SANATATEA MENTALA CONTEAZA
Exista peste 400 milioane de oameni în lume cu tulburari mentale. Cu toate acestea majoritatea nu primesc nici macar tratamentul de baza. Aceasta se întâmpla în special în regiunile sarace ale lumii. Majoritatea agentiilor umanitare nici macar nu iau în considerare propuneri de a trata problemele sanatatii mentale; acelea care o fac o considera de importanta minora, umbrite de nevoia presanta de a salva vieti prin tratarea bolilo 13313s1822n r fizice.
Aceasta este o tragedie. Sanatatea mentala poate îmbunatati starea generala de bine si poate preveni alte boli. si devreme ce problemele sanatatii mentale au un impact economic important asupra comunitatilor vulnerabile, facând din ele o prioritate se pot salva vieti si îmbunatati semnificativ calitatea vietii oamenilor. Saracia si starea mentala de bine sunt intricate, asa ca sanatatea mentala ar trebui sa fie o componenta integrala, inseparabila a sanatatii publice.
Vasta majoritate a oamenilor cu tulburari mentale traiesc în tari care pretind doar o fractiune din resursele sanatatii mentale globale. Numeroase studii si rapoarte începând din anii '90 au aratat ca probleme ale sanatatii mentale cum ar fi depresia sunt mai frecvente printre saraci (Bulletin of the World Health Organization, vol 81, p. 609). De asemenea, schimbarile sociale rapide si urbanizarea în tarile în dezvoltare au condus la cresterea ratei sinuciderilor, în special în zonele rurale (Culture, Medicine and Psychiatry, vol 23, p. 25).
Aceste tulburari au un impact semnificativ asupra starii de bine din punct de vedere fizic si psihic. De exemplu, depresia reduce abilitatea oamenilor de a munci si creste costurile îngrijirilor de sanatate. În mod tipic oamenii cu depresie merg la doctorii lor cu simptome care nu au o cauza fizica. Dar doctorii trateaza aceste simptome ca si cum ar fi rezultatul afectarii organice, conducând la costuri nenecesare si abuz de antibiotice, în loc sa se adreseze problemei de baza ce tine de sanatatea mentala. Aceasta conduce la un cerc vicios al deprivarii si bolii mentale, nu mult diferit de cercul vicios al deprivarii si bolilor infectioase.
Exista câtiva pasi practici care pot fi facuti. De exemplu, este dovedit ca oamenii care au probleme cu alcoolul (o boala mentala în toata puterea cuvântului) sunt mai predispusi sa practice sex neprotejat, riscând o infectie cu HIV. Oamenii infectati cu HIV prezinta la rândul lor rate crecute ale depresiei, afectarii cognitive si dementei. Astfel este logic sa tintim abuzul de alcool pentru a reduce riscul infectarii populatiei cu HIV. Mai exista un motiv întemeiat pentru tratarea consecintelor sanatatii mentale ale infectiei HIV deoarece tratamentuil ar trebui sa urmareasca îmbunatatirea calitatii vietii. Poate de asemenea sa ajute pacientii HIV sa urmeze pe termen lung regimul medicamentos de care au nevoie, poate chiar sa le prelungeasca viata.
Un alt grup de oameni pentru care sanatatea mentala si fizica sunt intricate este reprezentat de mame si copii. Câteva studii recente din sudul Asiei au demonstrat ca bebelusii mamelor care sunt depresive în timpul sarcinii si dupa nastere sunt mai predispusi sa sufere de încetinirea cresterii si a dezvoltarii, si un risc mai crescut al problemelor de sanatate fizica, chiar în zonele în care se desfasoara programe nutritionale. În unele zone, aproximativ 25% dintre mame pot avea de probleme de sanatate mentala (British Medical Journal, vol 328, p. 820). Malnutritia este una din cele mai presante probleme ale sanatatii publice în sudul Asiei, afectând mai mult de 1 din 3 copii.
Sau spre exemplu stresul si depresia, care predispun la atacuri de cord sau accidente vasculare cerebrale si înrautatesc perspectivele de recuperare. Pâna la jumatate din oamenii care sufera de accidente vasculare cerebrale sau atacuri de cord dezvolta consecutiv depresie sau dementa. În Raportul Sanatatii Mondiale publicat de OMS se pune accentul pe cresterea accidentelor de trafic. Tulburarile mentale, în mod special abuzul de substante, creste semnificativ riscul accidentelor rutiere - si sunt urmate adesea de depresie si tulburari de stres posttraumatic. Sa luam o alta prioritate a sanatatii globale: reducerea violentei domestice. Abuzul de alcool si tulburarile de personalitate sunt adesea precursorii depresiei, urmata frecvent de violenta, autovatamare si suicid. Este aceeasi poveste cu aproape toate aspectele majore ale sanatatii publice.
Concluzia este ca nu exista sanatate fara sanatate mentala. Este logic sa tratam oamenii ca pe fiinte umane în totalitatea lor. Unii avocati ai sanatatii mentale folosesc termenul de "co-morbiditate" pentru a descrie coexistenta problemelor de sanatate mentala sau de alta natura. Totusi aceasta fraza perpetueaza o falsa dihotomie.
Starea mentala de bine este adesea privita ca o extraoptiune de catre cei care fac programele de sanatate mentala. Chiar organizatii si agentii umanitare care iau în considerare proiecte de sanatate mentala au fonduri insuficiente, si le trateaza ca pe o categorie separata. Sanatatea mentala ar trebui integrata tuturor programelor de sanatate publica, în special pentru tarile în dezvoltare.
Avantajul este ca sanatatea mentala de calitate de multe ori nu este scumpa, si poate fi realizata cu interventii simple. Acest lucru este evident. Ar fi o greseala sa nu actionam în acest sens.
|
