***C1
STOMATITELE
Def. Inflamatii de la nivelul gurii, interesand mucoasa mai rar tesuturile moi subiacente.
Stomatitele apar in general localizate, indicandu-se prin denumirea specifica zonei afectate: gingivita, palatinita, gnatita , orofaringita, glosita.
Etiopatogeneza.
MR primar: Mai frecvent la Ta, predispuse, mai ales la rasele perfectionate. Apare ca urmare a consumului de nutreturi timpanogene/nutreturi: verde, leguminoase, fragede, luxuriant, udeme, plouate, cu roua, consumate vara la pasune . Rar apare ca urmare a consumului de nutret verde palit sau incins in gramezi, orz verde recent recoltat, consum de nutreturi prea fin tocate sau granulate. Aceste nutreturi timpanogene au un continut mare de apa, zaharuti, saponine si proteine usor digestibile si sunt sarace in fibre, ceea ce imprima continutului ruminal modificari de tensiune superficiala si un dismicrobism.
MR secundar: Apare ca urmare a obstructiilor esofagiene, a indigestiilor biochimice grave(acidoza/alcaloza)
MR simptomatic. Este consecutiv cosumului de plante ce contin nitrati, uleiuri eterice, alcaloizi, saponine,tioglicozizi; alte cauze: itx industriala cu Ar,P,Pb; toxinfectii/inf.i:antrax,turbare,tetanos, bradsot.
Patogeneza.
In mecanismul inducerii MRA, locul central il are reducerea eructatiei al carui principiu declansator este reprezentat de actiunea mecanica exercitata de balastul de fibroase. Insuficienta balastului declanseaza MR. Jena eructatiei se realizeaza si datorita excesului de lichide si spumozitati generat de nutreturi timpanogene; spumozitatea este stabilizata ca atare si nu mai e capabila sa permita eliberarea gazelor de eructatie(datorita componentelor proprii ale platelor timpanogene. Producerea excesiva a spumei ca efect al vascozitatii sau tensiunii superficiale modificate se explica prin formarea in continutul ruminal de pectanti si alte spumigene; concomiternt aprare un dismicrobism ruminal cu dezvoltarea in exces a germenilor mucinogeni in fauna celor mucinolitici.
Favorizarea eliminarii continutului ruminal prin ercutatie:
degajarea cardiei - plasarea animalului pe plan inclinat; deplasarea pe o panta, plasarea cu picioarele posterioare intr-o groapa, ridicarea de picioarele anterioare si strangerea abdomenului intre genunchi.
trecerea fortata prin strunga; - alergarea cu cainii in susul pantelor;
masajul profund al abdomenului; - strangerea abdomenului cu o franghie;
udarea cu apa rece/introducerea in rauri/lacuri reci; - fixarea unui calus de lemn in gura.
Medicatia antifermentescibila si/sau spumolitica: apa de var 2l, otet 80-100g, HCl 1% 5-10l, tiosulfat de Na 80-100g, benzoat de Na 50-70g; lapte5-10l, untura topita, uleiuri vegetale comestibile, de ricin, ulei ars de masina, bors, zeama de varza 2-3l, NH3 20-30ml/lapa, formol, petrol, detergenti de casa.
*toate se administreaza cu un furtun cu diametrul de 2-4cm, iar dupa adm. sonda se lasa pt a favoriza eliminarea gazului.
- antbio: penicil, streptaomi, teramic, oxitetracicli cu sonda/sticla, odata cu o parte din s. de mai sus sau inj. intraruminal
In cazul MR grav: ruminocenteza cu trocar, lasand pe loc canula pana la reluarea miscarilor ruminale. In lipsa trocarului se inteapa cu cutitul/bisturiul si se pune un furtun oarecare. Se administreaza tonice cardiace.
Dupa indepartarea meteorismului se face tratament dietetic timp de 2-3 zile(fibroase uscate).
Meteorismul ruminal recurent
(cronic)
Este un sindrom caracterizat prin distensia moderata si recidivanta a rumenului prin continut de fermentatie.
Spre deosebire de MRA care afecteaza m.m. A. din efectiv se este de regula o indigestie de tip spumos, MRR apare in cazuri izolate si este produs exclusiv prin indigestie gazoasa.
Etiopatogeneza.
MRR primar. Apare la rumegatoarele adulte f.rar, in corelatie cu cons. de nutreturi usor fermentescibile si asociat cu parezia discreta a prestomacelor. La vitei apre mai frecvent ca o consecinta a fermentatiei de tip alcalin cu germeni gram- pe care le sufera laptele cand acesta ajunge in rumen. Prezenta laptelui in rumen se explica prin refluxul abomasoruminal care se produce in cazul indigestiilor cu lapte. In alte cazuri laptele se revarsa direct in rumen in momentul consumului datorita lipsei de inchidere a jgheabului esofagian. Substratul alimentar neadecavat din rumen la vitei suporta fermentatii anormale ca urmare a unui dismicrobism=>meteorism.
MRR secundar. Este urmare dificultatilor de tranzit de la niv.esofagului si intestinului; uramare a bolilor cronice ale peritoneului si/sau a altor organe abdominale; urmare a hipotoniei musculare generalizate; stabulatie fortata; miodistrofiei nutritionale.
MRR simptomatic. Apare in bolile trenante de la nivelul compartimentelor pregastrice (functionale/oraganice)
Simptomatologie.
Apare in accese cu o durata de cateva ore si consta in destinderea moderata si recidivanta a abd. dupa consumul tainului, mai evidenta in desertul flancului stang. Reducerea si rarirea zgomotelor de contractie ruminala. Accesele se repeta la m.m zile, cu ocazia interventiei unor factori ocazionali: schimbare de ratie, prezenta unor furaje fermentescibile, nutret in cant. mari, stres climatic sau de grup.
Diagnostic.
Pe baza balonamentului moderat+recidivandt; evolutia este progresiva in timp aparand slabire, pareza prestomacelor, anemie. Accesele cedeaza sponta.
Tratament.
Alimentatie dietetica de calitate, cu tainuri mici si dese. Adm. de eupeptice(sarea de Varlsbad), Rumisan, drojdie de bere; purgative in doze mici; antifermentative - HCl1%, CaCo3, bicarn Na, carbune medicinal; corectare de pH-solutii bicarbonatate/acetice dupa caz: 6-7
In MRR al viteilor: sifonaj de continut ruminal pe sonda si se administreaa pe aceesi cale antiinfectioase contra germenilor G- apoi dieta restrictiva(tainuri reduse si dese intr-o infuzie apa calduta), respectarea orarului de aliment, igiena, liniste; adaos de cheag in galeata pt a grabi coagularea laptelui dupa consum(2-3picaturi)
***C8
Parezia prestomacelor
In forme grave, paralizie/atonie a prestomacelor. Parea este un sindrom caracterizat prin reducerea/suspendarea motilitatii compartimentelor prestomacelor.
Etiopatologie.
Cauze f.m. si diverse: 1)Bolile prestomacelor 2)Bolile peritoneului si a altor org. 3)Alimente necorespunzatoare 5)Factori stresanti(frica, durerea, surmenaj, transport prelungit, intox)
Patogeneza.
Cand hipotonia peretilor prestomacali atinge o anumita durata si grad, det stagnare si lipsa de omogenizare a continutului prestomacal. Drept consecinta se produce modific ale micropopulatii de simbionti ruminali cu vicierea fermentatiei, favorizand producere in exces de acizi organici(lactic, acetic, buturic) in paralel cu perturbarea sintezei proteice ce se repercuteaza asupra nutritiei org in general.
Este perturbata rumegarea pana la sistare, ceea ce implica o absorbtie redusa de principii nutritivi, contribuind nu numai la denutritie ci si la declansarea autointoxicatie cetozice datorita comutarii metab energetic pe neoglicogeneza.
Simptomatologie. Doua forme:
Forma acuta: abatere, reducerea/suprimarea apetitului si a rumegarii, tremuraturi musculare discrete pe toata suprafata corpului, polipnee, reducerea frecventei si a amplitudinii misc.ruminale pana la suprimarea completa.
Forma cronica: reducerea apetitului, rumegarii, adaparii, meteorism moderat, slabire, scaderea productiilor, pica, accelerarea pulsului si a miscarilor respiratorii, zgomotetele de contractie ruminala sunt rarite si slabe; la palpatia profunda a rumenului continutul are consistenta pastoasa/dura si A.simte durere.
Diagnostic. Prin palpatia /asculatia se inreg. rarirea, chiar suprimarea misc de contractie rumin.
Evoulutie.
Benigna, cedeaza dupa cateva ore in forma acuta si dupa 10-15 zile in forma cronica. In f cronica poate dura mai multe saptamani avand adesea caracter intermitent; poate fi urmata de vindecare cu normalizarea apetitului si remegarii
Mai frecvent, forma cronica evouleaza cu agravarea treptata a starii generale si a disfunctiior digstive. Prognostic rezervat/grav in functie de durata si gradul parezei.
Tratament.
Suprimarea completa a alimentatei pt 2-3zile cu sau fara aplicarea botnitei, apoi se reintrotuc treptat in consum nutreturi usor digestibilitate.
Stimularea maturitatii prestomacelor: plimbari, masaje pe rumen de 2-3ori/zi cu durata de 10-15min, alcool local prin masaj, sare de Karlsbad, stricnina, MgSO4, MgO 8-20g)
Stimularea micropopulatiei ruminale: acid acetic 10-40ml cu 1/2kg zahar in 2l apa.
Reinsamantarea continutului ruminal; parasimtaticomimetice: vasoperif(administrare cu prudentza)
Indigestia vagala
(sindrom Hoflund)
Este o indigestie motorie deprinzand de paralizia trunchiului vagal ventral al abdomenului, distribuit prestomacelor si cheagului inclusiv jgheabului esofagian tradusa prin perturbarea tranzitului la nivelul ostiumului reticulo-omasal sau al pilorului, eventual si dischinezia jgheabului esofagian.
Etiopatogeneza.
Se declanseaza obisnuit la vaci in ultima treime a gestatiei si este expresia interceptiei vagului abdominal care se distribuie prestomacelor si stomacului , echivaland cu o" sectionare functionala". Interceptia poate interesa:
# doar unele ramuri vagale;
# trunchiul vagal ventral;
# ambele trunchiului abdominal;
Se realizeaza in principal datorita compresiunii filetelor vagale prin: sinechii sau abcese(reticulo-peritonita traumatica); leziuni de pleurita cronica; linfadenomegalii abdominale/mediastinale; hernie trans-diafragmatica; deplasarea cheagului; tumori la nivelul marelui/micului epiplon; dilatalii esofagiene.
Interceptia vagala urmata de paralizia centrifuga a ramurilor interesate determina stenoza functionala a orificiilor dintre retea si foios si a oikorului datorita faptului ca tonusul de ordin ortosimpatic nu mai este echilibrat de cel vagal.
La nivelul stenozei se produce ingreunarea sau chiar suspendarea tranzitului digestiv, printr-o adevarata achlazie cu acumularea craniala de continut furajer, saliva si produse de fermentatie; acumularea respectiva determina inrautatirea starii generale prin fenomenul de rumino-toxiemie.
|
