Rezultate si discutii aleopatie

Rezultate si discutii aleopatie

8.1. Rezultatele obõinute în testele de germinnare

Procentele de germinaõie obõinute ca rezultat la testele de germinare atât la probele martor, cât øi la variantele de câte douå specii în amestec sunt centralizate în tabelul nr.1. La variantele combinate s-au urmårit influenõele reciproce ale speciilor puse la germinat împreunå; comparând aceste rezultate cu cele obõinute la probele martor, pentru fiecare dintre specii, constatåm existenõa unor efecte stimulatoare sau inhibitoare oglindite în creøterea, respectiv reducerea procentului de 17217h71r germinaõie la diferite specii.

Tabelul nr.8.1.1 Procentul de germinaõie

În combinaõia sparcetå - sfeclå, germinaõia este inhibatå pentru ambele specii, în special pentru sfeclå. Germinaõia la lucernå, din combinaõia lucernå - sfeclå este stimulatå cu 40 %, iar la sfeclå fatåå de martor este inhibatå germinaõia cu 85 %.

În combinaõia trifoi - sfeclå, germinaõia este inhibatå pentru ambele specii øi anume pentru sfeclå 70 % øi la 20 % pentru trifoi.

Lucerna este stimulatå cu 20 % iar sperceta este inhibatå cu 80 % în combinaõia lucernå - sparcetå.

În combinaõia trifoi - sparcetå, trifoiul este inhibat cu 15 % iar sparceta inhibatå cu 60 %.

În combinaõia trfoi - lucernå, trifoiul este inhibat cu 30 % iar lucerna este stimulatå faõå de martor cu 18 %.

Aceste rezultate sunt explicabile øtiind cå germinaõi seminõelor se caracterizeazå printr-o puternicå activitate hidroabsorbantå datoritå în principal intervenõiei a 2 factori : forõa de absorbõie a coloizilor din embrion øi endosferm øi procesele catalitice din timpul mobilizårii substanõelor de rezervå. Activitatea absorbantå din timpul germinaõiei poate fi împårõitå în trei faze (Sarav 1959, 1960; Cachiõå-Cosma 1969-1970 citaõi Micle øi Cachiõå-Cosma 1974 prima - de inhibiõie, a doua - de nutriõie heterotrofå øi a treia de nutrific antotrofå, primele 2 caracterizate fiecare printr-un maxim de absorbõie.

Germinaõia fiind indispensabil legatå de prezenõa apei, poate fi influenõatå în afarå de luminå, temperaturå øi de unele substanõe solvite în apå ce pot avea efect stimulator sau inhibitor asupra procesului.

În cazul experimentului efectuat, lumina, temperatura øi cantitatea de apå fiind constantå øi apropiate de calorile optime diferenõele obõinute între variantele martor øi variantele combinate - câte 2 specii într-o cutie Petri - este partea plauzibilå så se datoreze prezenõei în mediu, la variantele combinate, a unor substanõe cu rol inhibitor sau stimulator, cu atât mai mult cu cât este conoscutå prezenõa în seminõele cerealelor øi leguminoaselor a unor inhibitori ai germinaõiei reprezentaõi de unelealdehide (Acericå, salicilicå), lactone (ex : cumarine), acizi fenolici.

Måsura în care aceste substanõe ar putea influenõa germinaõia ar depinde øi de gradul de påtrundere în seminõe, funcõie de semipermeabilitate selectivå a înveliøului seminal øi de traturile de celule vii prin care se realizeazå absorbõia activå.

8.2. Rezultatele obõinute în dinamica creøterii

Influenõele constatate ca fiind prezente între semintele în curs de germinare ale speciilor testate, se menõin în mare parte øi pe parcursul perioadei de creøtere a plantelor. Evidenõierea acestor influenõe a putut fi realizatå prin înregistrarea creøterii zilnice timp de 21 de zile, a plantelor aflate atât în variantå martor, cât øi combinatå - câte douå specii. Valorile obõinute prin måsuråtori biometrice øi indicii statistici calculaõi sunt centralizate în tabelele nr.1-12, iar variantele cu semnificaõie, statistic au fost marcate pentru fiecare caz printr-un punct roøu.

Medicago sativa din combinaõia cu Onobrychis viciifolia faõå de martor (Tabelul nr.2 figura nr.1) se observå efecte inhibitoare ale creøterii rådåcinii, iar în cazul tulpinii nu se observå modificåri semnificative.

În combinaõia cu Beta vulgaris, Medicago sativa faõå de martor (Tabelul nr.6 figura nr.2), se observå efecte inhibitoare ale creøterii rådåcinii, iar în cazul tulpinii nu apar modificåri.

În combinaõia cu Trifolium repens, Medicago sativa faõå de martor (Tabel nr.4 figura nr.3), se observå efecte stimulatoare în dinamica creøterii øi la tulpiniõå øi la rådåciniõå.

În tabelul nr. 10 øi figura nr. 4 se observå stimularea a dinamicii creøterii atât la rådåcinå cât øi la tulpinå în ziua a 9-a, iar dupå aceea nu se observå modificåri remarcabile.

În cazul combinaõiei Trifolium repens - Medicago sativa (Figura nr.5, foto nr.2), la trifoi faõå de martor se observå o uøoarå stimulare în dinamica creøterii øi în cazul rådåciniõei cât øi a tulpiniõei.

În tabelele nr.11 øi nr.12, figura nr.6 øi foto nr.1 combinaõia Trifolium repens - Ononrychis viciifolia nu se observå modificåri semnificative faõå de martorul Trifolium repens.

În tabelele nr.2, 8, 12 øi figurile nr.7-9 am calculat dinamica creøterii la     Ononrychis viciifolia în varianta martor. În varianta combinatå cu Beta vulgaris (figura nr.7) faõå de martor se observå o puternicåstimulare a dinamicii creøterii în cazul tulpinii pânå în ziua a 13-a, apoi o uøoarå inhibiõie a creøterii datoritå degenerårii vârfului vegetativ. La rådåciniõa de Ononrychis viciifolia se renarcå o stimulare a creøterii faõå de martor pânå în ziua a 13-1, iar spre sfârøit nu se mai observå modificåri faõå de martor. În figura nr.8, în varianta combinatå cu Medicago sativa se remarcå o puternicå stimulare a creøterii în ziua a 9-a atât în cazul tulpiniõei cât øi în cazul rådåciniõei. Aceastå stimulareîn dinamica creøterii se påstreazå pânå în ziua a 17-1. În varianta combinatå cu Trifolium repens, în varianta martor (figura nr.19) se observå o puternicå stimulare a creøterii pânå în ziua a 13-a atât în cazul rådåciniõei cât øi a tulpiniõei, iar începând din ziua a 17-a aceastå stimulare a creøterii se påstreazå dar într-un procent mai mic.

Înre Beta vulgaris în varianta martor øi Trifolium repens în varianta combinatå (figura nr.10, foto nr.3), rezultatele indicå o inhibiõie a creøterii la Beta vulgaris datoritå plåntuõelor de Trifolium repens; inhibiõia a fost însoõitå øi de modificåri anatomo morfologice øi anume : brunificarea rådåcinilor, apariõia întârziatå a frunzelor, aspectul lor mai firav øi apoi påtarea lor cu pete brumii, ceea în cele din urmå s-a soldat cu moartea acestora.

Varianta în care au fost puse alåturi Beta vulgaris øi Lucerna (Medicago sativa), la Beta vulgaris s-au evidenõiat influenõele stimulatoare faõå de martor atât în cazul tulpiniõei cât øi în cazul rådåciniõei, mai puternicå în cazul rådåciniõei.

Rezultatele obõinute la varianta în care sfecla Beta vulgaris era combinatå cu sparceta Onobrychis viciifolia la sfeclå se observå o puternicå stimulare a creøterii pânå în ziua a 13-a atât la rådåciniõå cât øi la tulpiniõå iar pânå în ziua a 21-a nu se mai remarcå modificåri faõå de martor.

CONCLUZII

În urma analizårii rezultatelor obõinute la acest experiment putem deduce câteva concluzii privind alelopatia în cadrul grupelor de plante testate.

1. Efectele alelopatice înregistrate sunt atât pozitive cât øi negative la ambele procese testate (germinaõia øi creøterea). Cele mai drastic efect inhibitor al germinaõiei l-a avut sperceta asupra sfeclei, iar cel mai stimulator efect asupra germinaõiei l-a avut sfecla (Beta vulgaris) asupra lucernei (Medicago sativa) øi sparceta (Onobrychis viciifolia) asupra trifoiului (Trifolium repens). La creøtere, efectele s-au dovedit mai variate, totuøi cele mai evidente au fost inhibitoare, între luvernå (Medicago sativa) øi sparcetå (Onobrychis viciifolia), lucerna øi sfecla (Beta vulgaris), lucerna øi trifoil (Trifolium repens); efectele stimulatoare au fost mai rare øi reduse ca intensitate.

2. Råspunsul rådåcinii comparativ cu cel al tulpinii, în interacõiunile alelopatice nu este obligatoriu acelaøi. Am întâlnit variante în care la ambele organe vegetative este stimulatå creøterea, de exemplu : sparceta (Onobrychis viciifolia) în combinaõie cu sfecla (Beta vulgaris), sparceta în combinaõie cu lucerna (Medicago sativa) sparceta în combinaõie cu trifoi (Trifolium repens), trifoiul (Trifolium repens) în combinaõie cu lucerna (edicago sativa), sfecla (Beta vulgaris) în combinaõie cu lucerna (Medicago sativa). În alte variante în care creøterea rådåcinii este inhibatå iar a tulpinii stimulatå, de exemplu : lucernå (Medicagi sativa) în combinaõie cu trifoiul (Trifolium repens).

Existå øi variante în care creøterea rådåcinii este inhibatå iar la tulpinå nu se observå modificare de exemplu : lucerna (Medicago sativa)în combinaõie cu sparceta (Onobrychis viciifolia) lucerna (Medicago sativa) în combinaõie cu sfecla (Beta vulgaruis).

3. Observå cå în cadrul aceleiaøi variante sensul interacõiunii alelopatice poate så difere în diferite faze ale coabitårii speciilor, deci fenomenul alelopatic are un caracter discontinuu. De exemplu creøterea este stimulatå în primele zile, apoi creøterea este inhibatå în combinaõia sfeclå (Beta vulgaris) cu sparceta (Onobrychis viciifolia).

Acõiunile reciproce între cele douå specii din varianta combinatå pot øi ele så difere cantitativ øi calitativ, existând interrelaõii de tip : stimulare-stimulare, inhibare - inhibare øi stimulare - inhibare.