STUDIU PRIVIND IMPLICATIILE FUMATULUI ASUPRA RASPUNSULUI HEMORAGIC PARODONTAL

Studiu privind implicatiile fumatului asupra raspunsului hemoragic parodontal

1.Ipoteza de lucru

Obiectivul investigatiei prezente este de-a testa ipoteza ca fumatul exercita o actiune supresiva asupra semnelor si simptomelor inflamatiei parodontale prin examinarea raspunsului hemoragic la loturi cu parodontita cronica marginala usoara ,în functie de consumul zilnic de tigari, durata,sex,vârsta si de expunerea pe parcursul vietii.

2. Material si metoda

Studiul a cuprins un total de 50 de persoane de barbati si 24 de femei,gama de vârsta 20-40 ani ,media de vârsta 30 de ani. Comportamentul legat de fumat a fost investigat printr-un chestionar. Din datele anamnestice si în functie de raspunsurile date de pacienti au fost împartiti în 2 loturi :

primul lot ,de fumatori,cuprinzând 25 de persoane,16 barbati si 9 femei, cu vârste cuprinse între 20- 40 de ani, media fiind de 31 de ani

al doilea lot a inclus 25 nefumatori ,9 barbati si 16 femei cu vârste cuprinse între 20 si 40 de ani,media de vârsta fiind 30 de ani.

Toti participantii la studiu au prezentat parodontita marginala cronica usoara(1), diagnosticul bazându-se pe examenul clinic si radiologic.

Au fost selectati doar cei care au prezentat o igiena buna sau medie evidentiata la testare de un indice de placa Silness Loe de maxim 2. Au fost exclusi cei care au renuntat la fumat, cât si cei cu afectiuni generale care agraveaza simptomatologia parodontala, ceea ce ar fi putut influenta negativ rezultatele studiului.Cei inclusi în studiu au avut peste 20 de dinti prezenti.

Metoda de sondare a fost aleasa în functie de forta cu care se realizeaza, locul pâna unde se introduce sonda si angulatia sondei.(1,2)A fost preferata metoda de sondare cu forta controlata, care, desi mai dificila ,produce mai putine traume si mai putine rezultate fals pozitive din tesuturi sanatoase.(1,3)Forta de sondare a fost de 25 N. Aceasta poate fi învatata prin introducerea subunghiala a sondei fara a provoca durere.(1,3)Sângerarile gingivale au fost înregistrate dihotomic ca sângerare(1) sau nu(0) la 30 secunde dupa sondare prin deplasare circumferentiala o singura data cu o forta de 25 N (sonda parodontala) în 4 zone ale fiecarui dinte .(1,4)Zonele vestibulare, linguale, meziale, distale au fost examinate si sângerarea a fost data de frecventa relativa a locurilor sângerânde (%).(3,4) Sonda a fost introdusa paralel cu axul dintelui.Referitor la adâncimea sondarii,cercetarile comparative privind sondarea pâna la baza pungii gingivale si sondarea doar a tesuturilor marginale considera ca prima metoda este mai putin indicata,având o eficacitate scazuta.(1,5,6) S-a calculat valoarea medie a sângerarii, pe fiecare dinte si pe fiecare persoana (suma tuturor valorilor obtinute pentru un dinte : la numarul de participanti respectiv suma tuturor valorilor obtinute la o persoana : numarul dintilor examinati. Valorile obtinute s-au înmultit cu 100 pentru a fi mai vizibile în grafic. S-au colectat date referitoare la cantitatea de tigari si timpul de când fumeaza .Expunerea la fumat a fost exprimata sub forma consumului zilnic ,durata fumatului (numarul de ani de când fumeaza) si expunerea pe parcursul vietii( produsul între consum si durata,exprimat în tigari -ani)(1) Expunerea pe viata (1)nula(n=25) ,(2) usoara 1-300tigari/an (n=18) (3) mare ,peste 300 tigari pe an (n=7) Gruparea loturilor studiate în functie de vârsta a fost pentru fumatori (1) 20-30 ani (n=10), (2) 30-40 ani (n=15). Pentru nefumatori (1) 20-30 ani (n=13) 2) 30-40 ani (n=12). In functie de sex la lotul de nefumatori au fost femei (n=16), barbati (n=9) iar la fumatori au fost femei(n=9), barbati (n=16).

3. Rezultate si discutii

Valorile medii obtinute pentru masuratorile efectuate la cele doua   loturi arata decalajul în favoarea nefumatorilor. Atât la maxilar cât si la mandibula rezultatele sugereaza existenta unui raspuns hemoragic mai accentuat la nefumatori. Pentru vizualizarea mai usoara a diferentelor am introdus datele în graficele nr 1 si 2. La maxilar raspunsul hemoragic cel mai accentuat s-a gasit la nefumatori. Fumatorii prezinta valorile cele mai scazute la nivelul grupului frontal,urmat de premolari si molari.La nefumatori premolarii au cele mai scazute valori,urmati de frontali, si,cu valorile cele mai mari-molarii. Si la mandibula sângerarea parodontala este mai putin intensa la fumatori.Comparând valorile obtinute de fumatori,acestea sunt cele mai reduse la frontali inferiori, apoi la molari si la urma caninii si premolarii.Diferentele cele mai mari între fumatori apar la frontali.Aceste date care confirma efectul vasoconstrictor la fumatori, pot fi aprofundate prin studierea expunerii la fumat.

Tabel nr. 1: Caracteristicile loturilor comparate în functie de expunerea pe viata

Tabel nr 2 : Date obtinute pentru raspunsul hemoragic la grupa de vârsta 20-30 ani si 30-40 ani

si aici valorile medii ale sângerarii la nefumatori au fost net superioare celor obtinute la fumatori.Grupa de vârsta 30-40 ani evidentiaza din nou valori crescute pentru raspunsul hemoragic la nefumatori. Diferentele constatate sunt usor mai scazute fata de cele gasite la grupa 20-30 ani.

Tabel nr. 3 : Date privind raspunsul hemoragic la femei si barbati

Rezultatele obtinute comparând femeile si barbatii din cele doua loturi mentin valori ale hemoragiei parodontale crescute atât la femei cât si la barbati nefumatori. Valorile gasite sunt similare Datele obtinute nu subliniaza diferente semnificative între sexe-nici la fumatori,nici la nefumatori

Discutii

Obiectivul studiului actual a fost investigatia clinica a influentei fumatului asupra raspunsului hemoragic al parodontiului. Ţinând cont de observatii care indicau semne clinice de sângerare mai scazuta la fumatorii cu inflamatie parodontala s-a emis ipoteza ca hemoragia parodontala este mai scazuta în asociere cu fumatul.(7) Totusi exista date din literatura care infirma aceste observatii.(7,8) Studiile facute pe cele doua loturi confirma un raspuns hemoragic semnificativ mai scazut la fumatori comparativ cu nefumatorii.Acesta se observa atât la maxilar cât si la mandibula.Diferentele cele mai exprimate au fost constatate la grupul frontal,fapt care l-am interpretat ca posibil rezultat al contactului mai crescut cu produsii toxici din fumul de tigara.Si la molari raspunsul hemoragic a fost mult mai redus la fumatori,totusi atât fumatorii cât si nefumatorii au obtinut valori mai mari,probabil datorita igienizarii mai dificile a acestei zone.Modul de expunere la tutun este un factor care poate explica mai clar aparitia acestor diferente în forma de manifestare a sângerarii parodontale.Pentru aceasta am comparat sângerarea la sondare în functie de expunerea pe viata.Pacientii cu expunere crescuta au prezentat o sângerare mai redusa decât cei cu expunere mica.Comparatiile facute pe categorii de vârsta-20-30 de ani si 30-40 de ani arata raspunsul hemoragic diminuat la fumatori,fara a evidentia diferente semnificative între fumatorii dintre cele doua grupe de vârsta.Datele obtinute nu subliniaza nici diferente mari între sexe. Mecanismele prin care fumatul exercita o actiune supresiva asupra raspunsului hemoragic parodontal nu sunt bine întelese.(10,9) Fumatorii si nefumatorii cu parodontiu sanatos din punct de vedere clinic nu difera nici prin prisma raspunsului hemoragic, nici al densitatii vasculare.(11) Se poate presupune ca efectul clinic se datoreaza utilizarii îndelungate a tutunului,deoarece rezultatele studiilor clinice ale efectelor imediate ale fumatului asupra circulatiei gingivale umane nu sustin o actiune vasoconstrictiva,sau atunci când este remarcata are o durata scurta si o intensitate redusa.(11)Pare probabil ca interferenta fumatului cu capacitatea de raspuns inflamator a parodontiului nu este datorata numai actiunii vasoconstrictoare a nicotinei ci e un rezultat al unei influente mai profunde asupra dinamicii vasculare si metabolismului celular.Argumentele pentru sunt observatiile recente sugerând asocierea dintre fumat si nivele scazute de enzime proteolitice si MMP 8 în cavitatea orala.Acestea sugereaza ca nu numai reactiile celulelor inflamatiei dar si alte functii celulare,ca de exemplu cele regenerative sunt inhibate de fumat.Astfel,fumatul asociat cu un raspuns inflamatoriu inadecvat poate fi însotit de o capacitate parodontala regenerativa inadecvata.(7)

4. Concluzii

Rezultatele studiului realizat confirma faptul ca fumatul are un efect de mascare a fenomenelor inflamatorii de la nivelul parodontiului prin reducerea raspunsului hemoragic parodontal.Amplitudinea efectului supresiv asupra raspunsului hemoragic este direct proportionala cu expunerea pe viata. Diferentele de vârsta si de sex au o influenta neglijabila asupra sângerarii parodontale.Importanta practica a acestor constatari se refera la posibilitatea erorilor de diagnostic si tratament la fumatori datorita mascarii semnelor inflamatiei parodontale,prin reducerea raspunsului hemoragic, aparând riscul de a nu detecta fazele timpurii ale bolii la fumatori sau de a obtine rezultate fals negative în evaluarea severitatii bolii parodontale.

Roman Alexandra - Actualitati în etiopatogenia si tratamentul afectiunilor parodontale, Ed Med Universitara «  Iuliu Hatieganu » 2005

Timmerman MF,van der Velden U,van der Weijden GA,Reijerse E-Comparison of different approaches to assess bleeding on probing as indicators of gingivitis. . J Clin Periodontol,1994 Oct;21(9):589-94

Ainamo J, Bay J -Problems and proposals for recording gingivitis and plaque.Int Dent J 1975;25(4):229-235

Newbrun E-Indices to measure gingival bleeding.J Periodontol,1996 Jun;67(6):555-61

A Souza PH,de Toledo BE,Rapp GE,Zuza EP,Neto CB,Mendes AJ-Reliability of bleeding and non-bleeding on probing to gingival histological features.J Int Acad Periodontol 2003 Jul;5(3):71-6

Baredrengt DS,Timmerman MF,van der Velden U,van der Weijden GA-Comparison of the bleeding on marginal probing index and the Eastman interdental bleeding index as indicators of gingivitis. J Clin Periodontol,2002 Mar;29(3):195-200

Bergstrom J.,Bostrom L- Tobacco smoking and periodontal hemorhagic responsiveness-J.Clin Periodontol 2001;28(7),680-9

Palmer R,Wilson R -Non surgical periodontal treatment with or without metronidazole in smokers and non smokers.J Periodontol 1999,26,158-163

Palmer RM,Scott DA- Mechanisms of action of environmental factors-tobacco smoking.J Clin Periodontol 2005;32(6):180-95

Scott DA,Singer DL-Supression of overt gingival inflammation in tobacco

smokers-clinic mechanistic considerations.Int J Dent Hyg2004,Aug;2(3):104-10

11.Meekin TN,Wilson RF,Scott DA,Palmer R-Laser Doppler measurement of relative gingival and forehead skin blood flow in light and heavy smokers during and after smoking J Clin Per,2000,Apr ;27(4):236-42