Aureus pricipala patogena: stare de portaj pe tegumente personal din sector medical si mucoase nu are semnificatie patogena (muc. nazala si vaginala); la niv leziunilor produse de el: cu puroi; reputat u 18318d31s nul din germenii cei mai reputati producatori de puroi(piogeni); existala niv tesut subcutanat, rar la organe interne, in mediu, poate contamina alimente daca ele vin in contact cu leeziunile deschise ale unei pers.
Epidermidis: flora dominant de la niv tegumente dar este si pe mucoase, devine pathogen at cand intra in sange putand coloniza endocardul, producer endocardita.
Saptofiticus/galben/citrin: zoonoza, la om in zona genital de obicei, spectrul de capacitate producere infectii se limiteaza la cele urinare.
MORFOLOGIA:
Cocii G+ aprox 1 micron formeaza gramezi/giorchini dat faptului ca se divid pe mai multe planuri si dupa diviziune raman atasati. Nu are flageli/spori. Produc infectii nozocomiale.
Multi nu au capsule dar exista 2 tpuri de capsule:
Capsula polizaharidica propriu zisa aurii
Microcapsule: glicocalix;
( anumite tipuri de infectii sunt corelae cu anumite tipuri capsulare deoarece se manifesta prin aderenta si colonizare)
Enterotoxine termostabile
Toxina A/ alfa cu efecte citolitice
Exfoliatina legata de afectiuni tegument
Coagulaza: se testeaza existent coagulazei libere sau legate , corelata cu tulpini patogene, formeaza bariera de fibrin in calea celulelor imunocompetente
Toxina socului toxico-septic (toxina) afectiue f grava ce det activare multe citokine-> tulburari sistemice ce pot duce la moartea pacientului
Capacitate fermentative; degradeaza fermentative zaharuri: !!! fermentarea manitolului pe are-l fermnteaa d obicei doar S auriu
STRUCTURA ANTIGENICA
Presup existent la niv perete a unui AG de perete = protein A f importanta: are capacitatea d a fixa nespecific Ac prin intermed fragm fc
R ptr bacteriofagi. S e unul din germenii la care se face in mod current lizotipia ptr a se studia circulatia tulpinilor, moduri de transmitere mai ales in mediu intraspitalicesc
Odata cu descoperirea penicilinei, S au fost sensibili la actiunea acesteiacu , dar au inceput sa produca f mult o beta-lactamaza/ penicilinaza care se regaseste la 80% din S=> tratam cu penicilina a fost inlocuit cu o penicilina rezistenta (meticilina. Oxacilina) sau amestec de penicilina cu inhibitor de B-lactamaza ( amoxicilina cu acid clavulani- )
@0% din tulpini S isolate sunt rezistente la meticilina/ derivati se numesc MRSA meticilinio rezistenti staphylococcus aureus, R de natura plasmidica, se dat unei B lizogenizate, AB de elective in cazul acestor imbolnaviri fiind vancomicina care insa incepe sa devina vulnerabila, sunt 2 tipuri d tulpini mentionate: VISA vancomicin intermediar s aureus si tulpini vancomicin rezistente. Au aparut multe tulpini rezistente rezistente: rap CMI si CMB f mare, CMB nu se atinge=> tratam cu ABG nu e efficient
PATOLOGIE
Localizare mare majoritate infectii la niv tegumente si mucoase+ tesut subiacent, sunt infectii cu puroi: apare zona central de necroza unde se acumuleaza puoi insotita de o zona d edem inconjuratoare=> leziuni necrozante= furunculi la piele, abcese bine constituite si profunde sau la organ intern, process difuz ce se termina cu abces = flegmon
Infectii afecteaza osul: interventii chirurgicale ptr dispositive de osteosinteza, sau fracture deschise, pnerumonii rare dar f grave, abcese pulm: empiem pulmonary; daca infectia e invaziva: B pot ajunge in sange: septicemia si meningite/ meningoencefalite
La niv tegumente provoaca boala ce se intalneste ci la streptococ = "impetigo" afectiune necrozanta extensive ce poate afecta o mare supraf tegument si tesut subcutanat sau actiune exfolianta datorita exfoliatinei. Produce soc toxicoseptic dat S aurii producatori de toxina specifica( 2 situatii); S e raspunzator d toxiinfectii alimentare de tip toxic ce se dat ingestiei de toxina stafilococica prefrmata in alimente
Patogenitatea S e conditionata de capacitatea de 1) multiplicare si invazie si 2) capacitate de toxinogeneza
Se datoreaza Ag de suprafata ce exista la niv capsula microcapsule, la supraf perete exista facotri ce favorizeaza aderenta la tesut : acizi teichoici => aderenta+ colonizare tesut dar ptr care trebuie sa fie indeplinite 2 conditii:
Existenta leziuni mici/mari: microleziuni/ raniri/ manevra medicala
La niv foliculi pilosi
Producerea acneei vulgar
Producere coaculaza ptr retea d fibrin
Substante ce omoare leucocitele: leucocidine
Toxina alfa: efecte citotoxice+necrozante
Exfoliatia produc leziuni acolo unde S se multiplica
S alb e implicat in producerea a endocarditelor bacteriene: daca endocardul unui individ are leziuni ant( afectare valvulara dat cateter/ plastie valvulara) S adera f usor si le colonizeaza, se multiplica=> vegetatii pe valve; S alb e f rezistent la AB, B comensale sunt de obicei rezistente la AB
Toxino geneza e mecanis petogenic in toxiinfectie:a ctioneaza ca un super Ag ce activeaza divese cellule inclusiv imune si elibereare de cantit mare de cytokine: diaree, varsaturi, hipotensiune, circulatorii
Toxina socului toxicoseptic: pun in pericol viata daca pacient nu e sustinut din p.d.v. hemodynamic.
|
