacter spp. E.
(pag. 899)
M2523108. Care dintre agentii microbieni enumerati mai jos sunt mai frecvent izolati la femei
diagnosticate cu uretrita transmisa pe cale sexuala?
Chlamydia trachomatis A.
Neisseria gonorrhoeae B.
virusul Herpes simplex C.
Escherichia coli D.
Staphylococcus aureus E.
(pag. 900)
M2523109. Flora normala ce colonizeaza vestibulul vaginal si uretra distala este reprezentata de:
difteroizi A.
streptococi B.
lactobacili C.
bacili Gram negativi D.
Trichomonas vaginalis E.
(pag. 900)
M2523110. Referitor la patogenia infectiilor urinare joase, care dintre afirmatiile de mai jos sunt
adevarate?
in marea majoritate bacteriile dobandesc acces la vezica pe calea uretrei A.
microorganismele Gram negative din intestin pot ajunge sa colonizeze vestibulul, mucoasa periuretrala si
uretra distala
B.
la femei, in timpul actului sexual bacteriile pot sa ajunga in vezica urinara C.
aparitia infectiei vezicale depinde de interactiunile dintre patogenitatea microbului, numarul de germeni
invadanti si mecanismele locale si sistemice de aparare
D.
cel mai frecvent infectia vezicii urinare survine in urma episoadelor de bacteriemie cu bacili Gram negativi E.
(pag. 900)
M2523111. Care dintre factorii de mai jos predispun la colonizarea periuretrala cu bacili Gram negativi?
alterarea florei perineale normale prin antibiotice A.
prezenta de infectii genitale B.
utilizarea de contraceptive de tipul diafragmelor sau spermicidelor C.
utlizarea de contraceptive de tipul prezervativului D.
corticoterapia de scurta durata E.
(pag. 900)
Rezidentiat 2004 913 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2523112. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate referitor la infectiile asociate cu obstructie
urinara?
obstructia urinara favorizeaza infectia A.
infectia urinara secundara obstructiei poate duce la o distructie rapida a tesutului renal B.
in cazul unei obstructii importante a tractului urinar, tratamentul infectiei urinare trebuie sa vizeze si
indepartarea factorului obstructiv
C.
pentru succesul tratamentului infectiei,obstructiile minore urinare trebuie obligatoriu corectate chirurgical D.
etiologia infectiei urinare pe teren obstructiv este dominata de Proteus spp. si Klebsiella spp. E.
(pag. 899,900)
M2523113. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se datoreaza cistitei?
disuria A.
polakiuria B.
sensibilitatea suprapubiana C.
voma D.
febra inalta E.
(pag. 902)
M2523114. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se datoreaza pielonefritei?
febra inalta A.
tahicardia B.
disuria si polakiuria C.
adenopatia inghinala D.
sensibilitate la palparea unghiului costovertebral E.
(pag. 902)
M2523115. Care dintre urmatorii germeni pot fi izolati mai frecvent la un pacient sondat urinar?
Escherichia coli A.
Proteus spp. B.
Klebsiella spp. C.
adenovirus D.
Chlamydia trachomatis E.
(pag. 902)
M2523116. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la principiile de tratament ale infectiilor de tract
urinar, sunt adevarate?
factorii ce predispun la infectie (calculi, obstructie, etc) trebuie identificati si corectati daca este posibil A.
reducerea simptomelor clinice indica intotdeauna vindecarea bacteriologica B.
infectiile tractului urinar superior necesita o perioada mai lunga de tratament comparativ cu cistita C.
recurentele precoce cu o tulpina diferita de cea izolata initial se pot datora unui focar infectios nerezolvat la
nivelul tractului urinar
D.
la pacientii cu infectii repetate, manevre instrumentale sau cu spitalizare recenta trebuie suspectati
germeni rezistenti la antibiotice
E.
(pag. 899,903)
M2523117. Care dintre antibioticele de mai jos se utilizeaza ca prima intentie in tratamentul cistitelor
acute necomplicate?
trimetoprim-sulfametoxazol A.
fluorochinolone B.
tetraciclina C.
vancomicina D.
cloramfenicol E.
(pag. 903)
Rezidentiat 2004 914 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2523118. Care dintre antibioticele de mai jos se utilizeaza ca prima intentie in tratamentul unei
pielonefrite acute necomplicate?
trimetoprim-sulfametoxazol A.
fluorochinolone B.
aminoglicozide C.
cefalosporine gen. III D.
tetraciclina E.
(pag. 904)
M2523119. Care dintre antibioticele de mai jos sunt recomandate ca terapie de prima intentie la un
pacient cu infectie urinara cateterizat cu o sonda Dormia pentru extragerea unui calcul ureteral?
fluorochinolone A.
imipenem-cilastatin B.
ceftriaxona+amikacina C.
tetracicline D.
nitrofurantoin E.
(pag. 904)
M2523120. Care dintre urmatoarele antibiotice pot fi utilizate la o gravida ce sufera de cistita acuta?
amoxicilina A.
nitrofurantoin B.
cefalosporine C.
fluorochinolone D.
tetraciclina E.
(pag. 904)
M2523121. Ce antibiotice veti alege in cazul unei gravide care se prezinta cu simptomatologie
sugestiva pentru o pielonefrita acuta?
cefalosporine A.
peniciline cu spectru larg B.
fluorochinolone C.
tetraciclina D.
nitrofurantoin E.
(pag. 904)
M2623122. ITU la gravide sunt favorizate de:
Alterarea motilitatii tractului urinar A.
Modificarile hormonale B.
Modificarile compozitiei urinei C.
Refluxul vezico ureteral D.
Toate cele de mai sus E.
(pag. 900)
M2623123. Agentul etiologic cel mai frecvent intalnit in cazul ITU epidemice intraspitalicesti la pacientii
cateterizati urinar sunt:
Proteus A.
Klebsiella B.
Serratia C.
Streptococcus D.
Mycoplasma hominis E.
(pag. 202)
Rezidentiat 2004 915 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2623124. In transferul transuretral al bacteriilor, un rol important la femei il are:
Uretra scurta A.
Mictiunea tardiva dupa contact sexual B.
Utilizarea de diafragme sau spermicide C.
Cateterizarea vezicii urinare D.
Manevre instrumentale transuretrale E.
(pag. 900)
M2623125. Semnele clinice ale PNA la debut sunt:
Febra inalta A.
Frisoane repetate B.
Durerea lombara acuta C.
Tulburari digestive D.
Dispnee de repaus E.
(pag. 902)
M2623126. Urografia este indicata la:
Femei cu un singur episod de ITU sau cu infectii urinare repetate la intervale foarte mari de timp A.
Femei cu cel putin 2 episoade de ITU/6 luni B.
Femei la care persita piuria dupa eradicarea bacteriuriei C.
Femei cu dureri lombare persitente dupa un episod de ITU D.
Femei la care urografia anterioara s-a dovedit a fi normala E.
(pag. 904)
M2623127. Care din urmatoarele examinari are o semnificatie inalta pentru o PNA necomplicata:
Bacteriuria semnificativa A.
Decelarea cilindrilor leucocitari B.
Hematurie macroscopica C.
Scaderea densitatii si osmolaritatii maxime urinare D.
Proteinuria tubulara E.
(pag. 904)
M2623128. O PNA complicata poate evolua catre:
Carbuncul renal A.
IRA B.
Necroza papilara renala C.
Soc toxico-septic D.
Infectie urinara cronica E.
(pag. 902)
M2623129. Necroza papilara apare mai frecvent la:
Bolnavi cu siclemie A.
Bolnavi cu ulcer duodenal B.
Diabetici C.
Indivizi cu abuz de analgetice D.
Anemie feripriva E.
(pag. 905)
M2623130. Unele din persoanele de mai jos prezinta riscuri crescute de ITU:
Gravidele A.
Transplantatii renal B.
Nou-nascutii care au stat in ATI C.
Rezidentiat 2004 916 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Barbatii sub 20 de ani D.
Pacientii cu diabet zaharat E.
(pag. 903)
M2823131. Manifestarile de pielonefrita acuta raspund, de obicei, la terapie in 48- 72 h, cu excepþia:
infecþiei cu E. Coli A.
necrozei papilare B.
infecþiilor asociate cateterelor C.
obstrucþiei urinare D.
apariþiei in timpul sarcinii. E.
(pag. 902)
M2823132. Dintre circumstanþele care favorizeaza infecþiile tractului urinar fac parte:
sarcina A.
sexul masculin B.
refluxul vezico- uretral C.
disfuncþia neurogena a vezicii D.
cateterele uretrale permanente E.
(pag. 900)
M2823133. Infecþiile tractului urinar asociate cateterelor sunt determinate de:
Mycobacterium tuberculosis A.
Pseudomonas B.
Proteus C.
virusul herpes simplex D.
E. Coli E.
(pag. 902)
M2823134. Evaluarea urologica se impune in infectiile tractului urinar in urmatoarele circumstante:
femei cu cistite acute recidivante A.
pielonefrita acuta recurenta B.
barbati tineri cu SIDA C.
simptome sugestive pentru obstructie sau calculi D.
de rutina la femei E.
(pag. 904)
M2823135. Factorii importanti ce predispun la bacteriurie la barbati sunt
cistitele A.
raporturi sexuale frecvente B.
prostatita C.
refluxul vezico-uretral D.
obstructia uretrala datorita hipertrofiei prostatice E.
(pag. 900)
M2823136. Tratamentul cistitelor acute necomplicate se face cu
doze unice trimetropin-sulfametoxazon 4 tb. o data A.
ampicilina 2-4 g pe zi 7 zile B.
numai sulfametoxazol 2 g doza unica C.
numai trimetropim 400mg doza unica D.
imipenem 7-21 zile E.
(pag. 904)
Rezidentiat 2004 917 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2823137. Pacientii susceptibili sa dezvolte necroza papilara ca si complicatie sint;
cei cu insuficienta renala acuta A.
diabeticii B.
cei cu hipertensiune pulmonara C.
cei cu siclemie D.
alcoolismul cronic E.
(pag. 905)
M2923138. Agenþii etiologici cel mai frecvenþi implicaþi in infecþiile acute ale tractului urinar sunt:
Staphilococcus saprophiticus A.
Proteus B.
E.coli C.
Serratia D.
Klebsiella E.
(pag. 899)
M2923139. Daca hematuria persista dupa faza acuta a pielonefritei pot intra in discutie
tumori renale A.
TBC renal B.
calculi renali C.
sindrom nefrotic D.
abcesul renal E.
(pag. 902)
M2923140. Speciile bacteriene ce predispun la formare de calculi sunt
E.coli A.
Enterobacter B.
Staphilococus aureus C.
Klebsiella D.
Proteus E.
(pag. 899)
M2923141. Semnele sugestive pentru infectiile tractului urinar sunt
febra A.
oligoanurie B.
disurie C.
izolarea a doua sau mai multe bacterii D.
polakiuria E.
(pag. 901)
M2923142. Cistita din sarcina nu se trateaza cu
aminoglicozide A.
trimetroprim-cotrimoxazol B.
amoxicilina C.
fluorochinolone D.
cefalosporine E.
(pag. 904)
|
