SINDROAME ATAXICE
CEREBEL
CALEA SENSIBILITATII PROPRIOCEPTIVE CONSTIENTE
CALEA VESTIBULARA
NUCLEII BAZALI SI NUCLEII TRUNCHIULUI
ARII CORTICALE.
I. CEREBELUL
I.1.ANATOMIE
.A. LOCALIZARE
Nr.
Crt.
Aferente (peduncului)
Eferente (pedunculi)
Nuclei profunzi
Nuclei olivari
LOB FLOCULO- NODUCAR
Arhicerebel (vestibulocerebel)
Medial accesor
LOB ANTERIOR
Paleocerebel (spinocerebel)
Superior
Emboliformi si globosi
Accesor dorsal
LOB POSTERIOR
Neocerebel (cerebrocerebel)
Dentati
C. NUCLEII PROFUNZI AI CEREBELULUI
Privind dinspre medial spre lateral acestia sunt:
vezi tabelul nr.2
PEDUNCULII CEREBELOSI
|
|
b. Cerebelul fiind un centru integrativ important prezinta:
Aferente de la sitemele senzoriale, cortex motor si formatiunea reticulata
Circuite interne care converg catre celula PurKinje
Cai eferente de la nucleii cerebelosi
c. Cel mai important circuit cerebelos conecteaza cerebelul cu cortexul motor cerebral, iar prin fasciculul piramidal cu neuronul motor periferic formand circuitul cerebrocortico-ponto-cerebelocortico-dentato-talamo-cortico-piramido-motoneuron periferic.
Intreruperea influentelor cerebeloase asupra cortexului motor determina aparitia semnelor si simptomelor sindromului cerebelos.
1.DECUSATIILE SI LATERALIZAREA
SINDROMULUI CEREBELOS (Fig.2)
2. ROLUL FIZIOLOGIC AL CEREBELULUI
Cerebelul controleaza secventa si intensitatea contractiei musculare precum tonusul si sinergia contractiei agonistilor si antagonistilor in timpul:
unei posturi dorite, exemplu postura verticala sau cu membrele superioare intinse la 900 .
unor miscari volitionale ale trunchiului, membrelor sau musculaturii bulbare.
Testarea functiilor cerebeloase nu se poate efectua in:
|
|
Semnele clinice ale sindromului cerebelos cuprind:
SINDROAME CEREBELOASE
|
|
D |
D |
H |
ATAXIE |
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
DEFICIT |
ISARTRTE |
IS M E T R I E |
IPOTONIE |
Ma n a |
Mers |
Picior |
Nistagnus |
SINDROAME CLINICE |
LOBI AFECTATI |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
Bidirectional |
Sindrom de emisfer cerebelos |
|
|
|
|
|
|
|
|
Sindroame de vermis anterior |
Lob anterior |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
Variabil |
Sindrom de vermis posterior |
Lob floculonodular |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
Variabil |
SINDROMUL CEREBELOS 1. Tulburari de ortostatiune si mers ortostatiune instabila, cu baza larg mers ebrios 2. Tulburari de coordonare a miscarilor dismetrie asinergie discronometrie adiadococinezie tremuratura cerebeloasa cinetica si intentionala 3. Tulburari de tonus hipotonia cerebeloasa 4. Tulburari ale vorbirii si scrisului vorbirea sacadata, exploziva scris neregulat, mare
SINDROM CEREBELOS PARTIAL -Leziuni de arhicerebel -manifestari predominant in mentinerea echilibrului leziuni de paleocerebel
leziune lob floculo-nodular -Leziuni de paleocerebel -tulburari de mers si ortostatiune cu cadere si deviere ipsilaterala
!!
leziune Formatiuni
mediane cerebel -lob
anterior -~lob
posterior Pedunculul
cerebelos inferior (PCI) -Leziuni de neocerebel -tulburari in miscarile membrelor
unilateral
si ipsilateral contralateral !!
leziune -cerebel -protuberanta -PCS -nucleul
rosu -subtalamus -talamus Accident vascular cerebelos - trunchi - cap - dismetrie a membrelor - asinergie - hipotonie - disartie. LEZIUNILE cailor cerebloase din trunchiul cerebral frecvent pe langa semnele sindromului cerebelos asociaza si semne ale elementelor anatomice de vecinatate: ex. sd. pramidal, leziuni de nervi cranieni, tulburari de sensibilitate. Modificarile motilitatii si posturii datorate leziunilor cerebeloase au fost studiate pentru prima data de doi neurologi eminenti: Joseph Babinski si Gordon Holmes DIAGNOSTICUL ATAXIEI CEREBELOASE GENERALIZATE
DEFINITIE: ATAXIA senzitiva sau spinala in vechea terminologie reprezinta ataxia determinata de modificari ale sensibilitatii kinestezice constiente (ce aduce informatii de la muschii, tendoane, articulatii despre pozitia diferitelor segmente in spatiu). figura nr.4
Ataxia vestibulara se exprima clinic prin modificari ale ostaturii si mersului in asociere cu nistagmus fara dismelie a membrelor si disatrie. a. Tumori (ameningioame, gliom infiltratuv) b. Hidrocefalie cu presiune normala c. Dementa Alzheimer d. Encefalopatie subcorticala arteriosclerotica Biswanger e. Traumatisme f. Leziuni vasculare. PROBE CLINICE UTILIZATE IN EXAMINAREA UNUI SD. ATAXIC PROBA INDICE NAS: cu ochii deschisi si ochii inchisi PROBA CALCAI GENUNCHI: cu ochii deschisi si ochii inchisi PROBA PREHENSIUNII PROBA MARIONETELOR PROBA MERSULUI PROBA APLECARII PE SPATE PROBA ASIMETRIEI TONICE DINAMICE (Draganescu - Voiculescu) EXAMENUL TONUSULUI MUSCULAR PROBA RIDICARII DIN CLINOSTATISM PROBA SCRISULUI PROBA ROMBERG EXAMINAREA NISTAGMUSULUI EXAMENUL SENSIBILITATII PROFUNDE EXAMENUL VORBIRII DIAGNOSTICUL ATAXIILOR
Document InfoAccesari: 7959 Apreciat:  Comenteaza documentul:Nu esti inregistratTrebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util?Daca documentul a fost util si crezi ca meritasa adaugi un link catre el la tine in site in pagina web a site-ului tau.
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 ) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
