STRUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONAR
Personalitatea premorbid
Daca
tuberculoza pulmonara nu e propriu-zis dependenta de
rasa, clasa sociala si de constitutia fizica
a individului uman, boala
aflîndu-se totusi în
strînsa corelatie cu persoana acestuia, nu cum-
va în procesul de îmbolnavire o pondere deosebita o au elementele
de personalitate ?
Structura personalitatii este în primul
rînd generata de însu-
sirile
fundamentale ale sistemului nervos : forta, mobilitatea si
echilibrul în
functie de cum se combina între ele aceste trei însu-
siri
exista mai multe tipuri de activitate nervoasa superioara. Ob-
servatiile asupra conduitei umane dovedesc "ca tipul de activitate
nervoasa superioara influenteaza în linii rnari prin forta
(regimul
energetic al activitatii motorii si psihice), prin
mobilitate (tem-
poul si ritmul ei), prin echilibrare
(structura energetica a actiuni-
lor) alternantele între declansare si frînare" (1).
Tipul de activitate nervoasa
superioara îsi pune deci ampren-
ta pe întreaga dinamica a individului. Alaturi de acesta un rol
însemnat în dinamica organismului îl au si glandele cu secretie
interna. Tipul de activitate nervoasa superioara si
glandele cu se-
cretie interna fundamenteaza temperamentul.
Fiecare om este într-o anumita masura prizonierul tempera-
mentului sau. Cercetarile în materie de tuberculoza pulmonara nu
pot omite unele legaturi între aceasta maladie si
temperament, nu
în sensul existentei unor temperamente predispuse spre ftizie, ci
în acceptia ca printr-un anumit mod de exteriorizare a laturii
di-
namico-energetice a personalitatii
(izbucniri coleroase, afecte pu-
ternice, viata dezordonata etc.,) se poate pregati terenul
ftiziogen,
* I. Alexandrestu ,
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
coniventa, complicitatea organismului la îmbolnavire. Prin prisma
acestui unghi de vedere, sînt unii observatori care pun în relatie
factura ftiziei însasi cu particularitatile de
temperament. Astfel,
unii considera
ca temperamentele echilibrate conduc spre tubercu-
loze "limitate" sau "recesive", perfect curabile, în timp ce tempe-
ramentele "excesive" spre tuberculozele zgomotoase, cu reactii
alergice intense (1).
Personalitatea nu se reduce însa la tipul de
activitate nervoa-
sa superioara si nici la temperament. Tipul de activitate
nervoasa
si temperamentul prezinta prezente predominant organice în
ma-
nifestarea unei persoane, dar omul nu e numai o fiinta biologica,
ci si una sociala. Ca fiinta sociala el
sufera, în formarea sa, in-
fluenta valorilor socio culturale, a moravurilor epocii, a unor
modele în raport cu
toate acestea are loc o conditionare social-
istorica, cu note proprii de la individ la individ, privind orienta-
rea si vointa acestuia, stabilitatea, fermitatea, autocontrolul
si
autonomia conduitei sale (2), adica un proces de edificare a unor
trasaturi morale, prin care omul se prezinta ca posesorul
unui ca-
racter. Caracterul, fiind un "sistem de trasaturi organizate
ierar-
hic" (4) manifestîndu-se constant în
viata omului, sustinînd unele
atitudini si
negîndu-le pe altele,
constituie si el un factor impor-
tant în adaptarea, integrarea si echilibrarea persoanei. Prin
"lipsa" de caracter sau printr-un caracter "negativ", unii
oameni
se pot deda la diverse excese, pierzîndu-si sanatatea. Ca
si tem-
peramentul însa, caracterul nu intervine în îmbolnavirea de tuber-
culoza pulmonara decît sub incidenta implicatiei.
Tipul de activitate nervoasa superioara temperamentul, ca-
racterul, atitudinile nu se exteriorizeaza anarhic, ca elemente inde-
pendente unele de altele, ci în interactiune si sub imperiul unei
unitati în
realitate personalitatea
este aceea care angajeaza toate
aceste componente în cadrul unei conduite integrative
vizînd pe
om în unitatea sa, în aceasta viziune persoana umana constituind
o sinergie autorealizatoare. Asa cum sustine Kurt Goldstein,
indi-
vidul uman reprezinta un tablou holistic, fiind animat de un sin-
gur motiv, acela de a
ajunge la o performanta optima a între-
gului sau organism (5), de a-si dezvolta, cum precizeaza
Abraham
Maslow, potentialitatea-i specifica, în vederea realizarii
unui mod
propriu de expresie (5).
Discutînd personalitatea, psihologia
moderna a consacrat, în
raport de modalitatea de conjugare a individului cu lumea, doi
STRUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVI LUI DE TUBERCULOZA Bl
termeni pusi în circulatie de catre Jung : de extravertit
si de in-
trovertit, iar ulterior, ca pe un concept intermediar si pe un al
treilea, pe cel de ambivert. Tipul extravertit îl defineste pe omul
cu preferinta pentru lumea sociala ; tipul introvertit pe
cel cu pro-
funde trairi interioare ; ambivertul exprima un tip mixt.
Tipologia lui Jung, adoptata de catre
psihologia contempo-
rana, prezinta avantajul, fata de ake tipologii, ca se
refera la rea-
litati psihologice, ca explica tipurile ca rezultate
ale unui proces
de structurare a persoanei în cadrul careia îsi da concursul
o mul-
tiplicitate de factori, evenimente si situatii si nu se
rezuma la de-
clararea unei singure dimensiuni a individului ca forta
inductoare
de conduita.
Care dintre cele trei tipuri psihologice ar
constitui fondul de
structura cel mai adesea întîlnita, pe care debuteaza
tuberculoza
pulmonara ?
Daca ne-am însusi o oarecare opinie de masa sau am
da cre-
zare unei anumite literaturi belestristice, am fi tentati sa admitem
ca introvertitii ar prezenta adevarate predispozitii
pentru îmbol-
navirea de tuberculoza pulmonara. Prin tendinta lor de
refugiu în
interiorul eului, de
dialog cu ei însisi, printr-o viata afectiva ex-
trem de delicata, prin înfrînarea iritabilitatii, prin gradul mare
de susceptibilitate, prin sensibilitatea fata de critica, nu
prezinta
ei o veritabila fragilitate psihica ? Nu se preteaza la
acumulari
de pasiuni triste ?
Unele investigatii de specialitate însa,
relativ recente au de-
pistat un procentaj mai mare de îmbolnaviri printre extravertiti
si
ambiverti si nu printre introvertiti (6).
Care ar fi explicatia ?
Datorita structurii psihologice pe care o
prezinta ambivertii
si extravertitii, prin intermediul unui nucleu ciclotim,
hipomaniacal
sau chiar psihopatoid,
acestia intra frecvent în coliziune cu ambi-
anta sociala. Pe cînd introvertitii, retragîndu-se în imperiul eului,
complacîndu-se în
meditatii filosofice, trairi poetice, reverii, îsi
realizeaza în
suficienta masura echilibrul psihic de care au nevoie,
extravertitii, fiind antrenati furtunos de aspiratii
sentimentale,
economice politice,
financiare, pe care încearca sa le obiectiveze
cît mai
repede în mediul în care traiesc, ajung adesea într-un ve-
ritabil impas. Orice esec de satisfacere a dorintelor poate
constitui
pentru ei o cauza
a unei decompensari psihice. Prin nestatornicia
PSIHICUL BOLNAVVLU1 DE TUBERCULOZA PULMONARA
firii, prin trecerea de la o extremitate la alta, prin
desfasurarea
vietii pe cicluri, prin potentarea contradictorie a unor sentimente,
pasiuni sau dorinte, nici ambivertii
nu sînt scutiti de unele per-
turbatii ale personalitatii lor.
Totusi, cercetarile în materie n-au putut
îndreptati, pîna în
prezent, o concluzie neta care sa ateste ca tuberculoza
pulmonara
ar fi într-o directa corelatie cu o anumita structura
psihologica.
Procentajul mai ridicat de îmbolnaviri dintre extravertiti
si am-
biverti
indica numai ca unele structuri psihologice se preteaza în-
tr-o mai mare masura în cadrul impactului individului cu ambi-
anta, la dezvoltarea unor situatii favorabile demobilizarii
elanului
vital, a crearii coniventei iar ca o ultima consecinta la pregatirea
terenului ftiziogen.
2. Implicatiile psiho-socialc ale mbolnavirii
Daca nu se poate stabili o dependenta
neta între rasa, clasa
sociala, constitutia fizica, tip de sistem nervos, temperament, ca-
racter personalitate -
în general - pe de o parte, si tuberculoza,
pe de alta, iar factorii analizati mai sus intervin într-un fel
sau
altul în îmbolnavire, nu cumva tuberculoza pulmonara apare ca un
rezultat al unui întreg concurs de circumstante biografice ? în cazul
acesta în cercetarea
psihologiei tuberculosului pulmonar trebuie
sa se tina seama de personalitatea sa nu numai în
acceptia de o
anumita structura psihologica, ci si de istorie a
vietii individului.
într-adevar, cunoasterea
personalitatii premorbide a tubercu-
losului prezinta o mare importanta (Dv, Dumbay, Hendriks,
Ham, Wiliam,
Menninger, Racemier si Pasche, Holme si Ripley,
Merii si Friedman,
Kastlin si
Kooperstein etc.) (7), dar numai în
contextul interrelatiilor
sociale ale individului cu mediul la dife-
rite nivele (familial, psihosocial, institutional).
Pe drept cuvînt, cercetatorii
moderni abordeaza personali-
tatea tuberculosului pulmonar prin intermediul a doua sisteme de
coordonate : longitudinala (efectuarea unui studiu cronologic al
subiectului) si transversala (analiza fiecarei etape a
vietii bolna-
vului), dîndu-se
astfel posibilitatea de a se vedea cum trecutul se
infiltreaza în prezent prin repetarea unor conflicte initiale
(6).
Pentru analiza psihicului suferindului pulmonar intereseaza
în egala masura : antecedentele ereditare, caracteristicile
afective
KTIIUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
ale mediului familial
antecedentele personale (diferitelq maladii si
accidente, unele rupturi de legaturi afective - divort, abandon
familial, vaduvie, decesul unei fiinte iubite -), viata conjugala
în general, viata profesionala, schimbarea conditiilor de
viata în
domeniul afectiv (casatorie, sarcina, avort, copil natural),
griji
familiale, pierderi de situatii, transplantare în alt mediu, surme-
naj, episoade psihiatrice, alcoolism (8).
Cu toata diversitatea aspectelor biografice
trecute în revista,
o pondere deosebita în inserarea individului în viata are,
dupa
cum se constata, sfera afectivitatii. Din cele mai vechi
timpuri
pîna în prezent,
observatorilor fini nu le-a
putut scapa din ve-
dere implicatiile
elementelor afective în procesul îmbolnavirii de
tuberculoza pulmonara. De aceea, nu e de mirare ca Martin,
l.aennec, Sergent, Rist, Besanton,
Cordirr, Hautfeuile,
Delore,
P. Braun, Arnaud etc., au abordat
tuberculoza în strînsa core-
latie cu "moralul", ultimul dintre acestia punînd accentul
chiar
pe "legaturile misterioase care unesc pasiunile triste" (2) cu
boala,
tn prezent nimeni nu mai contesta ca unele
îmbolnaviri sînt o
consecinta a unor evenimente sau influente pur psihice (9).
Orice
boala apare ca o drama a conditiei umane, în
îmbolnavire actio-
nînd diversi factori fizici sau psihici. Evident, unele maladii se
datorec numai actiunii factorilor fizici, altele însa, printre
care
tuberculoza, apar ca o consecinta a numerosi factori,
factorul
psihic neavînd în
nici un caz o importanta mai mica decît cel
fizic.
Cu aceasta precizare, revenind la ideea celor
doua sisteme de
coordonate (longitudinala si transversala), prin intermediul
carora
se poate investiga bolnavul de tuberculoza pulmonara, acestea
angajînd aspectele fundamentale ale vietii umane, reiese ca
tuber-
culosul pulmonar nu poate fi studiat eficient decît în cadrul uni-
tatii bio-psiho-sociale a existentei sale.
Concret, care sînt implicatiile de personalitate,
de afectivi-
tate de motivatie
si de ambianta, în debutul si în evolutia bolii ?
a) Factorii psiho-sociali si îmbolnavirea
într-un studiu efectuat în jurul anului 1950 pe 300
de bol-
navi (femei si barbati) internati în Senatoriul
Zerlendi, A. Brill,
G. Diaconita ti
Z. Zelicovici au
gasit la toti subiectii cercetati
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
implicatii de mediu care au influentat terenul, iar la 147,
adica
la aproape 50% dintre ei, factori psiho-morali
care au contribuit
într-o masura apreciabila la debutul aparent si la
evolutia bolii.
Mai frecvente, autorii au consemnat urmatoarele categorii de fac-
tori psihici : 1) - conflicte familiale ; 2) - emotii ; 3) - neca-
zuri transformate în obsesii ; 4) - surprize cu caracter de amin-
tiri triste (moarte,
divort, deceptii sentimentale, gelozie).
Interesant este faptul ca cei
trei autori au studiat personali-
tatea bolnavilor în cauza prin intermediul testului Rorschach. Dupa
cum se
stie, testul
Rorschach este singurul test proiectiv care pre-
zinta o foarte buna validare. Se bucura de o excelenta
apreciere
atît în cercurile psihologilor, cît si în acele ale psihiatrilor
si e
un instrument de explorare fsihologica
cu caracter multilateral,
cu ajutorul lui putîndu-se stabili profilul psihologic al unui su-
biect, "rezonanta" afectiva, tulburarile psihice,
nivelul intelectual.
în raport cu rezultatele date
de acest test, ei au ajuns la con-
vingerea ca o mare parte dintre bolnavii investigati prezentau o
proasta adaptabilitate afectiva fata de mediu. Pentru o
cît mai
corecta afirmatie stiintifica, autorii s-au
folosit în continuare de
proba vegetativa a reflexului oculo-cardiac si de proba cu atro-
pina a lui Danielopolu si au conchis, în ceea ce-i priveste
pe bol-
navii cu implicatii psiho-morale,
ca socul psihic, în ranort
d anumite relatii, a "contribuit la punerea în
puternica vibratie ^
l
întregului sistem vegetativ, în care s-a produs o
adevarata zgu-t
duire, urmata de prabusirea si
rasturnarea tonusului vasomotoriloij
si, prin intermediul tulburarilor vegetative
completate de cele umo-
rale, factorii psihici au putut avea un rol favorizant în declan-
sarea unui puseu evolutiv" (10). *
Constatarea
autorilor indica actionarea asupra subiectilor?
cercetati a unor puternice psihotraume, transformarea acestora în stressuri,
în acceptia lui Selve, stressul producînd modificari în toi?
lantul de reactii organice, cu implicatii în sitemul nervos
central
neurovegetativ si endocrin. Constatarea
vizeaza, de asemenea,
existenta unor dificultati de ajustare si adaptare
sociala.
La peste 20 ani de la aceste cercetari N. Bumbacescu, I.
Alexandrescu, S. Blumenfeld si A. Arbore,
prin investigarea psi-
hologica a unui lot de 150 bolnavi de tuberculoza pulmonara
din
cadrul Spitalului clinic de tuberculoza pulmonara din Iasi,
au
confirmat ca bolnavii de tuberculoza pulmonara pun, în antece-
dente, probleme de malajustare fata de mediu. Investigatorii
au>
psihologica a bolnavului de tuberculoza
i'dsit, la
toti cei 150 bolnavi, implicatii psiho-sociale. "La majo-
i iutea acestea au aparut initial ca marginale, actionînd ca
factor
.idjuvant. La o minoritate
însa, tinând seama de "structura ipre-
morbida" a subiectilor,
implicatiile au generat psihotraume si
stress psihologic care au constituit
un acut factor favorizam pen-
tru îmbolnavire. Astfel de cazuri s-au recrutat în special dintre
labilii afectivi, printre acestia socotindu-i si pe instabilii
psiho inoton si pe hipomaniacali". Explicatia faptului ca
majoritatea
îmbolnavirilor prin intermediul unui factor favorizam, de na-
tura psihica, a fost data de catre labilii afectivi, autorii
au gasit-o
în considerentul ca labilii afectivi, asa cum s-a vazut cînd
s-au
facut unele consideratii despre tipurile psihologice, "dispun de
o
rezistenta mai
mica a echilibrului psihic fata de actiunea unor sti-
inuli demobilizatori", pentru
ei orice eveniment putînd produce
o tensiune afectiva de proportii neobisnuite si putînd
crea o stare
de alerta care determina modificari în întregul lant de
reactii
reflexe, automatizate, reflexive (6).
Dintre cei 150 bolnavi
investigati, 12,6 "/o
au motivat îmbol-
navirea lor printr-un proces de stress psihologic, majoritatea
dintre acestia fiind femei.
Dintre cazurile de îmbolnavire
favorizate de stressul psiho-
logic, autorii au prezentat doua observatii demonstrative, dar
într-un studiu (11) anterior aceiasi autori au dat trei.
Pentru interesul pe care-J
poarta, cî.t si pentru sugestiile pe
care le aduc, redam mai jos toate cele trei cazuri :
Bolnava L.G., studenta în medicina, cu o
structura de tip
extravertit, cu elemente hipomaniacale si
etica accentuat conce-
siva a avut o psihotrauma de natura erotica, dupa care s-a
instalat
senzatia ca totul o apasa, iar atmosfera o sufoca. Conco-
mitent au
aparut insomnii rebele, modificari în respiratie si
circulatie,
iar irascibilitatea a început sa creasca continuu. Pen-
tru a
masca aceasta stare, pacienta nu si-a afisat suferinta,
dar a ancorat într-un adevarat
cosmar. Reprosîndu-si viata dusa
pînâ
atunci, a trecut la autopedepsire, avînd concomitent un
sentiment
de culpabilitate. Chinuita de trairile interioare, n-a
mai vrut
sa se alimenteze, s-a închis în casa, a sporit consumul
de
alcool si de tigari si a sfîrsit prin a face o tuberculoza
pulmonara.
PSIHICUL BOLNAVULV1 DE TUBERCULOZA PULMONARA
Bolnava P.M. a trait din punct de vedere psihic o
situatie
similara.
Cînd nu se astepta, în familie totul fiind în ordine,
sotul
ei a fost privat de libertate.
Acest soc i-a tulburat întregul stereotip de viata.
Desi si-a îndeplinit în continuare exemplar
obligatiile ma-
terne,
fara sa dea nimic de banuit, suferinta a fost asa
de
puternica
încît, ca si în cazul precedent, s a instalat inapetenta,
modificari de ordin neurovegetativ, insomnii etc., urmate de tu-
berculoza pulmonara.
Bolnava B.M., crescuta de la 4 ani într-un
orfelinat, a avut
la 12
ani un sentiment de frustratie,
simtindu-se
singura, ne-
iubita
de nimeni, fara nici un sprijin în viata. La 15 ani s-a
atasat
de primul barbat care i-a acordat atentie, cu care s-a
casatorit
la vîrsta de 19 ani. Casatoria, în loc de fericire, i-a
creat o
stare stressanta. Din aceasta cauza, a început sa
traiasca
într-o marcata tensiune, în
incertitudine si sa plînga zilnic. S-a
ajuns la
divort. Divortul, în loc sa lichideze tensiunea, a po-
tentat
accentuarea suferintei morale, aceasta la rîndul sau deter-
minînd tulburari neurovegetative, inapetenta, insomnie, consum
exagerat
de tutun si în final
tubercuio?â pulmonara
(9).
Cazuri similare se gasesc
expuse si în lucrarea lui Jean Riou
Tuberculose et psychisme".
Pentru importanta lor în
materie, ca si pentru notele de ine-
dit pe care le prezinta, citam cîteva dintre ele :
Unul dintre aceste cazuri este al unei tinere
frantuzoaice
cu o
sanatate indiscutabila, echilibrata, sportiva. Aceasta,
la
23 ani,
s-a casatorit cu un "contramaistru" cu frumoase venituri
materiale,
dar care, fiind un psihopat, i-a impus tinerei sale
sotii
relatii sexuale contra naturii. Astfel de relatii au constituit
pentru
sotie un puternic soc, care i-a produs un surmenaj reac-
tiv.
Fiindu-i rusine sa marturiseasca cuiva ce s-a întîrnplat
cu ea, s-d închis în sine, iar dupa
un an de zile a ajuns la
tuberculoza
pulmonara.
STRUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
Un alt caz îl reprezinta o tînara de constitutie
atletica.
Aceasta, la 25 ani, s-a
casatorit. Scurt timp dupa casatorie a
aflat
ca sotul o înseala cu propria ei sora. In timp de 6 luni
a devenit
tuberculoasa.
Al treilea caz este al unui barbat do 45 ani,
secretar de
notar,
care prezenta o luxatie congenitala bilaterala a
soldurilor.
Fiind un
infirm, el îsi revarsa toata dragostea asupra copilului
sau,
din care, spre a-si compensa propria-i neputinta, a facut
un
sportiv. In timpul
razboiului dintre anii 194 945,
fiul u
fost
luat pe front Un timp tînarul i-a
scris tatalui în mod regulat.
A urmat
apoi o perioada de întrerupere a corespondentei. Tatal începu
sa fie îngrijorat. Nu
mult dupa aceea a fost înstiintat oficial de moar-
tea fiului sau. Intr-un timp record, nefericitul parinte s-a
îmbolnavit
de plamîni.
Al patrulea caz este al unui tînar care, în 1938,
s-a casa-
torit din dragoste avînd
dupa aceea o adevarata pasiune pen-
tru
sotia sa. Izbucnind razboiul si fiind luat pe front tînarul
cazu
prizonier la germani. In prizonierat a fost supus unui re-
gim de
subalimentare, pierzînd
20 kg din greutate si facînd
furunculoza.
Totusi, în 1945, o data cu victoria aliatilor, se
întoarce
acasa complet sanatos. în casa sa, gasi în plus
fata
de baietelul pe care-1
stia, o fetita
al doilea copil al
sotiei
sale, fruct al relatiilor sexuale extraconjugale
ale aces-
teia.
Trei luni de zile sotul trai într-o adevarata
ratacire si de-
ruta
psihica. Rezultatul ? Ce n-a putut face razboiul, lagarul si
foametea, a facut-o
stressul psihologic. Tînarul se îmbolnavi de
plamîni
(2).
S-ar putea replica, pe drept cuvînt,
ca incidenta dintre tuber-
culoza pulmonara si trauma sau stress nu este decît o
simpla co-
incidenta.
Doctrina stressului ne îndreptateste
însa sa credem în capa-
citatea de afectare a organismului de catre implicatii psihice.
Psi-
hologia contemporana, care vede în individul uman o unitate in-
divizibila cu doi versanti
într-o continua interactiune, versantul
psihic fiind influentat de cel organic propriu-zis si invers, ne
în-
tareste credinta.
Cele 7 cazuri expuse reprezinta
pentru noi îmbolnaviri prin
intermediul unui stress psihologic, care actioneaza în
îmbolnavire
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
ca factor principal.
N. Bumbacescu, I. Alexandrescu, S. Blumen-
feld si A. Arbore,
în raport de lotul de bolnavi studiat, au gasit
un procentaj de 12,6% îmbolnaviri prin intermediul direct al unui
stress psihologic. Autorii au descoperit implicatii psihosociale pre morbide si la ceilalti bolnavi, cu toate
ca la acestia nu s-au dece-
lat traume psihice favorizante
propriu-zise. Astfel, unii dintre su-
biecti au pus în discutie un trecut afectiv carential (copii
cu tata
vitreg, viata grea în copilarie, familie dezorganizata
etc.), altii ac-
centuate nemultumiri în familie (conflicte maritale, copii cu tul-
burari de comportament etc.). Nu în putine cazuri factorul demo-
bilizator a constat în dificultati de adaptare la situatii
noi -
prin transplantarea unor subiecti dintr-un mediu social în altul, la
o vîrsta matura sau chiar mai tîrziu. Cazuri de dificultati de in-
tegrare în mediu, de malajustare, s-au întîlnit, de asemenea, prin-
tre subiectii hipersensibili, printre cei care acumuleaza
usor stari
de tensiune psihica, manifestîndu-se
prin neliniste, tristete, anxie-
tate, deoresiune,
asemenea stari afective negative însumînd, fata
de totalul bolnavilor, în raport de autorii citati, un procentaj de
75%. si la restul de 12,4% dintre cazuri s-au gasit
implicatii psi-
hosociale, dar acesti subiecti s-au aratat mai putin
dispusi sa-si
etaleze trecutul. S-au sesizat însa unele indicii de spine iritative
vechi, pe care bolnavii, pentru anumite motive, au cautat sa le
camufleze cu grija. Asemenea spine iritative au actionat la femei
în special în sfera sexuala (abandon de catre iubit, sarcini
premari-
tale etc iar la barbati au
constat în general în unele esecuri (6).
Spre deosebire de psihotrauma
neta si de stressul psihologic
propriu-zis,
implicatiile psihosociale trecute în revista, dupa pare-
rea autorilor ieseni, au actionat în procesul de îmbolnavire ca
fac-
tor adjuvant.
Ce reiese din prezentarea celor cîteva cazuri de îmbolnavire
de tuberculoza pulmonara prin intermediul unui stress psihologic
si din consideratiile întreprinse în jurul existentei unui factor ad-
juvant ? Concluzia generala care se desprinde reprezinta demon-
stratia ca tuberculoza pulmonara nu e o boala
predestinata : exis-
ta, e drept, un teren ftaziogen,
dar acesta acre o acceptie dialectica,
în sensul ca e în strînsa corelatie cu factorii care
constituie uni-
tatea individului cu mediul
ca în determinarea sa intra în actiu-
ne numerosi parametri care se in-Derconditioneaza
ca nu rareori
constituie o consecinta a ruperii echilibrului individului cu mediul.
STRUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
b) Constiinta si traumele psihice
în fond, în ce consta resortul
unor mutatii ale planului uman
sau aJ unor tulburam de sursa psihogena ?
Dintre toate sistemele vii, numai la
om constiinta joaca un
rol preponderent în viata cotidiana. Se cunosc mai multe nivele
de constiinta. Nivelul randamentului maxim este cel în care
se în-
registreaza o constiinta optim vigila, cu o
atentie selectiva, capa-
bila de flexibilitate si concentrare în functie de
necesitatile de
adaptare, de perceptii corecte (12), de o gîndire coerenta,
susti-
nuta, logica.
Universul omului se oglindeste în
constiinta sa. Orice afecti-
une organica, orice contractura psihica, orice act de impact cu
ambianta sau cu sine însusi, se reflecta în
constiinta si influentea-
za
constiinta. Astfel, în planul constiintei evolueaza
frictiunile
intersubiective
si intrasubiective, dupa cum si privatiunile de la
exercitarea unui drept, de la stapînirea unui bun despre care
exista convingerea ca-ti apartine etc. Cu alte cuvinte,
prin inter-
mediul constiintei se traiesc frustratiile si
conflictele - interin-
dividuale si intraindividuale (12). în felul acesta, pentru om,
scena constiintei sale este arena dramelor sale.
Constiinta, la rîn-
du-i, este dependenta, cum arata Pavlov, de sectorul superior al
creierului, acesta tinînd sub controlul sau toate fenomenele ce se
produc în corp. Concomitent cu scoarta cerebrala, dupa cum
se
stie, actioneaza si diencefalul, în ceea ce
priveste procesele afec-
tive un rol de frunte avîndu-1 hipotalamusul.
Nu trebuie uitata,
de asemenea, activitatea formatiei reticulate si, asa cum
deja s-a
accentuat, a glandelor endocrine. Tot acest complex anatomo-fizi-
ologic concureaza la trairea raportului individului cu
ambianta si
alimenteaza fluxul constiintei. O situatie neplacuta,
conflictuala,
frustranta,
produce o rezonanta negativa în constiinta individului
si, pentru ca exista o strînsa
interdependenta între psihic si orga-
nism, determina o serie de reactii în sistemul nervos central,
vege-
tativ si în sitemul endocrin, producîndu-se astfel o diminuare a
rezistentei corpului fata de agentii invizibili care se
gasesc în me-
diul de viata al omului si-1 asalteaza în fiecare clipa.
Cine nu stie, de exemplu, în prezent, ca o
psihotrauma zgu-
duie constiinta pîna în profunzime, producînd unele efecte ime-
diate - afecte, emotii puternice ? Dar o psihotrauma
determina
si unele efecte tardive - sub forma de mecanisme secundare -
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
ce nu se pot sesiza decît
dupa multa vreme Acestea din urma con-
stituie, dupa expresia lui Kretschmer, o "staza afectiva", ce con-
sta de fapt într-o sensibilitate extrema, care antreneaza în
psihicul
individului un sentiment de insuficienta, de defect (13), acesta
favorizînd
tulburarea echilibrului psihic si desigur si a chimismu-
lui organic
Dar stressul psihologic propriu-zis despre care s-a amintit ?
Acesta actioneaza initial asupra individului printr-o reactie
de alarma, care din punct de vedere fiziologic consta într-o
stimu-
lare a glandei pituitare, ce
elibereaza în asemenea cazuri variati
hormoni dintre care nu lipseste
adrenocorticotrophinul (ACTH),
prin intermediul caruia se secreteaza cortinul, un component al
acestuia, ajutînd corpul sa lupte împotriva leziunilor în felul aces-
ta, stressul reprezinta o tentativa a organismului de a lupta îm-
potriva factorilor
stressanti (14) Organismul
încearca sa faca fata la o situatie amenintatoare Reactia de alarma în cauza
corespun- de reactiilor neuro-vegetative si endocrine, existînd o neta intri- f
catie a rolurilor caii nervoase diencefalo-vegetative si a celei en-
docrine hipofizo-suprarenala
Ce rezolva organismul prin stress ?
Initial o aparare fata de
factorii agresivi. Dupa o
perioada w|
de lezistenta
a organismului însa, urmeaza o a doua, de epuizare, *
tare conduce spre o incapacitate de adaptare. Aceasta incapacitate
de adaptare apare însa numai în momentul cînd în planul con-
stiintei ca rezultat al unei
"epuizari" psihice, se renunta la lupta.
Prin tulburarile organice pe
care le produce stressul psiholo-
gic, ce se gaseste la originea unor sindroame, sau cel putin
ca ele-
ment important în etiologic,
se demonstreaza o data mai mult
unitatea dialectica psiho-organica, stiindu-se mai de mult
ca fac-
torii
emotionali pot interveni în etiologia unor boli organice : în
etiologia maladiilor alergice (astmul, eczema, urticariile), în bolile
cardkn asculare (hipertensiunea,
sindromul angios), în cele endo-
crine si de nutritie (maladia Basedow, unele forme de diabet,
unele varietati de obezitate), în afectiunile cutanate, în
afectiunile
digestive si în cele respiratorii.
In ceea ce priveste afectiunile
respiratorii rolul
emotiei este
recunoscut de majoritatea cercetatorilor, mai cu seama în
evolutia
tuberculozei (22),
dar în egala masura, dupa cum s-a vazut, si în
procesul de îmbolnavire.
mVCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
Modificari n personalitatea
tuberculosului
pulmonar
Revenind la tuberculosul pulmonar reiese ca boala sa pre-
zinta
serioase implicatii psiho-sociale si ca factorul psihologic are
un important rol în îmbolnavire. In cazul acesta se poate vorbi
despre o personalitate premorbida a tuberculosului pulmonar cu
note si trasaturi specifice ? Asemenea personalitate nu
poate fi ad-
misa. Dar despre o personalitate posterioara îmbolnavirii ?
Ideea
poate fi acceptata, în sensul ca, desi personalitatea re-
piezinta o existenta
unica, tuberculosii pulmonari se remarca to-
tusi,
fata de semenii lor sanatosi, sau de alti
bolnavi, printr un
"aer de familie" cu note relativ identice Trebuie însa precizat
ca
personalitatea bolnavului de tuberculoza pulmonara consta nu
în-
tr-un "început", ci într-o rezultanta, care se realizeaza în
functie
de structura psihologica a individului, anterioara
îmbolnavirii, de
cultura sa, de sex, de faza în care este investigat pacientul prin
intermediul a numeroase modificari psihice pe care le sufera per-
soana dupa îmbolnavire.
Factori si circumstante care pot pune n discutie
generarea unor modificari psihologice ale bolna-
vului de tuberculoza pulmonara
A) FACTORUL AFECTIV
a) Comunicarea
diagnosticului
Tuberculosul pulmonar, în raport de
structura sa premorbida,
nu începe, cel
putin potential, sa sufere modificari de personali-
tate imediat ce ia cunostinta de boala sa, manifestîndu-se prin di-
verse reactii ?
Prima reactie, care
constituie un test pentru bolnav, este cea
de la comunicarea bolii. Iata, de exemplu, din 785 bolnavi de
tuberculoza pulmonara chestionati de Wittkower, 58% au decla-
rat ca în momentul cînd li s-a facut cunoscut diagnosticul, au
simtit un soc emotional, 38% ca s-au emotionat dar
într-o destul
de mica masura, 8% ca nu le-a venit sa creada (12).
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
Referindu-se la aceeasi
etapa, adica la comunicarea de catre
medic bolnavului a bolii pe care o prezinta, investigatiile lui
N.
Bumbacescu, I. Alexandrescu, S. Blumenfeld si A. Arbore
arata
ca, la primirea neplacutei vesti, 36% dintre subiecti
s-au manifes-
tat printr-o anxietate profunda, afisînd disperare, unii dintre
ei
exteriorizîndu-se prin crize de plîns, cîtiva dorindu si imediat
moartea; 22,6%
printr-o teama de intensitate medie; 13,4%
printr-o îngrijorare rezonabila ; 28% au primit comunicarea cu
un calm relativ (4).
Modalitatea de reactie a
bolnavilor la aflarea diagnosticului
exprima în primul rînd tipul de personalitate premorbida, relevînd
un anumit comportament, anumite atitudini fata de neprevazut
si
fata de tragicul vietii, un anumit temperament în acelasi timp,
da expresie si diferitelor circumstante în care subiectul a
primit
informatia. Altfel reactioneaza un individ pregatit
pentru primi-
rea diagnosticului, care datorita unei vechi jene pulmonare se
as-
tepta la confirmarea de catre medic a ceea ce el însusi
suspiciona
;>i altfel un
tînar ce se stia perfect sanatos si care, la un
control
de masa, a fost gasit bolnav în alt mod se manifesta un obosit,
un ratat, un învins al
vietii si în altul cineva care se afla în pre-
ziua angajarii într-un post rîvnit de ani de zile. Daca pentru
ba-
trînul blazat tuberculoza poate sa însemne o ocazie de a-si
rumega
în voie plictiseala, de a "respira" linistit într-un sanatoriu, pentru
adolescentul care bate la portile vietii, aceeasi
situatie e vazuta ca
un blestem ca o
nenorocire fara seaman.
Totusi, independent de personalitatea
premorbida a subiectu-
lui si de circumstantele în care acesta primeste vestea
ca este bol-
nav de tuberculoza pulmonara, anuntarea diagnosticului
constituie
deja un element inductor de neliniste în psihicul celui în cauza.
Demn de remarcat este cazul unui
psiholog, în vîrsta de 50
ani, om cu experienta razboiului, care lucrase nu cu mult înainte
într-o echipa de investigare psihologica a bolnavilor cu tubercu-
loza pulmonara, deci care era, oricum, familiarizat cu problemele
în cauza si la curent cu succesele medicinii contemporane în ceea
ce înseamna ftizia. Gasit suspect pulmonar de caravana radiolo-
gica, a fost
invitat sa se prezinte la dispensarul Tbc. Aici a fost
îndrumat la unul dintre medici, acesta întîmplîndu-se
sa fie unul
dintre colaboratorii sai din echipa de investigare psihologica.
Desi
pîna atunci
daduse dovada de calm, cînd s-a vazut în fata omului
în halat alb, fara sa primeasca nici o comunicare, a
izbucnit deo-
data în plîns.
ifl'liiii'l'URA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA M
Din momentul în care o persoana afla
ca este bolnav de tu |i*«'uln/a pulmonara,
indiferent de tipul de personalitate în care
e încadreaza, de
caracter sau de temperament, de împrejurarile
fit rare
primeste estea, se plaseaza, constient sau
inconstient în II o
stare de alerta, în
zilele ce urmeaza, mai ales în primele tAptumîni, manifestîndu-se printr-o simptomatologie polimorfa,
care ar putea usor sa însele pe un neavizat, semanînd aproape în
totul u unele
tablouri clinice dintr-un stationar de nevroza.
Citam mai jos, în acest sens, cîteva
observatii selectionate
ilimre cele întreprinse pe lotul
de bolnavi care a facut obiectul
Mudiului lui N. Bumbacescu, I.
Alexandrescu, S. Blumenfeld si
A. /Vrbore :
C. V., 24 ani student ; dupa confirmarea bolii, adica dupa comu-
nicarea
diagnosticului de tuberculoza
pulmonara, a început sa se exterio-
r't/e e prin nervozitate, dominanta nefericirii îngrijorare, senzatia de
extenuare cefalee,
insomnii, dificultati de concentrare a atentiei;
U. A., 34 ani, inginer, printr-o stare de distrare,
irascibilitate, vise
terifiante, cefalee, astenie, conflicte intrasubiective ;
N. A.,
23 ani, maistru, prin tanatofobie, anxietate, insomnie, iras-
cibilitate, suspiciune, cenestopatii,
conflicte interioare ;
P. V.,
43 ani profesor, prin
cefalee, o durere afectiva inexprima-
bila, accese de plîns,
gînduri de suicid ;
O. F., 38 ani, tehnician, prin stari de
tristete, scaderea capacitatii
de concentrare a atentiei, obsesii, crize de plîns, oboseala,
sentimentul
singuratatii ;
V. N.,
41 ani, agricultor, prin gînduri negre cenestopatii, somn în
repri/e,
nesatisfacator, gîndul de suicid, crize de plîns, sentimentul ca
totul e pierdut.
Acuzele de mai sus, în variate tablouri, cu
intensitati si gra-
de diferite, mergînd de la simple cefalei, de Ia unele fine neli-
nisti pîna la sindroamele depresive, manifestari pe care noi
le-am
prezentat aici sumar, urmînd a le trata sistematic în partea care
priveste psihopatologia, se întîlnesc la toti bolnavii de
tuberculoza
pulmonara cu spitalizare recenta, chiar la cei care primesc comu-
nicarea diagnosticului cu o relativa liniste. Acestea constituie
grupul exteriorizarilor nevrotiforme care, la cei mai multi
dintre
subiecti, cedeaza cu timpul, dar care în studiul persoanei ou
tuber-
culoza pulmonara nu pot fi ignorate, întrucît ele reprezinta
gama
initiala de trairi psihice prin care se sensibilizeaza
personalitatea
FMhicul bolnavului de tuberculoza pulmonara.
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
bolnavului si sînt, în fond, reale tulburari ideo-afective, atestate
de toti acei care au studiat psihicul bolnavului de tuberculoza
pulmonara. Prezenta lor trebuie cautata în instinctul
de conser-
vare de sine,
reprezentînd un strigat al acestuia si demonstreaza
ponderea pe care o are afectivitatea în întregul plan existential al
persoanei, individul uman facîndu-si cunoscuta
ambiantei orice
situatie existentiala prin reactii de tip afectiv. Astfel
de manifes-
tari sînt expresia fricii de moarte. Totusi, în prezent, spre decse-
bire de trecut, datorita efectului salutar al antibioticelor, se con-
stata o mai mare încredere a bolnavilor în salvarea vietii lor
Astfel, în raport de investigatiile autorilor citati recent, cu
tot
socul suferit de comunicarea bolii, 66% dintre bolnavi au raspuns
la întrebarea "daca cred în vindecare", ca sînt siguri de
aceasta,
6,6/o/c ca deocamdata nu stiu ce sa
gîndeasca si numai I6,67 7o
au dat un raspuns negativ.
b) Indicarea spitalizarii
în strînsa corelatie cu
comunicarea diagnosticului,
un alt mo-
ment inductor de neliniste este indicatia medicului adresata bolna-
vului de a se interna într-un stationar de tuberculoza pulmonara.
O astfel de recomandare constituie pronriu-zis o deci ie de care
subiectul trebuie, în mod obligatoriu, sa asculte, neavînd aha al-
ternativa, deci reprezinta cel putin pentru bolnav un eveniment
grav. Evident, si în privinta acestei posturi, în functie de
datele
personale ale bolnavului, de implicatiile pe care le poate aduce
spitalizarea, de modul cum se efectueaza recomandarea, de cum
aceasta îsi face ecou în constiinta celor depistati ca purtatori de
bacili, exista mai multe modalitati de o reactiona.
Iata ce arata în aceasta
privinta datele lui N. Bumbace^cu
si
colaboratorii :
Dintre bolnavii chestionati,
25,33% au recunoscut ca au pri-
mit cu mare greutate sa fie internati ; 38 /o ca au încercat unele
rezerve si ca s-au integrat greu în atmosfera de spital ; 36,67%
au afirmat ca au acceptat cu destula usurinta
recomandarea de
spitalizare (6).
Trebuie sa subliniem faptul ca atît
comunicarea diagnosticu-
lui cît si indicarea spitalizarii constituie doua
secvente ale biogra-
fiei în dinamica bolnavului de tuberculoza pulmonara, doua mo-
mente determinate de doua asertiuni cu mari sarcini afective
si cu
serioase consecinte. Asertiunile avînd un caracter indubitabil
si
H III TURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
m otic fara posibilitatea de sustragere a subiectului de sub impe-
il unei decizii date, întrucît au fost facute de catre o persoana
im statui social care se bucura de o autoritate deplina în socie-
Mi'A moderna, aceasta fiind considerata un om de stiinta, un spe-
ilist, un cunoscator perfect în materie, mobilizeaza total con-
niU. sondîndu-i adîncurile si îngramadind în focarul sau tot
i «c subiectul a aflat de-a lungul istoriei sale personale despre
iiiruiiloza. în felul acesta se trezesc din somn griji adormite, în
Iliuplari petrecute într-un trecut mai îndepartat sau mai apropiat
uu unii ftiziei, mergîndu-se pîna la reînvierea unor temeri ances-
ir.ilc I,i ultima instanta se potenteaza enorm sfera emotionala a
indi \idului, generîndu-se unele stari afective speciale binecunos-
utc de catre ftiziologi si mult discutate. Aceste stari afective sînt
i niioscute sub numele de anxietate si de angoasa.
In
fond cele doua fenomene sînt înrudite si dificil de despar-
ti) unul de
altul în mod practic, daca nu teoretic. Adesea ele se
eon f unda, de aceea acelasi fenomen este
denumit de unii ftiziologi
.inxieiate,
iar de catre altii angoasa.
Stricto sensu, anxietatea este o
teama fara obiect, pe cînd
igoasa o teama
însotita de elemente de angor ; fata însa de com-
plexitatea acestor
manifestari este greu de trasat granite precise
intre ele.
Important este nu definitia lor, ci
prezenta lor în exteriori-
u ea
bolnavului de tuberculoza pulmonara dupa aflarea diagnos-
i ului, deci
în faza I-a a
spitalizarii sale.
Prin pronuntarea diagnosticului si prin
recomandarea inter-
ii irii, substratul afectiv al persoanei
irupe în constiinta si se ma-
nilesta
atît la nivel inconstient cît si constient, luînd adesea forme
ideonafective accentuate, dominînd tiranic comportamentul.
Psihopatologia tuberculozei cunoaste numeroase
forme de ma-
ifestari
ideo-afective. Cei mai multi ftiziologi le înglobeaza pe
i >ate, chiar simpla
neliniste, în anxietate sau angoasa.
Abtinîndu-ne de la
comentarii si apreciind la justa valoare
prezenta angoasei (sau anxietatii) în viata bolnavului de
tubercu-
lo/a
pulmonara în perioada de debut, nu putem sa nu mentionam
ca aceasta determina unele modificari în comportamentul subiec-
tului. Centrîndu-se pe teama, anxietatea determina o
tendinta spre
analiza obsesiva, spre autoanaliza, spre suspiciunea celor din
jur,
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
spre neîncrederea în sine. în final, produce un fenomen de hiper sensibilizare.
Alaturi de anxietate, pronuntarea
diagnosticului si indicarea
spitalizarii produc stari de depresie, care se manifesta prin :
plîns,
dorinta de a termina cu viata etc.
B) FACTORUL BIOLOGICO-FIZIOLOGIC.- BOALA
în ce masura boala, bacilul
Koch, influenteaza personali-
tatea ?
Porot, uzînd de o bogata
bibliografie, pune în discutie doua
categorii de influentare : a) - directe ; b) - indirecte.
a) Influentele directe
Prin influente directe, Porot
întelegea consecinte'e pe care le
determina asupra
psihicului bacilul Koch sau toxinele fabricate
de catre acesta.
Chestiunea influentei directe a tuberculozei
asupra psihicului
constituie o problema mult disputata, dat fiind absenta de
speci-
ficitate a manifestarilor psihice la bolnavul de tuberculoza si
da-
torita datelor statistice contradictorii privind incidenta
cazurilor
de tuberculoza la bolnavii mintali iar în ultimul timp aparitiei de
tulburari
mintale sub influenta tratamentului antibacilar.
Totusi, unii vorbesc net despre implicatia
tuberculozei în
unele boli psihice.
Anticul Hipocrat, care a numit ftizia consumptie, a indicat
chiar prin aceasta denumire implicatia psihica a bolii
(Cornea).
Relatia ftiziei cu psihicul este enuntata de Hipocrat
si în aforismul
"suprimarea sputelor ftizicilor
duce la ratacirea ratiunii".
Mead descrie primul, în 1767, psihoze
de origine tuberculoa-
sa, fara a da însa o explicatie precisa
asupra agentului patogen,
fiind urmat apoi de numerosi autori. Printre acestia citam
pe
Clouston (1864) si Voisin (1878), care vorbesc despre "monomanii
sau hipermanii ftizice". Dupa 1900 se
neaga orice specificitate sin-
dromica, elementul confuzional fiind însa subliniat de
majoritatea
autorilor.
Mai tîrziu, bacilul Koch a fost
incriminat, în mod expres, în
unele tulburari mintale si îndeosebi în dementa precoce.
Inoculîn-
du-se cobailor lichid cefalo-rahidian de la bolnavi cu dementa
pre-
. I'HIHTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
Htfe (Puca) sau sf arinii turi cerebrale (CIaude
si Gostie ; Beerus ;
llrck) s-a constatat prezenta în organele acestor
animale a baci lului Koch.
Cercetarile lui Claude, Dublineau, Borel si Ronart asupra unor
persoane bolnave de
boli mintale, au aratat ca tuberculoza s-a ga-
Mt în
antecedentele personale sau ereditare ale dementilor precoci.
Se poate pune însa problema si invers
si anume a incidentei
ilmiic schizofrenie si tuberculoza, a existentei unui numar
de bol-
n.u
i mintali afectati de catre bacilul Koch desi în aceasta situatie
implicatia îmbolnavirii de
plamîni poate fi gasita în
multiple cir-
uimstante: într-o îndelungata
spitalizare care faciliteaza conta-
giunea intraspitaliceasca
în negativismul
alimentar ; în scaderea
insiinctului de autoconservare într-o constelatie de
reactivitate
v i rezistenta imunologica asemanatoare (16).
într-un fel sau altul, datele de mai
sus analizeaza legatura
ilintre
bacilul Koch si tulburarile mintale. Unii cercetatori însa
(Kinderman si
Hoffman, Baruk), prin gasirea de anticorpi tuber-
t mlosi în serul
schizofrenilor, sau prin observarea
unor reactii aler-
ii c, cred mai
degraba ca
toxinele pe care le fabrica bacilul Koch
ilci' rmina modificari psihice. Tot prin
actiunea toxinelor
explica
Kaithel diminuarea
concentrarii atentiei si predispunerea sp.e fati-
K-ibilitate a bolnavilor de
tuberculoza pulmonara (17).
Ce po/itie poate fi adoptata în raport de
ipotezele trecute în
revista ?
Etiologia tuberculoasa a unor
tulburari mintale e
dificil de
demonstrat (TouJouse) Conceptia
putin simplista a actiunii direc ic a bacilului
Koch asupra functionarii celulelor cerebrale nu poate
li în mod serios sustinuta. Dealtfel, experientele "in vivo" ale lui
(niillain y
Guy-Laroche pnr a permite
eliminarea acestei iooteze
tii a conclu'iona
ca centrii Tervosi beneficiaza de o
anumita pro-
iectie fata de bacilul tuberculozei. Daca se
injecteaza bacili în ca-
lotida sau chiar direct în creierul unor pisici sau iepuri, se poate
constata ca pe sectiunile unui organ în care s-au injectat cu o
zi
înainte mii de bacili, e^te
imposibil de a se colora
unul singur.
Aceste experiente reluate de numerosi autori
au dat rezultate
negative.
Dupa cum s-a vazut, rolul bacilului Koch a
fost incriminat,
l.i sfîrsitul secolului
trecut, în etiologia îndeosebi a dementei pre-
coce atentia fiind atrasa de
frecventa foarte mare a tuberculozei
l.i schizofreni Dar daca Puca a pus
în evidenta granule aci do-
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
rezistente si bacili în organele cobailor inoculati cu L.C.R. al
schi zofrenilor, inocularile de triturate cerebrale,
L.C.R. si sînge, n-au
permis lui Claude
si Coste, lui Beerens si Beck sa puna bacilul în
evidenta.
S-a trecut atunci la ipoteza rolului formei
filtrante a virusu-
lui tuberculos însa si aici
rezultatele destul de contradictorii ale
cercetarilor biologice,
nu permit a se afirma rolul acestui ultravi-
rub, cel putin
ca agent al modificarilor psihice.
Nici ipoteza actiunii directe a unei toxine a
bacilului Koch
nu a putut fi în mod cert dovedita.
Ca atare, deocamdata, în acest
domeniu ne aflam în stadiul
discutiilor si al ipotezelor. Asa de exermlu, continuînd trecerea
în icvista a
acestor presupuneri, daca unii autori fac afirmatia ca
"nu exista nici un criteriu clinic sau evolutiv care sa confirme
etiologia tuberculoasa" a unor boli mentale (Porot si Destaing),
pentru Hyvert, Jacquelin,
Burnard, tuberculoza "tipica" ar fi res-
ponsabila de marea majoritate a psihozelor, în special a psihozelor
primitive si
subfebrile. L. Van Miiralt,
Van Kraft-Ebing, Ewald
insista asupra raritatii acestor psihoze. Donady si
Cohen nu ga-
sesc decît 28 cazuri de psihoze la 2900 dosare de studenti tuber-
culosi. J. Alliez si P. Laval, efectu nd unde anchete în serviciile
de psihiatrie si de ftiziologie,
releva psihoze
grave pe 400 pneu-
motorace. Begoin
descopera la 300 subiecti examinati de el, 88 de
bolnavi care ar putea intra în una din categoriile psihiatriei cla-
sice : stari
depresive, nevroze grave, stari de excitatie, schizofre-
nie, a caror semiologie este dominata, în general, de elemente
con-
fuzi1 e si halucinatii,
dar care se caracterizeaza prin lipsa lor de
specificitate. Alti autori, pe de alta parte, arata ca
psihozele par
ceva mai frecvente actualmente din cauza ca un mare numar de
mentali sînt grupati în sanatoriu, gratie analepticelor, dar
ca ni-
mic nu dovedeste ca aceste tulburari sînt de origine
bacilara (18).
în ceea ce însemneaza
neurastenia bacilara, se pare ca aceasta
ar însoti tuberculozele cu potential slab evolutiv, tuberculozele
lente "atipice". In cazul acestora, tabloul clinic este dominat de
astenie intensa, maxima la trezire, agravata prin statiunea
în pi-
cioare prelungita, bolnavii manifestîndu-se prin tendinta de a se
a^eza în orice
moment, intoleranta la frig, zgomot, lumina, alergii
diverse si adesea
impotenta sexuala. Pe lînga acestea se mai con-
stata : denresiure,
uneori idei suicidare, dar putin active, tendinte
hipocondriace, iritabî'itate.
în alte cazuri, dimpotriva, pacientii
PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
Mutnifcsta un optimism activ,
cu o autentica dorinta de vindecare.
< ii priveste fatigabilitatea
tuberculosilor, oboseala propriu zisa,
m nana poate sa aiba
într-adevar o origine toxicoinfectioasa. Dar
iilinicala tuberculosului nu se rezuma
totdeauna la acest aspect
Imopatologic. Se remarca o
disociatie neta între oboseala si evo-
luti.i leziunilor organice. Astfel,
unii bolnavi cu noduli fara im-
pui i.tnta acuza o oboseala intensa, pe
cînd altii cu masive infil-
li.tlii nu simt nici una. Faptul în
sine conduce spre supozitia ca,
tn Kcnc/a oboselii, intervin
factori psihcafectivi sau psihosociali,
f dl lizibilitatea nefiind
specifica tuberculosului, dar capatînd la
ai csi.i un relief deosebit, avînd ca semnificatie
demisia bolnavului
iliu lata vietii, fuga, cautarea
protectiei. La tuberculos, oboseala
uri
veste în acelasi
timp de alibs de justificare, de
aparare si tra-
diii'c
un sentiment de incapacitate si de descurajare, putîndu-se
U'.tlcl
ajunge pîna la o reactie depresiva. Originea psihoafectiva a
oboselii
la un astfel de bolnav se confirma si prin faptul ca acesta
simte numai cînd ia
cunostinta de boala
si nu înainte desi si
fn.iinic era bolnav (19).
b) Influentele indirecte
Mai importanta pare a fi influenta indirecta a bacilulu' Koch
asupra
psihicului. Organismul reactionînd nu numai la nivelul
orcanului atacat de bacii, ci
si Ia nivelul altor organe, precum si
iii creierului, nu e deloc exclus ca
modificarile organice si humo-
ale
sa nu produca un efect asupra comportamentului. Un astfel
c Ic efect poate fi
produs prin intermediul ficatului, care, datorita
i olului sau în metabolismul lipidelor, poate
actiona direct asupra
i ciulei
cerebrale si influenta functionarea creierului (Lepine), prin
iniennediul
rinichiului - organ de epuratie - mai ales în cazul
ii'lburarilor de
ventilatie si de hematora, cauzate, cum se
stie, de
i,urc bolile de
plan/âni, care conduc adesea la
unele forme de ano-
xie, iar în
consecinta la tulburari mintale manifeste, sau, în fine,
nrin intermediul unor edeme
cerebrale Puech, Mlle Parat si .
l uquet) (16)
Implicatia organica
'"esenta în
modificarile psihice, unanim
.idmisa,
ramîne, dupa toate probabilitatile, cea a sistemului endo-
crino-vegetativ,
mai cu seama în ceea ce priveste functiile instinc-
livo-afective.
Efectuarea unor reglari hormonale a psihicului trebuie
înte-
leasa ca o actiune la nivelul tesuturilor receptoare în
stadiul re-
M PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
actiilor enzimatice. Reglarea marilor metabolisme cu rasunet asu-
pra psihicului reprezinta un alt mod de actiune al hormonilor.
Dupa Friedgold (1956), în schema de functionare a
ansamblu-
lui neuroendocrin, hormonii hipofizari ar fi secretati de nucleii
supraoptici si paraventriculari. Totul pare a se petrece ca si cum
ar exista la acest nivel o dubla comanda endocrina : una fiind
data de sistemul parasimpatico-neurohipofizar,
procesul efectuîn-
du-se prin intermediul acetilcholinei,
avînd loc o veritabila secre-
tie interna a neuronilor cholinergici din regiune, care actioneaza
în felul stimuiinelor hipofizare, declansînd secretia de adrenalina
si noradrenalina,
de hormoni posthipofizari si de insulina, cealalta
fiind o comanda hipotalamo-antihipofizara, procesul realizîndu-se
prin intermediul sistemului simpatico-medulo suprarenal.
Hipotalamusul este punctul de impact
al stressului, despre care
am amintit. Stressul
poate veni din afara,
prin antenele senzoriale
si senzitive, fiind în acest caz exogen (verbal, vizual) sau se poate
produce în interiorul subiectului prin binecunoscutele mecanisme
biologice ale conflictului.
Tulburarile psihice din cadrul tuberculozei
glandelor endocri-
ne au fost descrise de catre numerosi autori. Printre
acestia, st.
Milcu si N.
Catargi noteaza, în astfel de cazuri, predominenta
unor manifestari polimorfe (depresiune, iritabilitate, confuzie min-
tala), în special în formele bolii Addison cu hipoglicemie mani-
festa. Aceiasi
autori evidentiaza o hiperexcitabilitate nervoasa
crescuta si
în fenomenul de oboseala continua (20).
I. Dichter
si I. Gherasimescu, studiind aspectul
clinic si bac-
teriologic al glandelor endocrine la 25 bolnavi de tuberculoza pul-
monara, au constatat, la acestia, o simptomatologie
endocriniana,
inclusiv tulburari psihice, iar histologic aspecte de
insuficienta cor-
ticosuprarenala, tiroidiana si ovariana în aproape 75% dintre ca-
zuri >i
insuficienta testiculara în 50% (21).
în privinta implicatiilor glandelor cu secretie
interna în mo-
dificarile psihice la tuberculosul pulmonar, Porot citînd constata-
rile lui Ivan
Bertrand si ale colaboratorilor bazate pe efectuarea
de trasee electroencefalografice pe 14 bolnavi purtatori de leziuni
pleuro-pulmonare unilaterale, arata ca :
- la 11 dintre cei 14 bolnavi s-au
gasit importante modifi-
cari ale traseului (la 7 bolnavi acestea interesînd emisfera situata
de aceeasi parte a plamînului atins, la 2 bolnavi, emisfera
opusa,
' l'rtUCTUKA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
hi 2 bolnavi ambele
emisfere), prin aceste modificari traducîndu-se
u hipertonie
corticala.
în repercusiunile mai importante se
înregistreaza adevarate
l uriuni electrice.
întepaturile pleurale declanseaza potentiale cerebrale enorme.
Constatarile lui Ivan Bertrand si colab. evidentiaza,
dupa
l'oro t, doua lucruri: realitatea reflexului
pleuro-cerebral si faptul
< i tuberculoza,
prin mecanismele endocrino-vegetative, poate in-
ilucnta psihicul
(16).
Cercetari în legatura
cu sistemul endocrino-vegetativ la nive-
lul
teritoriilor pulmonare, vizînd variate aspecte ca : relatia din-
tre tulburarile vaso-motorii si moralul
bolnavilor (Michon, Chai-
/c, si
Mollard), infiltratia ganglionului stelar (Michon), infiltratia
primilor trei ganglioni simpatici
dorsali (Chaize si Mollard), eon-
ii rma în totul rolul pe care- are acest sistem în
modificarile psi-
hice ale
tuberculosului pulmonar (16).
Efectele tuberculozei asupra
psihicului se pot explica si prin
tulburarile
metabolice pe care aceasta le induce. Astfel, hipercap-
nia, care
apare în emfizemul obstructiv,
astmul bronsic, în leziu-
nile peretelui
toracic, în atelectazie, pneumotorax si edemul
pulmonar sever, în cursul evolutiei tuberculozei, determina, prin
.iltcrari
ale concentratiei ionilor de hidrogen ori ale pH-ului, o se-
ric de manifestari neurologice : stari de confuzie, manii, somno-
lenta, crize convulsive, cefalee. Westlake,
Simson si Kaye (1955)
.iu constatat
ca bolnavii cu insuficienta pulmonara nu-si pierd
luci-
ditatea cît pH-ul arterial este mai mare de 7,3
sau PCO? mai mica
de 80 mm Hg. Daca pH
coboara sub 7,1 sau PCO2 depaseste 120
mm Hg, apare semicoma sau coma. între aceste extreme asocierea
iu diferite grade a unor valori scazute ale pH-ului cu valori cres-
> ute
de PCC*2 provoaca
tulburari psihice. Fiziopatologia si sub-
stratul metabolic al
sindromului neurologic
care însoteste hipercap-
nia nu au fost
înca bine elucidate
(22).
Unii autori au semnalat ca adesea simple
elemente pleurale
dau manifestari de tip anxios, hipocondriac sau psihastenie. Altii
«u aratat ca formele de tuberculoza pleuro-pulmonara intoxica si
influenteaza
negativ comportamentul. Davy
a atras atentia în pri-
vinta efectelor neplacute provocate asupra psihicului de
catre toxi-
nele secretate de leziunile minime, iar Burnand si Jacquelin de
starile bacilare cronice (16).
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
în afara glandelor endocrine si
a tulburarilor metabolice men-
tionate, cum s-a specificat deja, influenta asupra
psihismului în
tuberculoza pot sa aiba si bolile asociate. In ordinea
frecventei se
pot cita : hepatita cronica, ciroza hepatica, ulcerul gastro-duode-
nal, cardiopatiile, diabetul, alcoolismul
cronic, supuratiile bronho-
pulmonare, pcieumoconiozele,
distrofiile, bolile de
nutritie, bolile
contagioase, sifilisul. Acestea determina tulburari psihice prin
me-
canisme metabolice (22).
Sugestiva pentru cumularea de
factori cu influenta asupra psi-
hismului ni se pare observatia asupra bolnavei B. M de 43 ani,
internata la Sanatoriul Tbc Bîrnova la 27.XI.1973, cu diagnosticul
de tuberculoza fibro-cazeoasa
cavitara dreapta.
Din istoric retinem debutul
insidios al bolii în 1966. Bolnava a
facut un tratament
cu SM, HIN si PAS discontinuu, în
diferite sanatorii
si
ambulatorii. La ultima internare a prezentat o leziune cavitara
giganta
a lobului superior drept
B. K. prezent, rezistenta la tuberculostatice.
Bolnava s-a remarcat prin insuficienta hepato-renala,
gastrita cronica,
hipertiroidism prin actiune
neurotoxica la streptomicina amenoree.
La examenul clinic s-au notat
accentuate tulburari neurovegetative
pe fond de hipertiroidism si nevrotic. A decedat prin
insuficienta car-
dio-respiratorie si hepato renala. La examenul necropsie s-au constatat :
plamîni emfizematosi, caverna giganta,
vîrf drept pulmonar, cord dilatat,
ficat dur cirotic, splina mare friabila. Examenul histopatologic al glan-
delor endocrine a pus în evidenta : în tiroida zone de hiperactivitate în suprarenale lipoid partial disparut pastrat în plaje
celulare, un mic
nodul adenomatos corticosuprarenal de 1,5 mm, în ovar un
corp galben-
corpi albiciosi si rare chiste foliculare (21).
r
5. Influenta medicamentelor
Din cele relatate, pîna la urma reiese
ca tuberculoza influen-
teaza în mod sigur psihicul. Cercetari contemporane
arata ca nu
numai bacilul, implicatiile glandelor cu secretie interna, unele
tul-
burari vaso-motorii
etc., provoaca modificari de comportament, c!
si medicamentele utilizate împotriva bacilului, aceasta
afirmatie
avînd valoare, bineînteles, numai pentru epoca prezenta.
în epoca actuala, în tratamentul
tuberculozei se uzeaza frec-
vent de antibiotice. Printre acestea o mare eficienta asupra
baci-
lului Koch o are izoniazida. Dar în tratamentul masiv cu izonia
|
|
' K l U'TURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
. cU sa constatat ca pot apare
unele accidente, dupa cum si o se-
< întreaga
de manifestari digestive, alergice, renale, hematologice,
ii.maie v
neuropsihice.
"Manifestarile psihice sînt întîlnite destul de des în tratamen-
<il ui HIN, dar nefiind de importanta mare trec deseori neobser-
.it c >i neinterpretate corect, nelegate de administrarea acestor
.ibciTulostatice. Majoritatea bolnavilor carora li s-a instituit acest
.itament au o buna dispozitie, o stare de euforie ; uneori pot
ca unele atitudini care contravin regulilor de disciplina din spi-
l sau din societate" (25).
Cercetarile psihometrice si
biochimice "au lamurit mecanis-
mul stimulant asupra sistemului nervos pe care îl are izoniazida.
l ,',vc vorba atît de
actiunea excitanta directa pe care o exercita
.iMipra
sistemului nervos central, cît mai ales indirecta, prin inhi-
liarca monoaminoxidazei. Inhibarea
acestei enzime responsabile de
inactivitatea monoaminelor biogene duce la
acumularea acestora
în organism, manifestarile clinice principale fiind, în acest caz i rlc psihice. In acest caz
pledeaza si constatarea ca iproniazida
(<k-ri\atul izo ropilic al HIN), care are actiune inhibitorie
asupra
.imino-oxidazei mult mai puternice
decît HIN, are actiune exci-
unta
centrala mult mai pronuntata decît aceasta" (25).
Tulbura-
ille care se semnaleaza sînt insomniile, iar în fazele cînd bolnavii
lotusi dorm, somnul este agitat,
neodihnitor. In unele
cazuri, cam
la 3-4 saptamîni dupa începerea
tratamentului, apar ameteli si
i cfalee
(25). "La bolnavii cu manifestari psihice în antecedente
l>ot aparea : tulburari mintale,
stari maniacale care pot ajunge
pîna la psihoze în general, acestea sînt
persistente si, în cazul în
rare se repeta, sînt din ce în ce mai greu de
influentat prin tna-
ument" (25).
Ca manifestari neurologice citam : nevritele hidrazidice si ac-
cesele convulsive.
6. Factorul institutionalo-social
Evident, socul afectiv
reprezinta elementul principal de per turbatie pentru stereotipia dinamica a conduitei premorbide a
per-
soanei bolnave de tuberculoza pulmonara. Boala, în întelesul
de
agent patogen, de bacii Koch, afecteaza functionalitatea fiziolo-
gica,
biochimica a organismului si numai ca o consecinta,
indirect
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
deci, si pe cea psihologica. Psihologic, orice individ este influentat
continuu de mediu si de cadrul în care traieste. Cadrul care
pre-
zinta direct implicatii psihologice si care determina o
influenta cu
caracter persistent în personalitatea tuberculosului pulmonar, acti onînd implicit asupra sferei afective a acestuia, constituindu-se în
factor, pare a fi cel institutionalo-social.
Dintre cadrele
institutio-
nalo-sociale citam : spitalul,
dispensarul, pteventoriul.
a) Spitalizarea
Momentele principale în inducerea unor
perturbari psihologi-
ce în personalitatea bolnaxului
de tuberculoza pulmonara sînt co-
municarea diagnosticului si indicarea spitalizarii. Schimbarile
psi-
hologice nu se produc
însa brusc, ci în timp. De aceea, în modifi-
carea personalitatii
bolnavului de
tuberculoza pulmonara impor-
tanta capitala nu o are nici comunicarea diagnosticului, nici
indi-
carea spitalizarii, nici boala în sine cu consecintele pe care le pro-
duce bacilul Koch
si utilizarea antibioticelor, care sînt teoretic
pasagere, ci întreaga
odisee pe care o traieste subiectul de la lua-
rea la cunostinta a bolii de care sufera pîna la
redarea lui socie-
tatii sub forma de reinsertie socio-profesionala.
însesi tulburarile produse de bacilul Koch trebuie
vazute în
acest context Cu cît bacilu!
este mai repede "lichidat" cu atît mai
putin tulburarile produse de el gasesc ecou în psihismul
subiectu-
lui. Prezenta lui
în organism pe o perioada îndelungata de timp
da însa posibilitatea transformarii unor stari psihice
temporare în
veritabile "sta e".
Odiseea tuberculosului pulmonar are
profunde implicatii psiho*
sociale. Pentru cei mai multi subiecti ea
începe cu spitalizarea»
Ce înseamna spitalizarea pentru tuberculosul pulmonar ?
Aceasta
constituie o ierioada
din viata sa, marcata
de situa-
tii bine definite, concretizata într-un continut de
evenimente, în
obligativitatea unui comportament ngiiros etc.
Contactul bolnavului cu spitalul
sporeste
traumatizarea sa
psihica. Daca
luarea la cunostinta de boala pe care o are înseam-
na pentru bolnav un soc psihic, spitalizarea conduce la fixarea,
la
retinerea în constiinta sa din tot ceea ce vede, a variatelor
aspecte
morbide (26).
Dar spitalizarea
influenteaza personalitatea bolnavului în
primul rînd prin obligatiile
pe care le impune. Prima obligatie
dintre acestea este asezarea
la pat într-o stare de inactivitate cvasi-
|
|
l
l
KUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
totala favorabila fenomenelor de ruminatie
mentala. A doua
loiisia în obligati itatea pacientului de a se
supune unei ordini to-
tul deosebita de
cea din afara stationarului, ordine dictata de
.copul vindecarii, în care cuvîntul hotarîtor nu- are bolnavul, ci
medicul curant, rersonalul
sanitar si personalul administrativ. A
treia, în strînsâ dependenta cu a doua, se refera la acceptarea
de
titre subiect a unui
statut social si a unui rol social de bolnav de
tuberculoza
pulmonara. A patra si ultima consta în plasarea bol-
navului într-un mediu
social cu membri preocupati de o anumita
problematica, cu o anumita traditie si cu o
anumita stare de
ipirit.
Vazuta astfel,
spitalizarea priveste integrarea subiectului în-
ti o lume noua,
lumea bolnavului de tuberculoza pulmonara cu
variate fatete, toate dominate însa de nuante sumbre.
Integrarea
presupune intrarea în actiune a unor mecanisme de ajustare si de
adaptare,
exteriorizate în unele tatonari, tentative de reglare, acte
de initiativa fenomene de feed-back acceptari, eschivari, toate
«n'cstea
solicitînd, cel putin în faza initiala, întreaga personalitate
i subiectului
de a se mula dupa tipare noi.
Avînd înca proaspat în
constiinta verdictul medicului, care
i ,i produs primul soc,
ordinea de spital, climatul nou în care se
i'de
deodata subiectul, nu fac altceva decît sa mareasca cît mai
mult tensiunea psihica a acestuia.
în conditii de tensiune psihica, procesul
adaptarii evolueaza
insa deficitar. Imaginatia actioneaza febril, iar
afectivitatea inter-
vine perturbator în activitatea cotidiana. Asa se explica de ce
în
prima faza a spitalizarii, este posibila
aparitia unor tulburari ne-
vrotice, iar în perioada de
desfasurare a bolii chiar unele de tip
psihotic, cu stari crepusculare, delirante,
amentiale si de delir
.vait (27).
Spitali area în
acelasi timp, ridica probleme prin lungimea ei
i prin
eventualele reveniri. Pacientul nu stie cu precizie cînd va
j).irasi patul spitalului si nici de cîte ori se va
întoarce la el. în
i onstiinta lui se
furiseaza nesiguranta si neîncrederea.
De obicei, tulburarile psihice de tip
psihiatric, cu exceptia ce-
lor nevrotice, sînt
rare si apar ca manifestari episodice, fara a ca-
racicriza personalitaea
bolnavului în discutie. Spitalizarea însa,
prin ordinea pe care o impune si mai ales prin climatul sau, îsi
pune adînc pecetea pe psihicul bolnavului, putind produce unele
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
modificari de comportament si de personalitate cu caracter de tra-
saturi permanente.
Prin ce influenteaza pe bolnav spitalizarea ?
In
primul rînd printr-un statut social în care se
încadreaza
bolnavul de tuberculoza pulmonara si în consecinta
si prin rolul
de pacient.
b) Statutul social si rolul bolnavului
de tuberculoza pulmonara
în sensul cel mai larg, statutul social
reprezinta, dura cum se
stie, pozitia pe care i-o recunoaste sau
pe care i-o acorda indivi-
dului grupul social în care traieste.
Ţinîndu-se seama de existenta
unei stari ierarhice, a unei ordini sociale, în orice societate ia
nas-
tere o anumita optica sociala si intra în
actiune reguli care stabi-
lesc cadrul de expunere a individului, postura cu caracter institu-
tionalizat, public, a acestuia. Se poate vorbi astfel de statutul de
copil, adolescent, matur sau batrîn, ca despre niste statute de
vîrsta de statutul de femeie si
barbat ca despre statute de sex.
în ultima
instanta, toate acestea vizeaza stari sociale determinate
de nastere si înglobeaza asa-numitele statute prescrise. In egala
masura însa, se poate discuta despre categoria de
orasean de
taran,
despre rangul de medic, profesor, ofiter etc. Acestea din urma
ex-
prima situatii la care se ajunge prin îndeplinirea unor
cerinte so-
ciale si însumeaza statutele cîstigate.
Rolul, în esenta, se refera la ceea
ce se asteapta de la indivizi
în raport de statutele lor sociale. Gross, Mason si Mc Eachern au
o viziune globala despre statut si rol, ca si despre
raportul dintre
acestea. Ei introduc, în ceea ce priveste raportul dintre statut si
rol, subdiviziuni pe care le numesc "sector de statut" si "sector
de
rol". Sectorul de statut reprezinta o pozitie focala
fata de sectoa-
rele de rol, acestea din urma desemnînd adaptarile specifice în
ra-
port de "sectorul pozitional si focal" (28).
Referindu-ne la bolnavul de
tuberculoza pulmonara, statutul
social si rolul primesc urmatorul aspect: pozitia focala este aceea
de bolnav si constituie sectorul de statut; în functie de pozitia
focala, bolnavul stabileste interrelatii cu medicul curant,
cu sora
medicala, infirmiera si personalul administrativ ; aceste
implicatii
de comportament determina sectoarele de rol. Pozitia focala este
însusi statutul, sectoarele de rol exprima rolul bolnavului
fata de
diversele ipostaze. r )
, i'HUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
Care-i importanta statutului
social al bolnavului de tubercu-
lu/ii
pulmonara si implicit a rolului de bolnav ? în ce masura
pot
rtiitrena acestea
modificari de personalitate ?
Statutul social de bolnav reprezinta o
situatie analoaga cu
cea de
vîrsta si de sex. Orice boala este expresia unor abateri de
U normal, provocate de cauze independente de vointa omului,
care produc însa
dereglari organice si, într-o masura variabila,
si
ric conduita,
boala impunîndu-se subiectului si ambiantei ca un
obiect"
cu caractere proprii, evidente, de ordin constatativ. Orice
lw>ala, cît
ar fi de usoara, apare ca o stare de fapt pe care n-o
l» U i ignora, cu atît mai mult
aceasta constatare priveste tuber-
culoza
pulmonara.
Tuberculoza pulmonara
genereaza în viata bolnavului o gama
întreaga de
stari de ordin biologic, sociologic si patologic, su-
biectiv
si interrelational, pentru o lunga perioada de timp, uneori
i h i ar pîna la sfîrsitul vietii. Antreneaza
o motivatie noua, suscitînd
si contorsionînd toate planurile
motivationale : homeostazic, social,
psihic. Creeaza
dominante, alimenteaza temeri si nelinisti, predis-
pune la lichidarea unor cercuri sociale si la initierea altora.
Fata
t le bolnavul de
tuberculoza, grupul social nu face altceva decît sa
confirme
realitatea în sine a bolii de "fapt", de "lucru" cu o ex-
terioritate
pregnanta, obiectiva, adica sa recunoasca de jure
exis-
tentul,
îngradindu-1 în
norme, în legi, luînd
masuri de colaborare
i ii el si de aparare
împotriva lui. Statutul social al bolnavului de
tuberculoza
pulmonara consta deci în stabilirea pozitiei sociale a
i'iberculosului. Aceasta este bine
precizata în texte de legi privi-
toare la
apararea sanatatii publice si în regulamente
interioare
i ,irc se ocupa de
drepturile si datoriile bolnavului : dreptul sau la
asistenta,
Ia tratament, de obligatia de a coopera cu medicul si de
i» urma
riguros tratamentul. Pozitia bolnavului de tuberculoza
pulmonara nu
este fixata numai în legi ; ea se reflecta foarte clar
ni în constiinta sociala, constituind un obiect de opinie în
mult
mai mare masura decît pozitia altor bolnavi.
Dintr-o serie întreaga de
caractere, constiinta sociala este pre-
i u-u pata
îndeosebi de doua : de periculozitatea tuberculozei pulmo-
nare si
de gravitatea bolii.
în toate timpurile, la fel $1 astazi tuberculosul a fost si este
v.i/ut ca un
bolnav iesit din comun, prin gradul mare de conta-
Kiune al bacilului Koch, deci
prin periculozitatea bolii, prin trata-
mentul de lunga
durata, precum si printr-o medicamentatie pre-
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
tentioasa.
în aceasta privinta cercetarile demonstreaza ca, desi tti-
berculostaticele au
revolutionat tratamentul tuberculozei maladia
a ramas înca o problema de mîna întîia pentru omenire, iar din
punct de vedere al constiintei sociale, ca si al
constiintei subiective,
n-au aparut schimbari accentuate în raport cu trecutul mai înde-
partat sau mai apropiat (cel putin pîna la o anumita
data).
Fata de gradul de
periculozitate pe carc-1
prezinta tubercu-
loza societatea s-a simtit
obligata sa decreteze masuri pentru apa-
rarea sanatatii publice, fie sub forma de traditie
în timpurile mai
vechi, fie ca norme scrise, instructiuni obligatorii etc., în
timpurile
mai noi. Starea de fapt a bolii, traditia în legatura cu ea
si ma-
surile de profilaxie constituie un întreg complex care, în raport de
cele trei nivele ale relatiei individului cu lumea - subiectiv, inter-
subiectiv si social - fixeaza pozitia bolnavului de
tuberculoza
pulmonara, statutul sau social, analog unui act de
institutionali-
zare (29). Ca o consecinta a gravitatii si
periculozitatii maladiei,
statutul social de bolnav de tuberculoza pulmonara vizeaza
izola-
rea subiectului, scoaterea lui pentru un timp îndelungat din pro-
ductie etc.
Prevederile legilor si
regulamentelor referitoare la tuberculo-
sul pulmonar sînt masuri impuse de catre societate în vederea vin-
decarii bolnavului si a apararii societatii
de boala. Aceste
masuri
sînt luate în afara consimtamîntului bolnavului, vizînd unele ca-
ractere si definind o pozitie. Caracterele care determina
izolarea
si tratarea bolnavului sînt percepute însa si de subiect.
Deci, fata
de aceste caractere si bolnavii la rîndul lor îsi definesc o
pozitie
proprie în constiinta.
Astfel, datele culese de noi
atesta ca starea de alerta de care
sînt cuprinsi bolnavii la începutul spitalizarii este
determinata si de
statutul social
îngrijorarea pe care o manifesta nu se refera exclu-
siv la sanatatea lor, ci da continut si unor
situatii care angajeaza
familiile carora apartin, interrelatiiîe sociale, capacitatea
profesio-
nala etc toate acestea în raport de
imaginea sociala si individuala
pe care o au despre boala pe care o prezinta.
Iata
deci cum statutul social de bolnav tuberculos antreneaza
în mod constient sau la nivel inconstient, prin el însusi, o stare de
neliniste, de anxietate, nu în mica masura el fiind acela care ge-
nereaza starile nevrotiforme, unele acuze
cenestopate, obsesiile, ce-
faleele, tulburarile psihice.
KTKUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULV1 DE TUBERCULOZA
în afara acestora, nu trebuie uitat ca, odata ce
bolnavul are
constiinta
noului sau statut social, îsi pierde încrederea în sine, se
manifesta printr-o initiativa restrînsa, se
comporta ca un depen-
dent, afisînd dependenta fata de medic de sora medicala,
infirmi-
eri etc., tocmai datorita pozitiei sale focale. Sentimentul de de-
pendenta
gesteaza însa o serie întreaga de resentimente, iar ca o
reactie de aparare a eului da nastere egocentrismului. Cu cît cine vi
se crede mai putin liber, mai putin ajutorat, deci într-o ma-
sura mai
mare în pericol, cu atît mai mult cauta sa se retraga în
cui sau ca
într-o cetate si cu atît mai mult îsi teme propria sa
existenta, iubirea de sine luînd proportii deosebite.
O alta reactie de aparare a eului legata de statut, în
strînsa
corelatie cu egocentrismul, este afectarea suferintei si a
neîntelege-
rii de catre cei din jur.
în plus, statutul de tuberculos pulmonar predispune
spre auto-
analiza.
Dar statutul de bolnav determina
- asa cum s-a aratat -
intrarea în rol, asumarea rolului de bolnav de tuberculoza pulmo-
nara, adaptarea specifica
la situatie.
Daca bolnavii de tuberculoza
pulmonara sînt urmariti pîna la
obsesie de ceea ce gîndeste
societatea despre ei, sînt, de asemenea,
extrem de
atenti fata de rolul pe care îl joaca. Afec*ind îngrijo-
i'ire,
suferinta, teama de situatia prezenta si
incertitudine fata de
viitor, desi îsi muleaza
comportamentul în
functie de contextul
interrelatiilor
sociale cotidiene, nu se abat niciodata de la linia
nscrisa
de rol. în felul acesta
se comporta totdeauna ca niste su-
lerinzi si nu scapa niciodata prilejul de a fi
revendicativi. De
iceea, cu toate
ca fata de medic sînt foarte atenti, politicosi, re-
vcrentiosi,
fata de personalul de îngrijire mai deschisi, mai confe-
.ivi,
degajati chiar, si într-un caz ca si în
celalalt se
exteriorizeaza
urin
aceleasi tendinte egoiste si nu scapa nici o ocazie de a soli-
ita, de a reclama sau a
revendica ceva. Chiar în cadrul interre-
Utilor de salon, care au o
aura de usor conventionalism, fiecare
l>olnav îsi etaleaza
suferinta fata de celalalt, îsi expune "situatia
!>rava" personala si
familiala, suspecînd avantajele pe care ce-
lalalt le detine
în comparatie cu el, si alimentînd, prin comporta-
mentul sau, egocentrismul generat de catre starea lui de bolnav
de
tuberculoza
pulmonara.
în ceea ce priveste
reîntoarcerea tuberculosului pulmonar în
lumilie, în societate, se
constata o amplificare a egocentrismului.
- FMtucul bolnavului de tuberculoza pulmonara.
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARĂ
Astfel, acasa el devine foarte
banuitor fata de fidelitatea con-
jugala a sotiei ; la locul de munca se crede persecutat
si ajunge
adesea la conflicte
în acelasi timp, cere sa fie tratat de catre co-
lectivul în care lucreaza cu cît mai multa indulgenta
si sa i se dea
muncile cele mai usoare, invidiaza pe cei sanatosi
si nu scapa nici
o ocazie de a bîrfi.
Ca o concluzie, statutul social si
rolul bolnavului de tuber-
culoza pulmonara au o deosebita pondere în aparitia fenomenului
de interiorizare si introspectie si un potential
ridicat în generarea
conflictelor intersubiective
si intrasubiective, a starilor clinice ne-
vrotiforme si a egocentrismului. !
c) Mediul si ordinea de spital, asezarea la pat
în afara statutului de bolnav si al rolului,
psihicul bolnavului
de tuberculoza pulmonara poate fi si este influentat
si de mediul
de spital : de atmosfera generala, de prezenta continua a
halatelor
albe, de mirosul de medicamente, de aspectul pe care-1 prezinta
unii bolnavi cronici
în plus, populatia dintr-un salon de bolnavi
constituie pentru subiect un grup social, un grup restrîns, un grup
fata
în fata". Spre deosebire de grupurile mari, în care indivizii
îsi percep mai putin apartenenta, în grupurile mici ei devin
foarte
sensibili la interactiunea dintre persoane (30). Grupul poate influ-
enta astfel pe membrii sai, în sens institutional, în sens
de psiho-
logie colectiva, dar si în sens de inducere reciproca în ultima ac-
ceptie, un interes deosebit prezinta liderii negativi si liderii pozi-
tivi : persoane care se evidentiaza rrintre celelalte si
care polari-
zeaza în jurul lor pe membrii grupului, influentînd conduita aces-
tora din urma prin sugerare de atitudini, elemente ideo-afective,
sentimente. Tabloul mediului de spital se încheie prin obligativita-
tea unui numar de ore de stat la pat si printr-un regulament de
ordine interioara.
d) Opinia publica
Opinia publica despre
tuberculoza pulmonara se afla încor-
porata, într-un fel, în statutul social al bolnavului sub forma
de
lege, de obligatii si datorii. Aceasta actioneaza
însa asupra bolna-
vului si în afara statutului, ca atitudine generala a oamenilor
sa-
natosi fata de bolnavi, ca stare de
constiinta sociala, sub forma
de cod a numeroase eresuri, sub forma unei modalitati de
compa-
timire etc. >.»
STRUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUB"TtCULOZA
Opinia publica da exnresie adesea unei traditi' anacronice,
ronscrvînd în
prezent unele fapte ramase de domeniul credintei,
<lar care nu pot sa nu afecteze pe bolnav.
7. interactiunea factorilor. Factorul motivationai
Din
materialele analizate pîna aici reiese ca psihicul bolnavu-
lui de tuberculoza pulmonara este influentat de diversi factori.
Kvidcnt, este
foarte greu si probabil imposibil de a stabili cu pre-
i'i/ic care-i ponderea
fiecaruia în procesul de restructurare, de
modificare a personalitatii bolnavului,
pentru doua motive
prin-
ipnle :
a) fiecare pacient constitui o ecuatie specifica ;
b)
efectul stimulilor care
opereaza asupra organismului si psi-
hicului cuiva depinde
si de vn anumit
moment, context etc. Dealt-
Irl factorii care actioneaza asupra unui subiect nu constituie
"forte"
independente unel<= de altele, dupa cum
nici fata de per-
soana umana, ci se
gasesc tot timpul în interactiune, aparînd cînd
Mib f^rma de cauze, cînd sub forma de efecte.
Depinzînd de un anumit context,
totdeauna factorii în dis-
i titic intervin într-o anurrita "situatie", în cazul studiat de noi
în
situatia de bolnav
de tuberculoza pulmonara.
Situatia de bolnav d?
tuberculoza pulmonara reprezinta o
itare anormala, care condrce la o viata
anormala si genereaza
numeroase consecinte
în ultima instanta se pare ca anormalitatea
vietii joaca un rol mult mai important în modificarea psihicului
decît boala în sine,
anormalitatea vietii fiind aceea care antrerea-
a
implicatii de ordin afectiv, social, profesional si individual.
Condamnati la o inactivitate
aproape totala, despartiti de
l'.xmiliile lor,
traind în stare de incertitudine atît în ceea ce pri-
veste viitorul lor precum si al familiilor
carora apartin, minati
de angoasa sau
de anxietate, tuberculosii devin astfel subiecti ai
unor seni întregi de motivatii
de ordin homeostazic,
social si
psihologic.
Dupa cum se stie, o persoana se
motiveaza printr-o varietate
i le elemente
interne si externe. Interventia fiecarui motiv influen-
tca/a modul cum noi
interpretam lumea si, de asemenea, actiunea
noastra. Motivele sînt însa în strînsa legatura cu
organismul nos-
tru si
au un caracter în mare parte intrinsec, nu extrinsec ; nu
|C impun
organismului, ci raspund tendintei acestuia de buna func-
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
tionare, generînd
consideratii proprii pentru o placere sau o sa-
tisfactie inerenta (31).
Cel mai de seama motiv al actiunii noastre este trebuinta,
sursa primara a actiunii, iar printre trebuinte, asa numitele tre-
buinte primare : foamea, setea, trebuinta sexuala, care asigura
homeostazia organismului. Astfel,
cînd conditiile interne ale orga-
nismului se schimba sub o anumita limita, se produce un dezets
chilibru homeostazic si, în aceasta situatie, se declanseaza un,
numar întreg de mecanisme pentru a se
ameliora situatia (31). ;,
Ca o urmare a satisfacerii trebuintelor
primare, iau nastere
trebuintele secundare sau culturale.
Dar daca trebuintele primare sînt motive
intrinseci, aceleasi
caractere le capata si trebuintele secundare în ultima
instanta,
atît trebuintele primare cît si cele secundare se
subordoneaza unui
impuls general care se manifesta ca o trebuinta generala, ca
o
tendinta de a se ajunge la o "performanta optima a
întregului
organism, ceea ce se traduce prin termenul de autoactualizare sau
autorealizare"
(32).
Trebuintele tuberculosului
pulmonar, ca ale oricarui om, sînt
multiple si
variate.
Printre trebuintele primare, în
cazul tuberculosului, o forta
deosebita prezinta trebuinta de hrana si
trebuinta sexuala.
Cum se explica acest fenomen?
Trebuintele, chiar la nivel homeostazic, sînt
în strînsa inter-
relatie cu afectivitatea.
în privinta
afectivitatii, a emotiilor, exista o serie întreaga
de teorii. Dintre cele mai cunoscute este teoria fiziologica a lui
James-Lange. Walter Cannon a aratat
însa ca, la animalele cu
legaturile neurale dintre creier si viscere întrerupte, se produc
totusi
reactiile de furie, frica etc. (31), ceea ce ar însemna ca
emotiile
nu au un caracter net fiziologic.
Pe linia cercetarilor lui
Cannon, în raport de unele ipoteze
ale Magdei Arnold, fenomenul emotional ar înscrie urmatoarele
secvente : prima secventa (a) ar consta într-o receptie
neutra a
unor stimuli externi
; a doua (b) într-un proces de evaluare daca
stimulii sînt vatamatori sau nu ; a treia (c) în
emotie, în simti-
rea tendintei : a patra (d) în expresia emotionala, în unele
schim-
bari fiziologice în legatura cu abordarea situatiei ; a cincea (e)
în actiunea individului - apropierea sau îndepartarea de sti-
muli (31). >.. -
li l l!l i TURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
Dupa cum se vede, Magda Arnold interpreteaza emotia în
sci^ motivational, ca pe un
motiv, prin intermediul teoriei apro-
pierii si evitarii.
Prin unele experiente oarecum recente,
întreprinse de W. Vogel,
'. Kaymond si R.
S. Lazarus, s-a confirmat ca reactia la o si nuitie amenintatoare
depinde într-adevar de o evaluare personala
u naturii
amenintarii. Faptul evaluarii a fost demonstrat si de
catre
J C. Speisman, R. S. Lazarus, A. Mordkoff si L. Davison, prin
filmarea unor
ceremonii ale pubertatii (incizia penisului) la tribul
Arunta si
prezentarea filmului la mai multe grupe de subiecti.
H.tspunburile fiziologice ale acestora au fost diferite
în functie de
evaluarea
personala într-un
fel au reactionat indivizii carora li
s a prezentat filmul ca un interesant obicei primitiv, într-altfel
tei
carora li s-a sugerat ca operatia e o ocazie de bucurie, si
cu
umil în alt mod cei
carora li s-a expus incizia ca o trauma, ca o
oi a/ie de durere (31).
Experientele citate demonstreaza, oricum,
daca nu explicarea
emotiei
prin intermediul motivatiei, cel putin strînsa interdepen-
denta
dintre motivatie si emotie.
în ceea ce-i priveste pe
tuberculosii pulmonari, dupa socul
emotiv suferit prin diagnosticarea bolii, prin invitarea la spitali-
/.ire si prin
luarea primului contact cu spitalul, interrelatia dintre
ii.irile
afective si motivatie apare ca evidenta. Mai precis,
starile
.ilcctive care însotesc
comportamentul bolnavului pe traseul evolu-
tiei bolii
cîstiga un accentuat caracter motivational.
Nu-i normal ca amenintarea bolii
sa nasca noi motivatii, noi
ncbuinte, sau ca, în
fata acesteia, trebuintele vechi sa se adapteze
la necesitatile
actuale ale organismului ? Bolnavul stiind astfel ca
l mala se învinge
printr-o alimentatie bogata, substantiala, transfor-
ma relatia în motivatie si nu numai ca abuzeaza de
grasimi, car-
nuri, zaharoase etc., dar are tot timpul impresia ca nu-i bine hra-
nit. Reclama ca mîncarea e slaba. Protesteaza. Teama
conduce la
lupraalimentatie.
Pentru bolnavul de tuberculoza pulmonara
i'î>tiga în felul acesta valente inestimabile
hrana. Teama de moarte
incita si sustine, de asemenea, dorinta de a trai
clipa din plin. De
aici abuzul sexual, de bauturi alcoolice, de distractie. Egocen-
trismul nu-i
si el un efect al motivatiei neputintei, al fricii de
moarte prin efort, al nepasarii altora ?
Dragostea de viata si teama de moarte
incita în psihicul tu-
lurculosului
pulmonar, sub variate forme, numeroase motive. Afir-
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
matia
reprezinta o constatare generala. Dar, în afara acestei moti-
vatii generale, în strînsa legatura cu experienta
sa de viata, cu
idealul sau, cu o conceptie despre lume si viata,
fiecare bolnav
îsi are motivatia sa. Iata de exemplu :
A. G., 16 ani, elev de liceu, fost sportiv, prezinta stari de depre-
sie mai ales c nd citeste despre sport. Este ocrotit de bolnavii maturi
care, gîndindu-se la copiii lor, se întretin cu el cu apelativul de "copilul
meu".
M. M., 42 ani, casnica, explica ca s-a îmbolnavit de tuberculoza
din cauza tulburarilor de comportament ale fiului sau.
Tulburarile de
comportament ale fiului au echivalat pentru ea cu un ideal
prabusit.
I. L
21 ani, student, afirma
ca se simte demoralizat nu pentru
faptul în sine ca este bolnav, ci pentru ca îsi
iroseste timpul necesar
pentru studii.
B. N., 42, ani, asistenta universitara, observa ca boala i-a deter-
minat modificarea atitudinilor fata de anumite aspecte majore ale vietii,
în ceea ce priveste interrelatia individ-societate, individ-individ, bolnav sanatos, manifestîndu-se în prezent printr-o ironie caustica, toate acestea
avîndu-si sursa în conflictul intrasubiectiv : "Tuberculoza este o boala a
mizeriei. De ce eu, asistenta universitara, cu posibilitati de viata destul
de bune, sa ma îmbolnavesc de aceasta boala ? Ţinînd seama de atmo-
sfera spitalelor de T.B.C., a sanatoriilor, a conditiei umane decrepita
- prin afectarea de catre bacilul Koch - mai putem întretine un
cult al omului ?".
U. A., 24 ani, inginer, recunoaste cu cinism ca
aflînd ca este bol-
nav de T.B.C. pulmonara a cautat, prin toate mijloacele, sa
îmbolna-
veasca si pe altii si în primul rînd pe prieteni,
zicîndu-s i :
"Daca eu sînt bolnav, daca nu ma mai
pot bucura din plin de
viata, de ce n-ar fi în aceeasi situatie ca mine si cei pe care îi
iubesc ?".
Pentru aceleasi motive, un bolnav de sex feminin arata ca
ofera la surori bomboane pe care anterior le-a tinut în gura.
C. V 31 ani, învatator, sustine ca prin interzicerea unei activi-
tati multilaterale, plenare, este dominat de "spectrul" unui complex de
inferioritate fata de cei sanatosi Datorita acestui complex, zice el, arc
insomnii si este foarte irascibil, dar în acelasi timp sentimental fata de
cei umili si foarte sensibil la vederea unor nedreptati sau neajunsuri.
M. M 59 ani, profesoara, bolnava de T.B.C. din timpul pubertS-
PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
tii, cu repetate internari, atesta urmatoarele :
"Constatarea îmbolnavirii
ni-a coplesit. Cînd
însa, dupa patru ani de boala mi s-a permis sa-mi
continui studiile, mi-am recapatat subit încrederea în
viata si dinamica
vietii mele a prins un nou relief. Am ajuns profesoara. In ciuda
repeta-
telor internari, avînd un scop precis în viata, activitatea
mea intelec-
tuala nu a
cunoscut încetinire, iar personalitatea degradare".
O. O
32 ani muncitor
calificat, afirma ca stiind bine ca tuber-
i ulo?a, mai devreme sau mai tîrziu, nu iarta, îl
intereseaza prea putin
ce se va întîmpla cu el. De aceea nu scapa ocazia de a mînca bine, de
a bea si mai ales de a se bucura din plin de o femeie. Ceea ce pretu-
ieste este doar
momentul. Prin el traieste.
Carurile expuse mai sus converg spre confirmarea
ca bolnavii
de uiberculoza pulmonara
traiesc multiple motivatii. Unele mo-
i i atii sînt determinate de
starile afective, dar la rîndul lor moti-
v.itiilc gesteaza
stari afective. Se poate vorbi de motivatii pozi-
tive cu ridicarea tonusului
afectiv si consecinte salutare în com-
portament si de
motivatii negative, care constituie surse de con-
Ilicte
interioare, cu dezorganizarea mai mult sau mai putin sesiza-
l)ila a comportamentului sau generarea unor tulburari de compor-
i.iment.
Motivatiile depind,
bineînteles, de structura psihologica a
luilnavului, de vîrsta, sex,
studii, dar si de circumstante. Astfel,
u-internarile altora scad entuziasmul
bolnavilor si încrederea în
vindecare.
Corect, motivatia bolnavului de
tuberculoza pulmonara tre-
Ixiie
examinata în cunostinta de cauza a starii de tensiune
psihica
in care se
afla subiectul; aceasta fiind determinata de reflectarea
ideo-afectiva a pericolului pe care-1 reprezinta boala si
întretinuta
de elemente congenere de ordin biologic, social, cultural. Asa se
explica speranta pe care si-o pun unii bolnavi în ingerarea
unor
substante pe care le cred a avea virtuti miraculoase (de ex.
untura
de cîine), sau în
unele practici sau rituri. Astfel, de la caz la
i-.i/, substantele organice,
practicile sau riturile, cîstiga calitati
care vin în înt mpinarea
scopului urmarit în
raport de individ,
i .ipata în felul acesta
valente rugaciunea, credinta în vindecare
prin intermediul unei puteri supranaturale, trairea mistica, în
timp
(c pentru altii reculegerea filosofica,
potentarea vointei, praoti-
i .irea trainingului autogen, supraalimentatia.
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PVLMONARA
8. Exteriorizarea trebuintelor
a) Trebuintele primare
Se vede deci ca motivatia
are un rol regent în comportamentul
individului bolnav de tuberculoza pulmonara. Fenomenul motiva-
tional nu se rezuma la "trebuinta", dar piatra de
încercare a com-
portamentului uman este constituita de catre aceasta, iar pe scara
trebuintelor, cele care se manifesta cu mai multa acuitate sînt
tre-
buintele primare, fiindca de satisfacerea lor depinde conservarea
individului si a speciei.
Studiind trebuintele primare ale
tuberculosului, în primul rind
trebuinta de hrana, reiese net ca aceasta se
exteriorizeaza în mod
exacerbat. Nu Centru
ca ar fi expresia unui regim alimentar caren-
tial, ci pentru
ca, prin intermediul constientizarii si prin
interventia
clementelor afective, se transforma în dominanta
psihologica. Nu
cu multe decenii în urma, în tratamentul bolnavului de tubercu-
loza pulmonara intrau obligatoriu : repaosul, cura de aer si
supra-
alimentatia. Elementele de mai sus, inclusiv ideea de "masa
bogata"
fac parte si azi dintr-un plan terapeutic, dar datorita
antibioti-
celor nu mai au
ponderea de altadata. Totusi, constiinta bolnavului
este înca stapînita de ele.
în ceea ce priveste trebuinta
sexuala, desi bolnavii sînt sfa-
tuiti sa evite abuzul sexual, desi în conditiile
spitalizarii viata
sexuala nu intra în "normalul" unui stationar
spitalicesc, desi
unele medicamente prin continutul lor ar trebui sa diminueze
instinctul sexual, datorita unei alimentatii bogate,
inactivitatii,
dar mai ales dominarii obsedante a constiintei de catre
"faptul
sexual", pulsiunea sexuala devine foarte activa în aceasta privinta
Thomas Mann scrie : "Ftizia este
nedespartita de o anumita pofta
de desfrînare"
(33).
Cercetarile noastre ne îndreptatesc
a vorbi de fenomenul ero-
tismului care
prezinta aspectul unei psihoze colective, constînd
într-o stare de spirit si fiind extrem de contagios. Se
întîlneste mai
ales la tineri, dar în general se poate spune ca nu respecta vîrsta.
Astfel, una dintre primele actiuni pe care le întreprind bolnavii
la intrarea lor într-un sanatoriu este cautarea "partenerului*?"
PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
l>) Trebuintele secundare
Daca viata omului normal nu se reduce Ia
satisfacerea tre-
buintelor primare, ci este
antrenata si de numeroase trebuinte de
ordin social si cultural,
poate tuberculosul pulmonar sa se exte-
liori eze altfel decît semenul sau
sanatos? Dar în
unele cazuri
nu se
converteste ceea ce este primar în secundar si nu apar unele
lenomene de
"emanatie" ?
Toata lumea stie ca în sanatoriile de tuberculoza
barbatii
i auta societatea femeilor,
iar femeile pe cea a barbatilor. De ce ?
l ).uorita
manifestarii instinctului sexual. Totusi, sanatoriile, cu tot
rxccsul sexual
despre care se vorbeste, sînt institutii serioase, n-au
tlrloi- aspectul unor case de rendez-vous". De exces sexual fac
u/, doar
putini bolnavi în
afara de unele cazuri binecunoscute,
populatia sanatoriilor este compusa din subiecti care sînt
animati
ilc Irumoase sentimente morale. La acestia întîlnirea dintre sexe se
<l.uoreste trebuintei de "cozerie", trebuinta
sexuala transformîndu-se
iu prietenie.
Acelasi lucru se poate spune despre tandretea si curtoa-
/u mc nifestate de catre unii
barbati fata de tinerii de acelasi sex
din sanatorii.
în aceeasi ordine de idei,
trebuinta exacerbata de hrana dege-
nereaza în
preocuparea de retete culinare, de retete de prajituri,
de racoritoare, de bauturi alcoolice, iar în final în
trebuinta de
informare în materie, de acumulare de tot mai multe date despre
niîncaruri si bauturi,
devenind deci o trebuinta "culturala", ala-
iuri de variatele trebuinte culturale propriu-zise.
Prin conditiile sale specifice, boala
suscita o complexa si mul-
tilaterala
motivatie a sferei intelectuale. Printre numeroasele tre-
buinte de ordin intelectual,
cea mai frecvent întîlnita j~are
a fi
uebuinta de cugetare. Nevoia de a cugeta, de a
se pune probleme
asupra
sensului existentei, asupra scopului ei, asupra fericirii de a
ic na>te, sau a
inutilitatii vietii, se întîlneste, la diferite nivele, la
tcti pacientii
cu o spitalizare mai Tunga.
Tot asa de vie este si
trebuinta
de critica. Dezvoltîndu-si
simtul observatiei,
precum si
capacitatea logica, tuberculosul pulmonar simte nevoia sa ia
pozi-
tie în toate domeniile în care este implicat, spunîndu-si
raspicat
ciivîntul.
Ca o consecinta a
trebuintei de informatie se acutizeaza tre-
buinta cititului. Se simte
astfel nevoia de a citi presa, pentru
rt sti ce se petrece în lumea larga si
care sînt evenimentele de
ultima
ora, cu toate
ca pacientii asculta si radioul si multi dintre
| PSIHICUL, BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
ei au aparate mici la ei. Se citesc reviste de diverse orientari, pre-
cum si carti literare si stiintifice în raport de o ancheta între-
prinsa în spitalul Bîrnova, 90 °/
dintre cititori citesc beletristica
în ordinea : carti de aventuri, poezie, calatorii, romane.
Intelec-
tualii îsi aduc
carti de specialitate de acasa în legatura cu cele
citite se angajeaza diverse discutii. Pe lînga discutiile în jurul car-
tilor citite, ca si pe lînga cele de ordin filosofic, se
discuta mult
probleme de religie.
în sfîrsit, nu se pot omite din
preocuparile bolnavului
de
ftizie, generate de o mnth atie a sferei intelectuale,
preocuparile
artistice. Acestea se întîlnesc în toate spitalele de tuberculoza
pulmonara si constau din : desene, picturi, încercari de
poezie, de
proza artistica
de asemenea în : cusaturi,
împletituri, modelaj etc.
Sa nu uitam a aminti preocuparile sportive.
9. Unele fenomene particulare în manifestarea tu-
berculosului
pulmonar
i
t
A) Fenomenul evadarii
Alimentatia, preocuparile sexuale, preocuparile
culturale, apar-
tin, cu toate particularitatile pe care le prezinta
într-un sanateriu,
oarecum, normalului vietii, în afara acestora însa, datorita izo-
larii bolnavilor de societate, datorita unei spitalizari de luni
de
zile, datorita pozitiei orizontale la care se reduce pentru ore
în-
tregi dintr-o zi conduita existentiala a insului, în sanatoriile
de
tuberculoza se constata manifestarea unor fenomene specifice. Cel
mai cunoscut este fenomenul evadarii.
în viata tuberculosului, fenomenul evadarii
reprezinta tot un
fapt motivational.
Se cunosc doua modalitati de evadare
: evadare spre interior
si evadare spre exterior.
a) Evadarea spre interior
în ce consta evadarea spre interior ?
Datorita conditiilor
speciale, dupa cum se stie, bolnavii se
autoanalizeaza, se examineaza continuu. Dar
subiectul oboseste
dialogînd cu el însusi, de aceea simte nevoia unui divertisment,
pe care-1 cauta
fie în afara, fie înauntrul sau, si- realizeaza în
l IlUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
.(lunecarea în
fantezie. Evadarea spre interior se concretizeaza
pi iu refugiul în sine din
contextul ambiantei palpabile, din cadrul
relatiei
pacientului cu lumea exterioara, prin ignorarea legilor
obiective care actioneaza într-un sistem fizic sau psihic,
ajungîn-
du-ie la o scufundare
anarhica a subiectului, ca într-o apa calda,
tn profunzimea eului sau. Evadarea spre
interior e deci o deta-
sare de realitate. La unii bolnavi
fenomenul evolueaza pîna la
pierderea contactului cu lumea exterioara. La altii ia forme de
vi .are. La foarte multi
consta într-o uitare de sine, de boala, de
bacii si în construirea unui univers metafizic, moral, ideal (34).
în asemenea situatii, perceperea
realitatii intereseaza foarte
putin. Mai mult
chiar, mediul devine sujarator
pentru subiect.
M retine din
ceea ce se întîmpla în jurul sau numai ceea ce poate
intra în trama universului în care se plaseaza, sub forma de : re v crie, ideal metafizic, religios,
politic.
La unii bolnavi reveria capata caracter de vid intelectual, la
altii
<le
traire imaginativa, de act compensativ, vizînd viitorul. Intro-
uTtitii
gasesc în reverie o adevarata satisfactie,
extravertitii în
chimb sînt torturati de
imagini sumbre, apasatoare (16).
Este aproape imposibil, indiferent
de structura individuala,
i a bolnavii
cu spitalizare lunga sa nu se piarda din cînd în cînd
în reverii, dupa cum, de asemenea, nu este posibil sa nu se
retraga
m meditatii filosofice, sa nu-si puna probleme în
legatura cu scopul
vietii, cu implicatiile acesteia, cu necesitatea organizarii
unei
.Dcietati
mai dreote, cu forma
ideala a lumii.
) Fif.darca, spre exterior
Evadarea spre interior raspunde unei
necesitati psihice umane :
i
abandonarii din cînd în cînd a lumii si a retragerii în sine, în
x>puil explorarii universului interior si al
descoperirii sensului vietii l .i
tuberculos apare ca o trebuinta psihologica, hipertrofiata
de
i omponentele motivatiei
bolnavului. Aceeasi afirmatie se poate
l'.ue si despre evadarea spre
exterior a pacientului, ce se concre-
li/.eaza în acte de devotament si
generozitate, în organizarea de
dilerite jocuri, în orientarea spre unele activitati de ordin
profe-
sional (34), în unele tulburari de comportament. si tendinta
de
evadare*spre exterior este o pulsiune profund
umana. Conditiile
de viata
ale tuberculosului îi dau acesteia unele caractere particu-
lare.
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
Se poate vorbi de o evadare de
aspect pozitiv si despre una
de aspect negativ. In
ceea ce priveste comportamentul bolnavului
de tuberculoza pulmonara, la acesta, atât una, cît si cealalta se ca-
racterizeaza
prin forta de actiune, persistenta, brutalitate chiar.
Asa de exemplu, în ciuda cunoscutei convertiri a tuberculosului la
egocentrism, unii dintre bolnavi se remarca printr-un efort mar-
cat sustinut, metodic organizat, uneori dur, în conditiile unei
da-
ruiri totale, pe care-1
depun zilnic, ajutînd pe
semenii lor suferinzi,
ameliorînd durerile altora, ridicînd moralul noilor internati în
raport de sex,
vîrsta si preocupari, acestia nu precupetesc timpul
si oboseala în a întîmpina disponibilitatea afectiva a altora cu
propria lor disponibilitate. Desi aceasta manifestare de
generozi-
tate si de devotament implica anumite surse si directii filosofice,
politice, religioase (16) si desi este explicata de
catre unii ca o
consecinta a egoncentrismului însusi, ca o modalitate de reechili-
brare a psihicului altora în scopul reechilibrarii propriului psihic,
în \iata tuberculosilor
atitudinea apare ca un fapt în sine. Repre-
zinta, desigur, un transfer de iubire de sine, constituie o
satisfactie
personala avîndu-si sursa în însasi conditia
umana, dar în acelasi
timp se materializeaza în acte de pura abnegatie
Cum se pot interpreta organizarile de diverse
jocuri sau spec-
tacole (jocuri de sah,
de tenis, serbari, distractii colective), preocu-
parile profesionale ? Prin nevoia stringenta a bolnavului de a se
detasa de realitatea cruda în care se afla, orientîndu-se de data
aceasta nu spre interior, ci spre exterior, urmînd directii trasate
de lunga experienta umana, adaptate la conditiile sale
specifice de
viata.
Aspectele negative ale evadarii spre exterior
sînt binecunos-
cute. Acestea constau
în diverse intrigi, în provocarea
unor scanda-
luri, în tulburarea linistii altora prin trîntirea usilor,
comentarea
cu voce tare a stirilor zilei, în consumul de alcool în abuzul sexual,
în jocul de
carti, într-o propaganda desfasurata împotriva
trata-
mentului aplicat în sanatoriu. Un loc aparte îl au în cadrul eva-
darii spre exterior actiunile protestatoare si
revendicative. Ase-
menea actiuni sînt rezultatul dispozitiei extrem de crescute a
iri-
tabilitat i
bolnavului de tuberculoza pulmonara spre iradiere. Dar
în acelasi timp, acestea nu sînt straine de existenta unor
lideri
negativi. Maurice
Porot crede, pe de alta parte, ca manifestarile
revendicative îsi au baza într-un instinct profund, si anume în
in
stinctul de
justitie. Bazîndu-se pe afirmatiile lui De Greef, dupa
II'HUCTURA PSIHOLOGICĂ A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA fii
< .irc sentimentul
justului si injustului reprezinta o traducere a
unor valori
universale, Porot afirma ca la tuberculosi notiunea de
insiitie, avînd o
profunda amprenta egocentrica, incita compor-
i.imentul, în cazuri speciale,
întocmai ca si instinctul de conser-
^.uc. In acest
sens el atrage atentia ca actiunile revendicative la
tuberculos sînt
legate cel mai adesea de sanatate si se manifesta
ni strînsa corelatie cu
îngrijirea medicala si cu hrana (16).
Interpretarea pare într-adevar
justa. Trebuie însa vazut ca,
c Ic cele mai multe
ori, asemenea actiuni sînt initiate de catre bol-
navii cronici, cu tulburari de comportament, cu vicii, cu perver-
..iuni de diverse categorii, care reusesc sa
cîstige simpatia
bolnavi-
Im noi,
adica de liderii negativi.
B) Convertirea timpului Timpul bolnavului
de tuberculoza
pulmonara
Evadarea spre interior sau spre
exterior constituie o modali-
ute
motivationala de adaptare la conditiile spitalizarii de
lung
iermen. O
alta modalitate motivationala de a reactiona la viata
t le spital este
trairea timpului personal.
Una dintre proprietatile
fundamentale ale ietii
consta în re-
petitia
ritmica a acelorasi succesiuni de procese. Se pare ca perio-
dicitatea
este determinata de ritmul divers al rotatiei pamîntului
în jurul axei sale,
care da loc la alternante regulate de lumina si
obscuritate si la
fluctuatii de temperatura, umiditate, presiune ba-
lometrtca, nivel de
radiatiuni cosmice (35). Toate fenomenele care
iim de lumea cosmica, precum si biologia materiei
vii se supun
unor ritmuri ineluctabile care conditioneaza notiunea de
timp.
"Indiferent însa de substratul conceptual, ritmul reprezinta o
for-
in.i finita de exteriorizare a
timpului, dupa cum celula reprezinta
n forma finita de exteriorizare a spatiului El face parte în mod
organic din faptura
umana, reglîndu-i
reactivitatea si evolutia l )in acest punct de vedere, cronologia si biologia sînt
fluvii care
i ui g întotdeauna aceleasi
si totusi diferite" (36).
Dupa cum se vede, pentru animal
exista un ritm exogen, rit-
mul rotatiei pamîntului, si un ritm endogen, ritmul
proceselor sale
fiziologice
în ceea ce-1 priveste pe om, ritmul endogen seamana cu un
orologiu
intern si se poate localiza în regiunea hipotalamusului, de
unde el exercita o reala influenta asupra proceselor
fiziologice.
B PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
Ideea de orologiu intern concurînd la aprecierea timpului o
gasira la Descartes,
iar în zilele noastre la
H. Pieron. Orologiul
interior nu masoara însa timpul în mod mecanic în functionaiea
lui depinde de anumite conditii asupra lui influentînd o multipli-
c'tate de
factori. Asa, de exemplu, aprecierea timpului poate fi
afectata de schimbarile de temperatura. Astfel, în hipertermie, me-
tabolismul fiind
accelerat timpul orologiului interior pare a se
prelungi pentru bjbiect a du^a mai mult, pe cînd în hipoiermie,
metabolismul
desfasurîndu-ce
cu lntîrzie"e,
timpul orologiului in»
terior pare subiectului mai accelerat (35). /l
Fenomenul în discutie este destul de interesant pentru psiho-
logia bolnavului de tuberculoza pulmonara.
Modificarile termice conduc în raport de aprecierile ds mai
sus, la modificari de metabolism si acestea la perceperea unui alt
ritm, al unui alt
timp, iar modificarile de ritm personal nu
pot
sa nu aiba ecou în modalitatea subiectului de a actiona si a re-
actiona.
Sa examinam cum trece timpul la bolnavii
de tuberculoza
pulmonara.
în raport de datele lui N. Bumbacescu, I. Alexandrescu S.
Ulumenfeld si A. Arbore, pentru
55% dintre bolnavi timpul trece
greu bolnavii au
impresia ca zilele sînt lungi, interminabile.
Fenomenul sesizat sa fie oare numai o
problema de metabo-
lism r
în aceasta privinta
nu este lipsita de interes analiza pe care o
face Thomas Mann în
cartea sa Muntele
vrajit".
Cauza
sentimentului de ramînere a lumii pe loc ar fi, dupa
Thomas Mann, trairea
timpului amenintat sa se piarda în mij-
locul unei monotonii neîntrerupte, traire care este ea
însasi atît de
sirîns înrudita
si legata de sentimentul vietii, încît una nu poate
fi stabilita fara ca cealalta sa nu lîncezeasca
si sa se stinga la
rîndul ei" (33).
Timpul trece greu deci si din cauza plictiselii.
Dar care-i
esenta plictiselii ?
în
general se crede" - spune Thomas Mann - "ca valoa-
rea continutului si
a noutatii sale gonesc timpul, adica îl scurteaza,
pe cînd monotonia si pustiul îl îngreueaza si-i
încetineaza curge-
rea (33). Nu-i în totul exact" - apreciaza acelasi autor. "Fara
îndoiala - continua el - "ca uneori pustiul si monotonia
lun-
gesc clipa sau ora si le fac plictisitoare, dar ele scurteaza
si gra-
VTJH/CTI7RA PS/HOLOGJCA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
l>psc pîna a reduce la neant
marile si extrem de marile cantitati ale
limpului.
Dimpotriva, un continut bogat si interesant este, desigur,
i .ipabil sa scurteze o ora sau chiar o zi, dar luat în mare, ace t
«oniinut da
curgerii timpului întindere, greutate si trainicie, ast-
Icl ca
anii bogati în întîmplari trec mult mai încet deot anii sa-
t.ui pustii si neînsemnati pe care vîntul îi matura, spulherîndu-i.
l'rin urmare, ceea ce se numeste plictis nu-i
în realitate decît
.tp.irenta bolnavicioasa a scurtimii
timpului pricinuita de mono-
tonie : marile intervale de timp, cînd curgerea lor
este de o neîn-
trerupta monotonie, se chircesc
într-o masura care îns'-aimînta de
moarte inima cînd o zi seamana cu toate, ele nu sînt decît o
MMttura zi ; iar într-o desavîrs.ita uniformitate, viata cea nai lunga
.ir fi
perceputa ca foarte scurta si ar trece cît ai bate din palme.
Obisnuinta este o somnolenta sau
cel putin o istorie a ideii de
timp si cînd anii copilariei au fost traiti încet iar restul
vietii s a
desfasurat din ce în ce mai
repede, faptul acesta tine tot de obis-
nuinta. Noi stim bine
ca însusirea unor schimbari ale obisnuintei,
ui
ivirea unor obisnuinte noi, reprezinta singurul mijloc de care
dispunem pentru a ne putea pastra
viata, pentru a ne împrospata
perceptia timpului si prin însasi
aceasta o reînnoire a sentimentu-
lui vietii în general.
Acesta este scopul schimbarii aerului si
al locului : binefa-
cerea modificarii si a evenimentului. Primele zile ale
sederii în-
ir un loc au un
ritm tineresc, adica viguros si vast, care tin vreo
sase sau opt
zile. Dupa aceea însa, chiar pe masura ce ne aclima-
li/iim le
simtim cum se scurteaza : oricine depinde de viata, sau
mai bine zis voieste sa depinda de viata, îsi
da seama degraba cît
dr usoare si fugare trec
zilele : si ultima saptamîna din patru, de
pilda, este de o
repeziciune si o
superficialitate îngrijoratoare"
03).
"Timpul se dilata sau se contracta numai
în functie de pro-
pria noastra experienta" (33).
Timpul este o tendinta spre
meditare, spre vis. Timpul per-
ii m al se calculeaza numai de
catre cei noi. Cei vechi se multumesc
ni eternitatea
imperceptibila.
Consideratiile lui Thomas Mann
constituie o admirabila ana-
li/.i a timpului psihologic, a timpului personal al
tuberculosului
pulmonar într-adevar, pentru bolnavii de
tuberculoza pulmonara,
i impui
personal constituie o problema. Depinde el numai de modi-
lic.irile termice? Dupa cum se
constata, se vede bine ca nu. El
difera de la individ
la individ, de la vîrsta
la vîrsta si mai ales
S'} PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
de la stadiu la stadiu
în general, timpul trece greu în perioadele
de aclimatizare, prin ruperea bolnavilor de mediul lor obisnuit,
prin plasarea într-o ambianta monotona
si mai ales prin procesul
de autoanaliza minutioasa, care genereaza si întretine
un tonus
afectiv vital scazut, mai ales la bolnavii macinati de
grijile casei
si ale familiei.
Timpul personal, pentru orice individ dar mai ales pentru
tuberculosul pulmonar este un dat motivational. Este un timp al
unui anumit bolnav si reprezinta o îmbinare de contrarii. El de-
pinde de ceasul interior, dar la rîndul sau ceasul interior este con-
ditionat de variatiile de mediu, de circumstante. Atît puscariasul
vechi, cît si tuberculosul cronic - cum scrie Mann - se cu-
funda în eternitatea imperceptibila a timpului. Acestia nu
mai
masoara timpul. Ei merg împreuna cu el, trezindu-se mereu în
alta zi. în ceea ce-1
priveste pe tuberculos, o pondere deosebita în
modificarea perceperii timpului o are fenomenul evadarii. Evadînd
- fie în interior, fie în exterior - bolnavul uita sa-si
masoare
timpul în final
însa simbioza dintre bolnav si timp reprezinta o
trasatura
a psihologiei tuberculosului pulmonar.
Fata de cele afirmate despre timpul bolnavului de
tuberculoza
pulmonara, se impune ca o datorie obligatorie organizarea
stiinti-
fica a timpului liber al acestuia care - daca la indivizii
normali
a devenit o problema vitala urmarita cu atentie -
la bolnavi
trebuie sa faca parte integranta din însusi planul
terapeutic (34).
10. Conflictul frustratia, stressul psihologic
n complexu! motivational al bolnavului
de tuberculoza pulmonara
în decursul acestei lucrari am studiat
psihotrauma, stressul
psihologic si conflictul ca implicatii în procesul
îmbolnavirii.
Dupa constientizarea bolii,
bolnavul nu este mai aparat, ca
înainte de îmbolnavire, de trairea unor situatii conflictuale, frus trante, traumatizante. Dimpotriva. Prin slabirea sistemului
frena-
toriu, tuberculosul pulmonar este expus mai usor unor asemenea
fenomene. De data aceasta, frustratia si conflictul mai ales,
intra
frecvent în motivatia sa. Devenit suspicios, bolnavul
gaseste foarte
lesne motivul de a-si provoca prietenul,
tovarasul de lucru, sotia,
de a declansa certuri, de a profera insulte. Datorita timpului
ne-
', VltUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
utilizat, ca si
înclinatiei spre autoanaliza, el este predispus, de ase-
menea, spre numeroase
conflicte intrasubiective. In
mintea sa re 4par situatii lichidate, acestea prinzînd din nou
viata, de data
aceasta fiind vazute si interpretate într-o alta
lumina. Fie din
perspectiva trecutului sau a prezentului, fie angajînd viitorul, prin
nmpul
constiintei sale se perinda numeroase personaje (rude, pri-
rteni, colegi, persoane imaginare)
cu care subiectul intra în dialog.
Atîi personajele reale cît si
cele create imaginar capata pentru el
i .ilitatea de parteneri care îl
aproba sau de inamici care i se opun.
Adesea el aluneca în conflict chiar cu sine însusi, ca
fiinta reala,
hau în ipostaza de alter-ego, care anterior a
gresit, sau cu care nu
se întelege asupra viitorului, asupra procedeelor de refacere a
vietii.
Exemple de conflicte intrasubiective
din viata bolnavilor unui
pital de tuberculoza se pot da multe. Toate sînt, în ultima inistan-
\a. efectul motivarii unor
esecuri, al luarii unor altitudini, al privirii
vietii prin prizma unor valori, al unor
tentative neduse pîna
la
i .ipat.
Tot datorita excesului de
motivatie, tuberculosului pulmonar
mi-i lipsesc
ocaziile de a se simti frustrat (de o hrana corespunza-
toare, de un
tratament adecvat, de un medicament strain), dupa
i uni si psihotraumatizat, în unele cazuri psihotrauma capatînd
pro-
portii de stress psihologic.
. Mutatii psihologice
Fata de complexitatea
vietii tuberculosului pulmnar, de inedi-
tul ei, de
situatiile prin care trece bolnavul, de varietatea si, mai
ales, de
intensitatea trairilor, se poate aprecia cu adevarat ca,
dupa o perioada de ani de zile de mentinere în boala,
structura
psihologica a
acestuia capata noi fatete ? Cu alte cuvinte, produce
boala modificari de personalitate, se ajunge la un subiect cu o
alta
personalitate în raport de cea premorbida ?
în urma unei analize a
personalitatii a 20 de bolnavi de tu-
berculoza
pulmcnara,
întreprinsa pe o durata de mai multi ani,
prin intermediul
a doua grupe de metode de cercetare : 1) nesitan-
il.irdizate (observatie, anamneza) si 2)
standardizate (testul Ror-
m hach,
testul frazelor de
completat, testul Murray si testul de per-
ruihlcul bolnavului de tuberculoza pulmonara.
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZĂ PULMONARA
sonalitate al
lui Zorwazk),
cercetatoarea poloneza Slawomira
Tro-
janec, pe baza de comparatie a datelor privitoare la personalita-
tea premorbida cu cele ale profilului personalitatii
prezente, ajunge
la concluzia ca nu se constata existenta unei
personalitati specifi-
ce a tuberculosului pulmonar. Parerea autoarei este ca
tuberculoza
pulmonara nu face altceva decît sa intensifice unele
trasaturi ca-
racteristice pe care persoanele respective le-au prezentat înainte
de îmbolnavire (37). Cercetatoarea poloneza neaga
astfel unele
afirmatii ale unor autori, care pot fi considerati clasici, ai
psiho-
logiei tuberculosului pulmonar.
stiut fiind ca
personalitatea consta într-o constructie psiho-
logica, într-un sistem deschis a carei caracteristica
principala este
devenirea, ca pe traseul vietii unei persoane, în functie de
unele
situatii iesite din comun, prin intermediul
plasticitatii, au loc reale
restructurari, este posibil ca personalitatea tuberculosului, în ciuda
multiplicitatii de factori si de situatii care o
angajeaza în pozitia
individului de bolnav, sa nu sufere unele modificari ? Este
posibil
ca aceste modificari sa se rezume numai la accentuarea unor
tra-
saturi premorbide ?
însusindu-ne concluziile
autoarei poloneze, nu ne plasam pe o
pozitie fixista în materie de personalitate ? Nu ramînem
adeptii
teoriilor consdtutionaliste
?
Se pare ca adevarul se
afla la mijloc. Se pare ca tuberculoza
pulmonara accentueaza unele caractere premorbide, cînd la acest
lucru concureaza, în mod necesar, noile conditii de
viata, dar ca,
în acelasi timp, prin intermediul factorilor specifici, în cadrul
ca-
rora se desfasoara viata bolnavului, determina si
modificari ale
unor trasaturi, în final ajungîndu-se la configurarea unui profil
propriu tuberculosului pulmonar.
Existenta unui profil
psihologic al bolnavului de tuberculoza
pulmonara nu poate fi abordata, bineînteles, decît la modul
cel
mai general, întrucât
nu exista psiholog care
sa nu recunoasca ca
persoana umana este o fiinta unica si ca atare,
daca s-ar efectua
o cercetare detaliata a bolnavilor, s-ar constata mari diferente psi-
hologice de la individ la individ, fiecare bolnav avîndu-si propria
sa personalitate.
Revenind la investigatiile lui N.
Bumbacescu, I. Alexandrescu,
S. Blumenfeld, A. Arbore, la ce concluzii ajung acestia în lega-
tura ou tema cercetata de autoarea poloneza ? în raport de
datele
|
|
l
/ KUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
lor, recoltate prin intermediul chestionarului si al observatiei
di-
icae, al
relatarilor date de catre personalul mediu cu o vechime
de peste zece ani în
aceeasi unitate spitaliceasca despre bolnavii cu
numeroase internari, al anamnezei, al testului de introversiune-
i-xtraversiune
Eysenck, al frazelor de completat (Serraf) si al al-
in r teste,
lucrurile se prezinta astfel:
Din totalul bolnavilor
investigati, 72% au recunoscut, ca o
Consecinta
a implicatiilor bolii, o accentuare a sensibilitatii, în
sensul
cresterii iritabilitatii, subiectii exteriorizîndu-se fata de
ponderea excitatiilor, prin vizibile hiperdimensionari ale reactiilor.
Bolnavii din
aceasta categorie au atestat cu totii ca sistemul lor
Ircnatoriu dupa luni de boala,
se dezechilibreaza cu mare usu-
rinta,
intrînd astfel într-un deficit functional accentuat si, ca, da-
lorita
unei asemenea reactivitati, se produc adesea situatii nepla-
< ute, penibile, cu
dificultati în procesul de coabitare. Investigatorii
iu gasit
si fenomene inverse, adica de calmare dupa internarea în
spital, dar numai
într-un procentaj de 7%. Ceilalti bolnavi, adi-
ca 21%,
au sustinut ca spitalizarea n-a determinat nici o modifi-
care în reactivitatea lor (6).
Pare paradoxala reactionarea prin calm a
unor subiecti si
manifestarea altora printr-un statu-quo ante. Fenomenul se explica
în strînsa corelatie cu structura premorbida, cu vîrsta,
sexul, gra-
dul de instructie, precum si cu situatia premergatoare
spitalizarii.
Bolnavii care au afirmat ca au devenit mai calmi dupa internare
si n t în general subiecti
care suspicionau existenta unei boli de pla mîni cu mult
înainte ca aceasta sa fie confirmata, manifestîndu-se
.nunei prin
neliniste si nervozitate, confirmarea tuberculozei si in-
icrnarea a înd ca efect tocmai calmarea
lor. Bolnavii care nu au
sesizat nici
o modificare de reactivitate se recruteaza dintre per-
soanele trecute de jumatatea vietii, cu problemele de familie în-
cheiate în
acelasi timp fiind toti de sex masculin.
Concluziile investigatorilor ieseni
confirma afirmatia cerceta-
toarei poloneze ca tuberculoza accentueaza unele
trasaturi ale per-
sonalitatii
premorbide. Investigatorii ieseni cred însa ca iritabilita-
tca apare ca o
caracteristica a personalitatii bolnavului de tuber-
culoza pulmonara, manifestîndu-se, în general, la toti
bolnavii,
chiar si la cei care înainte de îmbolnavire n-au fost
nervosi.
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
Fata de tulburarile
nevrotiforme cu caracter pasager de la în-
ceputul spitalizarii, iritabilitatea crescuta, cu exceptiile
sesizate, a
aparut investigatorilor ieseni ca o veritabila
trasatura a persona-
litatii tuberculosului pulmonar.
în raport de cercetarile consemnate, efectuate
pe bolnavii spi-
talului de tuberculoza din Iasi, completate prin noi
investigatii pe
un lot de 100 bolnavi din Sanatoriul Bîrnova,
iritabilitatea tuber-
culosilor ia diverse forme. Dintre acestea, atentia noastra
a fost
retinuta de trei : 1) nervozitate în mod special acuzata de
70,83%)
dintre subiectii
cu iritabilitate crescuta ; 2) sensibilitatea la jignire,
de catre 41,66% ; 3) irascibilitate retinuta, de catre
37,50%.
Dar studiul nostru arata a fi
intervenit modificari de struc-
tura nu numai în ceea ce priveste iritabilitatea, ci si
afectivitatea,
comportamentul. Astfel, 37,50% dintre bolnavii celor doua spita-
le, examinati psihologic, au acuzat labilitate afectiva cu
caracter
permanent; 25,40%
schimbari de dispozitie în conduita cotidiana ;
41,66% o stare de spirit proasta fara un motiv evident; 8,33%
sentimentul nemultumirii. Un procentaj care nu poate fi neglijat,
31%, a pus în evidenta reverii. Bolnavii au afirmat ca
imaginatia
lor "zboara"
în timpul zilei fara control. Un alt procentaj a mar-
turisit o adevarata trebuinta de singuratate.
Referindu-ne la aceas-
ta trebuinta, cifrele noastre arata urmatoarele :
50% au recunos-
cut net trebuinta specificata mai sus; 12,25% au afirmat ca nu
se mai manifesta firesc în societate ; 12,25% ca în societate se
re-
trag în planul al doilea ; 16,16% ca în multime nu se mai pot
exprima normal, nu gasesc cuvîntul potrivit etc. Dealtfel, gradul
crescut de iritabilitate nu se poate explica decît în strînsa
legatura
cu afectivitatea, prin iradierea irascibilitatii în sfera
afectivitatii,
în triada intelect-afectivitate-vointa, ponderea cea mai
ridicata în
viata tuberculosului avînd-o afectivitatea.
Evident, la unii bolnavi nu se pot ignora nici
dupa luni de
spitalizare, sau chiar dupa ani, tulburarile nevrotiforme :
cefaleele,
insomnia, astenia, nelinistea, obsesia în aceasta privinta se poate
preciza : tuberculosul pulmonar, chiar daca nu se exteriorizeaza
prin forme manifeste de nevroza, prezinta aproape continuu unele
elemente perturbatorii virtuale, potentiale, unele tendinte
psihone-
vrotice. Afirmatia noastra se bazeaza pe observatia
comportamen-
tului a mai multor serii de bolnavi, în decurs de mai multi ani,
TIWCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
piccum si pe
documentatia prezentata pîna aici. Pentru confir-
marea sau infirmarea
acestor constatari mai vechi, deci în scop de
vciificare, spre
sfîrsitul anului 1979 am întreprins un sondaj pe o
populatie de 100
bolnavi, de ambele sexe
prin intermediul ches i liniarului W - M (chestionar de tendinte psihonevrotice), al ches-
nonarului DE AN" adaptat de I. M. Nestor dupa Costello, Com icy si Zunk si al Frazelor
de completat", adaptate dupa Serraff.
In
ciuda numarului restrîns de bolnavi testati, sondajul nostru
este semnificativ prin
urmatoarele considerente : în primul rînd
pentru ca a fost întreprins pe trei grupe distincte de subiecti :
gru-
pa bolnavilor cronici din Sanatoriul Bîrnova, grupa bolnavilor
noi din acelasi sanatoriu, grupa bolnavilor apartinînd
Preventoriu-
lui Tbc de
studenti si elevi din Iasi ; în al doilea rînd prin marea
varietate a
vîrstelor (între 16-65
ani), iar în al treilea rînd prin
diversitatea provenientei sociale, a studiilor si a
profesiunilor.
Chestionarul "W-M" si chestionarul "DE-AN" sînt doua
«hcstionare cu
raspuns fortat, frecvent utilizate în psihopatologie,
l'rimul este întocmit cu scopul de
a explora 8 tendinte : tendinta
spre
emotivitate (deci labilitatea emotionala), tendinta spre obsesii
sj fobii,
tendintele schizoide (noi am zice spre solitudine, spre izo-
lare, spre neîncredere, spre nefericire), tendintele paranoide (noi
credem ca este mai bine a relata ca acestea se refera mai
degraba
la sentimentul insecuritatii, al pericolului), tendinta spre
depresie
hipocondrie
(în realitate aceasta priveste în primul rînd preocu-
parea
nelinistita si astenia si numai în al doilea rînd
elementele de-
presive si hipooondriiace), tendinta spre irascibilitate, tendinta spre
instabilitate si tendintele antisociale (mai indicat este a le
numi
psihopatoide). Al doilea vizeaza, în mod special, depresia si anxie-
tatea. Testul
frazelor de completat apartine tehnicilor proiective
si este
apreciat a da bune rezultate în investigarea diverselor con-
flicte (intrasubiective
sau intersubiective), ce stau la baza declan-
sarii unor stari nevrotice.
Pentru a se putea judeca cît mai corect raspunsurile subiecti-
lor testati, credem ca nu este lipsit de interes a se reda în
întregi-
me, în continuare, continutul testelor mentionate mai sus.
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONAJfM
a. Chestionarul "W -M"
Nr.
crt.
Puncte
Coeficient
Total
l
2
3
4
5
6
7
8
£îîi totdeauna pornit pe cearta ? Da Nu
7"z-e frica de întuneric ? Da Nu
Ţi e frica de furtuna Da Nu
Ţi-e frica de apa Da Nu
Ţi-e frica sa treci printr-un tunel ? . . . . Da Nu
Ţi-e frica sa treci un pod peste apa ? . . . Da Nu
N'ai dorinta de a sari atunci cînd te afli pe
un pod ? . . Da Nn
8. Esti mai fricos dec t altii? Da Nu
(1.6.) 9. Te sperii în mijlocul noptii ? Da Nu
(l 6.) 10. Auzi noaptea zgomote care îti pricinuiesc
frica? Da N h
. Visezi cîteodata persoane care
sînt moarte . Da Nu
. 12. îti rozi
cîteodata unghiile asa de tare încît te
doare ? Da Nn
.) 13. Ţi
se întîmpla sa te bîlhîi din pricina emotiei ? Da Nu
(7.) 14. Poti sa stai multa vreme fara sa spui vreun
cuvînt ? Da Nu
Ai avut obiceiul de a misca gîtul, capul,
umerii ? Da Nu
(7.) 16. îti place sa-ti schimbi des ocupatia,
activitatea ? Da Nu
Ţi se face des observatie ca esti distrat ? . . Da Nu
Iti place sa ai mult timp aceeasi activitate ? Da Nu
' IWCTVRA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
J.) 19. Plîngi uneori din pricina piedicilor care ti
se pun ? Da Nu
(t ,V ) 20. Ţii la durere tot atît de mult ca si celelalte
persoane ? Da Nn
2 Iti face rau cînd vezi s nge Da Nu
22. Ai des dureri (de orice fel Da Nu
f.)
23. Simti adesea ca n-ai mai putea respira , . Da Nu
5 )
24. De obicei, te simti bine, puternic si sanatos? Da Nu
.)
2 Cînd te scoli dimineata,
te simti obosit ? . . Da Nu
|
|
26. Te
simti aproape totdeauna obosit? Da
Nu
,).J.) Te plictisesti (ti
se uraste) cea mai mare parte
de timp ? Da Nu
(f.) 28. Ai deseori dureri de cap? Da Nu
(1 ) 29. Sînt minca ru ri care îti fac foarte
rau? . . . Da Nu
30. Sînt
mîncaruri care te sc rbesc
atît, înc t nu le
mai poti mînca ? Da Nu
31. De obicei dormi bine Da Nn
(2 ) 32. stii totdeauna bine ceea ce vrei sa
faci ? . . Da Nu
(2.) 33. Iti
este greu sa te hotarasti atunci cînd trebuie
sa faci ceva ? Da Nu
(/.) 34. Ai superstitii ? Da Nu
(j.4.7.)
3 Ai vrut pîna acum sa fugi
vreodata de acasa ? Da Nu
(2.7.) 36. Te-ai simtit pîna acum înclinat,
împins, sa fugi
de acasa ? Da Nu
t>.) 3 Ai fugit pîna acum de acasa ? Da Nu
38. Ţi-e frica uneori sa traversezi (sa treci)
strada, sau o piata larga ? Da Nu
i 39. Ţi-e frica uneori sa stai într-o camera mica,
închisa ? Da Nu
.2.) 40. Ţi-e frica mult de foc ? Da Nu
C? ) 41. Ai avut pîna acum dorinta sa dai foc ? . . Da Nu
42. Obisnuiesti sa te uiti sub pat înainte de a te
culca ? Da Nu
(f 4)
43. Iti place sa fii împreuna cu ceilalti ? . . . Da Nu
(3.4.) 44. Iti place mai mult sa fii singur, dec t cu
ceilalti ? Da Nu
(4 ) 45. Te lasa ceilalti sa fii cu ei? Da Nu
3.5.) 46. Te mînii des? Da Nu
(4.) 47. De obicei, îti place sa comanzi (sa
poruncesti) ?.......... ..... ...... ..................... Da Nu
|
|
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
în general, esti fericit, multumit ? . . . . Da Nn
(3.) 49. Ai uneori credinta ca tu nu esti
la fel cu
ceilalti Da Nu
50. ti vine cîteodata gîndul ca nimeni nu
te înte-
lege pe tine ? Da
Nu
51. Iti închipui adesea ca tu ai si o alta viata
dectt aceea de toate zilele Da Nu
52. îti închipui ca esti un copil adoptat si îti este
greu sa scapi de acest gînd Da Nu
53. Ai si alte gînduri de acest fel ? Da Nu
(3.5.) 54. Esti adesea întarîtat, plictisit si suparat de
gîndul ca lucrurile din jurul tau nu sînt în
realitate t Da Nu
55. Te împrietenesti repede? Da Nu
56. Ai avut uneori credinta ca ai sav rsit fapte
vinovate Da Nu
57. Crezi ca lumea te iubeste asa cum iubeste si
pe ceilalti Da Nu
58. Te gîndesti uneori ca
nimeni nu te iubeste Da Nu
(4.) 59. Iti este greu sa te obisnuiesti acolo unde mun-
cesti f Da Nu
(4.) 60. îti este greu sa traiesti în
liniste acasa la tine? Da Nu
(4.) 61. Familia ta se poarta bine cu tine (corect,
fara
nedreptati) ? Da Nu
(4.) 62. Superiorii tai se poarta bine cu tine
? . . . Da Nu
(4.) 63. Esti adesea suparat de gîndul ca
cineva vrea
sa te urmareasca ? Da Nu
(4.) 64. Ai uneori impresia ca cineva vrea sa-ti faca
rau? Da Nu
(6.4.) 65. Te superi c nd se arata împotrivire la ceea
ce vrei tu? Da Nu
(6.) 66. Ti se întîmpla sa spargi lucruri atunci cînd
te mînii ? Da Nu
(6.) 67. Te mînii uneori pentru pricini care n-au
însemnatate ?.......... ..... ...... ................... Da Nu
Ai lesinat vreodata ? Da Nu
69. Lesini adeseori ? Da Nu
70. Simti uneori ca vederea ti se tulbura f" Da Nu
71. Ţi-ar place o meserie unde s-ar ucide animale Da Nu
Ai dorit tina acum cuiva raul ? Da Nu
' Kf'CTUIU MIMOZ.OOICA A BOLNAV V LU t DX TVBXKCVLOtA
(H) 73. Superi (necajesti în gluma) pe ceilalti, tina
cînd H faci sa pl nga ? Da Nu
(H,) 74. Simti c teodata placerea sa faci râu unei
persoane ? Da Nu
(f.) 75. Simti uneori o anumita placere sa jad râu
unui animal ? Da Nu
76. Ai avut pîna acum dorinta sa furi ? Da Nu
Pentru acest test se
dau subiectului urmatoarele instructiuni
: Cititi cu
atentie întrebarile care va sînt
adresate si, în ra-
txtrt de starea
psihica în oare va aflati, încercuiti ca raspuns pe
Da"
sau pe "Nu" din dreptul fiecarei
întrebari. Raspundeti cu
mata
seriozitatea".
b. Chestionar DE-AN".
Sînteti rugat(a) sa
completati cu grija datele de mai jos si
apoi sa
raspundeti la chestionar, conform instructiunilor :
INSTRUCŢIUNI
Cititi cu multa atentie propozitiunile
(enunturile) care urmea-
y.yi (tir. l-40) si - dupa o suficienta gîndire - puneti semnul
DC în dreptul acelui raspuns care vi se pare mai indicat (Mai de-
graba
Da, Oarecum, Mai degraba Nu) si care arata cel mai bine
tarea în
care va aflati în perioada de fata. Lucrati cu
desavîrsire
ingur(a).
Raspundeti cu toata seriozitatea. Nu va consultati cu
nimeni. Daca terminati îmi aduceti formularul si
ramîneti linis-
ti t(a) la
locul dv.
Mai
q
Mai
- Simt ca viata merita sa fie traita
- Cînd ma trezesc dimineata ma as-
tept sa am o zi nenorocita . . .
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
3 - Viitorul mi se arata promitator si
plin de sperante
4 - Ar fi fost mai bine daca nu m-as fi
nascut niciodata
5 - Simt ca în viata am parte de mai
multa dezamagire, decît de satisfactie
6 - C nd ma scol dimineata, ma astept
sa am o zi interesanta
7 - Pentru mine a trai înseamna o mi-
nunata aventura
- Vreau sa scap de toate
- Sint un om fericit
- Pentru mine lucrurile (situatiile) au
iesit bine
- Viitorul îmi apare atît de întunecat
(sumbru), nc t ma întreb daca me-
rita sa merg mai departe
- Simt ca viata înseamna truda si
plictiseala
- Ma simt amarît(a) si trist(a)
- Cînd privesc înapoi, constat ca
viata a fost buna cu mine î J . . .
- Am crize de plîns sau simt ca-mi
vine sa plîng . . .
- Noaptea am somnul agitat '".'. .
- Man nc cam tot atît de mult ca si
înainte
- Viata sexuala continua sa-mi dea
satisfactii.......... ..... ...... .......... ..... ...... ... ,rr
- Observ ca pierd din greutate f j L. . .
- Sufar de constipatie
- Inima îmi bate mai repede decît
deobicei '. . .
Obosesc din nimic
- Am mintea tot at t de limpede ca
si mai nainte "".,..
- mi este usor sa fac lucrurile pe care "^
obisnuiam sa le fac mainte
- S nt nelinistit(a), nu pot sta locului
- Am sperante in viitor
fHVCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
S nt mai nervos decît de obicei
îmi este usor sa iau botarîri
Simt ca s nt folositor si ca lumea
are nevoie de mine
JO - Viata mea este destul de
plina, des-
tul de bogata în evenimente
/ - Simt ca altii ar duce-o mai bine
daca eu as muri
' - nca îmi procura placere lucrurile
pe care obisnuiam sa le fac
i / - Ma enervez usor
J4 - Cînd sînt emotionat(a sau pus(a în
fata unor situatii neasteptate devin
nervos (nervoasa) si iritabil a
" - Sînt calm(a) si greu de suparat
'o - Cînd lucrurile merg prost,
ma ener-
vez
si ma supar în loc sa ma gîndesc
calm(a la o solutie
- Sînt nervos(a cînd trebuie sa astept . . .
,tN - Sînt o
persoana cu nervii foarte în-
cordati
J" - Sînt mai sensibila) decît majorita-
tea oamenilor
- mi tremura mîna cînd încerc sa fac
ceva
NU reveniti asupra raspunsurilor.
NU confruntati între ele raspunsurile.
Daca ati terminat, predati formularul.
"S
DE + AN
Scor
DE (l -32
AN (33-40)
Chestionar tradus, experimentat si adaptat
de L. M. Nestor,
dupa Costello, Comrey si Zunk. - Seria 1970.
PSIHICUL BOLNAVUr-UI PE TUBERCULOZA PULMONARA
c) Fraze de completat t
(Adaptare dupa Serraff)
- Ion se simte cel mai fericit cînd
- înainte de orice lucru el prefera . '.
- Cînd Petru a fost descoperit ca are încurcaturi
- Nimic nu-l jeneaza pe Virgil mai mult ca
ivt
- Cea mai mare ambitie a lui Mihai este
- Cînd Alexe l-a vazut pe seful sau venind
- Paul se simte nemultumit cînd . .
- Mi-e frica întotdeauna de
- Cînd lui Dumitru i se da un ordin
- Ceea ce Toma regreta în primul rînd
- Eu doresc din tot sufletul . .
- Nimic nu-l face pe Radu mai furios ca
- Stan se simte rau pentru ca
- Bucur gîndeste ca viitorul sau
- Faptul ca n-a reusit în
- Viata unei persoane cere . .
- Cînd si-a dat seama ca altii au ajuns mai bine decît el .
- De fiecare data cînd nu este invitat .
- Fiind copil
NWVCTVRA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
}Q - Eu fac un efort ca
|f. - Cu toate necazurile prin care am trecut, în viitor . . .
? - Nefiind nimeni care sa-l ajute, Florin
>' - Ceea ce-l îngrozeste pe Florin este
l Ceea ce l-ar stimula de acum încolo
'i - Familia lui Stelian era. . .
,'ti. - Cînd este liber îi place
- Pierderea pe care a avut-o l-a facut
ii. - Nu ma simt în apele mele cînd
- Singurul lucru pe care-l cer de la viata este
- Nimic nu este asa de obositor ca
- Destinul meu este
- Este neîncrezator în viata din cauza ca .
- Nicolae va face totul pentru
' f - Marin sufera foarte mult din pricina ca
'> - Subordonatii mei
Jrf. - Constantin ar fi preferat sa nu
- Cînd Tonder a intrat la director
IR. - Tatal lui Stan
W. - George s-a plictisit dupa ce
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
Ceea ce iubea cel mai mult în el însusi
Cînd Aurel a aflat ca a fost înselat
Se gîndeste despre mine ca . jt
Se rîdea de Gabriel de felul cum vorbea, In asa fel ca ti
- Dumitru ar fi putut sa munceasca mai bine
...................i*
- Visul meu de totdeauna este .
- Se simtea micsorat în fata propriilor sai ochi cînd . ".
^i t,-t
- El se reprezenta în fiecare zi în chip de . . . . >. .
..
- Cînd i s-a spus ca este periculos
- Experienta l-a învatat ca
t
- Datoria
Pentru acest test se dau urmatoarele instructiuni :
"Completati fiecare început de fraza cu ce
va vine imediat
pe limba cînd 1-ati citit. Lucrati în asa fel ca si cum n-ati tine
seama deloc de judecata".
Mentionam ca versiunea de mai sus a
testului este o adaptare
întreprinsa de I. Alcxandrescu.
1FHVCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
Iata cum se concretizeaza
în cifre, în procentaje, rezultatele
i Ic la chestionarul "W-M" la cele trei grupe
de bolnavi:
Tabel
privind tendintele psihoneorotice la bolnavii noi din
Sanatoriul Blrnova
|
Total
bolnavi 24 |
Procentajul |
Forma (nivelul gradul tendintelor |
|||
|
Bol nan 1» % |
|||||
|
U«oare |
La nivel |
Puternic |
La nivel |
||
|
|
|
|
|
|
e |
|
Spre emotivitate |
|
|
|
|
|
|
Spre obsesii, fobii |
|
|
|
|
|
|
Tend schizoide (spre |
|
|
|
|
67 |
|
Tend. paranoide (senti- |
|
|
|
|
|
|
Spre depresie, hipocon- |
|
|
|
|
|
|
Spre irascibilitate |
|
|
|
|
|
|
Spre instabilitate |
|
|
|
|
|
|
Tend antisociale |
|
|
|
|
|
Tabel
privind tendintele psihonevrotice la bolnavii cronici din Sanatoriul Bîrnova
|
Total bol rtavi=- 26 tendintelor |
Procentajul |
Forma (nivelul. -jraduDtendintelor |
|||
|
Bolnavi la % |
|||||
|
TJSoare |
La nivel de ultraj |
Puternic |
La nivel |
||
|
|
|
|
| 5 |
|
|
|
Spre emotivitate |
|
|
|
|
|
|
Spre obsesii, fobii |
|
|
|
|
|
|
Tend.
schizoide (spre |
|
76 |
|
|
|
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
|
l |
|
|
|
|
|
|
Tend. paranoide
(sen- |
|
|
|
|
/ |
|
Spre depresie, hipocon- |
|
|
|
|
|
|
Spre irascibilitate |
|
|
|
|
|
|
Spre instabilitate |
|
|
|
|
|
|
Tend. antisociale |
|
|
|
|
|
l Tabel '
privind tendintele psihonevrotice la bolnavii de la Preventorial Tbc de elevi ti studenti
|
Total bol uavi = 50 |
Procentajul |
Forma (nivelul, gradul) tendintelor |
|||
|
Bolnavi la % |
|||||
|
TTeoare |
La nivel |
Puternic |
La n;vel |
||
|
|
|
|
|
|
|
|
Spre emotivitate |
|
|
|
|
|
|
Spre obsesii, fobii |
|
|
|
|
|
|
Tend. schizoide (spre |
|
|
|
|
|
|
Tend. paranoide (sen- |
|
|
|
|
|
|
Spre depresie, hipocon- |
|
|
|
|
|
|
Spre irascibilitate |
|
|
|
|
|
|
Spre instabilitate |
|
|
|
|
|
|
Tend. antisociale |
|
|
|
|
|
|
r |
iTRUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
Ce s-ar putea retine din
compararea cifrelor care angajeaza
iele trei
grupe de bolnavi, în afara prezentei unor asemenea ten-
dinte ? Existenta unor valori marcat semnificaitive la
toate grupele
yi a unor valori mai mari la grupa
bolnavilor noi din
Sanatoriul
Hîrnova în comparatie cu grupa
bolnavilor cronici.
Existenta
unor valori mai mari la bolnavii noi fata de cei cro-
nici se explica, dupa cum se stie, prin efectul de soc.
La studenti si elevi valorile sînt mult
mai coborîte. Diferenta
mare dintre procentajele bolnavilor din Sanatoriul Bîrnova fata
de cei din Preventoriul de Tbc reflecta foarte bine dinamica bolii
>i,
concomitent, dinamica modificarilor sau a tulburarilor psihice
pe care le
genereaza.
La studenti si elevi, care
se trateaza în conditii de pneven-
toriu deci a caror boala
nu prezinta în prezent o forma grava,
subiectii nefiind ca atare scosi de la locul lor de activitate
cotidiana,
tendintele
psihonevrotice sînt mai putin accentuate, se gasesc la
im numar
mai restrîns de subiecti si evolueaza mai putin zgomotos.
Aceste constatari ale noastre vin în întîmpinarea observatiilor unor
ftiziologi contemporani, care arata ca în
conditiile erei antibio-
ticelor, cînd bolnavul poate fi scos dupa un timp din spital si
tratat ambulatoriu, boala si manifestarile psihice ale bolnavului
prezinta cu totul alte aspecte fata de trecut.
Fata de aceste
observatii, noi credem ca nu se poate trage
lotusi o linie neta între trecut si prezent, cel putin
în ceea ce în-
semneaza manifestarile psihice ale bolnavului de tuberculoza
pulmo-
nara. Existenta unor manifestari psihice la bolnavii din
Prevento-
riul de studenti si elevi, similare cu ale acelora din Sanatoriul Bîr-
nova si cu ale tuberculosului pulmonar în general, este un argument
în acest sens Diferenta dintre valori explica evolutia fireasca
a di-
namicii psihice a bolnavului de tuberculoza pulmonara din con-
textul societatii contemporane, dar existenta, la majoritatea zdro-
bitoare a
subiectilor, a tendintelor psihonevrotice dovedeste ca men-
talitatea care-1
stapîneste pe om de veacuri n-a disparut si ca ele-
mentele impuse acestuia de strabunele arhetipuri n-au fost lichi-
date înca. Cu alte cuvinte, era antibioticelor a revolutionat
trata-
mentul bolnavului de tuberculoza pulmonara, dar n-a putut,
pîna
în prezent, sa faca acelasi lucru si cu constiinta sa.
Dar sa vedem ce arata testul de "DE - AN".
La bolna\ii din Sanatoriul Bîrnova depresia si anxietatea
înscriu
urmatoarele cifre :
6 - Rsihicul bolnavului de tuberculoza pulmonara.
H*
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONAHA
Depresia la bolnavii cronici
|
Forme |
Procentaje % |
|
usoara |
|
|
medie |
|
|
accentuata |
|
Depresia la bolnavii noi
|
|
|
|
Forme |
Procentaje % |
|
usoara |
|
|
medie |
|
|
accentuata |
|
|
Anxietatea la bolnavii cronici 100"' Anxietatea la bolnavii noi 1,33% |
|
ffarwe |
Procentaje % |
|
usoara |
|
|
medie |
|
|
accentuata |
|
|
|
|
|
Forme |
Procentaje % |
|
usoara |
|
|
medie |
|
|
accentuata |
|
Iata mai jos cum se reflecta depresia si anxietatea la studenti
si elevi :
Depresia^ 85,
Anxietatea - HJ, "4%
|
Forme |
Procentaj % |
|
usoara |
|
|
medie |
|
|
accentuata |
|
|
Forme |
Procentaj % |
|
usoara |
|
|
medie |
|
|
accentuata |
|
Dintre
itemurile prin care se semnaleaza depresia în testul
DE -
AN", doua surprind mai pregnant agitatia depresivului :
"Am crize de plîns
sau simt ca-mi vine
sa plîng" si "Noaptea am
somnul agitat". -
STHUCTC7RA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
Iata cum se prezinta aceste doua tendinte în cifre la
cele trei
'grupe de bolnavi: ,2 dintre bolnavii cronici investigati au
recunoscut crize de plîns,
50 °/o somn agitat; 44,44
% dintre bol-
navii noi crize de plîns, 50 % somn agitat; 55 % dintre studenti
di elevi crize de plîns 46 % somn agitat.
Ca atare, testul "DE - AN"
confirma la cele trei grupe de
bolnavi depresia si anxietatea si prin acestea existenta unor
ten-
dinte psihonevrotice.
In ceea ce priveste rezultatele
explorarii acelorasi bolnavi
prin intermediul frazelor de completat, pe acestea le vom analiza
l.i momentul
potrivit, în special cînd vom discuta prezenta unor
dominante ideo-afective.
Dar sa revenim la
tulburarile sau modificarile psihice pe care
le am constatat în general la tuberculosul pulmonar, în
afara deci
a tendintelor psihonevrotice.
Un procentaj mare de subiecti
din loturile vechi, 75 %,
au
insistat asupra
dificultatilor de concentrare a atentiei si unul destul
de graitor, 41,66°' , asupra scaderii
randamentului mnezic. Tre-
buie precizat, dealtfel, ca unele manifestari ale tuberculosului
pulmonar ca : dispozitia scazuta, tulburarile
functiilor fiziologice,
tendinta
de prelungire a senzatiilor interoceptive, ca si spre izo-
l.ire, închiderea în sine, superstitia, religiozitatea,
sugestia, depri-
marea si nelinistea, reactiile emotionale, labilitatea
afectiva, se
iiitîlnesc în
majoritatea bolilor interne. Labilitatea emotionala si
deprimarea apar în asemenea cazuri ca o consecinta a evolutiei
uenante a
bolii, observîndu-se în acelasi timp astenii din ce în
i c mai manifeste.
Nu trebuie uitat, de asemenea, ca pe fondul pre-
valarii inhibitiei pasive, în cortex se produc focare inerte de
exci-
tatii,
ceea ce clinic se manifesta prin fenomene obsesive cu caracter
Iiipocondriac.
Specifice tuberculosului
pulmonar, pe lînga fatiga-
Kilitate si lipsa de vointa, se pare
ca sînt iritabilitatea,
instabili-
utea
emotionala (fie
euforia, fie dispozitia scazuta) si tendinta
spre
sentimentalism (38).
Alaturi de tulburarile sau
dificultatile trecute în revista la
majoritatea bolilor
interne, la tuberculosii pulmonari se constata în
plus, cum s-a vazut, o neta tendinta spre concentrarea
interioara,
.pre replierea
pe poziti legate mai intim de viata lor tendinta cu
un viu rasunet asupra comportamentului.
"Bolnavii simt nevoia de a
întretine dialoguri cu ei însisi,
avînd ca subiect
autoanaliza trairilor si evenimentelor consumate,
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
sau prospectarea viitorului, toate acestea apreciate de pe pozitii/
de plecare noi, create în prezent în cadrul acestei autoanalize cei mai multi dintre bolnavi sînt
nelinistiti, asaltati de gînduri, de venind victime ale unui fenomen apropiat de cel de
ruminatie
mintala" (6) Totusi, în pofida tendintei de
introvertire, la tuber-
culos nu dispare nevoia de exteriorizare periodica a trairilor,
de
confesare catre o terta persoana. Necesitatea de a
mentine un con-
tact uman se evidentiaza la el, în evolutia bolii, ca o
rezerva sana-
toasa.
Iritabilitatea ca si labilitatea
emotionala s-au confirmat de catre
noi si prin intermediul testelor aplicate în 1979, precum si prin
alte mijloace de
investigatii de care am uzat în anii anteriori. Chiar
la bolnavii care au afirmat ca sînt mai calmi dupa
îmbolnavire,
sau ca n-au observat nici o modificare în ceea ce priveste gradul
de iritabilitate, probele psihologice au evidentiat un potential
cnescut de excitabilitate, -
desi si capacitate
de auuocontrol -
ceea ce constituie pentru noi o
demonstratie ca iraseibilitatea re prezinta întrnadevar o trasatura a personalitatii
tuberculosului
pulmonar
La fel se poate spune despre labilitatea emotionala.
Labilitatea emotionala
începe sa se manifeste din primele
zile ale cunoasterii diagnosticului de catre bolnav si mai ales din
pnmele zile ale spitalizarii.
Asa se explica faptul ca unii bolnavi
au la începutul bolii tentathe
de suicid. Dar ea se mentine tot
timpul. In aceasta privinta, demonstrativ este faptul
ca bolnavii
-cronici sînt macinati mereu de dominanta
sinuciderii.
Labilitatea emotionala se
afla în strînsa legatura cu anxieta-
tea (sau angoasa) care dupa unii autori (8) face parte integranta
din maladia
tuberculosului, împotriva careia bolnavul reactioneaza
printr-o serie de mecanisme de aparare a eului : proiectia, ideali-
zarea, negarea, încrederea în forta magica.
S-a aratat mai sus ca unii
bolnavi acuza o tendinta spre soli-
tudine Indiferent daca o asemenea trasatura este
manifesta sau
numai virtuala
cum se întîmpla la bolnavii galagiosi, comporta-
mentali, turbulenti, aceasta tendinta este expresia
trebuintei bol-
navului de a se
retrage în sinele sau si a reflecta mai orofund asu-
pra vietii Boala, prin intermediul numerosilor factori care
actio-
neaza asupra individului si a circumstantelor specifice, în
ciuda
structurii psihologice premorbide a acestuia, mareste capacitatea
sa de interiorizare si reflectie în aceasta privinta se poate vorbi
STRUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
<le o
adevarata mutatie psihologica. La fraza "înainte de orice
lucru el prefera..." din contextul "Frazelor de completat",
majori-
tatea
bolnavilor a completat "sa gîndeasca" sau "sa
mediteze".
Interiorizarea la bolnavul de tuberculoza pulmonara consti-
tuie un simptom sau mai curînd un
sindrom. Replierea pe pozitii
interioare a
tuberculosului este însa departe de autismul schizo-
Ireniei unde nu se
descopera decît "cenusa", în timp ce în tuber-
< uloza retragerea în universul propriu lasa suficienti "carbuni
aprinsi" cu potential de a se conserva legaturile cu
mediul am-
Iliant,
cu societatea.
în tuberculoza, interiorizarea
se identifica cu centrarea dis-
proportionata a intereslor si nazuintelor
persoanei, fenomen ca-
ic determina, în mod evolutiv, o hipertrofie a eului. Prin acelasi
unghi de vedere trebuie privite si alte aspecte clinice ca irascibi-
li latea
si tendinta spre îndoiala, care genereaza motivatii cu
sub-
slrat abundent biologic,
avînd ca punct de plecare ipostaza ego-
tentrista a
bolnavilor.
Toti cercetatori
confirma egoncentrismul tuberculosilor. In
paginile anterioare am citat si noi cîteva exemple de egocentrism,
tmele dintre acestea dînd expresie
unui comportament aberant, la
limita cu psihopatia
în strînsa legatura cu egocentrismul, cu ego-
lilia, sesizam manifestarea
unor tendinte net psihopatoide. Este
oare de neglijat ca la cronicii din Sanatoriul Bîrnova tendintele
.intisociale
figureaza în proportie de 88,28 , la cei noi în pro-
portie de 93,33 /o iar la cei din Preventoriul
Tbc de studenti si
elevi în proportie de 37 % ? Cînd vorbim de egocentrici ne re-
Icrim, în
general, la bolnavi egofili iesiti din comun, care în mod
< onstient
cauta, de exemplu, crin
diferite mijloace, sa-i îmbolna-
veasca pe cei din
jur (prieteni, rude etc.). Nu este exclus ca ego-
centrici din categoria lui D. N, care la aflarea stirii
ca este bol-
nav de tuberculoza pulmonara a actionat prin toate mijloacele
sa-si contamineze prietenii, sau din categoria bolnavei cronice
S. D., cu peste 15 ani de boala, care sustine ca stiind ca-i con-
damnata la moarte sau la
suferinta pe viata îi vine sa vîre cutitul
în oamenii sanatosi, sa fi fost prin însasi
personalitatea lor pre-
morbida niste structuri psihopatoide. Este posibil ca asemenea
ma-
nifestari sa reprezinte deci unele cazuri
patologice, la care egocentris-
mul sa se exteriorizeze pîna la limita extrema. Dar socul
suferit de
bolnav la comunicarea bolii, anxietatea sa, teama continua de
moarte, coroborata cu fatigabilitaitea, cu fenomenele obiective con-
PSIHICVL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
statate în spital (febra, expectoratie, unele interventii
chirurgicale) constiinta gravitatii bolii etc., - nu
determina dilatarea eului
puia l
la punerea în stare de vibratie a stratului celui mai profund al p
constiintei ? Nu concureaza la acest lucru si sfaturile medicului/i
si ale tuturor celor din jur date bolnavului de a fi
foarte atenit
cu el însusi ? Fenomenul în cauza nu se numeste egocentrism ?
Ca la unii bolnavi acesta are un aspect cras, iar la altii este
diluat,
de o conceptie morala, religioasa sau
filosofica a individului, ego-'
centrismul ramîne totusi o
trasatura principala de personalitate a
tuberculosului pulmonar. Deci, daca actiunile
de generozitate si de,
devotament pot fi tratate ca încercari de evadare a bolnavului
din propriul sau eu, spre a uita de boala, egocentrismul caracte-
j
rjzeaza însasi personalitatea bolnavului.
Ca o consecinta a
egocentrismului, datorita ca atare egofiliei,
grijii continue de sanatatea lor, unii bolnavi - afirma
Porot - {
ajung chiar la unele stari de obnubilare a spiritului
critic. Printre
acestia pot fi citati credulii.
De obicei, credulii se
recruteaza dintre oamenii simpli. Astfel
de bolnavi cad usor victima sarlatanismului, crezînd în
medica-
mente miraculoase. Ca o consecinta, unii dintre bolnavi
uzeaza de
diferite ritualuri, de paralogisme, de unele formule matematice
miraculoase. Astfel de pervertiri ale bunului simt evolueaza
pîna
la unele devieri de judecata (16).
In concluzie, trei sînt trasaturile
principale prin care se ca-
racterizeaza personalitatea tuberculosului pulmonar: egofilia sau
egocentrismul, tendinta spre interiorizare si
conflictualitatea (grad
crescut de irascibilitate, suspiciune, tendinte psihonevrotice etc.).
Atitudinea bolnavului fata de sine, de lume
si de moarte se reflec-
ta prin intermediul acestor trei trasaturi.
O alta trasatura care se impune
la foarte multi tuberculosi e
tocirea sensibilitatii, deci disparitia cunoscutei
hipersensibilitati a
bolnavului.
Timpul, dupa cum s-a vazut, este un bun
prieten al bolnavu-
lui. Datorita timpului, bolnavii se obisnuiesc cu ideea bolii,
accep-
ta boala ca pe o realitate si tin în general cont de sfatul
medicu-
lui. Fac, de asemenea, apel la o optica serioasa, realista, în ceea '
ce priveste evenimentele care apar în familiile lor si în
societate. '
In felul acesta apreciaza judicios competenta profesionala
a medi- '
cului si a
personalului sanitar, grija acestora fata de bolnavi, pre- '
cum si problemele de ordin profesional, social si familial pe
care
STRUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
le ridica întoarcerea acasa. Pe de o parte, bolnavii, în virtutea
unei reactii de aparare, exagereaza tot ceea ce se
refera la sana-
tatea lor, la
persoana lor ; pe de alta, analizeaza realist relatiile
cu mediul si chiar cu necunoscutul în ciuda egocentrismului mani-
fest, ei nu se sperie de ideea mortii, caci dupa un timp
sensibili-
tatea lor fata de moarte slabeste. "Se ajunge astfel, la o
rigiditate
psihica, care impune o rezerva si o retinere
fata de toate mani-
festarile afective" (Abely) (39). O alta ratiune ar fi ca într-un
sanatoriu de Tbc moartea nu-i un fapt anormal, ci unul familial.
A treia, ca
aici moartea este mai putin tragica (16).
Ca atare, tuberculosii pulmonari
obisnuiti cu ideea mortii,
<lupa un
timp nu se mai îngrozesc de ea.
în unele cazuri, intervine si un
factor organic : survenirea
unei morti rapide sau, fata de progresul bolii, interventia
unei
stari confuzionale - prin intoxicarea centrilor nervosi, cum
arata
Dupre, prin
actiunea toxaminei bacilare, asociata cu insuficienta
hepato-renala
si cu anoxemia. în
plus, nu se poate trece cu vede-
rea rolul pe care-1
joaca anoxia singura asupra centrilor nervosi
datorita insuficientei progresiv-crescînde a hematozei asupra
cîmpului respirator, din ce în ce mai redus (16).
Toate constatarile noastre de
pîna acum privitoare la unele
manifestari si modificari psihice ale bolnavului de
tuberculoza
pulmonara s-au referit la subiectul care în evolutia bolii sale a
trecut prin modalitatile clasice de asistenta medicala,
ce în ultima
instanta constau, în principal, într-o lunga spitalizare în conditii
de preventoriu si de dispensar unele manifestari ale bolnavului
se
întîlnesc foarte rar sau deloc, asa cum se poate spune, de exem-
plu, despre fenomenele de evaziune. Se schimba, de asemenea, per-
ceptia timpului personal.
Totusi, indiferent de locul unde
este tratat subiectul, dupa
luni sau poate ani de boala, psihicul sau sufera reale
modificari,
putîndu-se ajunge în
ceea ce priveste personalitatea acestuia la o
adevarata mutatie psihologica.
Afirmatiile în legatura cu moartea
se refera la o epoca tre-
cuta în prezent
moartea nu mai reprezinta un "spectru" pentru
populatia sanatoriilor de tuberculoza pulmonara. Daca
totusi am
amintit de ea, am facut-o pentru a arata ca pîna la
urma omul se
obisnuieste cu orice. Cu toate acestea, în prezent, tuberculoza
tot
mai constituie un pericol, dar un pericol din ce în ce mai mic,
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
care îmbraca aspecte noi. De aceea insistam asupra studiului bolii
în dinamica sa.
Mutatia psihologica în
personalitatea bolnavului de tubercu-
loza pulmonara trebuie înteleasa însa în sensul
lamuririlor date
anterior.
Aceasta consta pe de o parte în accentuarea
unor trasaturi ale
personalitatii premorbide, iar pe de alta parte în producerea
unor
modificari psihologice, concurîndu-se astfel la stabilizarea unei
modalitati de
reactivitate, actiune si retroactiune, a unei anumite
conduite, a unui profil psihologic. Evident, profilul psihologic al
tuberculosului reprezinta un "model", un "tip", o "expresie
gene-
rala" care însa, în ciuda trasaturilor prin care
se caracterizeaza, în
practica se concretizeaza într-o varietate de exemplare. Ceea ce
trebuie remarcat neaparat este faptul ca modificarile
psihice ale
tuberculosului, în timp ce în prima faza a bolii au un predomi-
nant caracter psihologic, reprezentînd o bulversare a întregului for
interior, în celelalte faze, pastrîndu-si pregnanta
cîstigata, îmbraca
aspecte psiho-sociale,
legate de diversele situatii prin care trece
bolnavul.
BIBLIOGRAFIE
Popescu-Neveanu Temperamentul" Psihologia generala de sub re-
dactia lui Al. Rosea, Edit. Did. si Ped., Buc 1966, p. 452.
Jean Riou, Tuberculose et Psychisme Edit. G. Doin et C-ie, Paris, 1956.
pp. 43-88.
H. G. Eysenck, Les dimensions de la personnalite, P.U.F., 1950, pp.
A. Chircev, Caracterul, Psihologia generala de sub redactia lui Al.
Rosea, Edit. Did. si Ped Buc 1966, p. 457.
R. S. Woodworth in colab. with Mary Scheehan Contemporary
schools
of psychology London, 1956, p.
352.
N. Bumb cescu l. Alexandrescu, S. Blumenfeld, A. Arbore, Aspecte
psihologico-sociale ale tuberculozei, Ftiziologia", 2, 1973, pp. 135-146.
Alecsander Nauman and colab Professional reeducation of tubercu-
losis patient as aspect of complex rehabilitation, Otwack - Poland,
1969, p. 34.
R. Reiss-Brion L'examen psycho-somatique du tuberculeux pulmonaire.
Troisieme Journee d'etudes sur la colaboration entre phtisiologues et
psychiatres", Briancon,
1963, pp. 22-29.
H. Wallon, Psychologie pathologique, Paris, F. Alean, f. a p. 15.
10. A. Brii!, G. Diaconita si Z. Zelicovici, Factori patogeni secundari in
determinismul tuberculozei
pulmonare. Rolul traumatismului psihic, Cer-
cetari de ftiziologie", voi. II 1950, pp. 59-80.
flTItUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
N. Bumbacescu, A. Arbore, I. Alexandrescu, S. Blumenfeld, Observatii
cu privire la personalitatea
bolnavului de tuberculoza pulmonara, Rev.
Med. Chir.", lasi, 3, 1970, pp. 753-755.
Jean Delay et Pierre Picriot, Abrege de psychologie, Masson et C-ie,
Paris, 1964 p. 248-249 ; p. 296 ; pp. 426-427.
Jean Cuillaumin La dynamique de l'examen psychologique P.U F ,
1965 p. 265.
H. H. Kendler, Basic psychology, London 1963, p. 433.
H. Wallon, De l'acte a la pensee, Paris, 1945.
Maurice Porot, La psychologie des tuberculeux, Edit. Delachau et Niestle S. A. Neuchatel (Suisse), 1950, pp. 47-50 ; pp. 147-150.
Carnea si colab., Tuberculoza pulmonara la bolnavii psihici Medicina
interna", 7, 1969, pp.. 831-836.
H. Danon-Boileau, Janine
Cor, Tuberculose et troubles mentaux, Encycl.
Med. Chir. Psychiatrie, 37610 A p. 1-10.
J. P. Scherding et E. Suerinck, La fatigue du
tuberculeux et son traite-
ment en milieu senatorial, Travaux du troisieme Congres international
de Medicine
psychosomatique", Toulouse, pp. 246
?0. St. Mi leu, A!ex. N. Catargi, Tuberculoza glandelor
endocrine si tulbu-
rarile endocrine n tuberculoza Tuberculoza", voi. II, Edit. Med Bucu-
resti, 1958.
?1. l. Dichter, l.
Cherasimescu, Aspecte
clinice si anatomopatologice
pri-
vind raporturile dintre glandele
endocrine si tuberculoza (Comunicare
Soc. st. Med. Iasi 5. V. 1973).
?2. Robert L. Mayock, Martin Goldberg, Consideratii metabolice n bolile
aparatului respirator Bolile metabolismului", voi. II, Edit. Med Buc
C. Anastasatu, Rolul factorilor de mediu social n dinamica endemici
tuberculoase Ftiziologia", 3,
1961, 193-205.
l. Dichter, l. Gherasimescu si L. Baichis, Un
caz de mezoteliom pleura),
Medicina interna", voi. XVII, nr. 1, 1965.
Gh. Panaitescu, Emil A. Popescu, Accidentele medicamentoase, Edit.
Medicala, Buc., 1969, pp. 91-93.
P. Cornea, V. Gheorghiu, l. Moscu, Profilul
psihologic al bolnavului de
tuberculoza pulmonara Ftiziologia", 4, 1965, pp. 289-296.
P. Popescu-Neveanu, Psihologie si pedagogie medicala defectologie,
Edit. Med., Buc
1962, pp. 360-361
Anne-Marie Rocheblave-Spenle, La notion de role en psychologie so-
ciale, P.U.F., 1962, pp. 157-160.
l. Alexandrescu, S. Blumenfeld, A. Arbore, Statutul social si rolul bol-
navului de tuberculoza pulmonara, Rev. Med. Chir.", lasi, 3, 1970 pp. 751-753.
A. Nicolau si colab Probleme psihosociologice ntr-un spital de tu-
berculoza pulmonara Rev. Med. Chir.", lasi, 3, 1970, pp. 755-758.
Edward J. Murray, Motivation and Emotion, London, 1964, pp. 22-74.
I. Alexandrescu, Personalitatea in dinamica integrarii vocationale, Teza
de doctorat, lasi, 1971, p. 253.
Th. Mann, Muntele vrajit E.L.U., Buc, 1969, p. 452, pp. 133-134 p. 418.
N. Bumbacescu, Psihologia
bolnavului de tuberculoza Rev. Med. Chir.",
lasi, 1972, 2, pp. 496-501.
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
John Cohen, Homo psychologicus, Bull. de psych.", 287, XXIV, 1-2,
pp. 3 84.
A. Percek, Ritm si activitate umana Rom nia literara", 19 1972, p. 28.
Slawomira Trojanec, Wyiki Badan nad osabowoscia chorych na gruzlic ptuc. Gruzlica l choroby, Ptuc Tuberculosis et Pneumonologia, 1972, 11,
V. N. Banscikov, l. F. Miagkov, V. S. Guskov, Psihologia medicala, (in
l. rusa), Moscova, 1967, pp. 185-191.
E. Minkovski, Traite de psychopathologie, P.U.F., 1956, pp. 2/9-280.
J. Begom, Relation malade-medicin-malade et tuberculose pulmonaire,
Troisieme Journees d'etudes sur la coloboration entre phtisiologues et
psychiatres", Briancon, 1963, pp. 90
|
