STRUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONAR
Personalitatea premorbid
Daca
tuberculoza pulmonara nu e propriu-zis dependenta de
rasa, clasa sociala si de constitutia fizica
a individului uman, boala
aflīndu-se totusi īn
strīnsa corelatie cu persoana acestuia, nu cum-
va īn procesul de īmbolnavire o pondere deosebita o au elementele
de personalitate ?
Structura personalitatii este īn primul
rīnd generata de īnsu-
sirile
fundamentale ale sistemului nervos : forta, mobilitatea si
echilibrul īn
functie de cum se combina īntre ele aceste trei īnsu-
siri
exista mai multe tipuri de activitate nervoasa superioara. Ob-
servatiile asupra conduitei umane dovedesc "ca tipul de activitate
nervoasa superioara influenteaza īn linii rnari prin forta
(regimul
energetic al activitatii motorii si psihice), prin
mobilitate (tem-
poul si ritmul ei), prin echilibrare
(structura energetica a actiuni-
lor) alternantele īntre declansare si frīnare" (1).
Tipul de activitate nervoasa
superioara īsi pune deci ampren-
ta pe īntreaga dinamica a individului. Alaturi de acesta un rol
īnsemnat īn dinamica organismului īl au si glandele cu secretie
interna. Tipul de activitate nervoasa superioara si
glandele cu se-
cretie interna fundamenteaza temperamentul.
Fiecare om este īntr-o anumita masura prizonierul tempera-
mentului sau. Cercetarile īn materie de tuberculoza pulmonara nu
pot omite unele legaturi īntre aceasta maladie si
temperament, nu
īn sensul existentei unor temperamente predispuse spre ftizie, ci
īn acceptia ca printr-un anumit mod de exteriorizare a laturii
di-
namico-energetice a personalitatii
(izbucniri coleroase, afecte pu-
ternice, viata dezordonata etc.,) se poate pregati terenul
ftiziogen,
* I. Alexandrestu ,
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
coniventa, complicitatea organismului la īmbolnavire. Prin prisma
acestui unghi de vedere, sīnt unii observatori care pun īn relatie
factura ftiziei īnsasi cu particularitatile de
temperament. Astfel,
unii considera
ca temperamentele echilibrate conduc spre tubercu-
loze "limitate" sau "recesive", perfect curabile, īn timp ce tempe-
ramentele "excesive" spre tuberculozele zgomotoase, cu reactii
alergice intense (1).
Personalitatea nu se reduce īnsa la tipul de
activitate nervoa-
sa superioara si nici la temperament. Tipul de activitate
nervoasa
si temperamentul prezinta prezente predominant organice īn
ma-
nifestarea unei persoane, dar omul nu e numai o fiinta biologica,
ci si una sociala. Ca fiinta sociala el
sufera, īn formarea sa, in-
fluenta valorilor socio culturale, a moravurilor epocii, a unor
modele īn raport cu
toate acestea are loc o conditionare social-
istorica, cu note proprii de la individ la individ, privind orienta-
rea si vointa acestuia, stabilitatea, fermitatea, autocontrolul
si
autonomia conduitei sale (2), adica un proces de edificare a unor
trasaturi morale, prin care omul se prezinta ca posesorul
unui ca-
racter. Caracterul, fiind un "sistem de trasaturi organizate
ierar-
hic" (4) manifestīndu-se constant īn
viata omului, sustinīnd unele
atitudini si
negīndu-le pe altele,
constituie si el un factor impor-
tant īn adaptarea, integrarea si echilibrarea persoanei. Prin
"lipsa" de caracter sau printr-un caracter "negativ", unii
oameni
se pot deda la diverse excese, pierzīndu-si sanatatea. Ca
si tem-
peramentul īnsa, caracterul nu intervine īn īmbolnavirea de tuber-
culoza pulmonara decīt sub incidenta implicatiei.
Tipul de activitate nervoasa superioara temperamentul, ca-
racterul, atitudinile nu se exteriorizeaza anarhic, ca elemente inde-
pendente unele de altele, ci īn interactiune si sub imperiul unei
unitati īn
realitate personalitatea
este aceea care angajeaza toate
aceste componente īn cadrul unei conduite integrative
vizīnd pe
om īn unitatea sa, īn aceasta viziune persoana umana constituind
o sinergie autorealizatoare. Asa cum sustine Kurt Goldstein,
indi-
vidul uman reprezinta un tablou holistic, fiind animat de un sin-
gur motiv, acela de a
ajunge la o performanta optima a īntre-
gului sau organism (5), de a-si dezvolta, cum precizeaza
Abraham
Maslow, potentialitatea-i specifica, īn vederea realizarii
unui mod
propriu de expresie (5).
Discutīnd personalitatea, psihologia
moderna a consacrat, īn
raport de modalitatea de conjugare a individului cu lumea, doi
STRUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVI LUI DE TUBERCULOZA Bl
termeni pusi īn circulatie de catre Jung : de extravertit
si de in-
trovertit, iar ulterior, ca pe un concept intermediar si pe un al
treilea, pe cel de ambivert. Tipul extravertit īl defineste pe omul
cu preferinta pentru lumea sociala ; tipul introvertit pe
cel cu pro-
funde trairi interioare ; ambivertul exprima un tip mixt.
Tipologia lui Jung, adoptata de catre
psihologia contempo-
rana, prezinta avantajul, fata de ake tipologii, ca se
refera la rea-
litati psihologice, ca explica tipurile ca rezultate
ale unui proces
de structurare a persoanei īn cadrul careia īsi da concursul
o mul-
tiplicitate de factori, evenimente si situatii si nu se
rezuma la de-
clararea unei singure dimensiuni a individului ca forta
inductoare
de conduita.
Care dintre cele trei tipuri psihologice ar
constitui fondul de
structura cel mai adesea īntīlnita, pe care debuteaza
tuberculoza
pulmonara ?
Daca ne-am īnsusi o oarecare opinie de masa sau am
da cre-
zare unei anumite literaturi belestristice, am fi tentati sa admitem
ca introvertitii ar prezenta adevarate predispozitii
pentru īmbol-
navirea de tuberculoza pulmonara. Prin tendinta lor de
refugiu īn
interiorul eului, de
dialog cu ei īnsisi, printr-o viata afectiva ex-
trem de delicata, prin īnfrīnarea iritabilitatii, prin gradul mare
de susceptibilitate, prin sensibilitatea fata de critica, nu
prezinta
ei o veritabila fragilitate psihica ? Nu se preteaza la
acumulari
de pasiuni triste ?
Unele investigatii de specialitate īnsa,
relativ recente au de-
pistat un procentaj mai mare de īmbolnaviri printre extravertiti
si
ambiverti si nu printre introvertiti (6).
Care ar fi explicatia ?
Datorita structurii psihologice pe care o
prezinta ambivertii
si extravertitii, prin intermediul unui nucleu ciclotim,
hipomaniacal
sau chiar psihopatoid,
acestia intra frecvent īn coliziune cu ambi-
anta sociala. Pe cīnd introvertitii, retragīndu-se īn imperiul eului,
complacīndu-se īn
meditatii filosofice, trairi poetice, reverii, īsi
realizeaza īn
suficienta masura echilibrul psihic de care au nevoie,
extravertitii, fiind antrenati furtunos de aspiratii
sentimentale,
economice politice,
financiare, pe care īncearca sa le obiectiveze
cīt mai
repede īn mediul īn care traiesc, ajung adesea īntr-un ve-
ritabil impas. Orice esec de satisfacere a dorintelor poate
constitui
pentru ei o cauza
a unei decompensari psihice. Prin nestatornicia
PSIHICUL BOLNAVVLU1 DE TUBERCULOZA PULMONARA
firii, prin trecerea de la o extremitate la alta, prin
desfasurarea
vietii pe cicluri, prin potentarea contradictorie a unor sentimente,
pasiuni sau dorinte, nici ambivertii
nu sīnt scutiti de unele per-
turbatii ale personalitatii lor.
Totusi, cercetarile īn materie n-au putut
īndreptati, pīna īn
prezent, o concluzie neta care sa ateste ca tuberculoza
pulmonara
ar fi īntr-o directa corelatie cu o anumita structura
psihologica.
Procentajul mai ridicat de īmbolnaviri dintre extravertiti
si am-
biverti
indica numai ca unele structuri psihologice se preteaza īn-
tr-o mai mare masura īn cadrul impactului individului cu ambi-
anta, la dezvoltarea unor situatii favorabile demobilizarii
elanului
vital, a crearii coniventei iar ca o ultima consecinta la pregatirea
terenului ftiziogen.
2. Implicatiile psiho-socialc ale mbolnavirii
Daca nu se poate stabili o dependenta
neta īntre rasa, clasa
sociala, constitutia fizica, tip de sistem nervos, temperament, ca-
racter personalitate -
īn general - pe de o parte, si tuberculoza,
pe de alta, iar factorii analizati mai sus intervin īntr-un fel
sau
altul īn īmbolnavire, nu cumva tuberculoza pulmonara apare ca un
rezultat al unui īntreg concurs de circumstante biografice ? īn cazul
acesta īn cercetarea
psihologiei tuberculosului pulmonar trebuie
sa se tina seama de personalitatea sa nu numai īn
acceptia de o
anumita structura psihologica, ci si de istorie a
vietii individului.
īntr-adevar, cunoasterea
personalitatii premorbide a tubercu-
losului prezinta o mare importanta (Dv, Dumbay, Hendriks,
Ham, Wiliam,
Menninger, Racemier si Pasche, Holme si Ripley,
Merii si Friedman,
Kastlin si
Kooperstein etc.) (7), dar numai īn
contextul interrelatiilor
sociale ale individului cu mediul la dife-
rite nivele (familial, psihosocial, institutional).
Pe drept cuvīnt, cercetatorii
moderni abordeaza personali-
tatea tuberculosului pulmonar prin intermediul a doua sisteme de
coordonate : longitudinala (efectuarea unui studiu cronologic al
subiectului) si transversala (analiza fiecarei etape a
vietii bolna-
vului), dīndu-se
astfel posibilitatea de a se vedea cum trecutul se
infiltreaza īn prezent prin repetarea unor conflicte initiale
(6).
Pentru analiza psihicului suferindului pulmonar intereseaza
īn egala masura : antecedentele ereditare, caracteristicile
afective
KTIIUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
ale mediului familial
antecedentele personale (diferitelq maladii si
accidente, unele rupturi de legaturi afective - divort, abandon
familial, vaduvie, decesul unei fiinte iubite -), viata conjugala
īn general, viata profesionala, schimbarea conditiilor de
viata īn
domeniul afectiv (casatorie, sarcina, avort, copil natural),
griji
familiale, pierderi de situatii, transplantare īn alt mediu, surme-
naj, episoade psihiatrice, alcoolism (8).
Cu toata diversitatea aspectelor biografice
trecute īn revista,
o pondere deosebita īn inserarea individului īn viata are,
dupa
cum se constata, sfera afectivitatii. Din cele mai vechi
timpuri
pīna īn prezent,
observatorilor fini nu le-a
putut scapa din ve-
dere implicatiile
elementelor afective īn procesul īmbolnavirii de
tuberculoza pulmonara. De aceea, nu e de mirare ca Martin,
l.aennec, Sergent, Rist, Besanton,
Cordirr, Hautfeuile,
Delore,
P. Braun, Arnaud etc., au abordat
tuberculoza īn strīnsa core-
latie cu "moralul", ultimul dintre acestia punīnd accentul
chiar
pe "legaturile misterioase care unesc pasiunile triste" (2) cu
boala,
tn prezent nimeni nu mai contesta ca unele
īmbolnaviri sīnt o
consecinta a unor evenimente sau influente pur psihice (9).
Orice
boala apare ca o drama a conditiei umane, īn
īmbolnavire actio-
nīnd diversi factori fizici sau psihici. Evident, unele maladii se
datorec numai actiunii factorilor fizici, altele īnsa, printre
care
tuberculoza, apar ca o consecinta a numerosi factori,
factorul
psihic neavīnd īn
nici un caz o importanta mai mica decīt cel
fizic.
Cu aceasta precizare, revenind la ideea celor
doua sisteme de
coordonate (longitudinala si transversala), prin intermediul
carora
se poate investiga bolnavul de tuberculoza pulmonara, acestea
angajīnd aspectele fundamentale ale vietii umane, reiese ca
tuber-
culosul pulmonar nu poate fi studiat eficient decīt īn cadrul uni-
tatii bio-psiho-sociale a existentei sale.
Concret, care sīnt implicatiile de personalitate,
de afectivi-
tate de motivatie
si de ambianta, īn debutul si īn evolutia bolii ?
a) Factorii psiho-sociali si īmbolnavirea
īntr-un studiu efectuat īn jurul anului 1950 pe 300
de bol-
navi (femei si barbati) internati īn Senatoriul
Zerlendi, A. Brill,
G. Diaconita ti
Z. Zelicovici au
gasit la toti subiectii cercetati
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
implicatii de mediu care au influentat terenul, iar la 147,
adica
la aproape 50% dintre ei, factori psiho-morali
care au contribuit
īntr-o masura apreciabila la debutul aparent si la
evolutia bolii.
Mai frecvente, autorii au consemnat urmatoarele categorii de fac-
tori psihici : 1) - conflicte familiale ; 2) - emotii ; 3) - neca-
zuri transformate īn obsesii ; 4) - surprize cu caracter de amin-
tiri triste (moarte,
divort, deceptii sentimentale, gelozie).
Interesant este faptul ca cei
trei autori au studiat personali-
tatea bolnavilor īn cauza prin intermediul testului Rorschach. Dupa
cum se
stie, testul
Rorschach este singurul test proiectiv care pre-
zinta o foarte buna validare. Se bucura de o excelenta
apreciere
atīt īn cercurile psihologilor, cīt si īn acele ale psihiatrilor
si e
un instrument de explorare fsihologica
cu caracter multilateral,
cu ajutorul lui putīndu-se stabili profilul psihologic al unui su-
biect, "rezonanta" afectiva, tulburarile psihice,
nivelul intelectual.
īn raport cu rezultatele date
de acest test, ei au ajuns la con-
vingerea ca o mare parte dintre bolnavii investigati prezentau o
proasta adaptabilitate afectiva fata de mediu. Pentru o
cīt mai
corecta afirmatie stiintifica, autorii s-au
folosit īn continuare de
proba vegetativa a reflexului oculo-cardiac si de proba cu atro-
pina a lui Danielopolu si au conchis, īn ceea ce-i priveste
pe bol-
navii cu implicatii psiho-morale,
ca socul psihic, īn ranort
d anumite relatii, a "contribuit la punerea īn
puternica vibratie ^
l
īntregului sistem vegetativ, īn care s-a produs o
adevarata zgu-t
duire, urmata de prabusirea si
rasturnarea tonusului vasomotoriloij
si, prin intermediul tulburarilor vegetative
completate de cele umo-
rale, factorii psihici au putut avea un rol favorizant īn declan-
sarea unui puseu evolutiv" (10). *
Constatarea
autorilor indica actionarea asupra subiectilor?
cercetati a unor puternice psihotraume, transformarea acestora īn stressuri,
īn acceptia lui Selve, stressul producīnd modificari īn toi?
lantul de reactii organice, cu implicatii īn sitemul nervos
central
neurovegetativ si endocrin. Constatarea
vizeaza, de asemenea,
existenta unor dificultati de ajustare si adaptare
sociala.
La peste 20 ani de la aceste cercetari N. Bumbacescu, I.
Alexandrescu, S. Blumenfeld si A. Arbore,
prin investigarea psi-
hologica a unui lot de 150 bolnavi de tuberculoza pulmonara
din
cadrul Spitalului clinic de tuberculoza pulmonara din Iasi,
au
confirmat ca bolnavii de tuberculoza pulmonara pun, īn antece-
dente, probleme de malajustare fata de mediu. Investigatorii
au>
psihologica a bolnavului de tuberculoza
i'dsit, la
toti cei 150 bolnavi, implicatii psiho-sociale. "La majo-
i iutea acestea au aparut initial ca marginale, actionīnd ca
factor
.idjuvant. La o minoritate
īnsa, tinānd seama de "structura ipre-
morbida" a subiectilor,
implicatiile au generat psihotraume si
stress psihologic care au constituit
un acut factor favorizam pen-
tru īmbolnavire. Astfel de cazuri s-au recrutat īn special dintre
labilii afectivi, printre acestia socotindu-i si pe instabilii
psiho inoton si pe hipomaniacali". Explicatia faptului ca
majoritatea
īmbolnavirilor prin intermediul unui factor favorizam, de na-
tura psihica, a fost data de catre labilii afectivi, autorii
au gasit-o
īn considerentul ca labilii afectivi, asa cum s-a vazut cīnd
s-au
facut unele consideratii despre tipurile psihologice, "dispun de
o
rezistenta mai
mica a echilibrului psihic fata de actiunea unor sti-
inuli demobilizatori", pentru
ei orice eveniment putīnd produce
o tensiune afectiva de proportii neobisnuite si putīnd
crea o stare
de alerta care determina modificari īn īntregul lant de
reactii
reflexe, automatizate, reflexive (6).
Dintre cei 150 bolnavi
investigati, 12,6 "/o
au motivat īmbol-
navirea lor printr-un proces de stress psihologic, majoritatea
dintre acestia fiind femei.
Dintre cazurile de īmbolnavire
favorizate de stressul psiho-
logic, autorii au prezentat doua observatii demonstrative, dar
īntr-un studiu (11) anterior aceiasi autori au dat trei.
Pentru interesul pe care-J
poarta, cī.t si pentru sugestiile pe
care le aduc, redam mai jos toate cele trei cazuri :
Bolnava L.G., studenta īn medicina, cu o
structura de tip
extravertit, cu elemente hipomaniacale si
etica accentuat conce-
siva a avut o psihotrauma de natura erotica, dupa care s-a
instalat
senzatia ca totul o apasa, iar atmosfera o sufoca. Conco-
mitent au
aparut insomnii rebele, modificari īn respiratie si
circulatie,
iar irascibilitatea a īnceput sa creasca continuu. Pen-
tru a
masca aceasta stare, pacienta nu si-a afisat suferinta,
dar a ancorat īntr-un adevarat
cosmar. Reprosīndu-si viata dusa
pīnā
atunci, a trecut la autopedepsire, avīnd concomitent un
sentiment
de culpabilitate. Chinuita de trairile interioare, n-a
mai vrut
sa se alimenteze, s-a īnchis īn casa, a sporit consumul
de
alcool si de tigari si a sfīrsit prin a face o tuberculoza
pulmonara.
PSIHICUL BOLNAVULV1 DE TUBERCULOZA PULMONARA
Bolnava P.M. a trait din punct de vedere psihic o
situatie
similara.
Cīnd nu se astepta, īn familie totul fiind īn ordine,
sotul
ei a fost privat de libertate.
Acest soc i-a tulburat īntregul stereotip de viata.
Desi si-a īndeplinit īn continuare exemplar
obligatiile ma-
terne,
fara sa dea nimic de banuit, suferinta a fost asa
de
puternica
īncīt, ca si īn cazul precedent, s a instalat inapetenta,
modificari de ordin neurovegetativ, insomnii etc., urmate de tu-
berculoza pulmonara.
Bolnava B.M., crescuta de la 4 ani īntr-un
orfelinat, a avut
la 12
ani un sentiment de frustratie,
simtindu-se
singura, ne-
iubita
de nimeni, fara nici un sprijin īn viata. La 15 ani s-a
atasat
de primul barbat care i-a acordat atentie, cu care s-a
casatorit
la vīrsta de 19 ani. Casatoria, īn loc de fericire, i-a
creat o
stare stressanta. Din aceasta cauza, a īnceput sa
traiasca
īntr-o marcata tensiune, īn
incertitudine si sa plīnga zilnic. S-a
ajuns la
divort. Divortul, īn loc sa lichideze tensiunea, a po-
tentat
accentuarea suferintei morale, aceasta la rīndul sau deter-
minīnd tulburari neurovegetative, inapetenta, insomnie, consum
exagerat
de tutun si īn final
tubercuio?ā pulmonara
(9).
Cazuri similare se gasesc
expuse si īn lucrarea lui Jean Riou
Tuberculose et psychisme".
Pentru importanta lor īn
materie, ca si pentru notele de ine-
dit pe care le prezinta, citam cīteva dintre ele :
Unul dintre aceste cazuri este al unei tinere
frantuzoaice
cu o
sanatate indiscutabila, echilibrata, sportiva. Aceasta,
la
23 ani,
s-a casatorit cu un "contramaistru" cu frumoase venituri
materiale,
dar care, fiind un psihopat, i-a impus tinerei sale
sotii
relatii sexuale contra naturii. Astfel de relatii au constituit
pentru
sotie un puternic soc, care i-a produs un surmenaj reac-
tiv.
Fiindu-i rusine sa marturiseasca cuiva ce s-a īntīrnplat
cu ea, s-d īnchis īn sine, iar dupa
un an de zile a ajuns la
tuberculoza
pulmonara.
STRUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
Un alt caz īl reprezinta o tīnara de constitutie
atletica.
Aceasta, la 25 ani, s-a
casatorit. Scurt timp dupa casatorie a
aflat
ca sotul o īnseala cu propria ei sora. In timp de 6 luni
a devenit
tuberculoasa.
Al treilea caz este al unui barbat do 45 ani,
secretar de
notar,
care prezenta o luxatie congenitala bilaterala a
soldurilor.
Fiind un
infirm, el īsi revarsa toata dragostea asupra copilului
sau,
din care, spre a-si compensa propria-i neputinta, a facut
un
sportiv. In timpul
razboiului dintre anii 194 945,
fiul u
fost
luat pe front Un timp tīnarul i-a
scris tatalui īn mod regulat.
A urmat
apoi o perioada de īntrerupere a corespondentei. Tatal īncepu
sa fie īngrijorat. Nu
mult dupa aceea a fost īnstiintat oficial de moar-
tea fiului sau. Intr-un timp record, nefericitul parinte s-a
īmbolnavit
de plamīni.
Al patrulea caz este al unui tīnar care, īn 1938,
s-a casa-
torit din dragoste avīnd
dupa aceea o adevarata pasiune pen-
tru
sotia sa. Izbucnind razboiul si fiind luat pe front tīnarul
cazu
prizonier la germani. In prizonierat a fost supus unui re-
gim de
subalimentare, pierzīnd
20 kg din greutate si facīnd
furunculoza.
Totusi, īn 1945, o data cu victoria aliatilor, se
īntoarce
acasa complet sanatos. īn casa sa, gasi īn plus
fata
de baietelul pe care-1
stia, o fetita
al doilea copil al
sotiei
sale, fruct al relatiilor sexuale extraconjugale
ale aces-
teia.
Trei luni de zile sotul trai īntr-o adevarata
ratacire si de-
ruta
psihica. Rezultatul ? Ce n-a putut face razboiul, lagarul si
foametea, a facut-o
stressul psihologic. Tīnarul se īmbolnavi de
plamīni
(2).
S-ar putea replica, pe drept cuvīnt,
ca incidenta dintre tuber-
culoza pulmonara si trauma sau stress nu este decīt o
simpla co-
incidenta.
Doctrina stressului ne īndreptateste
īnsa sa credem īn capa-
citatea de afectare a organismului de catre implicatii psihice.
Psi-
hologia contemporana, care vede īn individul uman o unitate in-
divizibila cu doi versanti
īntr-o continua interactiune, versantul
psihic fiind influentat de cel organic propriu-zis si invers, ne
īn-
tareste credinta.
Cele 7 cazuri expuse reprezinta
pentru noi īmbolnaviri prin
intermediul unui stress psihologic, care actioneaza īn
īmbolnavire
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
ca factor principal.
N. Bumbacescu, I. Alexandrescu, S. Blumen-
feld si A. Arbore,
īn raport de lotul de bolnavi studiat, au gasit
un procentaj de 12,6% īmbolnaviri prin intermediul direct al unui
stress psihologic. Autorii au descoperit implicatii psihosociale pre morbide si la ceilalti bolnavi, cu toate
ca la acestia nu s-au dece-
lat traume psihice favorizante
propriu-zise. Astfel, unii dintre su-
biecti au pus īn discutie un trecut afectiv carential (copii
cu tata
vitreg, viata grea īn copilarie, familie dezorganizata
etc.), altii ac-
centuate nemultumiri īn familie (conflicte maritale, copii cu tul-
burari de comportament etc.). Nu īn putine cazuri factorul demo-
bilizator a constat īn dificultati de adaptare la situatii
noi -
prin transplantarea unor subiecti dintr-un mediu social īn altul, la
o vīrsta matura sau chiar mai tīrziu. Cazuri de dificultati de in-
tegrare īn mediu, de malajustare, s-au īntīlnit, de asemenea, prin-
tre subiectii hipersensibili, printre cei care acumuleaza
usor stari
de tensiune psihica, manifestīndu-se
prin neliniste, tristete, anxie-
tate, deoresiune,
asemenea stari afective negative īnsumīnd, fata
de totalul bolnavilor, īn raport de autorii citati, un procentaj de
75%. si la restul de 12,4% dintre cazuri s-au gasit
implicatii psi-
hosociale, dar acesti subiecti s-au aratat mai putin
dispusi sa-si
etaleze trecutul. S-au sesizat īnsa unele indicii de spine iritative
vechi, pe care bolnavii, pentru anumite motive, au cautat sa le
camufleze cu grija. Asemenea spine iritative au actionat la femei
īn special īn sfera sexuala (abandon de catre iubit, sarcini
premari-
tale etc iar la barbati au
constat īn general īn unele esecuri (6).
Spre deosebire de psihotrauma
neta si de stressul psihologic
propriu-zis,
implicatiile psihosociale trecute īn revista, dupa pare-
rea autorilor ieseni, au actionat īn procesul de īmbolnavire ca
fac-
tor adjuvant.
Ce reiese din prezentarea celor cīteva cazuri de īmbolnavire
de tuberculoza pulmonara prin intermediul unui stress psihologic
si din consideratiile īntreprinse īn jurul existentei unui factor ad-
juvant ? Concluzia generala care se desprinde reprezinta demon-
stratia ca tuberculoza pulmonara nu e o boala
predestinata : exis-
ta, e drept, un teren ftaziogen,
dar acesta acre o acceptie dialectica,
īn sensul ca e īn strīnsa corelatie cu factorii care
constituie uni-
tatea individului cu mediul
ca īn determinarea sa intra īn actiu-
ne numerosi parametri care se in-Derconditioneaza
ca nu rareori
constituie o consecinta a ruperii echilibrului individului cu mediul.
STRUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
b) Constiinta si traumele psihice
īn fond, īn ce consta resortul
unor mutatii ale planului uman
sau aJ unor tulburam de sursa psihogena ?
Dintre toate sistemele vii, numai la
om constiinta joaca un
rol preponderent īn viata cotidiana. Se cunosc mai multe nivele
de constiinta. Nivelul randamentului maxim este cel īn care
se īn-
registreaza o constiinta optim vigila, cu o
atentie selectiva, capa-
bila de flexibilitate si concentrare īn functie de
necesitatile de
adaptare, de perceptii corecte (12), de o gīndire coerenta,
susti-
nuta, logica.
Universul omului se oglindeste īn
constiinta sa. Orice afecti-
une organica, orice contractura psihica, orice act de impact cu
ambianta sau cu sine īnsusi, se reflecta īn
constiinta si influentea-
za
constiinta. Astfel, īn planul constiintei evolueaza
frictiunile
intersubiective
si intrasubiective, dupa cum si privatiunile de la
exercitarea unui drept, de la stapīnirea unui bun despre care
exista convingerea ca-ti apartine etc. Cu alte cuvinte,
prin inter-
mediul constiintei se traiesc frustratiile si
conflictele - interin-
dividuale si intraindividuale (12). īn felul acesta, pentru om,
scena constiintei sale este arena dramelor sale.
Constiinta, la rīn-
du-i, este dependenta, cum arata Pavlov, de sectorul superior al
creierului, acesta tinīnd sub controlul sau toate fenomenele ce se
produc īn corp. Concomitent cu scoarta cerebrala, dupa cum
se
stie, actioneaza si diencefalul, īn ceea ce
priveste procesele afec-
tive un rol de frunte avīndu-1 hipotalamusul.
Nu trebuie uitata,
de asemenea, activitatea formatiei reticulate si, asa cum
deja s-a
accentuat, a glandelor endocrine. Tot acest complex anatomo-fizi-
ologic concureaza la trairea raportului individului cu
ambianta si
alimenteaza fluxul constiintei. O situatie neplacuta,
conflictuala,
frustranta,
produce o rezonanta negativa īn constiinta individului
si, pentru ca exista o strīnsa
interdependenta īntre psihic si orga-
nism, determina o serie de reactii īn sistemul nervos central,
vege-
tativ si īn sitemul endocrin, producīndu-se astfel o diminuare a
rezistentei corpului fata de agentii invizibili care se
gasesc īn me-
diul de viata al omului si-1 asalteaza īn fiecare clipa.
Cine nu stie, de exemplu, īn prezent, ca o
psihotrauma zgu-
duie constiinta pīna īn profunzime, producīnd unele efecte ime-
diate - afecte, emotii puternice ? Dar o psihotrauma
determina
si unele efecte tardive - sub forma de mecanisme secundare -
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
ce nu se pot sesiza decīt
dupa multa vreme Acestea din urma con-
stituie, dupa expresia lui Kretschmer, o "staza afectiva", ce con-
sta de fapt īntr-o sensibilitate extrema, care antreneaza īn
psihicul
individului un sentiment de insuficienta, de defect (13), acesta
favorizīnd
tulburarea echilibrului psihic si desigur si a chimismu-
lui organic
Dar stressul psihologic propriu-zis despre care s-a amintit ?
Acesta actioneaza initial asupra individului printr-o reactie
de alarma, care din punct de vedere fiziologic consta īntr-o
stimu-
lare a glandei pituitare, ce
elibereaza īn asemenea cazuri variati
hormoni dintre care nu lipseste
adrenocorticotrophinul (ACTH),
prin intermediul caruia se secreteaza cortinul, un component al
acestuia, ajutīnd corpul sa lupte īmpotriva leziunilor īn felul aces-
ta, stressul reprezinta o tentativa a organismului de a lupta īm-
potriva factorilor
stressanti (14) Organismul
īncearca sa faca fata la o situatie amenintatoare Reactia de alarma īn cauza
corespun- de reactiilor neuro-vegetative si endocrine, existīnd o neta intri- f
catie a rolurilor caii nervoase diencefalo-vegetative si a celei en-
docrine hipofizo-suprarenala
Ce rezolva organismul prin stress ?
Initial o aparare fata de
factorii agresivi. Dupa o
perioada w|
de lezistenta
a organismului īnsa, urmeaza o a doua, de epuizare, *
tare conduce spre o incapacitate de adaptare. Aceasta incapacitate
de adaptare apare īnsa numai īn momentul cīnd īn planul con-
stiintei ca rezultat al unei
"epuizari" psihice, se renunta la lupta.
Prin tulburarile organice pe
care le produce stressul psiholo-
gic, ce se gaseste la originea unor sindroame, sau cel putin
ca ele-
ment important īn etiologic,
se demonstreaza o data mai mult
unitatea dialectica psiho-organica, stiindu-se mai de mult
ca fac-
torii
emotionali pot interveni īn etiologia unor boli organice : īn
etiologia maladiilor alergice (astmul, eczema, urticariile), īn bolile
cardkn asculare (hipertensiunea,
sindromul angios), īn cele endo-
crine si de nutritie (maladia Basedow, unele forme de diabet,
unele varietati de obezitate), īn afectiunile cutanate, īn
afectiunile
digestive si īn cele respiratorii.
In ceea ce priveste afectiunile
respiratorii rolul
emotiei este
recunoscut de majoritatea cercetatorilor, mai cu seama īn
evolutia
tuberculozei (22),
dar īn egala masura, dupa cum s-a vazut, si īn
procesul de īmbolnavire.
mVCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
Modificari n personalitatea
tuberculosului
pulmonar
Revenind la tuberculosul pulmonar reiese ca boala sa pre-
zinta
serioase implicatii psiho-sociale si ca factorul psihologic are
un important rol īn īmbolnavire. In cazul acesta se poate vorbi
despre o personalitate premorbida a tuberculosului pulmonar cu
note si trasaturi specifice ? Asemenea personalitate nu
poate fi ad-
misa. Dar despre o personalitate posterioara īmbolnavirii ?
Ideea
poate fi acceptata, īn sensul ca, desi personalitatea re-
piezinta o existenta
unica, tuberculosii pulmonari se remarca to-
tusi,
fata de semenii lor sanatosi, sau de alti
bolnavi, printr un
"aer de familie" cu note relativ identice Trebuie īnsa precizat
ca
personalitatea bolnavului de tuberculoza pulmonara consta nu
īn-
tr-un "īnceput", ci īntr-o rezultanta, care se realizeaza īn
functie
de structura psihologica a individului, anterioara
īmbolnavirii, de
cultura sa, de sex, de faza īn care este investigat pacientul prin
intermediul a numeroase modificari psihice pe care le sufera per-
soana dupa īmbolnavire.
Factori si circumstante care pot pune n discutie
generarea unor modificari psihologice ale bolna-
vului de tuberculoza pulmonara
A) FACTORUL AFECTIV
a) Comunicarea
diagnosticului
Tuberculosul pulmonar, īn raport de
structura sa premorbida,
nu īncepe, cel
putin potential, sa sufere modificari de personali-
tate imediat ce ia cunostinta de boala sa, manifestīndu-se prin di-
verse reactii ?
Prima reactie, care
constituie un test pentru bolnav, este cea
de la comunicarea bolii. Iata, de exemplu, din 785 bolnavi de
tuberculoza pulmonara chestionati de Wittkower, 58% au decla-
rat ca īn momentul cīnd li s-a facut cunoscut diagnosticul, au
simtit un soc emotional, 38% ca s-au emotionat dar
īntr-o destul
de mica masura, 8% ca nu le-a venit sa creada (12).
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
Referindu-se la aceeasi
etapa, adica la comunicarea de catre
medic bolnavului a bolii pe care o prezinta, investigatiile lui
N.
Bumbacescu, I. Alexandrescu, S. Blumenfeld si A. Arbore
arata
ca, la primirea neplacutei vesti, 36% dintre subiecti
s-au manifes-
tat printr-o anxietate profunda, afisīnd disperare, unii dintre
ei
exteriorizīndu-se prin crize de plīns, cītiva dorindu si imediat
moartea; 22,6%
printr-o teama de intensitate medie; 13,4%
printr-o īngrijorare rezonabila ; 28% au primit comunicarea cu
un calm relativ (4).
Modalitatea de reactie a
bolnavilor la aflarea diagnosticului
exprima īn primul rīnd tipul de personalitate premorbida, relevīnd
un anumit comportament, anumite atitudini fata de neprevazut
si
fata de tragicul vietii, un anumit temperament īn acelasi timp,
da expresie si diferitelor circumstante īn care subiectul a
primit
informatia. Altfel reactioneaza un individ pregatit
pentru primi-
rea diagnosticului, care datorita unei vechi jene pulmonare se
as-
tepta la confirmarea de catre medic a ceea ce el īnsusi
suspiciona
;>i altfel un
tīnar ce se stia perfect sanatos si care, la un
control
de masa, a fost gasit bolnav īn alt mod se manifesta un obosit,
un ratat, un īnvins al
vietii si īn altul cineva care se afla īn pre-
ziua angajarii īntr-un post rīvnit de ani de zile. Daca pentru
ba-
trīnul blazat tuberculoza poate sa īnsemne o ocazie de a-si
rumega
īn voie plictiseala, de a "respira" linistit īntr-un sanatoriu, pentru
adolescentul care bate la portile vietii, aceeasi
situatie e vazuta ca
un blestem ca o
nenorocire fara seaman.
Totusi, independent de personalitatea
premorbida a subiectu-
lui si de circumstantele īn care acesta primeste vestea
ca este bol-
nav de tuberculoza pulmonara, anuntarea diagnosticului
constituie
deja un element inductor de neliniste īn psihicul celui īn cauza.
Demn de remarcat este cazul unui
psiholog, īn vīrsta de 50
ani, om cu experienta razboiului, care lucrase nu cu mult īnainte
īntr-o echipa de investigare psihologica a bolnavilor cu tubercu-
loza pulmonara, deci care era, oricum, familiarizat cu problemele
īn cauza si la curent cu succesele medicinii contemporane īn ceea
ce īnseamna ftizia. Gasit suspect pulmonar de caravana radiolo-
gica, a fost
invitat sa se prezinte la dispensarul Tbc. Aici a fost
īndrumat la unul dintre medici, acesta īntīmplīndu-se
sa fie unul
dintre colaboratorii sai din echipa de investigare psihologica.
Desi
pīna atunci
daduse dovada de calm, cīnd s-a vazut īn fata omului
īn halat alb, fara sa primeasca nici o comunicare, a
izbucnit deo-
data īn plīns.
ifl'liiii'l'URA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA M
Din momentul īn care o persoana afla
ca este bolnav de tu |i*«'uln/a pulmonara,
indiferent de tipul de personalitate īn care
e īncadreaza, de
caracter sau de temperament, de īmprejurarile
fit rare
primeste estea, se plaseaza, constient sau
inconstient īn II o
stare de alerta, īn
zilele ce urmeaza, mai ales īn primele tAptumīni, manifestīndu-se printr-o simptomatologie polimorfa,
care ar putea usor sa īnsele pe un neavizat, semanīnd aproape īn
totul u unele
tablouri clinice dintr-un stationar de nevroza.
Citam mai jos, īn acest sens, cīteva
observatii selectionate
ilimre cele īntreprinse pe lotul
de bolnavi care a facut obiectul
Mudiului lui N. Bumbacescu, I.
Alexandrescu, S. Blumenfeld si
A. /Vrbore :
C. V., 24 ani student ; dupa confirmarea bolii, adica dupa comu-
nicarea
diagnosticului de tuberculoza
pulmonara, a īnceput sa se exterio-
r't/e e prin nervozitate, dominanta nefericirii īngrijorare, senzatia de
extenuare cefalee,
insomnii, dificultati de concentrare a atentiei;
U. A., 34 ani, inginer, printr-o stare de distrare,
irascibilitate, vise
terifiante, cefalee, astenie, conflicte intrasubiective ;
N. A.,
23 ani, maistru, prin tanatofobie, anxietate, insomnie, iras-
cibilitate, suspiciune, cenestopatii,
conflicte interioare ;
P. V.,
43 ani profesor, prin
cefalee, o durere afectiva inexprima-
bila, accese de plīns,
gīnduri de suicid ;
O. F., 38 ani, tehnician, prin stari de
tristete, scaderea capacitatii
de concentrare a atentiei, obsesii, crize de plīns, oboseala,
sentimentul
singuratatii ;
V. N.,
41 ani, agricultor, prin gīnduri negre cenestopatii, somn īn
repri/e,
nesatisfacator, gīndul de suicid, crize de plīns, sentimentul ca
totul e pierdut.
Acuzele de mai sus, īn variate tablouri, cu
intensitati si gra-
de diferite, mergīnd de la simple cefalei, de Ia unele fine neli-
nisti pīna la sindroamele depresive, manifestari pe care noi
le-am
prezentat aici sumar, urmīnd a le trata sistematic īn partea care
priveste psihopatologia, se īntīlnesc la toti bolnavii de
tuberculoza
pulmonara cu spitalizare recenta, chiar la cei care primesc comu-
nicarea diagnosticului cu o relativa liniste. Acestea constituie
grupul exteriorizarilor nevrotiforme care, la cei mai multi
dintre
subiecti, cedeaza cu timpul, dar care īn studiul persoanei ou
tuber-
culoza pulmonara nu pot fi ignorate, īntrucīt ele reprezinta
gama
initiala de trairi psihice prin care se sensibilizeaza
personalitatea
FMhicul bolnavului de tuberculoza pulmonara.
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
bolnavului si sīnt, īn fond, reale tulburari ideo-afective, atestate
de toti acei care au studiat psihicul bolnavului de tuberculoza
pulmonara. Prezenta lor trebuie cautata īn instinctul
de conser-
vare de sine,
reprezentīnd un strigat al acestuia si demonstreaza
ponderea pe care o are afectivitatea īn īntregul plan existential al
persoanei, individul uman facīndu-si cunoscuta
ambiantei orice
situatie existentiala prin reactii de tip afectiv. Astfel
de manifes-
tari sīnt expresia fricii de moarte. Totusi, īn prezent, spre decse-
bire de trecut, datorita efectului salutar al antibioticelor, se con-
stata o mai mare īncredere a bolnavilor īn salvarea vietii lor
Astfel, īn raport de investigatiile autorilor citati recent, cu
tot
socul suferit de comunicarea bolii, 66% dintre bolnavi au raspuns
la īntrebarea "daca cred īn vindecare", ca sīnt siguri de
aceasta,
6,6/o/c ca deocamdata nu stiu ce sa
gīndeasca si numai I6,67 7o
au dat un raspuns negativ.
b) Indicarea spitalizarii
īn strīnsa corelatie cu
comunicarea diagnosticului,
un alt mo-
ment inductor de neliniste este indicatia medicului adresata bolna-
vului de a se interna īntr-un stationar de tuberculoza pulmonara.
O astfel de recomandare constituie pronriu-zis o deci ie de care
subiectul trebuie, īn mod obligatoriu, sa asculte, neavīnd aha al-
ternativa, deci reprezinta cel putin pentru bolnav un eveniment
grav. Evident, si īn privinta acestei posturi, īn functie de
datele
personale ale bolnavului, de implicatiile pe care le poate aduce
spitalizarea, de modul cum se efectueaza recomandarea, de cum
aceasta īsi face ecou īn constiinta celor depistati ca purtatori de
bacili, exista mai multe modalitati de o reactiona.
Iata ce arata īn aceasta
privinta datele lui N. Bumbace^cu
si
colaboratorii :
Dintre bolnavii chestionati,
25,33% au recunoscut ca au pri-
mit cu mare greutate sa fie internati ; 38 /o ca au īncercat unele
rezerve si ca s-au integrat greu īn atmosfera de spital ; 36,67%
au afirmat ca au acceptat cu destula usurinta
recomandarea de
spitalizare (6).
Trebuie sa subliniem faptul ca atīt
comunicarea diagnosticu-
lui cīt si indicarea spitalizarii constituie doua
secvente ale biogra-
fiei īn dinamica bolnavului de tuberculoza pulmonara, doua mo-
mente determinate de doua asertiuni cu mari sarcini afective
si cu
serioase consecinte. Asertiunile avīnd un caracter indubitabil
si
H III TURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
m otic fara posibilitatea de sustragere a subiectului de sub impe-
il unei decizii date, īntrucīt au fost facute de catre o persoana
im statui social care se bucura de o autoritate deplina īn socie-
Mi'A moderna, aceasta fiind considerata un om de stiinta, un spe-
ilist, un cunoscator perfect īn materie, mobilizeaza total con-
niU. sondīndu-i adīncurile si īngramadind īn focarul sau tot
i «c subiectul a aflat de-a lungul istoriei sale personale despre
iiiruiiloza. īn felul acesta se trezesc din somn griji adormite, īn
Iliuplari petrecute īntr-un trecut mai īndepartat sau mai apropiat
uu unii ftiziei, mergīndu-se pīna la reīnvierea unor temeri ances-
ir.ilc I,i ultima instanta se potenteaza enorm sfera emotionala a
indi \idului, generīndu-se unele stari afective speciale binecunos-
utc de catre ftiziologi si mult discutate. Aceste stari afective sīnt
i niioscute sub numele de anxietate si de angoasa.
In
fond cele doua fenomene sīnt īnrudite si dificil de despar-
ti) unul de
altul īn mod practic, daca nu teoretic. Adesea ele se
eon f unda, de aceea acelasi fenomen este
denumit de unii ftiziologi
.inxieiate,
iar de catre altii angoasa.
Stricto sensu, anxietatea este o
teama fara obiect, pe cīnd
igoasa o teama
īnsotita de elemente de angor ; fata īnsa de com-
plexitatea acestor
manifestari este greu de trasat granite precise
intre ele.
Important este nu definitia lor, ci
prezenta lor īn exteriori-
u ea
bolnavului de tuberculoza pulmonara dupa aflarea diagnos-
i ului, deci
īn faza I-a a
spitalizarii sale.
Prin pronuntarea diagnosticului si prin
recomandarea inter-
ii irii, substratul afectiv al persoanei
irupe īn constiinta si se ma-
nilesta
atīt la nivel inconstient cīt si constient, luīnd adesea forme
ideonafective accentuate, dominīnd tiranic comportamentul.
Psihopatologia tuberculozei cunoaste numeroase
forme de ma-
ifestari
ideo-afective. Cei mai multi ftiziologi le īnglobeaza pe
i >ate, chiar simpla
neliniste, īn anxietate sau angoasa.
Abtinīndu-ne de la
comentarii si apreciind la justa valoare
prezenta angoasei (sau anxietatii) īn viata bolnavului de
tubercu-
lo/a
pulmonara īn perioada de debut, nu putem sa nu mentionam
ca aceasta determina unele modificari īn comportamentul subiec-
tului. Centrīndu-se pe teama, anxietatea determina o
tendinta spre
analiza obsesiva, spre autoanaliza, spre suspiciunea celor din
jur,
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
spre neīncrederea īn sine. īn final, produce un fenomen de hiper sensibilizare.
Alaturi de anxietate, pronuntarea
diagnosticului si indicarea
spitalizarii produc stari de depresie, care se manifesta prin :
plīns,
dorinta de a termina cu viata etc.
B) FACTORUL BIOLOGICO-FIZIOLOGIC.- BOALA
īn ce masura boala, bacilul
Koch, influenteaza personali-
tatea ?
Porot, uzīnd de o bogata
bibliografie, pune īn discutie doua
categorii de influentare : a) - directe ; b) - indirecte.
a) Influentele directe
Prin influente directe, Porot
īntelegea consecinte'e pe care le
determina asupra
psihicului bacilul Koch sau toxinele fabricate
de catre acesta.
Chestiunea influentei directe a tuberculozei
asupra psihicului
constituie o problema mult disputata, dat fiind absenta de
speci-
ficitate a manifestarilor psihice la bolnavul de tuberculoza si
da-
torita datelor statistice contradictorii privind incidenta
cazurilor
de tuberculoza la bolnavii mintali iar īn ultimul timp aparitiei de
tulburari
mintale sub influenta tratamentului antibacilar.
Totusi, unii vorbesc net despre implicatia
tuberculozei īn
unele boli psihice.
Anticul Hipocrat, care a numit ftizia consumptie, a indicat
chiar prin aceasta denumire implicatia psihica a bolii
(Cornea).
Relatia ftiziei cu psihicul este enuntata de Hipocrat
si īn aforismul
"suprimarea sputelor ftizicilor
duce la ratacirea ratiunii".
Mead descrie primul, īn 1767, psihoze
de origine tuberculoa-
sa, fara a da īnsa o explicatie precisa
asupra agentului patogen,
fiind urmat apoi de numerosi autori. Printre acestia citam
pe
Clouston (1864) si Voisin (1878), care vorbesc despre "monomanii
sau hipermanii ftizice". Dupa 1900 se
neaga orice specificitate sin-
dromica, elementul confuzional fiind īnsa subliniat de
majoritatea
autorilor.
Mai tīrziu, bacilul Koch a fost
incriminat, īn mod expres, īn
unele tulburari mintale si īndeosebi īn dementa precoce.
Inoculīn-
du-se cobailor lichid cefalo-rahidian de la bolnavi cu dementa
pre-
. I'HIHTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
Htfe (Puca) sau sf arinii turi cerebrale (CIaude
si Gostie ; Beerus ;
llrck) s-a constatat prezenta īn organele acestor
animale a baci lului Koch.
Cercetarile lui Claude, Dublineau, Borel si Ronart asupra unor
persoane bolnave de
boli mintale, au aratat ca tuberculoza s-a ga-
Mt īn
antecedentele personale sau ereditare ale dementilor precoci.
Se poate pune īnsa problema si invers
si anume a incidentei
ilmiic schizofrenie si tuberculoza, a existentei unui numar
de bol-
n.u
i mintali afectati de catre bacilul Koch desi īn aceasta situatie
implicatia īmbolnavirii de
plamīni poate fi gasita īn
multiple cir-
uimstante: īntr-o īndelungata
spitalizare care faciliteaza conta-
giunea intraspitaliceasca
īn negativismul
alimentar ; īn scaderea
insiinctului de autoconservare īntr-o constelatie de
reactivitate
v i rezistenta imunologica asemanatoare (16).
īntr-un fel sau altul, datele de mai
sus analizeaza legatura
ilintre
bacilul Koch si tulburarile mintale. Unii cercetatori īnsa
(Kinderman si
Hoffman, Baruk), prin gasirea de anticorpi tuber-
t mlosi īn serul
schizofrenilor, sau prin observarea
unor reactii aler-
ii c, cred mai
degraba ca
toxinele pe care le fabrica bacilul Koch
ilci' rmina modificari psihice. Tot prin
actiunea toxinelor
explica
Kaithel diminuarea
concentrarii atentiei si predispunerea sp.e fati-
K-ibilitate a bolnavilor de
tuberculoza pulmonara (17).
Ce po/itie poate fi adoptata īn raport de
ipotezele trecute īn
revista ?
Etiologia tuberculoasa a unor
tulburari mintale e
dificil de
demonstrat (TouJouse) Conceptia
putin simplista a actiunii direc ic a bacilului
Koch asupra functionarii celulelor cerebrale nu poate
li īn mod serios sustinuta. Dealtfel, experientele "in vivo" ale lui
(niillain y
Guy-Laroche pnr a permite
eliminarea acestei iooteze
tii a conclu'iona
ca centrii Tervosi beneficiaza de o
anumita pro-
iectie fata de bacilul tuberculozei. Daca se
injecteaza bacili īn ca-
lotida sau chiar direct īn creierul unor pisici sau iepuri, se poate
constata ca pe sectiunile unui organ īn care s-au injectat cu o
zi
īnainte mii de bacili, e^te
imposibil de a se colora
unul singur.
Aceste experiente reluate de numerosi autori
au dat rezultate
negative.
Dupa cum s-a vazut, rolul bacilului Koch a
fost incriminat,
l.i sfīrsitul secolului
trecut, īn etiologia īndeosebi a dementei pre-
coce atentia fiind atrasa de
frecventa foarte mare a tuberculozei
l.i schizofreni Dar daca Puca a pus
īn evidenta granule aci do-
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
rezistente si bacili īn organele cobailor inoculati cu L.C.R. al
schi zofrenilor, inocularile de triturate cerebrale,
L.C.R. si sīnge, n-au
permis lui Claude
si Coste, lui Beerens si Beck sa puna bacilul īn
evidenta.
S-a trecut atunci la ipoteza rolului formei
filtrante a virusu-
lui tuberculos īnsa si aici
rezultatele destul de contradictorii ale
cercetarilor biologice,
nu permit a se afirma rolul acestui ultravi-
rub, cel putin
ca agent al modificarilor psihice.
Nici ipoteza actiunii directe a unei toxine a
bacilului Koch
nu a putut fi īn mod cert dovedita.
Ca atare, deocamdata, īn acest
domeniu ne aflam īn stadiul
discutiilor si al ipotezelor. Asa de exermlu, continuīnd trecerea
īn icvista a
acestor presupuneri, daca unii autori fac afirmatia ca
"nu exista nici un criteriu clinic sau evolutiv care sa confirme
etiologia tuberculoasa" a unor boli mentale (Porot si Destaing),
pentru Hyvert, Jacquelin,
Burnard, tuberculoza "tipica" ar fi res-
ponsabila de marea majoritate a psihozelor, īn special a psihozelor
primitive si
subfebrile. L. Van Miiralt,
Van Kraft-Ebing, Ewald
insista asupra raritatii acestor psihoze. Donady si
Cohen nu ga-
sesc decīt 28 cazuri de psihoze la 2900 dosare de studenti tuber-
culosi. J. Alliez si P. Laval, efectu nd unde anchete īn serviciile
de psihiatrie si de ftiziologie,
releva psihoze
grave pe 400 pneu-
motorace. Begoin
descopera la 300 subiecti examinati de el, 88 de
bolnavi care ar putea intra īn una din categoriile psihiatriei cla-
sice : stari
depresive, nevroze grave, stari de excitatie, schizofre-
nie, a caror semiologie este dominata, īn general, de elemente
con-
fuzi1 e si halucinatii,
dar care se caracterizeaza prin lipsa lor de
specificitate. Alti autori, pe de alta parte, arata ca
psihozele par
ceva mai frecvente actualmente din cauza ca un mare numar de
mentali sīnt grupati īn sanatoriu, gratie analepticelor, dar
ca ni-
mic nu dovedeste ca aceste tulburari sīnt de origine
bacilara (18).
īn ceea ce īnsemneaza
neurastenia bacilara, se pare ca aceasta
ar īnsoti tuberculozele cu potential slab evolutiv, tuberculozele
lente "atipice". In cazul acestora, tabloul clinic este dominat de
astenie intensa, maxima la trezire, agravata prin statiunea
īn pi-
cioare prelungita, bolnavii manifestīndu-se prin tendinta de a se
a^eza īn orice
moment, intoleranta la frig, zgomot, lumina, alergii
diverse si adesea
impotenta sexuala. Pe līnga acestea se mai con-
stata : denresiure,
uneori idei suicidare, dar putin active, tendinte
hipocondriace, iritabī'itate.
īn alte cazuri, dimpotriva, pacientii
PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
Mutnifcsta un optimism activ,
cu o autentica dorinta de vindecare.
< ii priveste fatigabilitatea
tuberculosilor, oboseala propriu zisa,
m nana poate sa aiba
īntr-adevar o origine toxicoinfectioasa. Dar
iilinicala tuberculosului nu se rezuma
totdeauna la acest aspect
Imopatologic. Se remarca o
disociatie neta īntre oboseala si evo-
luti.i leziunilor organice. Astfel,
unii bolnavi cu noduli fara im-
pui i.tnta acuza o oboseala intensa, pe
cīnd altii cu masive infil-
li.tlii nu simt nici una. Faptul īn
sine conduce spre supozitia ca,
tn Kcnc/a oboselii, intervin
factori psihcafectivi sau psihosociali,
f dl lizibilitatea nefiind
specifica tuberculosului, dar capatīnd la
ai csi.i un relief deosebit, avīnd ca semnificatie
demisia bolnavului
iliu lata vietii, fuga, cautarea
protectiei. La tuberculos, oboseala
uri
veste īn acelasi
timp de alibs de justificare, de
aparare si tra-
diii'c
un sentiment de incapacitate si de descurajare, putīndu-se
U'.tlcl
ajunge pīna la o reactie depresiva. Originea psihoafectiva a
oboselii
la un astfel de bolnav se confirma si prin faptul ca acesta
simte numai cīnd ia
cunostinta de boala
si nu īnainte desi si
fn.iinic era bolnav (19).
b) Influentele indirecte
Mai importanta pare a fi influenta indirecta a bacilulu' Koch
asupra
psihicului. Organismul reactionīnd nu numai la nivelul
orcanului atacat de bacii, ci
si Ia nivelul altor organe, precum si
iii creierului, nu e deloc exclus ca
modificarile organice si humo-
ale
sa nu produca un efect asupra comportamentului. Un astfel
c Ic efect poate fi
produs prin intermediul ficatului, care, datorita
i olului sau īn metabolismul lipidelor, poate
actiona direct asupra
i ciulei
cerebrale si influenta functionarea creierului (Lepine), prin
iniennediul
rinichiului - organ de epuratie - mai ales īn cazul
ii'lburarilor de
ventilatie si de hematora, cauzate, cum se
stie, de
i,urc bolile de
plan/āni, care conduc adesea la
unele forme de ano-
xie, iar īn
consecinta la tulburari mintale manifeste, sau, īn fine,
nrin intermediul unor edeme
cerebrale Puech, Mlle Parat si .
l uquet) (16)
Implicatia organica
'"esenta īn
modificarile psihice, unanim
.idmisa,
ramīne, dupa toate probabilitatile, cea a sistemului endo-
crino-vegetativ,
mai cu seama īn ceea ce priveste functiile instinc-
livo-afective.
Efectuarea unor reglari hormonale a psihicului trebuie
īnte-
leasa ca o actiune la nivelul tesuturilor receptoare īn
stadiul re-
M PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
actiilor enzimatice. Reglarea marilor metabolisme cu rasunet asu-
pra psihicului reprezinta un alt mod de actiune al hormonilor.
Dupa Friedgold (1956), īn schema de functionare a
ansamblu-
lui neuroendocrin, hormonii hipofizari ar fi secretati de nucleii
supraoptici si paraventriculari. Totul pare a se petrece ca si cum
ar exista la acest nivel o dubla comanda endocrina : una fiind
data de sistemul parasimpatico-neurohipofizar,
procesul efectuīn-
du-se prin intermediul acetilcholinei,
avīnd loc o veritabila secre-
tie interna a neuronilor cholinergici din regiune, care actioneaza
īn felul stimuiinelor hipofizare, declansīnd secretia de adrenalina
si noradrenalina,
de hormoni posthipofizari si de insulina, cealalta
fiind o comanda hipotalamo-antihipofizara, procesul realizīndu-se
prin intermediul sistemului simpatico-medulo suprarenal.
Hipotalamusul este punctul de impact
al stressului, despre care
am amintit. Stressul
poate veni din afara,
prin antenele senzoriale
si senzitive, fiind īn acest caz exogen (verbal, vizual) sau se poate
produce īn interiorul subiectului prin binecunoscutele mecanisme
biologice ale conflictului.
Tulburarile psihice din cadrul tuberculozei
glandelor endocri-
ne au fost descrise de catre numerosi autori. Printre
acestia, st.
Milcu si N.
Catargi noteaza, īn astfel de cazuri, predominenta
unor manifestari polimorfe (depresiune, iritabilitate, confuzie min-
tala), īn special īn formele bolii Addison cu hipoglicemie mani-
festa. Aceiasi
autori evidentiaza o hiperexcitabilitate nervoasa
crescuta si
īn fenomenul de oboseala continua (20).
I. Dichter
si I. Gherasimescu, studiind aspectul
clinic si bac-
teriologic al glandelor endocrine la 25 bolnavi de tuberculoza pul-
monara, au constatat, la acestia, o simptomatologie
endocriniana,
inclusiv tulburari psihice, iar histologic aspecte de
insuficienta cor-
ticosuprarenala, tiroidiana si ovariana īn aproape 75% dintre ca-
zuri >i
insuficienta testiculara īn 50% (21).
īn privinta implicatiilor glandelor cu secretie
interna īn mo-
dificarile psihice la tuberculosul pulmonar, Porot citīnd constata-
rile lui Ivan
Bertrand si ale colaboratorilor bazate pe efectuarea
de trasee electroencefalografice pe 14 bolnavi purtatori de leziuni
pleuro-pulmonare unilaterale, arata ca :
- la 11 dintre cei 14 bolnavi s-au
gasit importante modifi-
cari ale traseului (la 7 bolnavi acestea interesīnd emisfera situata
de aceeasi parte a plamīnului atins, la 2 bolnavi, emisfera
opusa,
' l'rtUCTUKA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
hi 2 bolnavi ambele
emisfere), prin aceste modificari traducīndu-se
u hipertonie
corticala.
īn repercusiunile mai importante se
īnregistreaza adevarate
l uriuni electrice.
īntepaturile pleurale declanseaza potentiale cerebrale enorme.
Constatarile lui Ivan Bertrand si colab. evidentiaza,
dupa
l'oro t, doua lucruri: realitatea reflexului
pleuro-cerebral si faptul
< i tuberculoza,
prin mecanismele endocrino-vegetative, poate in-
ilucnta psihicul
(16).
Cercetari īn legatura
cu sistemul endocrino-vegetativ la nive-
lul
teritoriilor pulmonare, vizīnd variate aspecte ca : relatia din-
tre tulburarile vaso-motorii si moralul
bolnavilor (Michon, Chai-
/c, si
Mollard), infiltratia ganglionului stelar (Michon), infiltratia
primilor trei ganglioni simpatici
dorsali (Chaize si Mollard), eon-
ii rma īn totul rolul pe care- are acest sistem īn
modificarile psi-
hice ale
tuberculosului pulmonar (16).
Efectele tuberculozei asupra
psihicului se pot explica si prin
tulburarile
metabolice pe care aceasta le induce. Astfel, hipercap-
nia, care
apare īn emfizemul obstructiv,
astmul bronsic, īn leziu-
nile peretelui
toracic, īn atelectazie, pneumotorax si edemul
pulmonar sever, īn cursul evolutiei tuberculozei, determina, prin
.iltcrari
ale concentratiei ionilor de hidrogen ori ale pH-ului, o se-
ric de manifestari neurologice : stari de confuzie, manii, somno-
lenta, crize convulsive, cefalee. Westlake,
Simson si Kaye (1955)
.iu constatat
ca bolnavii cu insuficienta pulmonara nu-si pierd
luci-
ditatea cīt pH-ul arterial este mai mare de 7,3
sau PCO? mai mica
de 80 mm Hg. Daca pH
coboara sub 7,1 sau PCO2 depaseste 120
mm Hg, apare semicoma sau coma. īntre aceste extreme asocierea
iu diferite grade a unor valori scazute ale pH-ului cu valori cres-
> ute
de PCC*2 provoaca
tulburari psihice. Fiziopatologia si sub-
stratul metabolic al
sindromului neurologic
care īnsoteste hipercap-
nia nu au fost
īnca bine elucidate
(22).
Unii autori au semnalat ca adesea simple
elemente pleurale
dau manifestari de tip anxios, hipocondriac sau psihastenie. Altii
«u aratat ca formele de tuberculoza pleuro-pulmonara intoxica si
influenteaza
negativ comportamentul. Davy
a atras atentia īn pri-
vinta efectelor neplacute provocate asupra psihicului de
catre toxi-
nele secretate de leziunile minime, iar Burnand si Jacquelin de
starile bacilare cronice (16).
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
īn afara glandelor endocrine si
a tulburarilor metabolice men-
tionate, cum s-a specificat deja, influenta asupra
psihismului īn
tuberculoza pot sa aiba si bolile asociate. In ordinea
frecventei se
pot cita : hepatita cronica, ciroza hepatica, ulcerul gastro-duode-
nal, cardiopatiile, diabetul, alcoolismul
cronic, supuratiile bronho-
pulmonare, pcieumoconiozele,
distrofiile, bolile de
nutritie, bolile
contagioase, sifilisul. Acestea determina tulburari psihice prin
me-
canisme metabolice (22).
Sugestiva pentru cumularea de
factori cu influenta asupra psi-
hismului ni se pare observatia asupra bolnavei B. M de 43 ani,
internata la Sanatoriul Tbc Bīrnova la 27.XI.1973, cu diagnosticul
de tuberculoza fibro-cazeoasa
cavitara dreapta.
Din istoric retinem debutul
insidios al bolii īn 1966. Bolnava a
facut un tratament
cu SM, HIN si PAS discontinuu, īn
diferite sanatorii
si
ambulatorii. La ultima internare a prezentat o leziune cavitara
giganta
a lobului superior drept
B. K. prezent, rezistenta la tuberculostatice.
Bolnava s-a remarcat prin insuficienta hepato-renala,
gastrita cronica,
hipertiroidism prin actiune
neurotoxica la streptomicina amenoree.
La examenul clinic s-au notat
accentuate tulburari neurovegetative
pe fond de hipertiroidism si nevrotic. A decedat prin
insuficienta car-
dio-respiratorie si hepato renala. La examenul necropsie s-au constatat :
plamīni emfizematosi, caverna giganta,
vīrf drept pulmonar, cord dilatat,
ficat dur cirotic, splina mare friabila. Examenul histopatologic al glan-
delor endocrine a pus īn evidenta : īn tiroida zone de hiperactivitate īn suprarenale lipoid partial disparut pastrat īn plaje
celulare, un mic
nodul adenomatos corticosuprarenal de 1,5 mm, īn ovar un
corp galben-
corpi albiciosi si rare chiste foliculare (21).
r
5. Influenta medicamentelor
Din cele relatate, pīna la urma reiese
ca tuberculoza influen-
teaza īn mod sigur psihicul. Cercetari contemporane
arata ca nu
numai bacilul, implicatiile glandelor cu secretie interna, unele
tul-
burari vaso-motorii
etc., provoaca modificari de comportament, c!
si medicamentele utilizate īmpotriva bacilului, aceasta
afirmatie
avīnd valoare, bineīnteles, numai pentru epoca prezenta.
īn epoca actuala, īn tratamentul
tuberculozei se uzeaza frec-
vent de antibiotice. Printre acestea o mare eficienta asupra
baci-
lului Koch o are izoniazida. Dar īn tratamentul masiv cu izonia
|
' K l U'TURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
. cU sa constatat ca pot apare
unele accidente, dupa cum si o se-
< īntreaga
de manifestari digestive, alergice, renale, hematologice,
ii.maie v
neuropsihice.
"Manifestarile psihice sīnt īntīlnite destul de des īn tratamen-
<il ui HIN, dar nefiind de importanta mare trec deseori neobser-
.it c >i neinterpretate corect, nelegate de administrarea acestor
.ibciTulostatice. Majoritatea bolnavilor carora li s-a instituit acest
.itament au o buna dispozitie, o stare de euforie ; uneori pot
ca unele atitudini care contravin regulilor de disciplina din spi-
l sau din societate" (25).
Cercetarile psihometrice si
biochimice "au lamurit mecanis-
mul stimulant asupra sistemului nervos pe care īl are izoniazida.
l ,',vc vorba atīt de
actiunea excitanta directa pe care o exercita
.iMipra
sistemului nervos central, cīt mai ales indirecta, prin inhi-
liarca monoaminoxidazei. Inhibarea
acestei enzime responsabile de
inactivitatea monoaminelor biogene duce la
acumularea acestora
īn organism, manifestarile clinice principale fiind, īn acest caz i rlc psihice. In acest caz
pledeaza si constatarea ca iproniazida
(<k-ri\atul izo ropilic al HIN), care are actiune inhibitorie
asupra
.imino-oxidazei mult mai puternice
decīt HIN, are actiune exci-
unta
centrala mult mai pronuntata decīt aceasta" (25).
Tulbura-
ille care se semnaleaza sīnt insomniile, iar īn fazele cīnd bolnavii
lotusi dorm, somnul este agitat,
neodihnitor. In unele
cazuri, cam
la 3-4 saptamīni dupa īnceperea
tratamentului, apar ameteli si
i cfalee
(25). "La bolnavii cu manifestari psihice īn antecedente
l>ot aparea : tulburari mintale,
stari maniacale care pot ajunge
pīna la psihoze īn general, acestea sīnt
persistente si, īn cazul īn
rare se repeta, sīnt din ce īn ce mai greu de
influentat prin tna-
ument" (25).
Ca manifestari neurologice citam : nevritele hidrazidice si ac-
cesele convulsive.
6. Factorul institutionalo-social
Evident, socul afectiv
reprezinta elementul principal de per turbatie pentru stereotipia dinamica a conduitei premorbide a
per-
soanei bolnave de tuberculoza pulmonara. Boala, īn īntelesul
de
agent patogen, de bacii Koch, afecteaza functionalitatea fiziolo-
gica,
biochimica a organismului si numai ca o consecinta,
indirect
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
deci, si pe cea psihologica. Psihologic, orice individ este influentat
continuu de mediu si de cadrul īn care traieste. Cadrul care
pre-
zinta direct implicatii psihologice si care determina o
influenta cu
caracter persistent īn personalitatea tuberculosului pulmonar, acti onīnd implicit asupra sferei afective a acestuia, constituindu-se īn
factor, pare a fi cel institutionalo-social.
Dintre cadrele
institutio-
nalo-sociale citam : spitalul,
dispensarul, pteventoriul.
a) Spitalizarea
Momentele principale īn inducerea unor
perturbari psihologi-
ce īn personalitatea bolnaxului
de tuberculoza pulmonara sīnt co-
municarea diagnosticului si indicarea spitalizarii. Schimbarile
psi-
hologice nu se produc
īnsa brusc, ci īn timp. De aceea, īn modifi-
carea personalitatii
bolnavului de
tuberculoza pulmonara impor-
tanta capitala nu o are nici comunicarea diagnosticului, nici
indi-
carea spitalizarii, nici boala īn sine cu consecintele pe care le pro-
duce bacilul Koch
si utilizarea antibioticelor, care sīnt teoretic
pasagere, ci īntreaga
odisee pe care o traieste subiectul de la lua-
rea la cunostinta a bolii de care sufera pīna la
redarea lui socie-
tatii sub forma de reinsertie socio-profesionala.
īnsesi tulburarile produse de bacilul Koch trebuie
vazute īn
acest context Cu cīt bacilu!
este mai repede "lichidat" cu atīt mai
putin tulburarile produse de el gasesc ecou īn psihismul
subiectu-
lui. Prezenta lui
īn organism pe o perioada īndelungata de timp
da īnsa posibilitatea transformarii unor stari psihice
temporare īn
veritabile "sta e".
Odiseea tuberculosului pulmonar are
profunde implicatii psiho*
sociale. Pentru cei mai multi subiecti ea
īncepe cu spitalizarea»
Ce īnseamna spitalizarea pentru tuberculosul pulmonar ?
Aceasta
constituie o ierioada
din viata sa, marcata
de situa-
tii bine definite, concretizata īntr-un continut de
evenimente, īn
obligativitatea unui comportament ngiiros etc.
Contactul bolnavului cu spitalul
sporeste
traumatizarea sa
psihica. Daca
luarea la cunostinta de boala pe care o are īnseam-
na pentru bolnav un soc psihic, spitalizarea conduce la fixarea,
la
retinerea īn constiinta sa din tot ceea ce vede, a variatelor
aspecte
morbide (26).
Dar spitalizarea
influenteaza personalitatea bolnavului īn
primul rīnd prin obligatiile
pe care le impune. Prima obligatie
dintre acestea este asezarea
la pat īntr-o stare de inactivitate cvasi-
|
l
l
KUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
totala favorabila fenomenelor de ruminatie
mentala. A doua
loiisia īn obligati itatea pacientului de a se
supune unei ordini to-
tul deosebita de
cea din afara stationarului, ordine dictata de
.copul vindecarii, īn care cuvīntul hotarītor nu- are bolnavul, ci
medicul curant, rersonalul
sanitar si personalul administrativ. A
treia, īn strīnsā dependenta cu a doua, se refera la acceptarea
de
titre subiect a unui
statut social si a unui rol social de bolnav de
tuberculoza
pulmonara. A patra si ultima consta īn plasarea bol-
navului īntr-un mediu
social cu membri preocupati de o anumita
problematica, cu o anumita traditie si cu o
anumita stare de
ipirit.
Vazuta astfel,
spitalizarea priveste integrarea subiectului īn-
ti o lume noua,
lumea bolnavului de tuberculoza pulmonara cu
variate fatete, toate dominate īnsa de nuante sumbre.
Integrarea
presupune intrarea īn actiune a unor mecanisme de ajustare si de
adaptare,
exteriorizate īn unele tatonari, tentative de reglare, acte
de initiativa fenomene de feed-back acceptari, eschivari, toate
«n'cstea
solicitīnd, cel putin īn faza initiala, īntreaga personalitate
i subiectului
de a se mula dupa tipare noi.
Avīnd īnca proaspat īn
constiinta verdictul medicului, care
i ,i produs primul soc,
ordinea de spital, climatul nou īn care se
i'de
deodata subiectul, nu fac altceva decīt sa mareasca cīt mai
mult tensiunea psihica a acestuia.
īn conditii de tensiune psihica, procesul
adaptarii evolueaza
insa deficitar. Imaginatia actioneaza febril, iar
afectivitatea inter-
vine perturbator īn activitatea cotidiana. Asa se explica de ce
īn
prima faza a spitalizarii, este posibila
aparitia unor tulburari ne-
vrotice, iar īn perioada de
desfasurare a bolii chiar unele de tip
psihotic, cu stari crepusculare, delirante,
amentiale si de delir
.vait (27).
Spitali area īn
acelasi timp, ridica probleme prin lungimea ei
i prin
eventualele reveniri. Pacientul nu stie cu precizie cīnd va
j).irasi patul spitalului si nici de cīte ori se va
īntoarce la el. īn
i onstiinta lui se
furiseaza nesiguranta si neīncrederea.
De obicei, tulburarile psihice de tip
psihiatric, cu exceptia ce-
lor nevrotice, sīnt
rare si apar ca manifestari episodice, fara a ca-
racicriza personalitaea
bolnavului īn discutie. Spitalizarea īnsa,
prin ordinea pe care o impune si mai ales prin climatul sau, īsi
pune adīnc pecetea pe psihicul bolnavului, putind produce unele
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
modificari de comportament si de personalitate cu caracter de tra-
saturi permanente.
Prin ce influenteaza pe bolnav spitalizarea ?
In
primul rīnd printr-un statut social īn care se
īncadreaza
bolnavul de tuberculoza pulmonara si īn consecinta
si prin rolul
de pacient.
b) Statutul social si rolul bolnavului
de tuberculoza pulmonara
īn sensul cel mai larg, statutul social
reprezinta, dura cum se
stie, pozitia pe care i-o recunoaste sau
pe care i-o acorda indivi-
dului grupul social īn care traieste.
Ţinīndu-se seama de existenta
unei stari ierarhice, a unei ordini sociale, īn orice societate ia
nas-
tere o anumita optica sociala si intra īn
actiune reguli care stabi-
lesc cadrul de expunere a individului, postura cu caracter institu-
tionalizat, public, a acestuia. Se poate vorbi astfel de statutul de
copil, adolescent, matur sau batrīn, ca despre niste statute de
vīrsta de statutul de femeie si
barbat ca despre statute de sex.
īn ultima
instanta, toate acestea vizeaza stari sociale determinate
de nastere si īnglobeaza asa-numitele statute prescrise. In egala
masura īnsa, se poate discuta despre categoria de
orasean de
taran,
despre rangul de medic, profesor, ofiter etc. Acestea din urma
ex-
prima situatii la care se ajunge prin īndeplinirea unor
cerinte so-
ciale si īnsumeaza statutele cīstigate.
Rolul, īn esenta, se refera la ceea
ce se asteapta de la indivizi
īn raport de statutele lor sociale. Gross, Mason si Mc Eachern au
o viziune globala despre statut si rol, ca si despre
raportul dintre
acestea. Ei introduc, īn ceea ce priveste raportul dintre statut si
rol, subdiviziuni pe care le numesc "sector de statut" si "sector
de
rol". Sectorul de statut reprezinta o pozitie focala
fata de sectoa-
rele de rol, acestea din urma desemnīnd adaptarile specifice īn
ra-
port de "sectorul pozitional si focal" (28).
Referindu-ne la bolnavul de
tuberculoza pulmonara, statutul
social si rolul primesc urmatorul aspect: pozitia focala este aceea
de bolnav si constituie sectorul de statut; īn functie de pozitia
focala, bolnavul stabileste interrelatii cu medicul curant,
cu sora
medicala, infirmiera si personalul administrativ ; aceste
implicatii
de comportament determina sectoarele de rol. Pozitia focala este
īnsusi statutul, sectoarele de rol exprima rolul bolnavului
fata de
diversele ipostaze. r )
, i'HUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
Care-i importanta statutului
social al bolnavului de tubercu-
lu/ii
pulmonara si implicit a rolului de bolnav ? īn ce masura
pot
rtiitrena acestea
modificari de personalitate ?
Statutul social de bolnav reprezinta o
situatie analoaga cu
cea de
vīrsta si de sex. Orice boala este expresia unor abateri de
U normal, provocate de cauze independente de vointa omului,
care produc īnsa
dereglari organice si, īntr-o masura variabila,
si
ric conduita,
boala impunīndu-se subiectului si ambiantei ca un
obiect"
cu caractere proprii, evidente, de ordin constatativ. Orice
lw>ala, cīt
ar fi de usoara, apare ca o stare de fapt pe care n-o
l» U i ignora, cu atīt mai mult
aceasta constatare priveste tuber-
culoza
pulmonara.
Tuberculoza pulmonara
genereaza īn viata bolnavului o gama
īntreaga de
stari de ordin biologic, sociologic si patologic, su-
biectiv
si interrelational, pentru o lunga perioada de timp, uneori
i h i ar pīna la sfīrsitul vietii. Antreneaza
o motivatie noua, suscitīnd
si contorsionīnd toate planurile
motivationale : homeostazic, social,
psihic. Creeaza
dominante, alimenteaza temeri si nelinisti, predis-
pune la lichidarea unor cercuri sociale si la initierea altora.
Fata
t le bolnavul de
tuberculoza, grupul social nu face altceva decīt sa
confirme
realitatea īn sine a bolii de "fapt", de "lucru" cu o ex-
terioritate
pregnanta, obiectiva, adica sa recunoasca de jure
exis-
tentul,
īngradindu-1 īn
norme, īn legi, luīnd
masuri de colaborare
i ii el si de aparare
īmpotriva lui. Statutul social al bolnavului de
tuberculoza
pulmonara consta deci īn stabilirea pozitiei sociale a
i'iberculosului. Aceasta este bine
precizata īn texte de legi privi-
toare la
apararea sanatatii publice si īn regulamente
interioare
i ,irc se ocupa de
drepturile si datoriile bolnavului : dreptul sau la
asistenta,
Ia tratament, de obligatia de a coopera cu medicul si de
i» urma
riguros tratamentul. Pozitia bolnavului de tuberculoza
pulmonara nu
este fixata numai īn legi ; ea se reflecta foarte clar
ni īn constiinta sociala, constituind un obiect de opinie īn
mult
mai mare masura decīt pozitia altor bolnavi.
Dintr-o serie īntreaga de
caractere, constiinta sociala este pre-
i u-u pata
īndeosebi de doua : de periculozitatea tuberculozei pulmo-
nare si
de gravitatea bolii.
īn toate timpurile, la fel $1 astazi tuberculosul a fost si este
v.i/ut ca un
bolnav iesit din comun, prin gradul mare de conta-
Kiune al bacilului Koch, deci
prin periculozitatea bolii, prin trata-
mentul de lunga
durata, precum si printr-o medicamentatie pre-
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
tentioasa.
īn aceasta privinta cercetarile demonstreaza ca, desi tti-
berculostaticele au
revolutionat tratamentul tuberculozei maladia
a ramas īnca o problema de mīna īntīia pentru omenire, iar din
punct de vedere al constiintei sociale, ca si al
constiintei subiective,
n-au aparut schimbari accentuate īn raport cu trecutul mai īnde-
partat sau mai apropiat (cel putin pīna la o anumita
data).
Fata de gradul de
periculozitate pe carc-1
prezinta tubercu-
loza societatea s-a simtit
obligata sa decreteze masuri pentru apa-
rarea sanatatii publice, fie sub forma de traditie
īn timpurile mai
vechi, fie ca norme scrise, instructiuni obligatorii etc., īn
timpurile
mai noi. Starea de fapt a bolii, traditia īn legatura cu ea
si ma-
surile de profilaxie constituie un īntreg complex care, īn raport de
cele trei nivele ale relatiei individului cu lumea - subiectiv, inter-
subiectiv si social - fixeaza pozitia bolnavului de
tuberculoza
pulmonara, statutul sau social, analog unui act de
institutionali-
zare (29). Ca o consecinta a gravitatii si
periculozitatii maladiei,
statutul social de bolnav de tuberculoza pulmonara vizeaza
izola-
rea subiectului, scoaterea lui pentru un timp īndelungat din pro-
ductie etc.
Prevederile legilor si
regulamentelor referitoare la tuberculo-
sul pulmonar sīnt masuri impuse de catre societate īn vederea vin-
decarii bolnavului si a apararii societatii
de boala. Aceste
masuri
sīnt luate īn afara consimtamīntului bolnavului, vizīnd unele ca-
ractere si definind o pozitie. Caracterele care determina
izolarea
si tratarea bolnavului sīnt percepute īnsa si de subiect.
Deci, fata
de aceste caractere si bolnavii la rīndul lor īsi definesc o
pozitie
proprie īn constiinta.
Astfel, datele culese de noi
atesta ca starea de alerta de care
sīnt cuprinsi bolnavii la īnceputul spitalizarii este
determinata si de
statutul social
īngrijorarea pe care o manifesta nu se refera exclu-
siv la sanatatea lor, ci da continut si unor
situatii care angajeaza
familiile carora apartin, interrelatiiīe sociale, capacitatea
profesio-
nala etc toate acestea īn raport de
imaginea sociala si individuala
pe care o au despre boala pe care o prezinta.
Iata
deci cum statutul social de bolnav tuberculos antreneaza
īn mod constient sau la nivel inconstient, prin el īnsusi, o stare de
neliniste, de anxietate, nu īn mica masura el fiind acela care ge-
nereaza starile nevrotiforme, unele acuze
cenestopate, obsesiile, ce-
faleele, tulburarile psihice.
KTKUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULV1 DE TUBERCULOZA
īn afara acestora, nu trebuie uitat ca, odata ce
bolnavul are
constiinta
noului sau statut social, īsi pierde īncrederea īn sine, se
manifesta printr-o initiativa restrīnsa, se
comporta ca un depen-
dent, afisīnd dependenta fata de medic de sora medicala,
infirmi-
eri etc., tocmai datorita pozitiei sale focale. Sentimentul de de-
pendenta
gesteaza īnsa o serie īntreaga de resentimente, iar ca o
reactie de aparare a eului da nastere egocentrismului. Cu cīt cine vi
se crede mai putin liber, mai putin ajutorat, deci īntr-o ma-
sura mai
mare īn pericol, cu atīt mai mult cauta sa se retraga īn
cui sau ca
īntr-o cetate si cu atīt mai mult īsi teme propria sa
existenta, iubirea de sine luīnd proportii deosebite.
O alta reactie de aparare a eului legata de statut, īn
strīnsa
corelatie cu egocentrismul, este afectarea suferintei si a
neīntelege-
rii de catre cei din jur.
īn plus, statutul de tuberculos pulmonar predispune
spre auto-
analiza.
Dar statutul de bolnav determina
- asa cum s-a aratat -
intrarea īn rol, asumarea rolului de bolnav de tuberculoza pulmo-
nara, adaptarea specifica
la situatie.
Daca bolnavii de tuberculoza
pulmonara sīnt urmariti pīna la
obsesie de ceea ce gīndeste
societatea despre ei, sīnt, de asemenea,
extrem de
atenti fata de rolul pe care īl joaca. Afec*ind īngrijo-
i'ire,
suferinta, teama de situatia prezenta si
incertitudine fata de
viitor, desi īsi muleaza
comportamentul īn
functie de contextul
interrelatiilor
sociale cotidiene, nu se abat niciodata de la linia
nscrisa
de rol. īn felul acesta
se comporta totdeauna ca niste su-
lerinzi si nu scapa niciodata prilejul de a fi
revendicativi. De
iceea, cu toate
ca fata de medic sīnt foarte atenti, politicosi, re-
vcrentiosi,
fata de personalul de īngrijire mai deschisi, mai confe-
.ivi,
degajati chiar, si īntr-un caz ca si īn
celalalt se
exteriorizeaza
urin
aceleasi tendinte egoiste si nu scapa nici o ocazie de a soli-
ita, de a reclama sau a
revendica ceva. Chiar īn cadrul interre-
Utilor de salon, care au o
aura de usor conventionalism, fiecare
l>olnav īsi etaleaza
suferinta fata de celalalt, īsi expune "situatia
!>rava" personala si
familiala, suspecīnd avantajele pe care ce-
lalalt le detine
īn comparatie cu el, si alimentīnd, prin comporta-
mentul sau, egocentrismul generat de catre starea lui de bolnav
de
tuberculoza
pulmonara.
īn ceea ce priveste
reīntoarcerea tuberculosului pulmonar īn
lumilie, īn societate, se
constata o amplificare a egocentrismului.
- FMtucul bolnavului de tuberculoza pulmonara.
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARĂ
Astfel, acasa el devine foarte
banuitor fata de fidelitatea con-
jugala a sotiei ; la locul de munca se crede persecutat
si ajunge
adesea la conflicte
īn acelasi timp, cere sa fie tratat de catre co-
lectivul īn care lucreaza cu cīt mai multa indulgenta
si sa i se dea
muncile cele mai usoare, invidiaza pe cei sanatosi
si nu scapa nici
o ocazie de a bīrfi.
Ca o concluzie, statutul social si
rolul bolnavului de tuber-
culoza pulmonara au o deosebita pondere īn aparitia fenomenului
de interiorizare si introspectie si un potential
ridicat īn generarea
conflictelor intersubiective
si intrasubiective, a starilor clinice ne-
vrotiforme si a egocentrismului. !
c) Mediul si ordinea de spital, asezarea la pat
īn afara statutului de bolnav si al rolului,
psihicul bolnavului
de tuberculoza pulmonara poate fi si este influentat
si de mediul
de spital : de atmosfera generala, de prezenta continua a
halatelor
albe, de mirosul de medicamente, de aspectul pe care-1 prezinta
unii bolnavi cronici
īn plus, populatia dintr-un salon de bolnavi
constituie pentru subiect un grup social, un grup restrīns, un grup
fata
īn fata". Spre deosebire de grupurile mari, īn care indivizii
īsi percep mai putin apartenenta, īn grupurile mici ei devin
foarte
sensibili la interactiunea dintre persoane (30). Grupul poate influ-
enta astfel pe membrii sai, īn sens institutional, īn sens
de psiho-
logie colectiva, dar si īn sens de inducere reciproca īn ultima ac-
ceptie, un interes deosebit prezinta liderii negativi si liderii pozi-
tivi : persoane care se evidentiaza rrintre celelalte si
care polari-
zeaza īn jurul lor pe membrii grupului, influentīnd conduita aces-
tora din urma prin sugerare de atitudini, elemente ideo-afective,
sentimente. Tabloul mediului de spital se īncheie prin obligativita-
tea unui numar de ore de stat la pat si printr-un regulament de
ordine interioara.
d) Opinia publica
Opinia publica despre
tuberculoza pulmonara se afla īncor-
porata, īntr-un fel, īn statutul social al bolnavului sub forma
de
lege, de obligatii si datorii. Aceasta actioneaza
īnsa asupra bolna-
vului si īn afara statutului, ca atitudine generala a oamenilor
sa-
natosi fata de bolnavi, ca stare de
constiinta sociala, sub forma
de cod a numeroase eresuri, sub forma unei modalitati de
compa-
timire etc. >.»
STRUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUB"TtCULOZA
Opinia publica da exnresie adesea unei traditi' anacronice,
ronscrvīnd īn
prezent unele fapte ramase de domeniul credintei,
<lar care nu pot sa nu afecteze pe bolnav.
7. interactiunea factorilor. Factorul motivationai
Din
materialele analizate pīna aici reiese ca psihicul bolnavu-
lui de tuberculoza pulmonara este influentat de diversi factori.
Kvidcnt, este
foarte greu si probabil imposibil de a stabili cu pre-
i'i/ic care-i ponderea
fiecaruia īn procesul de restructurare, de
modificare a personalitatii bolnavului,
pentru doua motive
prin-
ipnle :
a) fiecare pacient constitui o ecuatie specifica ;
b)
efectul stimulilor care
opereaza asupra organismului si psi-
hicului cuiva depinde
si de vn anumit
moment, context etc. Dealt-
Irl factorii care actioneaza asupra unui subiect nu constituie
"forte"
independente unel<= de altele, dupa cum
nici fata de per-
soana umana, ci se
gasesc tot timpul īn interactiune, aparīnd cīnd
Mib f^rma de cauze, cīnd sub forma de efecte.
Depinzīnd de un anumit context,
totdeauna factorii īn dis-
i titic intervin īntr-o anurrita "situatie", īn cazul studiat de noi
īn
situatia de bolnav
de tuberculoza pulmonara.
Situatia de bolnav d?
tuberculoza pulmonara reprezinta o
itare anormala, care condrce la o viata
anormala si genereaza
numeroase consecinte
īn ultima instanta se pare ca anormalitatea
vietii joaca un rol mult mai important īn modificarea psihicului
decīt boala īn sine,
anormalitatea vietii fiind aceea care antrerea-
a
implicatii de ordin afectiv, social, profesional si individual.
Condamnati la o inactivitate
aproape totala, despartiti de
l'.xmiliile lor,
traind īn stare de incertitudine atīt īn ceea ce pri-
veste viitorul lor precum si al familiilor
carora apartin, minati
de angoasa sau
de anxietate, tuberculosii devin astfel subiecti ai
unor seni īntregi de motivatii
de ordin homeostazic,
social si
psihologic.
Dupa cum se stie, o persoana se
motiveaza printr-o varietate
i le elemente
interne si externe. Interventia fiecarui motiv influen-
tca/a modul cum noi
interpretam lumea si, de asemenea, actiunea
noastra. Motivele sīnt īnsa īn strīnsa legatura cu
organismul nos-
tru si
au un caracter īn mare parte intrinsec, nu extrinsec ; nu
|C impun
organismului, ci raspund tendintei acestuia de buna func-
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
tionare, generīnd
consideratii proprii pentru o placere sau o sa-
tisfactie inerenta (31).
Cel mai de seama motiv al actiunii noastre este trebuinta,
sursa primara a actiunii, iar printre trebuinte, asa numitele tre-
buinte primare : foamea, setea, trebuinta sexuala, care asigura
homeostazia organismului. Astfel,
cīnd conditiile interne ale orga-
nismului se schimba sub o anumita limita, se produce un dezets
chilibru homeostazic si, īn aceasta situatie, se declanseaza un,
numar īntreg de mecanisme pentru a se
ameliora situatia (31). ;,
Ca o urmare a satisfacerii trebuintelor
primare, iau nastere
trebuintele secundare sau culturale.
Dar daca trebuintele primare sīnt motive
intrinseci, aceleasi
caractere le capata si trebuintele secundare īn ultima
instanta,
atīt trebuintele primare cīt si cele secundare se
subordoneaza unui
impuls general care se manifesta ca o trebuinta generala, ca
o
tendinta de a se ajunge la o "performanta optima a
īntregului
organism, ceea ce se traduce prin termenul de autoactualizare sau
autorealizare"
(32).
Trebuintele tuberculosului
pulmonar, ca ale oricarui om, sīnt
multiple si
variate.
Printre trebuintele primare, īn
cazul tuberculosului, o forta
deosebita prezinta trebuinta de hrana si
trebuinta sexuala.
Cum se explica acest fenomen?
Trebuintele, chiar la nivel homeostazic, sīnt
īn strīnsa inter-
relatie cu afectivitatea.
īn privinta
afectivitatii, a emotiilor, exista o serie īntreaga
de teorii. Dintre cele mai cunoscute este teoria fiziologica a lui
James-Lange. Walter Cannon a aratat
īnsa ca, la animalele cu
legaturile neurale dintre creier si viscere īntrerupte, se produc
totusi
reactiile de furie, frica etc. (31), ceea ce ar īnsemna ca
emotiile
nu au un caracter net fiziologic.
Pe linia cercetarilor lui
Cannon, īn raport de unele ipoteze
ale Magdei Arnold, fenomenul emotional ar īnscrie urmatoarele
secvente : prima secventa (a) ar consta īntr-o receptie
neutra a
unor stimuli externi
; a doua (b) īntr-un proces de evaluare daca
stimulii sīnt vatamatori sau nu ; a treia (c) īn
emotie, īn simti-
rea tendintei : a patra (d) īn expresia emotionala, īn unele
schim-
bari fiziologice īn legatura cu abordarea situatiei ; a cincea (e)
īn actiunea individului - apropierea sau īndepartarea de sti-
muli (31). >.. -
li l l!l i TURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
Dupa cum se vede, Magda Arnold interpreteaza emotia īn
sci^ motivational, ca pe un
motiv, prin intermediul teoriei apro-
pierii si evitarii.
Prin unele experiente oarecum recente,
īntreprinse de W. Vogel,
'. Kaymond si R.
S. Lazarus, s-a confirmat ca reactia la o si nuitie amenintatoare
depinde īntr-adevar de o evaluare personala
u naturii
amenintarii. Faptul evaluarii a fost demonstrat si de
catre
J C. Speisman, R. S. Lazarus, A. Mordkoff si L. Davison, prin
filmarea unor
ceremonii ale pubertatii (incizia penisului) la tribul
Arunta si
prezentarea filmului la mai multe grupe de subiecti.
H.tspunburile fiziologice ale acestora au fost diferite
īn functie de
evaluarea
personala īntr-un
fel au reactionat indivizii carora li
s a prezentat filmul ca un interesant obicei primitiv, īntr-altfel
tei
carora li s-a sugerat ca operatia e o ocazie de bucurie, si
cu
umil īn alt mod cei
carora li s-a expus incizia ca o trauma, ca o
oi a/ie de durere (31).
Experientele citate demonstreaza, oricum,
daca nu explicarea
emotiei
prin intermediul motivatiei, cel putin strīnsa interdepen-
denta
dintre motivatie si emotie.
īn ceea ce-i priveste pe
tuberculosii pulmonari, dupa socul
emotiv suferit prin diagnosticarea bolii, prin invitarea la spitali-
/.ire si prin
luarea primului contact cu spitalul, interrelatia dintre
ii.irile
afective si motivatie apare ca evidenta. Mai precis,
starile
.ilcctive care īnsotesc
comportamentul bolnavului pe traseul evolu-
tiei bolii
cīstiga un accentuat caracter motivational.
Nu-i normal ca amenintarea bolii
sa nasca noi motivatii, noi
ncbuinte, sau ca, īn
fata acesteia, trebuintele vechi sa se adapteze
la necesitatile
actuale ale organismului ? Bolnavul stiind astfel ca
l mala se īnvinge
printr-o alimentatie bogata, substantiala, transfor-
ma relatia īn motivatie si nu numai ca abuzeaza de
grasimi, car-
nuri, zaharoase etc., dar are tot timpul impresia ca nu-i bine hra-
nit. Reclama ca mīncarea e slaba. Protesteaza. Teama
conduce la
lupraalimentatie.
Pentru bolnavul de tuberculoza pulmonara
i'ī>tiga īn felul acesta valente inestimabile
hrana. Teama de moarte
incita si sustine, de asemenea, dorinta de a trai
clipa din plin. De
aici abuzul sexual, de bauturi alcoolice, de distractie. Egocen-
trismul nu-i
si el un efect al motivatiei neputintei, al fricii de
moarte prin efort, al nepasarii altora ?
Dragostea de viata si teama de moarte
incita īn psihicul tu-
lurculosului
pulmonar, sub variate forme, numeroase motive. Afir-
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
matia
reprezinta o constatare generala. Dar, īn afara acestei moti-
vatii generale, īn strīnsa legatura cu experienta
sa de viata, cu
idealul sau, cu o conceptie despre lume si viata,
fiecare bolnav
īsi are motivatia sa. Iata de exemplu :
A. G., 16 ani, elev de liceu, fost sportiv, prezinta stari de depre-
sie mai ales c nd citeste despre sport. Este ocrotit de bolnavii maturi
care, gīndindu-se la copiii lor, se īntretin cu el cu apelativul de "copilul
meu".
M. M., 42 ani, casnica, explica ca s-a īmbolnavit de tuberculoza
din cauza tulburarilor de comportament ale fiului sau.
Tulburarile de
comportament ale fiului au echivalat pentru ea cu un ideal
prabusit.
I. L
21 ani, student, afirma
ca se simte demoralizat nu pentru
faptul īn sine ca este bolnav, ci pentru ca īsi
iroseste timpul necesar
pentru studii.
B. N., 42, ani, asistenta universitara, observa ca boala i-a deter-
minat modificarea atitudinilor fata de anumite aspecte majore ale vietii,
īn ceea ce priveste interrelatia individ-societate, individ-individ, bolnav sanatos, manifestīndu-se īn prezent printr-o ironie caustica, toate acestea
avīndu-si sursa īn conflictul intrasubiectiv : "Tuberculoza este o boala a
mizeriei. De ce eu, asistenta universitara, cu posibilitati de viata destul
de bune, sa ma īmbolnavesc de aceasta boala ? Ţinīnd seama de atmo-
sfera spitalelor de T.B.C., a sanatoriilor, a conditiei umane decrepita
- prin afectarea de catre bacilul Koch - mai putem īntretine un
cult al omului ?".
U. A., 24 ani, inginer, recunoaste cu cinism ca
aflīnd ca este bol-
nav de T.B.C. pulmonara a cautat, prin toate mijloacele, sa
īmbolna-
veasca si pe altii si īn primul rīnd pe prieteni,
zicīndu-s i :
"Daca eu sīnt bolnav, daca nu ma mai
pot bucura din plin de
viata, de ce n-ar fi īn aceeasi situatie ca mine si cei pe care īi
iubesc ?".
Pentru aceleasi motive, un bolnav de sex feminin arata ca
ofera la surori bomboane pe care anterior le-a tinut īn gura.
C. V 31 ani, īnvatator, sustine ca prin interzicerea unei activi-
tati multilaterale, plenare, este dominat de "spectrul" unui complex de
inferioritate fata de cei sanatosi Datorita acestui complex, zice el, arc
insomnii si este foarte irascibil, dar īn acelasi timp sentimental fata de
cei umili si foarte sensibil la vederea unor nedreptati sau neajunsuri.
M. M 59 ani, profesoara, bolnava de T.B.C. din timpul pubertS-
PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
tii, cu repetate internari, atesta urmatoarele :
"Constatarea īmbolnavirii
ni-a coplesit. Cīnd
īnsa, dupa patru ani de boala mi s-a permis sa-mi
continui studiile, mi-am recapatat subit īncrederea īn
viata si dinamica
vietii mele a prins un nou relief. Am ajuns profesoara. In ciuda
repeta-
telor internari, avīnd un scop precis īn viata, activitatea
mea intelec-
tuala nu a
cunoscut īncetinire, iar personalitatea degradare".
O. O
32 ani muncitor
calificat, afirma ca stiind bine ca tuber-
i ulo?a, mai devreme sau mai tīrziu, nu iarta, īl
intereseaza prea putin
ce se va īntīmpla cu el. De aceea nu scapa ocazia de a mīnca bine, de
a bea si mai ales de a se bucura din plin de o femeie. Ceea ce pretu-
ieste este doar
momentul. Prin el traieste.
Carurile expuse mai sus converg spre confirmarea
ca bolnavii
de uiberculoza pulmonara
traiesc multiple motivatii. Unele mo-
i i atii sīnt determinate de
starile afective, dar la rīndul lor moti-
v.itiilc gesteaza
stari afective. Se poate vorbi de motivatii pozi-
tive cu ridicarea tonusului
afectiv si consecinte salutare īn com-
portament si de
motivatii negative, care constituie surse de con-
Ilicte
interioare, cu dezorganizarea mai mult sau mai putin sesiza-
l)ila a comportamentului sau generarea unor tulburari de compor-
i.iment.
Motivatiile depind,
bineīnteles, de structura psihologica a
luilnavului, de vīrsta, sex,
studii, dar si de circumstante. Astfel,
u-internarile altora scad entuziasmul
bolnavilor si īncrederea īn
vindecare.
Corect, motivatia bolnavului de
tuberculoza pulmonara tre-
Ixiie
examinata īn cunostinta de cauza a starii de tensiune
psihica
in care se
afla subiectul; aceasta fiind determinata de reflectarea
ideo-afectiva a pericolului pe care-1 reprezinta boala si
īntretinuta
de elemente congenere de ordin biologic, social, cultural. Asa se
explica speranta pe care si-o pun unii bolnavi īn ingerarea
unor
substante pe care le cred a avea virtuti miraculoase (de ex.
untura
de cīine), sau īn
unele practici sau rituri. Astfel, de la caz la
i-.i/, substantele organice,
practicile sau riturile, cīstiga calitati
care vin īn īnt mpinarea
scopului urmarit īn
raport de individ,
i .ipata īn felul acesta
valente rugaciunea, credinta īn vindecare
prin intermediul unei puteri supranaturale, trairea mistica, īn
timp
(c pentru altii reculegerea filosofica,
potentarea vointei, praoti-
i .irea trainingului autogen, supraalimentatia.
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PVLMONARA
8. Exteriorizarea trebuintelor
a) Trebuintele primare
Se vede deci ca motivatia
are un rol regent īn comportamentul
individului bolnav de tuberculoza pulmonara. Fenomenul motiva-
tional nu se rezuma la "trebuinta", dar piatra de
īncercare a com-
portamentului uman este constituita de catre aceasta, iar pe scara
trebuintelor, cele care se manifesta cu mai multa acuitate sīnt
tre-
buintele primare, fiindca de satisfacerea lor depinde conservarea
individului si a speciei.
Studiind trebuintele primare ale
tuberculosului, īn primul rind
trebuinta de hrana, reiese net ca aceasta se
exteriorizeaza īn mod
exacerbat. Nu Centru
ca ar fi expresia unui regim alimentar caren-
tial, ci pentru
ca, prin intermediul constientizarii si prin
interventia
clementelor afective, se transforma īn dominanta
psihologica. Nu
cu multe decenii īn urma, īn tratamentul bolnavului de tubercu-
loza pulmonara intrau obligatoriu : repaosul, cura de aer si
supra-
alimentatia. Elementele de mai sus, inclusiv ideea de "masa
bogata"
fac parte si azi dintr-un plan terapeutic, dar datorita
antibioti-
celor nu mai au
ponderea de altadata. Totusi, constiinta bolnavului
este īnca stapīnita de ele.
īn ceea ce priveste trebuinta
sexuala, desi bolnavii sīnt sfa-
tuiti sa evite abuzul sexual, desi īn conditiile
spitalizarii viata
sexuala nu intra īn "normalul" unui stationar
spitalicesc, desi
unele medicamente prin continutul lor ar trebui sa diminueze
instinctul sexual, datorita unei alimentatii bogate,
inactivitatii,
dar mai ales dominarii obsedante a constiintei de catre
"faptul
sexual", pulsiunea sexuala devine foarte activa īn aceasta privinta
Thomas Mann scrie : "Ftizia este
nedespartita de o anumita pofta
de desfrīnare"
(33).
Cercetarile noastre ne īndreptatesc
a vorbi de fenomenul ero-
tismului care
prezinta aspectul unei psihoze colective, constīnd
īntr-o stare de spirit si fiind extrem de contagios. Se
īntīlneste mai
ales la tineri, dar īn general se poate spune ca nu respecta vīrsta.
Astfel, una dintre primele actiuni pe care le īntreprind bolnavii
la intrarea lor īntr-un sanatoriu este cautarea "partenerului*?"
PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
l>) Trebuintele secundare
Daca viata omului normal nu se reduce Ia
satisfacerea tre-
buintelor primare, ci este
antrenata si de numeroase trebuinte de
ordin social si cultural,
poate tuberculosul pulmonar sa se exte-
liori eze altfel decīt semenul sau
sanatos? Dar īn
unele cazuri
nu se
converteste ceea ce este primar īn secundar si nu apar unele
lenomene de
"emanatie" ?
Toata lumea stie ca īn sanatoriile de tuberculoza
barbatii
i auta societatea femeilor,
iar femeile pe cea a barbatilor. De ce ?
l ).uorita
manifestarii instinctului sexual. Totusi, sanatoriile, cu tot
rxccsul sexual
despre care se vorbeste, sīnt institutii serioase, n-au
tlrloi- aspectul unor case de rendez-vous". De exces sexual fac
u/, doar
putini bolnavi īn
afara de unele cazuri binecunoscute,
populatia sanatoriilor este compusa din subiecti care sīnt
animati
ilc Irumoase sentimente morale. La acestia īntīlnirea dintre sexe se
<l.uoreste trebuintei de "cozerie", trebuinta
sexuala transformīndu-se
iu prietenie.
Acelasi lucru se poate spune despre tandretea si curtoa-
/u mc nifestate de catre unii
barbati fata de tinerii de acelasi sex
din sanatorii.
īn aceeasi ordine de idei,
trebuinta exacerbata de hrana dege-
nereaza īn
preocuparea de retete culinare, de retete de prajituri,
de racoritoare, de bauturi alcoolice, iar īn final īn
trebuinta de
informare īn materie, de acumulare de tot mai multe date despre
niīncaruri si bauturi,
devenind deci o trebuinta "culturala", ala-
iuri de variatele trebuinte culturale propriu-zise.
Prin conditiile sale specifice, boala
suscita o complexa si mul-
tilaterala
motivatie a sferei intelectuale. Printre numeroasele tre-
buinte de ordin intelectual,
cea mai frecvent īntīlnita j~are
a fi
uebuinta de cugetare. Nevoia de a cugeta, de a
se pune probleme
asupra
sensului existentei, asupra scopului ei, asupra fericirii de a
ic na>te, sau a
inutilitatii vietii, se īntīlneste, la diferite nivele, la
tcti pacientii
cu o spitalizare mai Tunga.
Tot asa de vie este si
trebuinta
de critica. Dezvoltīndu-si
simtul observatiei,
precum si
capacitatea logica, tuberculosul pulmonar simte nevoia sa ia
pozi-
tie īn toate domeniile īn care este implicat, spunīndu-si
raspicat
ciivīntul.
Ca o consecinta a
trebuintei de informatie se acutizeaza tre-
buinta cititului. Se simte
astfel nevoia de a citi presa, pentru
rt sti ce se petrece īn lumea larga si
care sīnt evenimentele de
ultima
ora, cu toate
ca pacientii asculta si radioul si multi dintre
| PSIHICUL, BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
ei au aparate mici la ei. Se citesc reviste de diverse orientari, pre-
cum si carti literare si stiintifice īn raport de o ancheta īntre-
prinsa īn spitalul Bīrnova, 90 °/
dintre cititori citesc beletristica
īn ordinea : carti de aventuri, poezie, calatorii, romane.
Intelec-
tualii īsi aduc
carti de specialitate de acasa īn legatura cu cele
citite se angajeaza diverse discutii. Pe līnga discutiile īn jurul car-
tilor citite, ca si pe līnga cele de ordin filosofic, se
discuta mult
probleme de religie.
īn sfīrsit, nu se pot omite din
preocuparile bolnavului
de
ftizie, generate de o mnth atie a sferei intelectuale,
preocuparile
artistice. Acestea se īntīlnesc īn toate spitalele de tuberculoza
pulmonara si constau din : desene, picturi, īncercari de
poezie, de
proza artistica
de asemenea īn : cusaturi,
īmpletituri, modelaj etc.
Sa nu uitam a aminti preocuparile sportive.
9. Unele fenomene particulare īn manifestarea tu-
berculosului
pulmonar
i
t
A) Fenomenul evadarii
Alimentatia, preocuparile sexuale, preocuparile
culturale, apar-
tin, cu toate particularitatile pe care le prezinta
īntr-un sanateriu,
oarecum, normalului vietii, īn afara acestora īnsa, datorita izo-
larii bolnavilor de societate, datorita unei spitalizari de luni
de
zile, datorita pozitiei orizontale la care se reduce pentru ore
īn-
tregi dintr-o zi conduita existentiala a insului, īn sanatoriile
de
tuberculoza se constata manifestarea unor fenomene specifice. Cel
mai cunoscut este fenomenul evadarii.
īn viata tuberculosului, fenomenul evadarii
reprezinta tot un
fapt motivational.
Se cunosc doua modalitati de evadare
: evadare spre interior
si evadare spre exterior.
a) Evadarea spre interior
īn ce consta evadarea spre interior ?
Datorita conditiilor
speciale, dupa cum se stie, bolnavii se
autoanalizeaza, se examineaza continuu. Dar
subiectul oboseste
dialogīnd cu el īnsusi, de aceea simte nevoia unui divertisment,
pe care-1 cauta
fie īn afara, fie īnauntrul sau, si- realizeaza īn
l IlUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
.(lunecarea īn
fantezie. Evadarea spre interior se concretizeaza
pi iu refugiul īn sine din
contextul ambiantei palpabile, din cadrul
relatiei
pacientului cu lumea exterioara, prin ignorarea legilor
obiective care actioneaza īntr-un sistem fizic sau psihic,
ajungīn-
du-ie la o scufundare
anarhica a subiectului, ca īntr-o apa calda,
tn profunzimea eului sau. Evadarea spre
interior e deci o deta-
sare de realitate. La unii bolnavi
fenomenul evolueaza pīna la
pierderea contactului cu lumea exterioara. La altii ia forme de
vi .are. La foarte multi
consta īntr-o uitare de sine, de boala, de
bacii si īn construirea unui univers metafizic, moral, ideal (34).
īn asemenea situatii, perceperea
realitatii intereseaza foarte
putin. Mai mult
chiar, mediul devine sujarator
pentru subiect.
M retine din
ceea ce se īntīmpla īn jurul sau numai ceea ce poate
intra īn trama universului īn care se plaseaza, sub forma de : re v crie, ideal metafizic, religios,
politic.
La unii bolnavi reveria capata caracter de vid intelectual, la
altii
<le
traire imaginativa, de act compensativ, vizīnd viitorul. Intro-
uTtitii
gasesc īn reverie o adevarata satisfactie,
extravertitii īn
chimb sīnt torturati de
imagini sumbre, apasatoare (16).
Este aproape imposibil, indiferent
de structura individuala,
i a bolnavii
cu spitalizare lunga sa nu se piarda din cīnd īn cīnd
īn reverii, dupa cum, de asemenea, nu este posibil sa nu se
retraga
m meditatii filosofice, sa nu-si puna probleme īn
legatura cu scopul
vietii, cu implicatiile acesteia, cu necesitatea organizarii
unei
.Dcietati
mai dreote, cu forma
ideala a lumii.
) Fif.darca, spre exterior
Evadarea spre interior raspunde unei
necesitati psihice umane :
i
abandonarii din cīnd īn cīnd a lumii si a retragerii īn sine, īn
x>puil explorarii universului interior si al
descoperirii sensului vietii l .i
tuberculos apare ca o trebuinta psihologica, hipertrofiata
de
i omponentele motivatiei
bolnavului. Aceeasi afirmatie se poate
l'.ue si despre evadarea spre
exterior a pacientului, ce se concre-
li/.eaza īn acte de devotament si
generozitate, īn organizarea de
dilerite jocuri, īn orientarea spre unele activitati de ordin
profe-
sional (34), īn unele tulburari de comportament. si tendinta
de
evadare*spre exterior este o pulsiune profund
umana. Conditiile
de viata
ale tuberculosului īi dau acesteia unele caractere particu-
lare.
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
Se poate vorbi de o evadare de
aspect pozitiv si despre una
de aspect negativ. In
ceea ce priveste comportamentul bolnavului
de tuberculoza pulmonara, la acesta, atāt una, cīt si cealalta se ca-
racterizeaza
prin forta de actiune, persistenta, brutalitate chiar.
Asa de exemplu, īn ciuda cunoscutei convertiri a tuberculosului la
egocentrism, unii dintre bolnavi se remarca printr-un efort mar-
cat sustinut, metodic organizat, uneori dur, īn conditiile unei
da-
ruiri totale, pe care-1
depun zilnic, ajutīnd pe
semenii lor suferinzi,
ameliorīnd durerile altora, ridicīnd moralul noilor internati īn
raport de sex,
vīrsta si preocupari, acestia nu precupetesc timpul
si oboseala īn a īntīmpina disponibilitatea afectiva a altora cu
propria lor disponibilitate. Desi aceasta manifestare de
generozi-
tate si de devotament implica anumite surse si directii filosofice,
politice, religioase (16) si desi este explicata de
catre unii ca o
consecinta a egoncentrismului īnsusi, ca o modalitate de reechili-
brare a psihicului altora īn scopul reechilibrarii propriului psihic,
īn \iata tuberculosilor
atitudinea apare ca un fapt īn sine. Repre-
zinta, desigur, un transfer de iubire de sine, constituie o
satisfactie
personala avīndu-si sursa īn īnsasi conditia
umana, dar īn acelasi
timp se materializeaza īn acte de pura abnegatie
Cum se pot interpreta organizarile de diverse
jocuri sau spec-
tacole (jocuri de sah,
de tenis, serbari, distractii colective), preocu-
parile profesionale ? Prin nevoia stringenta a bolnavului de a se
detasa de realitatea cruda īn care se afla, orientīndu-se de data
aceasta nu spre interior, ci spre exterior, urmīnd directii trasate
de lunga experienta umana, adaptate la conditiile sale
specifice de
viata.
Aspectele negative ale evadarii spre exterior
sīnt binecunos-
cute. Acestea constau
īn diverse intrigi, īn provocarea
unor scanda-
luri, īn tulburarea linistii altora prin trīntirea usilor,
comentarea
cu voce tare a stirilor zilei, īn consumul de alcool īn abuzul sexual,
īn jocul de
carti, īntr-o propaganda desfasurata īmpotriva
trata-
mentului aplicat īn sanatoriu. Un loc aparte īl au īn cadrul eva-
darii spre exterior actiunile protestatoare si
revendicative. Ase-
menea actiuni sīnt rezultatul dispozitiei extrem de crescute a
iri-
tabilitat i
bolnavului de tuberculoza pulmonara spre iradiere. Dar
īn acelasi timp, acestea nu sīnt straine de existenta unor
lideri
negativi. Maurice
Porot crede, pe de alta parte, ca manifestarile
revendicative īsi au baza īntr-un instinct profund, si anume īn
in
stinctul de
justitie. Bazīndu-se pe afirmatiile lui De Greef, dupa
II'HUCTURA PSIHOLOGICĂ A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA fii
< .irc sentimentul
justului si injustului reprezinta o traducere a
unor valori
universale, Porot afirma ca la tuberculosi notiunea de
insiitie, avīnd o
profunda amprenta egocentrica, incita compor-
i.imentul, īn cazuri speciale,
īntocmai ca si instinctul de conser-
^.uc. In acest
sens el atrage atentia ca actiunile revendicative la
tuberculos sīnt
legate cel mai adesea de sanatate si se manifesta
ni strīnsa corelatie cu
īngrijirea medicala si cu hrana (16).
Interpretarea pare īntr-adevar
justa. Trebuie īnsa vazut ca,
c Ic cele mai multe
ori, asemenea actiuni sīnt initiate de catre bol-
navii cronici, cu tulburari de comportament, cu vicii, cu perver-
..iuni de diverse categorii, care reusesc sa
cīstige simpatia
bolnavi-
Im noi,
adica de liderii negativi.
B) Convertirea timpului Timpul bolnavului
de tuberculoza
pulmonara
Evadarea spre interior sau spre
exterior constituie o modali-
ute
motivationala de adaptare la conditiile spitalizarii de
lung
iermen. O
alta modalitate motivationala de a reactiona la viata
t le spital este
trairea timpului personal.
Una dintre proprietatile
fundamentale ale ietii
consta īn re-
petitia
ritmica a acelorasi succesiuni de procese. Se pare ca perio-
dicitatea
este determinata de ritmul divers al rotatiei pamīntului
īn jurul axei sale,
care da loc la alternante regulate de lumina si
obscuritate si la
fluctuatii de temperatura, umiditate, presiune ba-
lometrtca, nivel de
radiatiuni cosmice (35). Toate fenomenele care
iim de lumea cosmica, precum si biologia materiei
vii se supun
unor ritmuri ineluctabile care conditioneaza notiunea de
timp.
"Indiferent īnsa de substratul conceptual, ritmul reprezinta o
for-
in.i finita de exteriorizare a
timpului, dupa cum celula reprezinta
n forma finita de exteriorizare a spatiului El face parte īn mod
organic din faptura
umana, reglīndu-i
reactivitatea si evolutia l )in acest punct de vedere, cronologia si biologia sīnt
fluvii care
i ui g īntotdeauna aceleasi
si totusi diferite" (36).
Dupa cum se vede, pentru animal
exista un ritm exogen, rit-
mul rotatiei pamīntului, si un ritm endogen, ritmul
proceselor sale
fiziologice
īn ceea ce-1 priveste pe om, ritmul endogen seamana cu un
orologiu
intern si se poate localiza īn regiunea hipotalamusului, de
unde el exercita o reala influenta asupra proceselor
fiziologice.
B PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
Ideea de orologiu intern concurīnd la aprecierea timpului o
gasira la Descartes,
iar īn zilele noastre la
H. Pieron. Orologiul
interior nu masoara īnsa timpul īn mod mecanic īn functionaiea
lui depinde de anumite conditii asupra lui influentīnd o multipli-
c'tate de
factori. Asa, de exemplu, aprecierea timpului poate fi
afectata de schimbarile de temperatura. Astfel, īn hipertermie, me-
tabolismul fiind
accelerat timpul orologiului interior pare a se
prelungi pentru bjbiect a du^a mai mult, pe cīnd īn hipoiermie,
metabolismul
desfasurīndu-ce
cu lntīrzie"e,
timpul orologiului in»
terior pare subiectului mai accelerat (35). /l
Fenomenul īn discutie este destul de interesant pentru psiho-
logia bolnavului de tuberculoza pulmonara.
Modificarile termice conduc īn raport de aprecierile ds mai
sus, la modificari de metabolism si acestea la perceperea unui alt
ritm, al unui alt
timp, iar modificarile de ritm personal nu
pot
sa nu aiba ecou īn modalitatea subiectului de a actiona si a re-
actiona.
Sa examinam cum trece timpul la bolnavii
de tuberculoza
pulmonara.
īn raport de datele lui N. Bumbacescu, I. Alexandrescu S.
Ulumenfeld si A. Arbore, pentru
55% dintre bolnavi timpul trece
greu bolnavii au
impresia ca zilele sīnt lungi, interminabile.
Fenomenul sesizat sa fie oare numai o
problema de metabo-
lism r
īn aceasta privinta
nu este lipsita de interes analiza pe care o
face Thomas Mann īn
cartea sa Muntele
vrajit".
Cauza
sentimentului de ramīnere a lumii pe loc ar fi, dupa
Thomas Mann, trairea
timpului amenintat sa se piarda īn mij-
locul unei monotonii neīntrerupte, traire care este ea
īnsasi atīt de
sirīns īnrudita
si legata de sentimentul vietii, īncīt una nu poate
fi stabilita fara ca cealalta sa nu līncezeasca
si sa se stinga la
rīndul ei" (33).
Timpul trece greu deci si din cauza plictiselii.
Dar care-i
esenta plictiselii ?
īn
general se crede" - spune Thomas Mann - "ca valoa-
rea continutului si
a noutatii sale gonesc timpul, adica īl scurteaza,
pe cīnd monotonia si pustiul īl īngreueaza si-i
īncetineaza curge-
rea (33). Nu-i īn totul exact" - apreciaza acelasi autor. "Fara
īndoiala - continua el - "ca uneori pustiul si monotonia
lun-
gesc clipa sau ora si le fac plictisitoare, dar ele scurteaza
si gra-
VTJH/CTI7RA PS/HOLOGJCA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
l>psc pīna a reduce la neant
marile si extrem de marile cantitati ale
limpului.
Dimpotriva, un continut bogat si interesant este, desigur,
i .ipabil sa scurteze o ora sau chiar o zi, dar luat īn mare, ace t
«oniinut da
curgerii timpului īntindere, greutate si trainicie, ast-
Icl ca
anii bogati īn īntīmplari trec mult mai īncet deot anii sa-
t.ui pustii si neīnsemnati pe care vīntul īi matura, spulherīndu-i.
l'rin urmare, ceea ce se numeste plictis nu-i
īn realitate decīt
.tp.irenta bolnavicioasa a scurtimii
timpului pricinuita de mono-
tonie : marile intervale de timp, cīnd curgerea lor
este de o neīn-
trerupta monotonie, se chircesc
īntr-o masura care īns'-aimīnta de
moarte inima cīnd o zi seamana cu toate, ele nu sīnt decīt o
MMttura zi ; iar īntr-o desavīrs.ita uniformitate, viata cea nai lunga
.ir fi
perceputa ca foarte scurta si ar trece cīt ai bate din palme.
Obisnuinta este o somnolenta sau
cel putin o istorie a ideii de
timp si cīnd anii copilariei au fost traiti īncet iar restul
vietii s a
desfasurat din ce īn ce mai
repede, faptul acesta tine tot de obis-
nuinta. Noi stim bine
ca īnsusirea unor schimbari ale obisnuintei,
ui
ivirea unor obisnuinte noi, reprezinta singurul mijloc de care
dispunem pentru a ne putea pastra
viata, pentru a ne īmprospata
perceptia timpului si prin īnsasi
aceasta o reīnnoire a sentimentu-
lui vietii īn general.
Acesta este scopul schimbarii aerului si
al locului : binefa-
cerea modificarii si a evenimentului. Primele zile ale
sederii īn-
ir un loc au un
ritm tineresc, adica viguros si vast, care tin vreo
sase sau opt
zile. Dupa aceea īnsa, chiar pe masura ce ne aclima-
li/iim le
simtim cum se scurteaza : oricine depinde de viata, sau
mai bine zis voieste sa depinda de viata, īsi
da seama degraba cīt
dr usoare si fugare trec
zilele : si ultima saptamīna din patru, de
pilda, este de o
repeziciune si o
superficialitate īngrijoratoare"
03).
"Timpul se dilata sau se contracta numai
īn functie de pro-
pria noastra experienta" (33).
Timpul este o tendinta spre
meditare, spre vis. Timpul per-
ii m al se calculeaza numai de
catre cei noi. Cei vechi se multumesc
ni eternitatea
imperceptibila.
Consideratiile lui Thomas Mann
constituie o admirabila ana-
li/.i a timpului psihologic, a timpului personal al
tuberculosului
pulmonar īntr-adevar, pentru bolnavii de
tuberculoza pulmonara,
i impui
personal constituie o problema. Depinde el numai de modi-
lic.irile termice? Dupa cum se
constata, se vede bine ca nu. El
difera de la individ
la individ, de la vīrsta
la vīrsta si mai ales
S'} PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
de la stadiu la stadiu
īn general, timpul trece greu īn perioadele
de aclimatizare, prin ruperea bolnavilor de mediul lor obisnuit,
prin plasarea īntr-o ambianta monotona
si mai ales prin procesul
de autoanaliza minutioasa, care genereaza si īntretine
un tonus
afectiv vital scazut, mai ales la bolnavii macinati de
grijile casei
si ale familiei.
Timpul personal, pentru orice individ dar mai ales pentru
tuberculosul pulmonar este un dat motivational. Este un timp al
unui anumit bolnav si reprezinta o īmbinare de contrarii. El de-
pinde de ceasul interior, dar la rīndul sau ceasul interior este con-
ditionat de variatiile de mediu, de circumstante. Atīt puscariasul
vechi, cīt si tuberculosul cronic - cum scrie Mann - se cu-
funda īn eternitatea imperceptibila a timpului. Acestia nu
mai
masoara timpul. Ei merg īmpreuna cu el, trezindu-se mereu īn
alta zi. īn ceea ce-1
priveste pe tuberculos, o pondere deosebita īn
modificarea perceperii timpului o are fenomenul evadarii. Evadīnd
- fie īn interior, fie īn exterior - bolnavul uita sa-si
masoare
timpul īn final
īnsa simbioza dintre bolnav si timp reprezinta o
trasatura
a psihologiei tuberculosului pulmonar.
Fata de cele afirmate despre timpul bolnavului de
tuberculoza
pulmonara, se impune ca o datorie obligatorie organizarea
stiinti-
fica a timpului liber al acestuia care - daca la indivizii
normali
a devenit o problema vitala urmarita cu atentie -
la bolnavi
trebuie sa faca parte integranta din īnsusi planul
terapeutic (34).
10. Conflictul frustratia, stressul psihologic
n complexu! motivational al bolnavului
de tuberculoza pulmonara
īn decursul acestei lucrari am studiat
psihotrauma, stressul
psihologic si conflictul ca implicatii īn procesul
īmbolnavirii.
Dupa constientizarea bolii,
bolnavul nu este mai aparat, ca
īnainte de īmbolnavire, de trairea unor situatii conflictuale, frus trante, traumatizante. Dimpotriva. Prin slabirea sistemului
frena-
toriu, tuberculosul pulmonar este expus mai usor unor asemenea
fenomene. De data aceasta, frustratia si conflictul mai ales,
intra
frecvent īn motivatia sa. Devenit suspicios, bolnavul
gaseste foarte
lesne motivul de a-si provoca prietenul,
tovarasul de lucru, sotia,
de a declansa certuri, de a profera insulte. Datorita timpului
ne-
', VltUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
utilizat, ca si
īnclinatiei spre autoanaliza, el este predispus, de ase-
menea, spre numeroase
conflicte intrasubiective. In
mintea sa re 4par situatii lichidate, acestea prinzīnd din nou
viata, de data
aceasta fiind vazute si interpretate īntr-o alta
lumina. Fie din
perspectiva trecutului sau a prezentului, fie angajīnd viitorul, prin
nmpul
constiintei sale se perinda numeroase personaje (rude, pri-
rteni, colegi, persoane imaginare)
cu care subiectul intra īn dialog.
Atīi personajele reale cīt si
cele create imaginar capata pentru el
i .ilitatea de parteneri care īl
aproba sau de inamici care i se opun.
Adesea el aluneca īn conflict chiar cu sine īnsusi, ca
fiinta reala,
hau īn ipostaza de alter-ego, care anterior a
gresit, sau cu care nu
se īntelege asupra viitorului, asupra procedeelor de refacere a
vietii.
Exemple de conflicte intrasubiective
din viata bolnavilor unui
pital de tuberculoza se pot da multe. Toate sīnt, īn ultima inistan-
\a. efectul motivarii unor
esecuri, al luarii unor altitudini, al privirii
vietii prin prizma unor valori, al unor
tentative neduse pīna
la
i .ipat.
Tot datorita excesului de
motivatie, tuberculosului pulmonar
mi-i lipsesc
ocaziile de a se simti frustrat (de o hrana corespunza-
toare, de un
tratament adecvat, de un medicament strain), dupa
i uni si psihotraumatizat, īn unele cazuri psihotrauma capatīnd
pro-
portii de stress psihologic.
. Mutatii psihologice
Fata de complexitatea
vietii tuberculosului pulmnar, de inedi-
tul ei, de
situatiile prin care trece bolnavul, de varietatea si, mai
ales, de
intensitatea trairilor, se poate aprecia cu adevarat ca,
dupa o perioada de ani de zile de mentinere īn boala,
structura
psihologica a
acestuia capata noi fatete ? Cu alte cuvinte, produce
boala modificari de personalitate, se ajunge la un subiect cu o
alta
personalitate īn raport de cea premorbida ?
īn urma unei analize a
personalitatii a 20 de bolnavi de tu-
berculoza
pulmcnara,
īntreprinsa pe o durata de mai multi ani,
prin intermediul
a doua grupe de metode de cercetare : 1) nesitan-
il.irdizate (observatie, anamneza) si 2)
standardizate (testul Ror-
m hach,
testul frazelor de
completat, testul Murray si testul de per-
ruihlcul bolnavului de tuberculoza pulmonara.
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZĂ PULMONARA
sonalitate al
lui Zorwazk),
cercetatoarea poloneza Slawomira
Tro-
janec, pe baza de comparatie a datelor privitoare la personalita-
tea premorbida cu cele ale profilului personalitatii
prezente, ajunge
la concluzia ca nu se constata existenta unei
personalitati specifi-
ce a tuberculosului pulmonar. Parerea autoarei este ca
tuberculoza
pulmonara nu face altceva decīt sa intensifice unele
trasaturi ca-
racteristice pe care persoanele respective le-au prezentat īnainte
de īmbolnavire (37). Cercetatoarea poloneza neaga
astfel unele
afirmatii ale unor autori, care pot fi considerati clasici, ai
psiho-
logiei tuberculosului pulmonar.
stiut fiind ca
personalitatea consta īntr-o constructie psiho-
logica, īntr-un sistem deschis a carei caracteristica
principala este
devenirea, ca pe traseul vietii unei persoane, īn functie de
unele
situatii iesite din comun, prin intermediul
plasticitatii, au loc reale
restructurari, este posibil ca personalitatea tuberculosului, īn ciuda
multiplicitatii de factori si de situatii care o
angajeaza īn pozitia
individului de bolnav, sa nu sufere unele modificari ? Este
posibil
ca aceste modificari sa se rezume numai la accentuarea unor
tra-
saturi premorbide ?
īnsusindu-ne concluziile
autoarei poloneze, nu ne plasam pe o
pozitie fixista īn materie de personalitate ? Nu ramīnem
adeptii
teoriilor consdtutionaliste
?
Se pare ca adevarul se
afla la mijloc. Se pare ca tuberculoza
pulmonara accentueaza unele caractere premorbide, cīnd la acest
lucru concureaza, īn mod necesar, noile conditii de
viata, dar ca,
īn acelasi timp, prin intermediul factorilor specifici, īn cadrul
ca-
rora se desfasoara viata bolnavului, determina si
modificari ale
unor trasaturi, īn final ajungīndu-se la configurarea unui profil
propriu tuberculosului pulmonar.
Existenta unui profil
psihologic al bolnavului de tuberculoza
pulmonara nu poate fi abordata, bineīnteles, decīt la modul
cel
mai general, īntrucāt
nu exista psiholog care
sa nu recunoasca ca
persoana umana este o fiinta unica si ca atare,
daca s-ar efectua
o cercetare detaliata a bolnavilor, s-ar constata mari diferente psi-
hologice de la individ la individ, fiecare bolnav avīndu-si propria
sa personalitate.
Revenind la investigatiile lui N.
Bumbacescu, I. Alexandrescu,
S. Blumenfeld, A. Arbore, la ce concluzii ajung acestia īn lega-
tura ou tema cercetata de autoarea poloneza ? īn raport de
datele
|
l
/ KUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
lor, recoltate prin intermediul chestionarului si al observatiei
di-
icae, al
relatarilor date de catre personalul mediu cu o vechime
de peste zece ani īn
aceeasi unitate spitaliceasca despre bolnavii cu
numeroase internari, al anamnezei, al testului de introversiune-
i-xtraversiune
Eysenck, al frazelor de completat (Serraf) si al al-
in r teste,
lucrurile se prezinta astfel:
Din totalul bolnavilor
investigati, 72% au recunoscut, ca o
Consecinta
a implicatiilor bolii, o accentuare a sensibilitatii, īn
sensul
cresterii iritabilitatii, subiectii exteriorizīndu-se fata de
ponderea excitatiilor, prin vizibile hiperdimensionari ale reactiilor.
Bolnavii din
aceasta categorie au atestat cu totii ca sistemul lor
Ircnatoriu dupa luni de boala,
se dezechilibreaza cu mare usu-
rinta,
intrīnd astfel īntr-un deficit functional accentuat si, ca, da-
lorita
unei asemenea reactivitati, se produc adesea situatii nepla-
< ute, penibile, cu
dificultati īn procesul de coabitare. Investigatorii
iu gasit
si fenomene inverse, adica de calmare dupa internarea īn
spital, dar numai
īntr-un procentaj de 7%. Ceilalti bolnavi, adi-
ca 21%,
au sustinut ca spitalizarea n-a determinat nici o modifi-
care īn reactivitatea lor (6).
Pare paradoxala reactionarea prin calm a
unor subiecti si
manifestarea altora printr-un statu-quo ante. Fenomenul se explica
īn strīnsa corelatie cu structura premorbida, cu vīrsta,
sexul, gra-
dul de instructie, precum si cu situatia premergatoare
spitalizarii.
Bolnavii care au afirmat ca au devenit mai calmi dupa internare
si n t īn general subiecti
care suspicionau existenta unei boli de pla mīni cu mult
īnainte ca aceasta sa fie confirmata, manifestīndu-se
.nunei prin
neliniste si nervozitate, confirmarea tuberculozei si in-
icrnarea a īnd ca efect tocmai calmarea
lor. Bolnavii care nu au
sesizat nici
o modificare de reactivitate se recruteaza dintre per-
soanele trecute de jumatatea vietii, cu problemele de familie īn-
cheiate īn
acelasi timp fiind toti de sex masculin.
Concluziile investigatorilor ieseni
confirma afirmatia cerceta-
toarei poloneze ca tuberculoza accentueaza unele
trasaturi ale per-
sonalitatii
premorbide. Investigatorii ieseni cred īnsa ca iritabilita-
tca apare ca o
caracteristica a personalitatii bolnavului de tuber-
culoza pulmonara, manifestīndu-se, īn general, la toti
bolnavii,
chiar si la cei care īnainte de īmbolnavire n-au fost
nervosi.
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
Fata de tulburarile
nevrotiforme cu caracter pasager de la īn-
ceputul spitalizarii, iritabilitatea crescuta, cu exceptiile
sesizate, a
aparut investigatorilor ieseni ca o veritabila
trasatura a persona-
litatii tuberculosului pulmonar.
īn raport de cercetarile consemnate, efectuate
pe bolnavii spi-
talului de tuberculoza din Iasi, completate prin noi
investigatii pe
un lot de 100 bolnavi din Sanatoriul Bīrnova,
iritabilitatea tuber-
culosilor ia diverse forme. Dintre acestea, atentia noastra
a fost
retinuta de trei : 1) nervozitate īn mod special acuzata de
70,83%)
dintre subiectii
cu iritabilitate crescuta ; 2) sensibilitatea la jignire,
de catre 41,66% ; 3) irascibilitate retinuta, de catre
37,50%.
Dar studiul nostru arata a fi
intervenit modificari de struc-
tura nu numai īn ceea ce priveste iritabilitatea, ci si
afectivitatea,
comportamentul. Astfel, 37,50% dintre bolnavii celor doua spita-
le, examinati psihologic, au acuzat labilitate afectiva cu
caracter
permanent; 25,40%
schimbari de dispozitie īn conduita cotidiana ;
41,66% o stare de spirit proasta fara un motiv evident; 8,33%
sentimentul nemultumirii. Un procentaj care nu poate fi neglijat,
31%, a pus īn evidenta reverii. Bolnavii au afirmat ca
imaginatia
lor "zboara"
īn timpul zilei fara control. Un alt procentaj a mar-
turisit o adevarata trebuinta de singuratate.
Referindu-ne la aceas-
ta trebuinta, cifrele noastre arata urmatoarele :
50% au recunos-
cut net trebuinta specificata mai sus; 12,25% au afirmat ca nu
se mai manifesta firesc īn societate ; 12,25% ca īn societate se
re-
trag īn planul al doilea ; 16,16% ca īn multime nu se mai pot
exprima normal, nu gasesc cuvīntul potrivit etc. Dealtfel, gradul
crescut de iritabilitate nu se poate explica decīt īn strīnsa
legatura
cu afectivitatea, prin iradierea irascibilitatii īn sfera
afectivitatii,
īn triada intelect-afectivitate-vointa, ponderea cea mai
ridicata īn
viata tuberculosului avīnd-o afectivitatea.
Evident, la unii bolnavi nu se pot ignora nici
dupa luni de
spitalizare, sau chiar dupa ani, tulburarile nevrotiforme :
cefaleele,
insomnia, astenia, nelinistea, obsesia īn aceasta privinta se poate
preciza : tuberculosul pulmonar, chiar daca nu se exteriorizeaza
prin forme manifeste de nevroza, prezinta aproape continuu unele
elemente perturbatorii virtuale, potentiale, unele tendinte
psihone-
vrotice. Afirmatia noastra se bazeaza pe observatia
comportamen-
tului a mai multor serii de bolnavi, īn decurs de mai multi ani,
TIWCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
piccum si pe
documentatia prezentata pīna aici. Pentru confir-
marea sau infirmarea
acestor constatari mai vechi, deci īn scop de
vciificare, spre
sfīrsitul anului 1979 am īntreprins un sondaj pe o
populatie de 100
bolnavi, de ambele sexe
prin intermediul ches i liniarului W - M (chestionar de tendinte psihonevrotice), al ches-
nonarului DE AN" adaptat de I. M. Nestor dupa Costello, Com icy si Zunk si al Frazelor
de completat", adaptate dupa Serraff.
In
ciuda numarului restrīns de bolnavi testati, sondajul nostru
este semnificativ prin
urmatoarele considerente : īn primul rīnd
pentru ca a fost īntreprins pe trei grupe distincte de subiecti :
gru-
pa bolnavilor cronici din Sanatoriul Bīrnova, grupa bolnavilor
noi din acelasi sanatoriu, grupa bolnavilor apartinīnd
Preventoriu-
lui Tbc de
studenti si elevi din Iasi ; īn al doilea rīnd prin marea
varietate a
vīrstelor (īntre 16-65
ani), iar īn al treilea rīnd prin
diversitatea provenientei sociale, a studiilor si a
profesiunilor.
Chestionarul "W-M" si chestionarul "DE-AN" sīnt doua
«hcstionare cu
raspuns fortat, frecvent utilizate īn psihopatologie,
l'rimul este īntocmit cu scopul de
a explora 8 tendinte : tendinta
spre
emotivitate (deci labilitatea emotionala), tendinta spre obsesii
sj fobii,
tendintele schizoide (noi am zice spre solitudine, spre izo-
lare, spre neīncredere, spre nefericire), tendintele paranoide (noi
credem ca este mai bine a relata ca acestea se refera mai
degraba
la sentimentul insecuritatii, al pericolului), tendinta spre
depresie
hipocondrie
(īn realitate aceasta priveste īn primul rīnd preocu-
parea
nelinistita si astenia si numai īn al doilea rīnd
elementele de-
presive si hipooondriiace), tendinta spre irascibilitate, tendinta spre
instabilitate si tendintele antisociale (mai indicat este a le
numi
psihopatoide). Al doilea vizeaza, īn mod special, depresia si anxie-
tatea. Testul
frazelor de completat apartine tehnicilor proiective
si este
apreciat a da bune rezultate īn investigarea diverselor con-
flicte (intrasubiective
sau intersubiective), ce stau la baza declan-
sarii unor stari nevrotice.
Pentru a se putea judeca cīt mai corect raspunsurile subiecti-
lor testati, credem ca nu este lipsit de interes a se reda īn
īntregi-
me, īn continuare, continutul testelor mentionate mai sus.
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONAJfM
a. Chestionarul "W -M"
Nr.
crt.
Puncte
Coeficient
Total
l
2
3
4
5
6
7
8
£īīi totdeauna pornit pe cearta ? Da Nu
7"z-e frica de īntuneric ? Da Nu
Ţi e frica de furtuna Da Nu
Ţi-e frica de apa Da Nu
Ţi-e frica sa treci printr-un tunel ? . . . . Da Nu
Ţi-e frica sa treci un pod peste apa ? . . . Da Nu
N'ai dorinta de a sari atunci cīnd te afli pe
un pod ? . . Da Nn
8. Esti mai fricos dec t altii? Da Nu
(1.6.) 9. Te sperii īn mijlocul noptii ? Da Nu
(l 6.) 10. Auzi noaptea zgomote care īti pricinuiesc
frica? Da N h
. Visezi cīteodata persoane care
sīnt moarte . Da Nu
. 12. īti rozi
cīteodata unghiile asa de tare īncīt te
doare ? Da Nn
.) 13. Ţi
se īntīmpla sa te bīlhīi din pricina emotiei ? Da Nu
(7.) 14. Poti sa stai multa vreme fara sa spui vreun
cuvīnt ? Da Nu
Ai avut obiceiul de a misca gītul, capul,
umerii ? Da Nu
(7.) 16. īti place sa-ti schimbi des ocupatia,
activitatea ? Da Nu
Ţi se face des observatie ca esti distrat ? . . Da Nu
Iti place sa ai mult timp aceeasi activitate ? Da Nu
' IWCTVRA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
J.) 19. Plīngi uneori din pricina piedicilor care ti
se pun ? Da Nu
(t ,V ) 20. Ţii la durere tot atīt de mult ca si celelalte
persoane ? Da Nn
2 Iti face rau cīnd vezi s nge Da Nu
22. Ai des dureri (de orice fel Da Nu
f.)
23. Simti adesea ca n-ai mai putea respira , . Da Nu
5 )
24. De obicei, te simti bine, puternic si sanatos? Da Nu
.)
2 Cīnd te scoli dimineata,
te simti obosit ? . . Da Nu
|
26. Te
simti aproape totdeauna obosit? Da
Nu
,).J.) Te plictisesti (ti
se uraste) cea mai mare parte
de timp ? Da Nu
(f.) 28. Ai deseori dureri de cap? Da Nu
(1 ) 29. Sīnt minca ru ri care īti fac foarte
rau? . . . Da Nu
30. Sīnt
mīncaruri care te sc rbesc
atīt, īnc t nu le
mai poti mīnca ? Da Nu
31. De obicei dormi bine Da Nn
(2 ) 32. stii totdeauna bine ceea ce vrei sa
faci ? . . Da Nu
(2.) 33. Iti
este greu sa te hotarasti atunci cīnd trebuie
sa faci ceva ? Da Nu
(/.) 34. Ai superstitii ? Da Nu
(j.4.7.)
3 Ai vrut pīna acum sa fugi
vreodata de acasa ? Da Nu
(2.7.) 36. Te-ai simtit pīna acum īnclinat,
īmpins, sa fugi
de acasa ? Da Nu
t>.) 3 Ai fugit pīna acum de acasa ? Da Nu
38. Ţi-e frica uneori sa traversezi (sa treci)
strada, sau o piata larga ? Da Nu
i 39. Ţi-e frica uneori sa stai īntr-o camera mica,
īnchisa ? Da Nu
.2.) 40. Ţi-e frica mult de foc ? Da Nu
C? ) 41. Ai avut pīna acum dorinta sa dai foc ? . . Da Nu
42. Obisnuiesti sa te uiti sub pat īnainte de a te
culca ? Da Nu
(f 4)
43. Iti place sa fii īmpreuna cu ceilalti ? . . . Da Nu
(3.4.) 44. Iti place mai mult sa fii singur, dec t cu
ceilalti ? Da Nu
(4 ) 45. Te lasa ceilalti sa fii cu ei? Da Nu
3.5.) 46. Te mīnii des? Da Nu
(4.) 47. De obicei, īti place sa comanzi (sa
poruncesti) ?.......... ..... ...... ..................... Da Nu
|
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
īn general, esti fericit, multumit ? . . . . Da Nn
(3.) 49. Ai uneori credinta ca tu nu esti
la fel cu
ceilalti Da Nu
50. ti vine cīteodata gīndul ca nimeni nu
te īnte-
lege pe tine ? Da
Nu
51. Iti īnchipui adesea ca tu ai si o alta viata
dectt aceea de toate zilele Da Nu
52. īti īnchipui ca esti un copil adoptat si īti este
greu sa scapi de acest gīnd Da Nu
53. Ai si alte gīnduri de acest fel ? Da Nu
(3.5.) 54. Esti adesea īntarītat, plictisit si suparat de
gīndul ca lucrurile din jurul tau nu sīnt īn
realitate t Da Nu
55. Te īmprietenesti repede? Da Nu
56. Ai avut uneori credinta ca ai sav rsit fapte
vinovate Da Nu
57. Crezi ca lumea te iubeste asa cum iubeste si
pe ceilalti Da Nu
58. Te gīndesti uneori ca
nimeni nu te iubeste Da Nu
(4.) 59. Iti este greu sa te obisnuiesti acolo unde mun-
cesti f Da Nu
(4.) 60. īti este greu sa traiesti īn
liniste acasa la tine? Da Nu
(4.) 61. Familia ta se poarta bine cu tine (corect,
fara
nedreptati) ? Da Nu
(4.) 62. Superiorii tai se poarta bine cu tine
? . . . Da Nu
(4.) 63. Esti adesea suparat de gīndul ca
cineva vrea
sa te urmareasca ? Da Nu
(4.) 64. Ai uneori impresia ca cineva vrea sa-ti faca
rau? Da Nu
(6.4.) 65. Te superi c nd se arata īmpotrivire la ceea
ce vrei tu? Da Nu
(6.) 66. Ti se īntīmpla sa spargi lucruri atunci cīnd
te mīnii ? Da Nu
(6.) 67. Te mīnii uneori pentru pricini care n-au
īnsemnatate ?.......... ..... ...... ................... Da Nu
Ai lesinat vreodata ? Da Nu
69. Lesini adeseori ? Da Nu
70. Simti uneori ca vederea ti se tulbura f" Da Nu
71. Ţi-ar place o meserie unde s-ar ucide animale Da Nu
Ai dorit tina acum cuiva raul ? Da Nu
' Kf'CTUIU MIMOZ.OOICA A BOLNAV V LU t DX TVBXKCVLOtA
(H) 73. Superi (necajesti īn gluma) pe ceilalti, tina
cīnd H faci sa pl nga ? Da Nu
(H,) 74. Simti c teodata placerea sa faci rāu unei
persoane ? Da Nu
(f.) 75. Simti uneori o anumita placere sa jad rāu
unui animal ? Da Nu
76. Ai avut pīna acum dorinta sa furi ? Da Nu
Pentru acest test se
dau subiectului urmatoarele instructiuni
: Cititi cu
atentie īntrebarile care va sīnt
adresate si, īn ra-
txtrt de starea
psihica īn oare va aflati, īncercuiti ca raspuns pe
Da"
sau pe "Nu" din dreptul fiecarei
īntrebari. Raspundeti cu
mata
seriozitatea".
b. Chestionar DE-AN".
Sīnteti rugat(a) sa
completati cu grija datele de mai jos si
apoi sa
raspundeti la chestionar, conform instructiunilor :
INSTRUCŢIUNI
Cititi cu multa atentie propozitiunile
(enunturile) care urmea-
y.yi (tir. l-40) si - dupa o suficienta gīndire - puneti semnul
DC īn dreptul acelui raspuns care vi se pare mai indicat (Mai de-
graba
Da, Oarecum, Mai degraba Nu) si care arata cel mai bine
tarea īn
care va aflati īn perioada de fata. Lucrati cu
desavīrsire
ingur(a).
Raspundeti cu toata seriozitatea. Nu va consultati cu
nimeni. Daca terminati īmi aduceti formularul si
ramīneti linis-
ti t(a) la
locul dv.
Mai
q
Mai
- Simt ca viata merita sa fie traita
- Cīnd ma trezesc dimineata ma as-
tept sa am o zi nenorocita . . .
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
3 - Viitorul mi se arata promitator si
plin de sperante
4 - Ar fi fost mai bine daca nu m-as fi
nascut niciodata
5 - Simt ca īn viata am parte de mai
multa dezamagire, decīt de satisfactie
6 - C nd ma scol dimineata, ma astept
sa am o zi interesanta
7 - Pentru mine a trai īnseamna o mi-
nunata aventura
- Vreau sa scap de toate
- Sint un om fericit
- Pentru mine lucrurile (situatiile) au
iesit bine
- Viitorul īmi apare atīt de īntunecat
(sumbru), nc t ma īntreb daca me-
rita sa merg mai departe
- Simt ca viata īnseamna truda si
plictiseala
- Ma simt amarīt(a) si trist(a)
- Cīnd privesc īnapoi, constat ca
viata a fost buna cu mine ī J . . .
- Am crize de plīns sau simt ca-mi
vine sa plīng . . .
- Noaptea am somnul agitat '".'. .
- Man nc cam tot atīt de mult ca si
īnainte
- Viata sexuala continua sa-mi dea
satisfactii.......... ..... ...... .......... ..... ...... ... ,rr
- Observ ca pierd din greutate f j L. . .
- Sufar de constipatie
- Inima īmi bate mai repede decīt
deobicei '. . .
Obosesc din nimic
- Am mintea tot at t de limpede ca
si mai nainte "".,..
- mi este usor sa fac lucrurile pe care "^
obisnuiam sa le fac mainte
- S nt nelinistit(a), nu pot sta locului
- Am sperante in viitor
fHVCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
S nt mai nervos decīt de obicei
īmi este usor sa iau botarīri
Simt ca s nt folositor si ca lumea
are nevoie de mine
JO - Viata mea este destul de
plina, des-
tul de bogata īn evenimente
/ - Simt ca altii ar duce-o mai bine
daca eu as muri
' - nca īmi procura placere lucrurile
pe care obisnuiam sa le fac
i / - Ma enervez usor
J4 - Cīnd sīnt emotionat(a sau pus(a īn
fata unor situatii neasteptate devin
nervos (nervoasa) si iritabil a
" - Sīnt calm(a) si greu de suparat
'o - Cīnd lucrurile merg prost,
ma ener-
vez
si ma supar īn loc sa ma gīndesc
calm(a la o solutie
- Sīnt nervos(a cīnd trebuie sa astept . . .
,tN - Sīnt o
persoana cu nervii foarte īn-
cordati
J" - Sīnt mai sensibila) decīt majorita-
tea oamenilor
- mi tremura mīna cīnd īncerc sa fac
ceva
NU reveniti asupra raspunsurilor.
NU confruntati īntre ele raspunsurile.
Daca ati terminat, predati formularul.
"S
DE + AN
Scor
DE (l -32
AN (33-40)
Chestionar tradus, experimentat si adaptat
de L. M. Nestor,
dupa Costello, Comrey si Zunk. - Seria 1970.
PSIHICUL BOLNAVUr-UI PE TUBERCULOZA PULMONARA
c) Fraze de completat t
(Adaptare dupa Serraff)
- Ion se simte cel mai fericit cīnd
- īnainte de orice lucru el prefera . '.
- Cīnd Petru a fost descoperit ca are īncurcaturi
- Nimic nu-l jeneaza pe Virgil mai mult ca
ivt
- Cea mai mare ambitie a lui Mihai este
- Cīnd Alexe l-a vazut pe seful sau venind
- Paul se simte nemultumit cīnd . .
- Mi-e frica īntotdeauna de
- Cīnd lui Dumitru i se da un ordin
- Ceea ce Toma regreta īn primul rīnd
- Eu doresc din tot sufletul . .
- Nimic nu-l face pe Radu mai furios ca
- Stan se simte rau pentru ca
- Bucur gīndeste ca viitorul sau
- Faptul ca n-a reusit īn
- Viata unei persoane cere . .
- Cīnd si-a dat seama ca altii au ajuns mai bine decīt el .
- De fiecare data cīnd nu este invitat .
- Fiind copil
NWVCTVRA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
}Q - Eu fac un efort ca
|f. - Cu toate necazurile prin care am trecut, īn viitor . . .
? - Nefiind nimeni care sa-l ajute, Florin
>' - Ceea ce-l īngrozeste pe Florin este
l Ceea ce l-ar stimula de acum īncolo
'i - Familia lui Stelian era. . .
,'ti. - Cīnd este liber īi place
- Pierderea pe care a avut-o l-a facut
ii. - Nu ma simt īn apele mele cīnd
- Singurul lucru pe care-l cer de la viata este
- Nimic nu este asa de obositor ca
- Destinul meu este
- Este neīncrezator īn viata din cauza ca .
- Nicolae va face totul pentru
' f - Marin sufera foarte mult din pricina ca
'> - Subordonatii mei
Jrf. - Constantin ar fi preferat sa nu
- Cīnd Tonder a intrat la director
IR. - Tatal lui Stan
W. - George s-a plictisit dupa ce
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
Ceea ce iubea cel mai mult īn el īnsusi
Cīnd Aurel a aflat ca a fost īnselat
Se gīndeste despre mine ca . jt
Se rīdea de Gabriel de felul cum vorbea, In asa fel ca ti
- Dumitru ar fi putut sa munceasca mai bine
...................i*
- Visul meu de totdeauna este .
- Se simtea micsorat īn fata propriilor sai ochi cīnd . ".
^i t,-t
- El se reprezenta īn fiecare zi īn chip de . . . . >. .
..
- Cīnd i s-a spus ca este periculos
- Experienta l-a īnvatat ca
t
- Datoria
Pentru acest test se dau urmatoarele instructiuni :
"Completati fiecare īnceput de fraza cu ce
va vine imediat
pe limba cīnd 1-ati citit. Lucrati īn asa fel ca si cum n-ati tine
seama deloc de judecata".
Mentionam ca versiunea de mai sus a
testului este o adaptare
īntreprinsa de I. Alcxandrescu.
1FHVCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
Iata cum se concretizeaza
īn cifre, īn procentaje, rezultatele
i Ic la chestionarul "W-M" la cele trei grupe
de bolnavi:
Tabel
privind tendintele psihoneorotice la bolnavii noi din
Sanatoriul Blrnova
Total
bolnavi 24 |
Procentajul |
Forma (nivelul gradul tendintelor |
|||
Bol nan 1» % |
|||||
U«oare |
La nivel |
Puternic |
La nivel |
||
|
|
|
|
|
e |
Spre emotivitate |
|
|
|
|
|
Spre obsesii, fobii |
|
|
|
|
|
Tend schizoide (spre |
|
|
|
|
67 |
Tend. paranoide (senti- |
|
|
|
|
|
Spre depresie, hipocon- |
|
|
|
|
|
Spre irascibilitate |
|
|
|
|
|
Spre instabilitate |
|
|
|
|
|
Tend antisociale |
|
|
|
|
|
Tabel
privind tendintele psihonevrotice la bolnavii cronici din Sanatoriul Bīrnova
Total bol rtavi=- 26 tendintelor |
Procentajul |
Forma (nivelul. -jraduDtendintelor |
|||
Bolnavi la % |
|||||
TJSoare |
La nivel de ultraj |
Puternic |
La nivel |
||
|
|
|
| 5 |
|
|
Spre emotivitate |
|
|
|
|
|
Spre obsesii, fobii |
|
|
|
|
|
Tend.
schizoide (spre |
|
76 |
|
|
|
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
l |
|
|
|
|
|
Tend. paranoide
(sen- |
|
|
|
|
/ |
Spre depresie, hipocon- |
|
|
|
|
|
Spre irascibilitate |
|
|
|
|
|
Spre instabilitate |
|
|
|
|
|
Tend. antisociale |
|
|
|
|
|
l Tabel '
privind tendintele psihonevrotice la bolnavii de la Preventorial Tbc de elevi ti studenti
Total bol uavi = 50 |
Procentajul |
Forma (nivelul, gradul) tendintelor |
|||
Bolnavi la % |
|||||
TTeoare |
La nivel |
Puternic |
La n;vel |
||
|
|
|
|
|
|
Spre emotivitate |
|
|
|
|
|
Spre obsesii, fobii |
|
|
|
|
|
Tend. schizoide (spre |
|
|
|
|
|
Tend. paranoide (sen- |
|
|
|
|
|
Spre depresie, hipocon- |
|
|
|
|
|
Spre irascibilitate |
|
|
|
|
|
Spre instabilitate |
|
|
|
|
|
Tend. antisociale |
|
|
|
|
|
r |
iTRUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
Ce s-ar putea retine din
compararea cifrelor care angajeaza
iele trei
grupe de bolnavi, īn afara prezentei unor asemenea ten-
dinte ? Existenta unor valori marcat semnificaitive la
toate grupele
yi a unor valori mai mari la grupa
bolnavilor noi din
Sanatoriul
Hīrnova īn comparatie cu grupa
bolnavilor cronici.
Existenta
unor valori mai mari la bolnavii noi fata de cei cro-
nici se explica, dupa cum se stie, prin efectul de soc.
La studenti si elevi valorile sīnt mult
mai coborīte. Diferenta
mare dintre procentajele bolnavilor din Sanatoriul Bīrnova fata
de cei din Preventoriul de Tbc reflecta foarte bine dinamica bolii
>i,
concomitent, dinamica modificarilor sau a tulburarilor psihice
pe care le
genereaza.
La studenti si elevi, care
se trateaza īn conditii de pneven-
toriu deci a caror boala
nu prezinta īn prezent o forma grava,
subiectii nefiind ca atare scosi de la locul lor de activitate
cotidiana,
tendintele
psihonevrotice sīnt mai putin accentuate, se gasesc la
im numar
mai restrīns de subiecti si evolueaza mai putin zgomotos.
Aceste constatari ale noastre vin īn īntīmpinarea observatiilor unor
ftiziologi contemporani, care arata ca īn
conditiile erei antibio-
ticelor, cīnd bolnavul poate fi scos dupa un timp din spital si
tratat ambulatoriu, boala si manifestarile psihice ale bolnavului
prezinta cu totul alte aspecte fata de trecut.
Fata de aceste
observatii, noi credem ca nu se poate trage
lotusi o linie neta īntre trecut si prezent, cel putin
īn ceea ce īn-
semneaza manifestarile psihice ale bolnavului de tuberculoza
pulmo-
nara. Existenta unor manifestari psihice la bolnavii din
Prevento-
riul de studenti si elevi, similare cu ale acelora din Sanatoriul Bīr-
nova si cu ale tuberculosului pulmonar īn general, este un argument
īn acest sens Diferenta dintre valori explica evolutia fireasca
a di-
namicii psihice a bolnavului de tuberculoza pulmonara din con-
textul societatii contemporane, dar existenta, la majoritatea zdro-
bitoare a
subiectilor, a tendintelor psihonevrotice dovedeste ca men-
talitatea care-1
stapīneste pe om de veacuri n-a disparut si ca ele-
mentele impuse acestuia de strabunele arhetipuri n-au fost lichi-
date īnca. Cu alte cuvinte, era antibioticelor a revolutionat
trata-
mentul bolnavului de tuberculoza pulmonara, dar n-a putut,
pīna
īn prezent, sa faca acelasi lucru si cu constiinta sa.
Dar sa vedem ce arata testul de "DE - AN".
La bolna\ii din Sanatoriul Bīrnova depresia si anxietatea
īnscriu
urmatoarele cifre :
6 - Rsihicul bolnavului de tuberculoza pulmonara.
H*
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONAHA
Depresia la bolnavii cronici
Forme |
Procentaje % |
usoara |
|
medie |
|
accentuata |
|
Depresia la bolnavii noi
|
|
Forme |
Procentaje % |
usoara |
|
medie |
|
accentuata |
|
Anxietatea la bolnavii cronici 100"' Anxietatea la bolnavii noi 1,33% |
ffarwe |
Procentaje % |
usoara |
|
medie |
|
accentuata |
|
|
|
Forme |
Procentaje % |
usoara |
|
medie |
|
accentuata |
|
Iata mai jos cum se reflecta depresia si anxietatea la studenti
si elevi :
Depresia^ 85,
Anxietatea - HJ, "4%
Forme |
Procentaj % |
usoara |
|
medie |
|
accentuata |
|
Forme |
Procentaj % |
usoara |
|
medie |
|
accentuata |
|
Dintre
itemurile prin care se semnaleaza depresia īn testul
DE -
AN", doua surprind mai pregnant agitatia depresivului :
"Am crize de plīns
sau simt ca-mi vine
sa plīng" si "Noaptea am
somnul agitat". -
STHUCTC7RA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
Iata cum se prezinta aceste doua tendinte īn cifre la
cele trei
'grupe de bolnavi: ,2 dintre bolnavii cronici investigati au
recunoscut crize de plīns,
50 °/o somn agitat; 44,44
% dintre bol-
navii noi crize de plīns, 50 % somn agitat; 55 % dintre studenti
di elevi crize de plīns 46 % somn agitat.
Ca atare, testul "DE - AN"
confirma la cele trei grupe de
bolnavi depresia si anxietatea si prin acestea existenta unor
ten-
dinte psihonevrotice.
In ceea ce priveste rezultatele
explorarii acelorasi bolnavi
prin intermediul frazelor de completat, pe acestea le vom analiza
l.i momentul
potrivit, īn special cīnd vom discuta prezenta unor
dominante ideo-afective.
Dar sa revenim la
tulburarile sau modificarile psihice pe care
le am constatat īn general la tuberculosul pulmonar, īn
afara deci
a tendintelor psihonevrotice.
Un procentaj mare de subiecti
din loturile vechi, 75 %,
au
insistat asupra
dificultatilor de concentrare a atentiei si unul destul
de graitor, 41,66°' , asupra scaderii
randamentului mnezic. Tre-
buie precizat, dealtfel, ca unele manifestari ale tuberculosului
pulmonar ca : dispozitia scazuta, tulburarile
functiilor fiziologice,
tendinta
de prelungire a senzatiilor interoceptive, ca si spre izo-
l.ire, īnchiderea īn sine, superstitia, religiozitatea,
sugestia, depri-
marea si nelinistea, reactiile emotionale, labilitatea
afectiva, se
iiitīlnesc īn
majoritatea bolilor interne. Labilitatea emotionala si
deprimarea apar īn asemenea cazuri ca o consecinta a evolutiei
uenante a
bolii, observīndu-se īn acelasi timp astenii din ce īn
i c mai manifeste.
Nu trebuie uitat, de asemenea, ca pe fondul pre-
valarii inhibitiei pasive, īn cortex se produc focare inerte de
exci-
tatii,
ceea ce clinic se manifesta prin fenomene obsesive cu caracter
Iiipocondriac.
Specifice tuberculosului
pulmonar, pe līnga fatiga-
Kilitate si lipsa de vointa, se pare
ca sīnt iritabilitatea,
instabili-
utea
emotionala (fie
euforia, fie dispozitia scazuta) si tendinta
spre
sentimentalism (38).
Alaturi de tulburarile sau
dificultatile trecute īn revista la
majoritatea bolilor
interne, la tuberculosii pulmonari se constata īn
plus, cum s-a vazut, o neta tendinta spre concentrarea
interioara,
.pre replierea
pe poziti legate mai intim de viata lor tendinta cu
un viu rasunet asupra comportamentului.
"Bolnavii simt nevoia de a
īntretine dialoguri cu ei īnsisi,
avīnd ca subiect
autoanaliza trairilor si evenimentelor consumate,
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
sau prospectarea viitorului, toate acestea apreciate de pe pozitii/
de plecare noi, create īn prezent īn cadrul acestei autoanalize cei mai multi dintre bolnavi sīnt
nelinistiti, asaltati de gīnduri, de venind victime ale unui fenomen apropiat de cel de
ruminatie
mintala" (6) Totusi, īn pofida tendintei de
introvertire, la tuber-
culos nu dispare nevoia de exteriorizare periodica a trairilor,
de
confesare catre o terta persoana. Necesitatea de a
mentine un con-
tact uman se evidentiaza la el, īn evolutia bolii, ca o
rezerva sana-
toasa.
Iritabilitatea ca si labilitatea
emotionala s-au confirmat de catre
noi si prin intermediul testelor aplicate īn 1979, precum si prin
alte mijloace de
investigatii de care am uzat īn anii anteriori. Chiar
la bolnavii care au afirmat ca sīnt mai calmi dupa
īmbolnavire,
sau ca n-au observat nici o modificare īn ceea ce priveste gradul
de iritabilitate, probele psihologice au evidentiat un potential
cnescut de excitabilitate, -
desi si capacitate
de auuocontrol -
ceea ce constituie pentru noi o
demonstratie ca iraseibilitatea re prezinta īntrnadevar o trasatura a personalitatii
tuberculosului
pulmonar
La fel se poate spune despre labilitatea emotionala.
Labilitatea emotionala
īncepe sa se manifeste din primele
zile ale cunoasterii diagnosticului de catre bolnav si mai ales din
pnmele zile ale spitalizarii.
Asa se explica faptul ca unii bolnavi
au la īnceputul bolii tentathe
de suicid. Dar ea se mentine tot
timpul. In aceasta privinta, demonstrativ este faptul
ca bolnavii
-cronici sīnt macinati mereu de dominanta
sinuciderii.
Labilitatea emotionala se
afla īn strīnsa legatura cu anxieta-
tea (sau angoasa) care dupa unii autori (8) face parte integranta
din maladia
tuberculosului, īmpotriva careia bolnavul reactioneaza
printr-o serie de mecanisme de aparare a eului : proiectia, ideali-
zarea, negarea, īncrederea īn forta magica.
S-a aratat mai sus ca unii
bolnavi acuza o tendinta spre soli-
tudine Indiferent daca o asemenea trasatura este
manifesta sau
numai virtuala
cum se īntīmpla la bolnavii galagiosi, comporta-
mentali, turbulenti, aceasta tendinta este expresia
trebuintei bol-
navului de a se
retrage īn sinele sau si a reflecta mai orofund asu-
pra vietii Boala, prin intermediul numerosilor factori care
actio-
neaza asupra individului si a circumstantelor specifice, īn
ciuda
structurii psihologice premorbide a acestuia, mareste capacitatea
sa de interiorizare si reflectie īn aceasta privinta se poate vorbi
STRUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
<le o
adevarata mutatie psihologica. La fraza "īnainte de orice
lucru el prefera..." din contextul "Frazelor de completat",
majori-
tatea
bolnavilor a completat "sa gīndeasca" sau "sa
mediteze".
Interiorizarea la bolnavul de tuberculoza pulmonara consti-
tuie un simptom sau mai curīnd un
sindrom. Replierea pe pozitii
interioare a
tuberculosului este īnsa departe de autismul schizo-
Ireniei unde nu se
descopera decīt "cenusa", īn timp ce īn tuber-
< uloza retragerea īn universul propriu lasa suficienti "carbuni
aprinsi" cu potential de a se conserva legaturile cu
mediul am-
Iliant,
cu societatea.
īn tuberculoza, interiorizarea
se identifica cu centrarea dis-
proportionata a intereslor si nazuintelor
persoanei, fenomen ca-
ic determina, īn mod evolutiv, o hipertrofie a eului. Prin acelasi
unghi de vedere trebuie privite si alte aspecte clinice ca irascibi-
li latea
si tendinta spre īndoiala, care genereaza motivatii cu
sub-
slrat abundent biologic,
avīnd ca punct de plecare ipostaza ego-
tentrista a
bolnavilor.
Toti cercetatori
confirma egoncentrismul tuberculosilor. In
paginile anterioare am citat si noi cīteva exemple de egocentrism,
tmele dintre acestea dīnd expresie
unui comportament aberant, la
limita cu psihopatia
īn strīnsa legatura cu egocentrismul, cu ego-
lilia, sesizam manifestarea
unor tendinte net psihopatoide. Este
oare de neglijat ca la cronicii din Sanatoriul Bīrnova tendintele
.intisociale
figureaza īn proportie de 88,28 , la cei noi īn pro-
portie de 93,33 /o iar la cei din Preventoriul
Tbc de studenti si
elevi īn proportie de 37 % ? Cīnd vorbim de egocentrici ne re-
Icrim, īn
general, la bolnavi egofili iesiti din comun, care īn mod
< onstient
cauta, de exemplu, crin
diferite mijloace, sa-i īmbolna-
veasca pe cei din
jur (prieteni, rude etc.). Nu este exclus ca ego-
centrici din categoria lui D. N, care la aflarea stirii
ca este bol-
nav de tuberculoza pulmonara a actionat prin toate mijloacele
sa-si contamineze prietenii, sau din categoria bolnavei cronice
S. D., cu peste 15 ani de boala, care sustine ca stiind ca-i con-
damnata la moarte sau la
suferinta pe viata īi vine sa vīre cutitul
īn oamenii sanatosi, sa fi fost prin īnsasi
personalitatea lor pre-
morbida niste structuri psihopatoide. Este posibil ca asemenea
ma-
nifestari sa reprezinte deci unele cazuri
patologice, la care egocentris-
mul sa se exteriorizeze pīna la limita extrema. Dar socul
suferit de
bolnav la comunicarea bolii, anxietatea sa, teama continua de
moarte, coroborata cu fatigabilitaitea, cu fenomenele obiective con-
PSIHICVL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
statate īn spital (febra, expectoratie, unele interventii
chirurgicale) constiinta gravitatii bolii etc., - nu
determina dilatarea eului
puia l
la punerea īn stare de vibratie a stratului celui mai profund al p
constiintei ? Nu concureaza la acest lucru si sfaturile medicului/i
si ale tuturor celor din jur date bolnavului de a fi
foarte atenit
cu el īnsusi ? Fenomenul īn cauza nu se numeste egocentrism ?
Ca la unii bolnavi acesta are un aspect cras, iar la altii este
diluat,
de o conceptie morala, religioasa sau
filosofica a individului, ego-'
centrismul ramīne totusi o
trasatura principala de personalitate a
tuberculosului pulmonar. Deci, daca actiunile
de generozitate si de,
devotament pot fi tratate ca īncercari de evadare a bolnavului
din propriul sau eu, spre a uita de boala, egocentrismul caracte-
j
rjzeaza īnsasi personalitatea bolnavului.
Ca o consecinta a
egocentrismului, datorita ca atare egofiliei,
grijii continue de sanatatea lor, unii bolnavi - afirma
Porot - {
ajung chiar la unele stari de obnubilare a spiritului
critic. Printre
acestia pot fi citati credulii.
De obicei, credulii se
recruteaza dintre oamenii simpli. Astfel
de bolnavi cad usor victima sarlatanismului, crezīnd īn
medica-
mente miraculoase. Ca o consecinta, unii dintre bolnavi
uzeaza de
diferite ritualuri, de paralogisme, de unele formule matematice
miraculoase. Astfel de pervertiri ale bunului simt evolueaza
pīna
la unele devieri de judecata (16).
In concluzie, trei sīnt trasaturile
principale prin care se ca-
racterizeaza personalitatea tuberculosului pulmonar: egofilia sau
egocentrismul, tendinta spre interiorizare si
conflictualitatea (grad
crescut de irascibilitate, suspiciune, tendinte psihonevrotice etc.).
Atitudinea bolnavului fata de sine, de lume
si de moarte se reflec-
ta prin intermediul acestor trei trasaturi.
O alta trasatura care se impune
la foarte multi tuberculosi e
tocirea sensibilitatii, deci disparitia cunoscutei
hipersensibilitati a
bolnavului.
Timpul, dupa cum s-a vazut, este un bun
prieten al bolnavu-
lui. Datorita timpului, bolnavii se obisnuiesc cu ideea bolii,
accep-
ta boala ca pe o realitate si tin īn general cont de sfatul
medicu-
lui. Fac, de asemenea, apel la o optica serioasa, realista, īn ceea '
ce priveste evenimentele care apar īn familiile lor si īn
societate. '
In felul acesta apreciaza judicios competenta profesionala
a medi- '
cului si a
personalului sanitar, grija acestora fata de bolnavi, pre- '
cum si problemele de ordin profesional, social si familial pe
care
STRUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
le ridica īntoarcerea acasa. Pe de o parte, bolnavii, īn virtutea
unei reactii de aparare, exagereaza tot ceea ce se
refera la sana-
tatea lor, la
persoana lor ; pe de alta, analizeaza realist relatiile
cu mediul si chiar cu necunoscutul īn ciuda egocentrismului mani-
fest, ei nu se sperie de ideea mortii, caci dupa un timp
sensibili-
tatea lor fata de moarte slabeste. "Se ajunge astfel, la o
rigiditate
psihica, care impune o rezerva si o retinere
fata de toate mani-
festarile afective" (Abely) (39). O alta ratiune ar fi ca īntr-un
sanatoriu de Tbc moartea nu-i un fapt anormal, ci unul familial.
A treia, ca
aici moartea este mai putin tragica (16).
Ca atare, tuberculosii pulmonari
obisnuiti cu ideea mortii,
<lupa un
timp nu se mai īngrozesc de ea.
īn unele cazuri, intervine si un
factor organic : survenirea
unei morti rapide sau, fata de progresul bolii, interventia
unei
stari confuzionale - prin intoxicarea centrilor nervosi, cum
arata
Dupre, prin
actiunea toxaminei bacilare, asociata cu insuficienta
hepato-renala
si cu anoxemia. īn
plus, nu se poate trece cu vede-
rea rolul pe care-1
joaca anoxia singura asupra centrilor nervosi
datorita insuficientei progresiv-crescīnde a hematozei asupra
cīmpului respirator, din ce īn ce mai redus (16).
Toate constatarile noastre de
pīna acum privitoare la unele
manifestari si modificari psihice ale bolnavului de
tuberculoza
pulmonara s-au referit la subiectul care īn evolutia bolii sale a
trecut prin modalitatile clasice de asistenta medicala,
ce īn ultima
instanta constau, īn principal, īntr-o lunga spitalizare īn conditii
de preventoriu si de dispensar unele manifestari ale bolnavului
se
īntīlnesc foarte rar sau deloc, asa cum se poate spune, de exem-
plu, despre fenomenele de evaziune. Se schimba, de asemenea, per-
ceptia timpului personal.
Totusi, indiferent de locul unde
este tratat subiectul, dupa
luni sau poate ani de boala, psihicul sau sufera reale
modificari,
putīndu-se ajunge īn
ceea ce priveste personalitatea acestuia la o
adevarata mutatie psihologica.
Afirmatiile īn legatura cu moartea
se refera la o epoca tre-
cuta īn prezent
moartea nu mai reprezinta un "spectru" pentru
populatia sanatoriilor de tuberculoza pulmonara. Daca
totusi am
amintit de ea, am facut-o pentru a arata ca pīna la
urma omul se
obisnuieste cu orice. Cu toate acestea, īn prezent, tuberculoza
tot
mai constituie un pericol, dar un pericol din ce īn ce mai mic,
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
care īmbraca aspecte noi. De aceea insistam asupra studiului bolii
īn dinamica sa.
Mutatia psihologica īn
personalitatea bolnavului de tubercu-
loza pulmonara trebuie īnteleasa īnsa īn sensul
lamuririlor date
anterior.
Aceasta consta pe de o parte īn accentuarea
unor trasaturi ale
personalitatii premorbide, iar pe de alta parte īn producerea
unor
modificari psihologice, concurīndu-se astfel la stabilizarea unei
modalitati de
reactivitate, actiune si retroactiune, a unei anumite
conduite, a unui profil psihologic. Evident, profilul psihologic al
tuberculosului reprezinta un "model", un "tip", o "expresie
gene-
rala" care īnsa, īn ciuda trasaturilor prin care
se caracterizeaza, īn
practica se concretizeaza īntr-o varietate de exemplare. Ceea ce
trebuie remarcat neaparat este faptul ca modificarile
psihice ale
tuberculosului, īn timp ce īn prima faza a bolii au un predomi-
nant caracter psihologic, reprezentīnd o bulversare a īntregului for
interior, īn celelalte faze, pastrīndu-si pregnanta
cīstigata, īmbraca
aspecte psiho-sociale,
legate de diversele situatii prin care trece
bolnavul.
BIBLIOGRAFIE
Popescu-Neveanu Temperamentul" Psihologia generala de sub re-
dactia lui Al. Rosea, Edit. Did. si Ped., Buc 1966, p. 452.
Jean Riou, Tuberculose et Psychisme Edit. G. Doin et C-ie, Paris, 1956.
pp. 43-88.
H. G. Eysenck, Les dimensions de la personnalite, P.U.F., 1950, pp.
A. Chircev, Caracterul, Psihologia generala de sub redactia lui Al.
Rosea, Edit. Did. si Ped Buc 1966, p. 457.
R. S. Woodworth in colab. with Mary Scheehan Contemporary
schools
of psychology London, 1956, p.
352.
N. Bumb cescu l. Alexandrescu, S. Blumenfeld, A. Arbore, Aspecte
psihologico-sociale ale tuberculozei, Ftiziologia", 2, 1973, pp. 135-146.
Alecsander Nauman and colab Professional reeducation of tubercu-
losis patient as aspect of complex rehabilitation, Otwack - Poland,
1969, p. 34.
R. Reiss-Brion L'examen psycho-somatique du tuberculeux pulmonaire.
Troisieme Journee d'etudes sur la colaboration entre phtisiologues et
psychiatres", Briancon,
1963, pp. 22-29.
H. Wallon, Psychologie pathologique, Paris, F. Alean, f. a p. 15.
10. A. Brii!, G. Diaconita si Z. Zelicovici, Factori patogeni secundari in
determinismul tuberculozei
pulmonare. Rolul traumatismului psihic, Cer-
cetari de ftiziologie", voi. II 1950, pp. 59-80.
flTItUCTURA PSIHOLOGICA A BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA
N. Bumbacescu, A. Arbore, I. Alexandrescu, S. Blumenfeld, Observatii
cu privire la personalitatea
bolnavului de tuberculoza pulmonara, Rev.
Med. Chir.", lasi, 3, 1970, pp. 753-755.
Jean Delay et Pierre Picriot, Abrege de psychologie, Masson et C-ie,
Paris, 1964 p. 248-249 ; p. 296 ; pp. 426-427.
Jean Cuillaumin La dynamique de l'examen psychologique P.U F ,
1965 p. 265.
H. H. Kendler, Basic psychology, London 1963, p. 433.
H. Wallon, De l'acte a la pensee, Paris, 1945.
Maurice Porot, La psychologie des tuberculeux, Edit. Delachau et Niestle S. A. Neuchatel (Suisse), 1950, pp. 47-50 ; pp. 147-150.
Carnea si colab., Tuberculoza pulmonara la bolnavii psihici Medicina
interna", 7, 1969, pp.. 831-836.
H. Danon-Boileau, Janine
Cor, Tuberculose et troubles mentaux, Encycl.
Med. Chir. Psychiatrie, 37610 A p. 1-10.
J. P. Scherding et E. Suerinck, La fatigue du
tuberculeux et son traite-
ment en milieu senatorial, Travaux du troisieme Congres international
de Medicine
psychosomatique", Toulouse, pp. 246
?0. St. Mi leu, A!ex. N. Catargi, Tuberculoza glandelor
endocrine si tulbu-
rarile endocrine n tuberculoza Tuberculoza", voi. II, Edit. Med Bucu-
resti, 1958.
?1. l. Dichter, l.
Cherasimescu, Aspecte
clinice si anatomopatologice
pri-
vind raporturile dintre glandele
endocrine si tuberculoza (Comunicare
Soc. st. Med. Iasi 5. V. 1973).
?2. Robert L. Mayock, Martin Goldberg, Consideratii metabolice n bolile
aparatului respirator Bolile metabolismului", voi. II, Edit. Med Buc
C. Anastasatu, Rolul factorilor de mediu social n dinamica endemici
tuberculoase Ftiziologia", 3,
1961, 193-205.
l. Dichter, l. Gherasimescu si L. Baichis, Un
caz de mezoteliom pleura),
Medicina interna", voi. XVII, nr. 1, 1965.
Gh. Panaitescu, Emil A. Popescu, Accidentele medicamentoase, Edit.
Medicala, Buc., 1969, pp. 91-93.
P. Cornea, V. Gheorghiu, l. Moscu, Profilul
psihologic al bolnavului de
tuberculoza pulmonara Ftiziologia", 4, 1965, pp. 289-296.
P. Popescu-Neveanu, Psihologie si pedagogie medicala defectologie,
Edit. Med., Buc
1962, pp. 360-361
Anne-Marie Rocheblave-Spenle, La notion de role en psychologie so-
ciale, P.U.F., 1962, pp. 157-160.
l. Alexandrescu, S. Blumenfeld, A. Arbore, Statutul social si rolul bol-
navului de tuberculoza pulmonara, Rev. Med. Chir.", lasi, 3, 1970 pp. 751-753.
A. Nicolau si colab Probleme psihosociologice ntr-un spital de tu-
berculoza pulmonara Rev. Med. Chir.", lasi, 3, 1970, pp. 755-758.
Edward J. Murray, Motivation and Emotion, London, 1964, pp. 22-74.
I. Alexandrescu, Personalitatea in dinamica integrarii vocationale, Teza
de doctorat, lasi, 1971, p. 253.
Th. Mann, Muntele vrajit E.L.U., Buc, 1969, p. 452, pp. 133-134 p. 418.
N. Bumbacescu, Psihologia
bolnavului de tuberculoza Rev. Med. Chir.",
lasi, 1972, 2, pp. 496-501.
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
John Cohen, Homo psychologicus, Bull. de psych.", 287, XXIV, 1-2,
pp. 3 84.
A. Percek, Ritm si activitate umana Rom nia literara", 19 1972, p. 28.
Slawomira Trojanec, Wyiki Badan nad osabowoscia chorych na gruzlic ptuc. Gruzlica l choroby, Ptuc Tuberculosis et Pneumonologia, 1972, 11,
V. N. Banscikov, l. F. Miagkov, V. S. Guskov, Psihologia medicala, (in
l. rusa), Moscova, 1967, pp. 185-191.
E. Minkovski, Traite de psychopathologie, P.U.F., 1956, pp. 2/9-280.
J. Begom, Relation malade-medicin-malade et tuberculose pulmonaire,
Troisieme Journees d'etudes sur la coloboration entre phtisiologues et
psychiatres", Briancon, 1963, pp. 90
|