SINDROMUL DE MALABSORBTIE
MALABSORBTIA:
-perturbarea asimilarii uneia sau mai multor substante nutritive ingerate cu eliminarea lor in fecale.
CONDITIILE FUNCTIONARII NORMALE A TUBULUI DIGESTIV:
Flux secretor normal
"Traiectorie" neintrerupta/nedeviata
Lungime si motilitate intestinala normala
Mucoasa normala
Circulatia apta pentru preluarea substantelor absorbite
Perturbarea oricareia dintre acestea poate genera malabsorbtie; sub termenul malabsorbtie sint inglobate toate tulburarile de digestie, absorbtie si
prelucrare a substantelor nutritive in fluxul circulator.Aceste tulburari pot apare intr-un grup larg heterogen de boli; se pot enumera mai mult de 100 de boli generatoare de malabsorbtie- boli digestive si intr-un procent mai mic boli extradigestive. Clasificarea fiziopatologica corelata cu frecventa pe grupe de virsta a bolilor generatoare de malabsorbtie ofera cea mai buna orientare in diagnosticul etiopatogenic.
Malabsorbtia determina tulburari secundare complexe ce duc la malnutritie protein calorica si/sau deficite nutritionale specifice ce se exprima clinic prin sd. de malabsorbtie.
Diagnosticul sd. de malabsorbtie se parcurge in etape:
I Cind ne gindim la malabsorbtie?-anamneza, clinic, biologic
II Este malabsorbtie?
-investigatii pentru demonstrare
III Ce nu se absoarbe?
IV Ce boala a generat malabsorbtia? - investigatii pentru incadrare etiopatogenica
I Cind ne gindim la malabsorbtie?
Semne si simptome digestive:
-stagnare /scadere progresiva in greutate/ deficit de crestere si dezvoltare
-slabiciune/ astenie
-diaree cronica
-distensie abdominala
-manifestari ale deficitelor nutritionale - paloare, edeme, singerari, tetanie, parestezii, dureri osoase/ fracture peos patologic
Set minim de investigatii:
a.-Sindrom biologic carential?
-hemograma (nr. E, Hb, Ht, frotiu, indici eritrocitari
-biochimic sideremie, proteinemie, colesterolemie, calcemie
timp de protrombina
b.Malabsorbtie
- ex. scaun: macro/ microscopic; pH, proba de digestie, ex. parazitologic
c.Este afectata mucoasa?
-T.la D- xiloza
a. Sindrom biologic carential
-anemie hipocroma
pH- acid (<5,5)- malabsorbtie dizaharide)
-proba de digestie:- lipide 25-30g- 3 zile
-ex. microscopic
-AG- cristale si/sau TG(coloratie SudanIII)
-fibre musculare numeroase
-amidon (tranzit accelerat)
TESTE DE ABSORBTIE LIPIDE (L)
Determinare cantitativa de L in fecale- consta in aport de L calculate pt. virsta timp de 8 zile si colecatrea fecalelor in ultimele 3 zile
Normal: L fecale <7% din L ingerate
Test absorbtie vit. A- in malabsorbtie de lipide solutia uleioasa de vit. A are absorbtie proasta in timp ce solutia alcoolica are absobtie normala
TESTE DE ABSORBTIE PROTEINE (P)
Determinare azot in fecale - consta in aport de P calculate pt. virsta timp de 3 zile si colectarea fecalelor in aceste zile
Teste indirecteabs. AA- nivel plasmatic scazut = malabsorbtie selective AA
Teste cu AA, peptide marcate radioactive- administrare p.o.si radioactivitate serica fecala
Determinare enzime pancreatice/ enterokinaza intestinala insuc duodenal
TESTE ABSORBTIE DIZAHARIDE (DZ)
DZ: Lactoza →Glucoza + Galactoza
Sucroza→Glucoza + Fructoza
Maltoza→Glucoza+ Glucoza
Se pot realiza prin 2 tehnici: dupa administrarea a 2g/kg corp din dizaharidul studiat
fie se realizeaza curba glicemica (glicemia la 30 de minute si 2 ore de la administrare )-normalul-glicemie maxima-bazala >20mg/dl
fie se masoara hidrogenul expirat (testul respirator)- normalul- cresteri ale H expirat < 20ppm
! curba glicemica se poate aprecia in absenta: diabet, malabsortia monozaharidelor sau intestine poluat
TESTUL LA D-XILOZA
D-XILOZA- pentoza cu absorbtie jejunala activa independenta de enzyma
Se poate realiza prin 3 tehnici:dupa administrarea a 0.5 g/kgcorp/ xiloza
fie se masoara eliminarea urinara- normalul-15-20% din cantitatea ingerata
fie se masoara concentratia serica la 1 ora dupa ingestie- normalul- > 25 mg/dl
fie se realizeaza testul respirator - conc. H in aer expirat-normal-cresteri ale H expirat cu < 20 ppm
Dupa demonstrarea malabsorbtiei cu tste specifice se pune intrebarea:
Ce boala a generat malabsorbtia?
in prezenta STEATOREE se impune dg. Diferential cu F.C. pentru care se realizeaza Testul Sudorii- daca pozitiv atunci F.C. ; daca negative se trece la investigatii suplimentare pentru afectiuni hepatobiliare (ecografie, CT, CPER, determinari enzimatice) ce pot conduce la diagnostice ca: pancreatita cronica, deficit de lipaza pancreatica, atrezie de cai bilire,diverse alte afectiuni de tract biliar, hepatita neonatala, intestine poluat, boala Crohn.
in prezenta T D- XILOZA patologic- se impune dg. Diferential intre afectiunile ce determina enteropatie cu leziuni de mucoasa pentru care se va realiaza biopsie intestinala ;
in prezenta T D- XILOZA normal- se pot face investigatii suplimentare pentru alte afectiuni intestinala - intestin poluat, boala Crohn (absorbtie de acizi biliari, endoscopie digestive inferioara.
BIOPSIA INTESTINALA= prelevarea de mucoasa intestinala pentru studiu histopatologic si imunohistochimic. Se poate realiza prin capsula Watson (biopsie jeunala oarba) sau prin fibroendoscopie (biopsie duodenala dirijata).
Reamintim ca structura mucoasei intestinale cuprinde epiteliu vilozitar (enterocite), lamina propria (corion), glanda (cripta), muscularis mucosae, submucoasa.
La examenul histopatologic se pot evidentia leziuni specifice (limfangiectazia congenitala, a-beta lipoproteinemia, maladia Wipple) sau leziuni nespecifice ce se pot observa in multe afectiuni - boala celiaca, iplv, parazitoza intestinala si se caracterizeaza mai ales prin atrofia vilozitara in diverse grade.
|
