STUDIUL UNOR MANIFESTARI PSIHICE PARTICULARE ALE BOLNAVILOR DE TUBERCULOZA PULMONARA

STUDIUL UNOR MANIFEST RI PSIHICE PARTICULARE ALE BOLNAVILOR DE TUBERCULOZ PULMONAR

Meditatia filosofica

Izolat de familie, de prieteni, de colegii de profesiune, vietu-
ind luni de zile īn sanatoriu, tuberculosul pulmonar se adapteaza
Li "lumea sa", la conditiile vietii de spital si actioneaza īn raport
de acestea. Ce reprezinta cufundarea bolnavului, ca īntr-o baie
i aida, īn sinea sa, ca si fenomenul interiorizarii, daca nu o solutie
problematica vietii sale ? Dar evadarea cīnd īn reverie, cīnd īn
.u te de daruire, sau decaderile unor bolnavi īn alcoolism, joc de
i arti etc. ? Toate acestea nu sīnt altceva decīt īncercari de adap-
i.ire si īn acelasi timp reactii de aparare a eului. Desi tuberculosul
pulmonar tinde sa se integreze īntr-o societate noua, el īsi pas-
ii caza tot timpul constiinta ca se afla īntr-un mediu strain si īn-
(rarca sa-si mentina nealterata personalitatea. Bolnavul duce ast-
lel un razboi tacit de guerila, am putea spune, cu un dusman pre-
zent tot timpul īn jurul sau si cu sine īnsusi. Lupta aceasta īl
predispune īnsa la cugetare, la meditatie asupra vietii, asupra
scopului pe care- are omul īn cosmos. Astfel, tendinta spre inte-
riorizare se traduce prin lungi incursiuni īn trecutul personal, īn
istoria omenirii, prin analiza unor planuri de viata anterioare, prin
compararea acestora cu cele prezente. Se reīnnoada mintal situatii
de mult apuse, legaturi de familie, de amicitie, se judeca, se dau
sentinte, se mīna executia, se iarta. Viata se apreciaza cīnd din-
ir-un unghi de vedere nostalgic, cīnd dintr-unul umanitarist reven-
dicativ. Meditatia de\ine pentru bolnav o categorie de existenta.
De aceasta uzeaza atīt femeile cīt si barbatii, tinerii ca si vīrstnicii,
intelectualii ca si muncitorii si taranii. Subiectul asupra caruia se
discuta, asupra caruia "se cugeta" sub diferite forme si la diferite

I. Alexandrescu

PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA

nivele, este "umanul" īn multiplicitatea sa de aspecte. Valoarea
umanului este cīnd exacerbata, cīnd minimalizata, dar totdeauna
abordata prin intermediul a numeroase fatete īn felul acesta, īn
meditatia bolnavu 12312m126m lui intra probleme de religie, de etica, de esteti-
ca, de economie politica, de umanitarism īn general, de destin, de
epistemologie si metafizica īn ultima instanta, toate aceste pro-
bleme se reduc la īncercarea bolnavului de a pune īn ecuatie ra-
portul dintre om si cosmos, dintre om si fortele nevazute care-1
asalteaza, si de a raspunde la īntrebarile : Cine-i mai puternic,
omul sau partea adversa ? Viata omului e nimicnicie sau gran-
doare ? Merita a trai sau nu ?

2. Corespondenta >,,;

Daca evadarea spre interior si meditatia ajuta la cresterea
gradului de reflexivitate, īn egala masura conduc spre reificare,
spre transformarea gīndurilor īn obiecte, luīnd nastere, mai mult
sau mai putin, sub o forma atenuata, bineīnteles, o lume interioara.
Viata de spital cu implicatiile sale si ca o expresie a interiorizarii,
dar si a necesitatii de exprimare, determina o extrem de variata
manifestare, constīnd īn corespondenta cu cei de afara, īntocmirea
de jurnale intime, īncercari artistice, īn care cercetatorul poate sa
surprinda unele interesante tendinte psihice.

Dintre toate acestea, modalitatea cea mai simpla, si universala
īn acelasi timp, a bolnavului de exprimare a preocuparilor sale,
este corespondenta, īntretinerea legaturilor sale cu exteriorul prin
intermediul scrisorilor. Cercetarile noastre, efectuate printre bolna-
vii sanatoriului Bīrnova-Iasi si printre cei ai spitalului de tuber-
culoza pulmonara din Iasi, arata ca tuberculosii - exceptie fa-
cīnd unele scrisori scurte cu un scop lucrativ (solicitarea unei sume
de bani, a unor obiecte) -- scriu īn general scrisori lungi. Se scrie
celor ramasi acasa, sot, sotie, copii, parinti, prietenilor sau priete-
nelor, iubitelor sau iubitilor. Ruralii relateaza patetic īn scrisorile
lor despre tot ce-i impresioneaza īn spital si se intereseaza deta-
liat de tot ce au lasat acasa, īn scrisorile urbanilor sau ale intelec-
tualilor, nu lipseste ironia fina privitoare la viata. Corespondenta
femeilor este dominata de o nota nostalgica si de sentimentalism ;
īn ea se analizeaza sentimente, se expun regrete, sperante, se iau
angajamente. Se īntīlnesc cazuri frecvente de bolnavi tineri, mai

l U UI VI. UNOR MANIFESTĂRI PSJH1CE PARTICULARE ALE BOLNAVILOR

printre barbati, care scriu si la sotie dar si la unele prietene
. care si le-a facut īn timpul spitalizarii si care, īntre timp, au
parasit spitalul īn asemenea cazuri, scrisorile adresate sotiilor sīnt
leii lapidare, contin indicatii de ceea ce pacientul are nevoie sau
i «comandari privitoare la familie, la rezolvarea unor probleme
ftonomice, financiare, educative, īn timp ce celelalte sīnt compuse
din pagini īntregi īn care bolnavul da amanunte despre ce s-a īn-
līmplat īn spital dupa plecarea celei careia i se adreseaza, sau īn
i ,nv se refera la unele scene traite īn doi īn trecutul apropiat.

Dincolo de rolul pe care īl are corespondenta de a īntretine
legatura bolnavului din spital cu lumea din afara, se pare ca scri-
m tarea īndeplineste, īn viata tuberculosului pulmonar, si o functie
i Ic descarcare a sufletului, de īncredintare a unor preocupari ale
Mihiectului unei terte persoane, unei fiinte de la care asteapta
.i iilor usurare, aceasta echivalīnd astfel cu un act de catharsis.

3. Jurnalele intime

Jurnalul reprezinta o modalitate a intelectualului de a-si tine
si.ita la zi, de a-si consemna meditatiile, de a imortaliza eveni-
mentele care-i atrag atentia.

In tuberculoza pulmonara faza propice jurnalului nu-i cea
initiala, ci aceea care urmeaza dupa adaptarea subiectului la situa-
tie, dupa restabilirea echilibrului psihologic al acestuia. Chiar īn
,k casta faza īnsa, cu tot timpul liber de care dispune bolnavul, cu
i oata predispozitia sa snre interiorizare, putini sīnt acei care īn-
nctin un jurnal intim. Practic noi n-am descoperit decīt doua ca-
/uri īn decursul mai multor ani de investigatii psihologice īntre-
iti inse printre bolnavii Sanatoriului Bīrnova-Iasi si printre bolna-
vii Spitalului de tuberculoza pulmonara din Iasi.

Jurnalele sīnt totusi consemnate de catre cercetatorii īn ma-
icrie de tuberculoza pulmonara.

īn ce consta raritatea lor ?

īn primul rīnd, jurnalele intime apartin unei epoci. Bolnavul
de tuberculoza pulmonara reflecta si el spiritul epocii īn epoca
noastra, fata de nenumaratele solicitari ale vietii, oamenii sīnt mai
putin dispusi de a se confesa īn jurnale. Cu toate acestea, tuberculo-
sul, datorita timpului liber de care dispune si mai ales datorita
u-ndintei spre .interiorizare, ar trebui sa faca exceptie. Jurnalul in-

PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONA&A

tim nu reprezinta o modalitate de exprimare a interiorului de
marturisire catre tine īnsuti ? Desigur, dar jurnalul intim solicita o
disciplina categorica de spirit, o deprindere si īn acelasi timp o
sustinuta energie psihica. Tuberculosul pulmonar, īn ciuda evada-
rii sale mintale spre interior, nu poate fi un consecvent. Perioadele
sale de evadare spre interior alterneaza cu cele de evadare spre
exterior īn al doilea rīnd, el se exteriorizeaza prin fatigabilitate,
mare parte din timp simtindu-se un obosit si nu rareori plictisit īncīt dispozitia sa de spirit nu este favorabila unor īnsemnari dis-
ciplinate a evenimentelor traite.

īn ciuda lipsei unor astfel de exteriorizari, trebuie consemnat
ca jurnalele intime constituie admirabile piese de dosar, cu toata
subiectivitatea lor, īn ceea ce priveste studiul personalitatii bolna-
vului de tuberculoza pulmonara, a psihicului acestuia, din analiza
lor putīndu-se urmari evolutiv, pe o lunga perioada de timp, com-
portamentul bolnavului, manifestarile sale afective, curba iritabili-
tatii, aspiratiile.

īn jurnalele intime se īncearca sa se trateze cu seriozitate pro
blemele legate de viata. Prin acestea se poate constata, ca urmare,
ce citeste bolnavul si ce crede el ca este demn de retinut din lec-
tura facuta. Din consultarea lor se pot cunoaste reflectiile īntre-
prinse asupra vietii din sanatoriu, dupa cum se pot vedea si unele
prezentari ale medicilor si personalului mediu.

Iata de exemplu, o admirabila portretizare a profesorului dr
N. Bumbacescu din 1967, a^artinīnd bolnavei G. N.

"Vizita profesorului. Urmat de un grup de medici si studenti,
trece din salon īn salon, se opreste la paturile bolnavilor, īi inte-
rogheaza meticulos, sosoteste cu cei din imediata apropiere si trece
mai departe. . .

De statura potrivita, adus de spate si capul putin plecat spre
dreapta, prof. N. B. arboreaza o tinuta protocolara. Figura aus-
tera, aristocratica, cu trasaturi energice din care se remarca nasul
putin acvilin ochii patrunzatori si o podoaba capilara ca argintul
oxidat, punctata cu vagi fire negre ostentativ scoase īn evidenta.
Nimic nu tradeaza vīrsta, miscarile sīnt studiate parca si vadesc
o vitalitate ce la prima edere pare consumata. El īnsusi a trecut
prin stadiul de bolnav si a ajuns sa fie considerat pneumolog cu
reputatie".

Jurnalele intime consemneaza diversele sentimente generate
d īnterrelatiile de spital, evenimentele traite si analiza lor. Un loc

UNOR MANIFESTĂRI PSIHICE PARTICULARE ALE BOLNAVILOR 107

important īl ocupa autoanaliza. Prin intermediul acesteia se poate
nnMata ca bolnavul tīnjeste dupa o vorba duioasa, dupa un gest
lilīnd si plin de afectiune", ca adesea īsi exprima convingerea ca
i cntru el viata este neīnduratoare, si crede īn "iminenta mortii".
In jurnal se trateaza deschis problema sexualitatii si se discuta
fiira jena despre prietenul de sex opus, caci aici dispar reticentele
pe care le impune societatea din planul concret. De aceea, nu-i
.xclus ca īn jurnal pacientul sa-si marturiseasca sentimentele fata
«k- "iubit" īn mod crud, patimas. Sa urmarim īn acest sens cīteva
\ersuri din jurnalul bolnavei A. L. care a trecut prin sanatoriile
l'ulghes si Bīrnova.

Dor īn deal si dor īn vale,
Numai flori si dor īn cale,
Tu cu ochii si cu gura
Mi-ali ucis de dor faptura.

Doamne, ce-asi mai saruta
Ochii tai si gura ta !
Dar tu nu stii niciodata
Cit pot ji de vinovata.

īn jurnal se scrie, de asemenea, sentimental, despre cei ramasi
acasa si daca pacientul este parinte, īn mod deosebit despre copii.

Este posibil ca jurnalele intime sa consemneze cele mai pure
sentimente pentru unii dintre medici, dupa cum si unele pasiuni
pentru altii. Numele medicilor devotati "se rosteste īn gīnd, cu
evlavie si caldura". Usor īnsa se poate trece la consemnarea unor
momente de neliniste. Jurnalele pot fi considerate astfel niste clisee
radiografice ale psihicului bolnavului, luate zilnic.

Exact ceea ce spunem noi afirma bolnava G. N.

"Dealtfel, eu nu am pretentia ca scriu. Eu īnsemn ceea ce gīn-
desc si ceea ce vorbesc si, fiind femeie, nu trebuie sa mai adaug
altceva. Redau, ca sa spun asa, ceea ce mi se īntīmpla si ce īntīl-
nesc īn cale, ca o fotografie si daca fotografia nu este artistic exe-
cutata, are totusi meritul autenticitatii, ea imortalizeaza o situatie
de fapt, existenta la un moment dat, deci o certitudine, o exis-
tenta, un aspect de viata, chiar daca aparatul meu nu este un ori-
ginal "Kodak"

īn ele se gasesc descarcari rapide de trecere de la veselie la
tristete, dar si de la tristete la veselie, exuberanta, fericire. Ele

PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA

contin admirabile pagini privitoare la starile de asteptare, de re-
dare ale unor crize psihice īn legatura cu asa-numitele "slabiciuni
omenesti", de descriere a luptei dintre "carnal" si tendinta de a
ramīne o fiinta pura, minunate evocari ale unor renasteri sufle-
testi īn felul acesta se poate zice ca, pe līnga altele, unele jurnale
reprezinta o lunga spovedanie a luptei constiintei cu "carnea".

4. Produsele artistice

Tuberculosii pulmonari sīnt mai degraba predispusi spre ma-
nifestari artistice spontane, decīt spre īntretinerea riguroasa a unui
jurnal intim. Printre ei se gasesc cīntareti amatori, caricaturist de
talent, povestitori remarcabili, poeti de fina sensibilitate. Toate
aceste modalitati de manifestare prezinta avantajul, fata de psihi-
cul lor, ca au un caracter episodic. Bolnavul cīnta, scrie, desenea-
za cīnd i-o cere un impuls launtric, cīnd simte nevoia unei des-
carcari a sufletului, fie spre a-si exterioriza cunoscuta sa angoasa,
fie spre a-si exprima bucuria de a trai, ironia fata de viata etc.

a) Literatura

Printre tuberculosi s-au gasit īntotdeauna oameni de litere.
Este suficient sa amintim - dintre acestia - numai pe Cehov si
pe Thomas Mann.

Cum reactioneaza īn scris oamenii de litere fata de boala ?

īn aceasta privinta nu exista retete. Unii dintre ei s-au mani-
festat ca niste pesimisti. Altii prin opiimism. Asa, de exemplu,
Cehov, īn lucrarea sa "Livada cu visini", a īnaltat adevarate im-
nuri de dragoste vietii. Thomas Mann este mai degraba un prezen-
tator obiectiv al unui sanatoriu de tuberculoza.

Dintre poetii ieseni contemporani, George Margarit si-a pe-
trecut ani īntregi īn sanatoriul Bīrnova. Iata cīteva din versurile
lui īn care transpare boala, starea de spirit a bolnavului, atmos-
fera sumbra a spitalului de Tbc pulmonara :

Eu sīnt poetul mīinii de ivoriu, '

Cine mi-a furat bratele gigante Picur nd īn creier diamante

īn balu-ngeresc din sanatoriu ? '"

Mi-e pasul greu si gestul nu m-ajuta,
Vroiam un pumn slobozilor de flux,
Sa sfarm din bezna Fiat lux,
Dar bratu-i slab, privirea muta.

Puhava mina, mina flasca,
Vezi porumbelul ce te-a desenat
Cu un zbor īn coca de scurmat ?
Pamīnteana mina de iasca

Iata si cīte\a versuri ale altor poeti ieseni mai putin cunos-
cuti, tare au trecut prin sanatoriul Bīrnova :

Statornic noroiul din veci paste crinul,
Cenusa, aiipa. tīsnita spre soare,
Mierea īmplinirii o paste veninul,
Securea īn umbra copac sa doboare.

O, solitudine tot mai mare
a sufletelor aruncate īn neant,
Tu viitor de lacrimi grele
de esti aicea, eu nu sīnt.

Iata acum strigatul de disperare al Adrianei Lisman-Fumu
(Sanatoriul Tulghes) :

Rīnduri din sanatoriu

S ntem copiii nimanui,
Batuti de Dumnezeu si soarta,
Nici sa ne plīngem n-avem cui
In salul mic, pierdut pe harta.

Sīntem doar stafii umblatoare,
Ia, niste umbre īn halat. ..
. . Mai tine minte fiecare
De c te luni zacem īn pat

HO PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMQJMUX

_ ^^rtHWMM»

Unii mai mor, altii dau singe,
Altii strīng cheta pentru flori,
Doar cīte-o mama fiu-si pl nge
si trei o tin de subtiori.

Am reprodus cīteva versuri ale unor poeti care si au īnceput
activitatea poetica īnainte de prima lor internare īntr-un sanato-
riu Tbc. Dar sīnt unii care au īnceput sa scrie īn spital si sa-si
publice primele versuri ca bolnavi. Pe Unga acestia se gasesc si
bolnavi care scriu pentru ei īnsisi, īntretinīnd un caiet de versuri,
fara intentia de a publica. Toti acestia sīnt lirici.

Alaturi de lirici, īntr-un sanatoriu de tuberculoza nu lipsesc
prozatorii : autori de schita, de nuvela, de roman si cu atīt mai
mult autori de consideratii filosofice.

b) Arta plastica

īn sanatoriile de tuberculoza arta plastica este reprezentati
prin toate speciile īn materie : desen īn creion, īn penita, lucrari
īn tus, acuarela, caricaturi etc. Temele si tonul lucrarilor variaza
īn raport de echilibrul psihic al bolnavului, de tendinta sa spre
optimism sau pesimism, de conceptia de viata si de cultura au
torului.

c) Lucrul de mina

Poezia, ca si lucrarile de arta plastica, solicita talent. Cīnd
īntr-un spital de tuberculosi lipsesc oamenii de talent, lipsesc, bine-
īnteles si preocuparile artistice. Bolnavii simt īnsa nevoia sa-si fo-
loseasca īntr-un fel timpul liber. Unii si-1 ocupa cu plimbarile, cu
antrenarea īn jocuri distractive, cu flirturi amoroase. Cei mai
multi citesc.

In afara plimbarilor si cititului, īn sanatoriile de tuberculosi,
atīt printre barbati cīt si printre femei, o pondere deosebita o arc
lucrul de mīna. Sondajele noastre efectuate printre bolnavii din
sanatoriul Bīrnova arata ca barbatii confectioneaza diferite obiecte
din lemn, os sau carton (casete, rame pentru fotografii, bibelouri);
femeile lucreaza dantele, fete de masa, mileuri, croseturi, broderii.

Se mai īntīlnesc lucrari de foto, īmpletituri la gherghef s.a.

n flintUL UNOR MANIFESTĂRI PSIHICE PARTICULARE ALE BOLNAVILOR 111

d) Mu2ica

Muzica este ritm, viata. Bolnavul pulmonar, sensibilizat prin
Anxietatea sau angoasa prin care se caracterizeaza boala, cu spec-
ii ui mortii mai mult sau mai putin īn fata, nu poate sa nu fie
.nras de muzica. De aceea nu este de mirare ca īn cadrul serba i ilnr care se organizeaza īn sanatoriu abunda amatorii de muzica
(romante, opera, muzica populara).

5. Personalitatea subterana

Freudismul, prin prizma pansexualismului, explica psihicul
cu pe o constructie cu mai multe paliere. Fundalul acestuia, ce
icupa observatorului de rīnd, se prezinta, dupa aceasta scoala psi-
hologica, ca un abis marin si consta īn pulsiunea sexuala, aceasta,
in ultima instanta, stīnd si la baza conflictului prin care se carac-
icri/caza psihismul uman. Freudismul reprezinta īn mod cert o
«"lUgcrare, meritul sau īnsa rezida, printre alte numeroase contri-
butii pe care le-a adus la lamurirea realitatii psihice īn deschide-
ica unei subtile perspective de cercetare a acesteia īn īntreaga sa
profunzime.

Psihologia contemporana exploreaza conceptul de psihic uman
īn strīnsa corelatie cu termenul de personalitate. Personalitatea se
icfcra, groso modo, la conduita. Ea reprezinta legatura dialectica
dintre individual si social si se face cunoscuta prin intermediul
persoanei, a personajului īn acest sens vorbim si de personalitatea
tuberculosului pulmonar. Personalitatea nu se formeaza decīt īn
societate, dar se construieste pe un pivot organic si, īn ciuda ma-
nifestarilor de suprafata ale persoanei, mai mult sau mai putin
asemanatoare la un numar de oameni, ca rezultat al socializarii
acesteia, prezinta un sīmbure cu un bogat continut biologic (adīn-
ciil abisal al lui Freud). Fiecare dintre noi avem un "fund de
mare" al nostru, care depinde, de la individ la individ, de eredi-
i.ite, de mediul intrauterin, de tipul de sistem nervos, de experi-
enta primilor ani de viata. Acest sīmbure, greu sesizabil, īl putem
numi si personalitate subterana. Personalitatea subterana se refera
l.v pulsiuni, la trebuintele primare, la reactivitatea organice- afec-
tiva. Nu este numai ereditate, dupa cum nu este numai instinct si
nu prezinta un caracter static. Se supune legii evolutiei si se mani-
Icsta īn functie de circumstantele majore ale istoriei individului.

PSIHICUL. BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONAHA

Se poate vorbi despre o personalitate subterana a tuberculosu-
lui ? īn ce ar consta o astfel de personalitate ?

Evident, aceasta priveste pulsiunile bolna\ului pulmonar tre
buintele preponderent vitale tendintele primitive manifestare acestora īn situatia de boala. Concret este vorba de : a) instinctul
de conservare de sine si : b) instinctul de conservare a speciei Aceste doua instincte se manifesta īn viata tuberculosului, atīt īn
stai e de veghe cīt si īn stare de somn, cu o acuitate deosebita.

a) Instinctul de conserza:e de sine

Asa dupa cum s-a vazut, tuberculosul pulmonar sufera o hi
pertrofiere. Grija de capetenie a bolnavului este aceea a recīstig rii sanatatii, iar īn strīnsa legatura cu recīstigarea sanatatii se pla
seaza pe locul īntīi obsesia hranei, īn corelatie cu hrana ia nasterr
teama subiectului ca nu este alimentat suficient, bogat, consistent
si ca īn felul acesta se gaseste īn pericol de a i se agrava boala
Trebuinta de hrana este astfel, constientizata si plasata īn centrul
atentiei nu prin existenta unor carente īn alimentarea subiectului,
ci datorita unei frici profunde de moarte, ceea ce īnseamna
intrarea īn actiune a mecanismelor de aparare, declansate de in
stinctul de conservare.

Concomitent cu constientizarea trebuintei de hrana, ca o con-
secinta directa a constientizarii, īn sanatoriile de tuberculosi se
produc adesea, īntre administratia stationarelor si bolnavi, con
flicte pe teme de alimentatie. Bolnavii pretind ca nu li se dau ca-
loriile de care au nevoie, ca mīncarea este saraca īn proteine sau
īn grasimi, sustin ca li se fura din ratie etc., īn concluzie, ca sīnt
frustrati de dreptul lor de hrana. Sentimentul de frustratie ia pro-
portii, in adevarate proportii sociale.

Ţinīnd seama ca alimentatia face parte din tratament, nu nu-
mai sub forma de ingerare a unor substante care au rolul de a
īntretine oreanismul, ci si prin asigurarea unui climat psihic, se
īntelege de la sine ca īntr-un spital de tuberculosi ea trebuie sa se
bucure de toata atentia din partea factorilor raspunzatori de īn-
grijirea bolnavilor.

Dar nu numai trebuinta de hrana este incitata de catre in-
stinctul de conservare de sine. Alaturi de aceasta se plaseaza ne-
voia, care propriu-zis este o idee, de repaus excesiv si consumul
exagerat de medicamente Tot instinctul de conservare de sine,
prin generarea unor reactii de aoarare a eului, se face vinovat de
"determinarea" unei false oboseli

HTVDIVL UNOR MANIFESTĂRI PSIHICE PARTICULARE ALE BOLNAVILOR

b) Instinctul de conservare a speciei. Sexualitatea

Daca hrana este un mijloc de asigurare a conservarii de sine,
actul sexual reprezinta o modalitate de conservare a speciei. Actul
sexual constituie, astfel, īn plan individual, inelul ultim dintr-un
īntreg esafodaj biologico-psihologic, sustinut de catre unul dintre
i'elc mai puternice instincte ale speciei umane, instinctul sexual.

La nivel uman, sexualitatea nu consta numai īntr-o simpla
cuplare a doi indivizi de sex opus, ci contine si elemente afective
si chiar intelectuale. Fata de conditiile īn care se afla bolnavul de
luberculoza pulmonara, aceasta forta profunda si puternica poate
l i negata sau neglijata ? Ratiunea ar cere ca bolnavul ftizie sa se
.ibtina de la preocuparile sexuale. Dar ce arata faptele ? Instinctul
sexual se manifesta cu mult mai multa acuitate la tuberculos de-
cīt la omul sanatos. In raport de complexul de situatii īn care are
posibilitatea sa se exteriorizeze, tinīndu-se seama de factorii de
constrīngere sau de supraveghere a bolnavului care exista īntr-un
sanatoriu, instinctul sexual īsi face cunoscuta prezenta prin mani-
festari sentimentale, avīnd īnsa tendinta neta de a se realiza īn
.k tul care-i este prescris de natura. Aceasta este tinta sa ultima si
catre aceasta tinta converg toate jocurile sale de scena sau de culise.

Daca este crud reprimat, cu acordul constient al bolnavului,
s.xu daca este sublimat cu un scop precis, sau refulat fara stirea
subiectului, subiectul, īn toate aceste cazuri, nu va gasi alta iesire
(lrcīt alunecarea īn bratele unei forme de nevroza (2).

Porot explica sexualitatea bolnavului de tuberculoza pulmo-
prin prisma factorilor bio-organici si prin intermediul condi-
tiilor de viata ale bolnavului. El crede astfel ca baeilul Koch, ca
>i toxinele produse de acesta poate influenta la nivelul sistemului
pndocrino-vegetativ aparatul sexual, nu numai prin intermediul
landelor endocrine, ci chiar prin al centrilor medulari sau cere-
l)i aii. Referindu-se la parerea lui Arnaud Gauthier, care cere a se
cerceta existenta unei spermine" īn toxinele bacilare, el se īntrea-
ba : īn ce masura secretiile toxice ale bacilului Koch ar putea avea
un rol īn excitatia sexuala ? El crede ca nu se pot trece sub ta-
cere unele iritatii locale si īndeosebi existenta unor leziuni tuber-
< uloase pelvi-peritoneale sau genitale la femei care, prin congestia
locala pe care o antreneaza, pot crea sau favoriza o excitatie anor-
m.ila, pasagera sau durabila (2).

īn ceea ce priveste conditiile de viata, citīndu-1 pe Dumarest,
l'orot arata ca acestea, prin gruparea de fiinte tinere de ambele

- Psihicul bolnavului de tuberculoza pulmonara 21

PSIHICUL BOLNAVI LUI DE TUBERCULOZA PULMONARA

sexe īn aceeasi incinta, bine hranite si fara ocupatie, conduc spre
ceea ce este natural. Initial, afirma el, cum am semnalat si noi
dealtfel, ia nastere un comportament sentimental, comportament
ce se constata din scrisori si din atitudinea zilnica.

Oamenii cu o cultura mai mult sau mai putin temeinica īn-
cearca sa-si sublimeze voluntar instinctul sexual īn diferite arii ale
spiritului (moral, religios etc.), printr un transfer afectiv. Se dez-
volta, īn felul acesta atitudini de devotament si de generozitate
alaturi de flirt si de scene de dragoste. Toate acestea nu īmpiedica
īnsa pe unii de a ajunge si la satisfactii genitale.

īn rezumat, manifestarile sexuale apar ca inerente, cu toate
consecintele pe care k produc (oboseala, sarcina, insomnie, griji,
gelozie, stari de tristete, de depresie, unele manifestari net pato-
logice, polutii nocturne, masturbatie, vaginism, inapetenta, homo sexualitaite) (2).

La ce concluzii se poate ajunge īn legatura cu sexualitatea tu-
berculosilor ?

Sexualitatea constituie o problema mult discutata īn psiholo-
gia contemporana. Freud, dupa cum deja s-a remarcat, considera
ca omul se manifesta īn principal printr-o conduita sexuala, disi-
mulata, bineīnteles, din primii ani ai vietii. Cert eSte ca īn toate
societatile exista, prin imitatie, datorita atmosferei, discutiilor, alu-
ziilor, o preocupare sexuala īnca din primii ani de viata. Odata
cu pubertatea, problema sexuala se pune īn mod acut. Din acest
moment se poate vorbi de o trebuinta sexuala. Trebuinta se-
xuala este o trebuinta fiziologica ca si cea de hrana, de apa.
de somn. Spre deosebire īnsa de trebuintele de hrana si de apa,
care se manifesta prin lipsa unor elemente organice din corp.
trebuinta sexuala se exteriorizeaza prin prezenta hormonilor
sexuali īn sīnge. O alta deosebire īntre cele doua categorii
de trebuinte consta īn faptul ca, prin privarea organismului
timp īndelungat de apa si hrana, animalul este amenintat sa
īnceteze de a mai exista, pe cīnd nesatisfacerea sexuala nu
duce la un asemenea pericol (3). O asemenea exceptie face din
trebuinta sexuala o trebuinta paliativa ? Orice trebuinta si rrui
ales orice trebuinta primara determina un comportament ajustati v.
Daca unei trebuinte nu i se da satisfactie, īn functionarea organis-
mului apar unele tulburari. Pe de alta parte, pe plan uman, satis-
facerea trebuintelor se efectueaza īntr-un cadru social, tinīndu-sc
seama de anumite reguli sociale, motivatii etc Astfel, hrana tre-

rll tH'

rrumuL unor manifestari psihice particulare ale bolnavilor ns

biiie sa fie preparata īntr-un anumit fel, bautura īntr-un anumit
mod consumata, iar cerintele sexuale satisfacute īn cadrul traditiei,
obiceiurilor, legilor. S-a constatat, de asemenea ca mijloacele ex-
native ale civilizatiei contemporane grabesc aparitia pubertatii si
imita trebuinta sexuala, ceea ce īnsemneaza ca trebuinta sexuala,
i tot caracterul ei natural la om, depinde si de societate.

Ce se īntīmpla cu tuberculosul pulmonar ?

Acesta apartine unei societati. Ca la orice membru al socie-
i.itii īn care a crescut bolnavul, sexualitatea se afla īn atentia sa.

Celalalt sex, pentru individul bolnav, reprezinta, ca si pentru
omul sanatos, marul biblic. Oare numai conditiile de viata, cum
arata Porot, sa mareasca apetitul sexual al tuberculosului ? Nu
(umva si angoasa, teama de moarte, anxietatea, care ca un revers
potenteaza dorinta de viata ? Cercetarile noastre efectuate pe bol-
navii Spitalului de tuberculoza pulmonara din Iasi si pe bolnavii
Sanatoriului Bīrnova Iasi conduc spre confirmarea acestei ipoteze.
Iata cīteva afirmatii ale unor bolnavi :

G. D., 33 ani, inginer : Sīnt bolnav. Cine stie cīt mai am de
trait ? De ce sa nu gust din plin din darurile vietii ?".

O. A., 48 ani, functionar : "si ce daca am aproape 50 ani ? Bol-
nav si batrīn, cīt mai am de trait ? De ce n-asi bea paharul pīna la
fund ī".

D. E., 32 ani, casnica "Dragostea pentru mine e viata fiindca ea
mi-alunga teama de moarte".

Cele trei marturisiri de mai sus sīnt elocvente. Teama de
moarte, dorinta de viata īn conditiile unei hrane abundente si a
lipsei de ocupatie, īn situatia de coabitare a sexelor īn aceeasi in-
cinta, de lectura de romane sentimentale, cum sa nu cultive la
maximum dorinta sexuala ?

c) Visul

Alaturi de exteriorizarea personalitatii subterane prin cele
doua instincte, aceasta se manifesta si prin vis. īn unele cercetari
mai vechi ale unora dintre noi (5), īntreprinse pe 100 neuraste-
nici, s-a ajuns la concluzia ca visele au un caracter pluridimensio-
nal si polimorf, dar ca īn ciuda numeroaselor forme pe care le
iau, exista o unitate aproximativa īn multiplicitatea lor. Cīteva
terne domina viata de noapte a subiectului. Semnalam atunci unele
anxietati infiltrate īn constiinta indivizilor investigati, unele te-

ItB PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA

meri referitoare la sanatate, la familie, la serviciu, aratīnd astfel
ca īn evolutia viselor exista o dominanta afectiva, determinata de
o anumita motivatie, alimentata de trebuinte si de implicatiile
subiectului īn angrenajul social īn final, se aprecia ca visele ex-
prima anumite raporturi dintre planul vital al persoanei si cel
social.

Aprecierile noastre par a corespunde si cu concluziile lui Wil-
liam Offenkrantz si Allan Rechtschaffen care arata ca : 1) īn ciu-
da marii variabilitati a continutului manifest, toate visele dintr-o
noapte constituie tema aceluiasi conflict sau a unui numar limitat
de conflicte ; 2) organizarea unui vis depinde cel putin īn parte
de solutia conflictului din visul anterior ; 3) exista o paralela īn-
tre functionarea adaptativ-defectuoasa a egoului din cursul vietii
si secventele visului, alternarea ascendenta a tulburarilor sau a mo-
tivelor reactive dintr-o secventa de vis aparīnd ca functie a satis-
facerii viselor anterioare (4).

Care sīnt temele care apar īn visele tuberculosilor pulmonari ?

Cum actioneaza bolnavul īn vis ? Ce caractere prezinta visul
la acesta ? Sa urmarim cīteva raspunsuri date de bolnavi din cele
doua spitale specificate mai sus :

B. R., 38 ani licentiata profesoara : Are cosmaruri legate de
emotiile traite īn cursul spitalizarii. In general, visele se repeta.

Bolnava viseaza dimineata spre trezire.

A. G., 16 ani, elev de liceu: Cīteodata viseaza frumos. Visea/a
urīt cīnd nu se simte bine. Imaginile apar īn alb-negru. Subiectul este
actor (adica e activ nu pasiv) īn vis ia parte la actiune, este prezent,
īn cadrul unor imagini fulgeratoare, īntr-un mediu īn care predomina
tipetele, strigatele, zgomotele.

M. A., 31 ani, opt clase, muncitoare : Viseaza drumuri cu noroi,
animale care o īngrozesc, scene de groaza ; vise erotice.

C. G., 33 ani, patru clase, tīmplar : Vede īn vis gropi, ziduri darī-
mate, animale care umbla dupa el si sar la el.

N. A., 25 ani, licentiata, asistenta universitara : Are vise complexe īn general, īnsa, acestea se reduc la cosmaruri privitoare la situatiile
trecute sau prezente.

Totul se desfasoara īntr-un viraj ametitor. Unele vise sīnt colorate.

I. I., 21 ani, student : Viseaza ceea ce- preocupa īn timpul zilei.
Viseaza ca vrea sa faca ceva si nu poate. Are, de asemenea, vise erotice.

C. M., 35 ani patru clase, muncitoare: Viseaza ca se joaca cu
copiii, casa. Crede ca daca viseaza deranj īn casa īnseamna ca o sa i se
īntīmple ceva rau, ca i se agraveaza boala.

wr

ii' ' 11Iii VNOR MANIFESTĂRI PSIHICE PARTICULARE ALE BOLNAVILOR

N. V., 40 ani, absolvent de liceu, functionar : Afirma ca visea/a
mult : lupi care urla, cīini rai care- fugaresc, caderi īn rīpa. Crede īn
vise. Visele lui sīnt legate de familie si de locul de munca.

S. V., 39 ani, scoala profesionala, muncitoare : Viseaza īntīlniri cu
Icmcile pe care le-a cunoscut īn trecut, acte de dragoste ; alaturi de
uestca are si vise rele īn legatura cu profesiunea pe care o exercita

R. M., 35 ani, licentiat, contabil : Viseaza mult. Cel mai adesea
are vise amoroase ; pe līnga acestea vise īn care se vede cum cade de
pe īnaltimi ametitoare, vise īn care vrea sa fuga si nu poate, vise despre
locuri cunoscute.

G. G., 4 ani, scoala profesionala, muncitor : Are īn general vise
ilespre familie. Viseaza uneori diavoli care-1 gīdila. Crede īn vise.

I )upa cum se vede, temele viselor bolnavilor investigati sīnt
In s t rin sa corelatie cu grija de sanatate, de familie, de locul de
muma, de starea de angoasa, de preocuparile erotice. Predomina
visele co>mar, visele de groaza, de neliniste, visele de nenutinta.
īn vis bolnavul apare adesea ca actor. Cele mai multe teme se
repeta.

Comparīnd visele tuberculosilor pulmonari cu ale neurasteni-
cilor, se ajunge la constatarea ca exista asemanari, dar si deose-
biri īntre visele unora si ale celorlalti. In ceea ce-i priveste pe tu-
ben ulosi visele se deosebesc īntre ele īn primul rīnd īn raport de
vīr.sta. Pīna la 45 ani, īn medie, nu sīnt rare visele erotice sau
exuale. Spre deosebire de neurastenici deci, se poate spune, cel
putin īn limitele unor vīrste, ca la tuberculosi se īntīlneste o do-
minanta erotica. In afara acestei dominante, visele tuberculosilor
IC aseamana cu cele ale neurastenicilor : si la o categorie si la alta
īm frecvente elementele anxioase, grija de casa, teama de raspun-
dere sociala, ceea ce demonstreaza ca visele traduc īn planul fan-
teziei interrelatia si conflictele subiectului. Astfel, aprofundīnd in-
vestigatiile noastre referitoare la visele tuberculosilor pulmonari,
prin discutii libere cu bolnavii, am putut constata ca visele variaza
nu numai īn raport cu vīrsta, ci si īn raport cu stadiul īn care se
RĪueste bolnavul: de nou internat, de aclimatizat, de cronic īn
visele proaspetilor spitalizati, īn majoritatea cazurilor, predomina
un singur continut cel de groaza, de teama. Dupa perioada adap-
liīrii, desi visele terifiante ramīn mai departe majoritare, visele
bolnavilor īnscriu o tematica extrem de variata. La tineri, alaturi
de o dominanta erotica, apar vise cu caracter pozitiv sau negativ
īn legatura cu aspiratiile, preocuparile profesionale, conflictele

PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARĂ

traite īn visele maturilor si ale vīrstnicilor se reflecta situatiile
lasate acasa, īn cadrul carora actioneaza sotiile, copiii, nepotii.

Prin analiza viselor se pot decela, de asemenea, motive de or-
din filosofic, politic, religios. Astfel, se pare ca "diavolul" este un
personaj care apare numai īn visele subiectilor cu tendinta spre
misticism.

Constatarile noastre arata ca cronicii cu nenumarate internari,
cu ani de zile de spitalizare, oameni obositi, blazati, care nu mai
asteapta nimic de la viata, viseaza foarte putin sau uita ce visea-
za si visele lor sīnt fara o semnificatie deosebita.

Se pare, de asemenea, ca, facānd abstractie de vīrsta, de sex
si de studii, tuberculosii pulmonari sīnt predispusi a crede īn vise.
Explicatia acestui fapt credem ca rezida īn anxietatea bolnavului,
īn sentimentele sale de nesiguranta, īn trebuinta de a descoperi
esenta unor fenomene care se repeta īn fiecare noapte, īn tendinta
profunda a psihicului uman de a crede īn miraculos.

BIBLIOGRAFIE

George Margarit, Vulturii amiezii Junimea, lasi, 1970, p. 36.

Maurice Porot, La psychologie des tuberculeux, Edit. Delachau t
Niestle, S. A. Neuchatel (Suisse), 1950, 1 pp. 123-146.

Richard Lazarus, Personality and adjustment, Prentice Hali, Englewood
Cliffs, 1963. p. 4.

William Offenkrantz and Allan Rechtschaffen, Clinica Studies of sequen-
tional dreams, Archives of General Psychiatry", 1963, 8, 497-508.

S.   Blumenfeld, l. Alexandrescu, Tr. Gheorghiu, Quelques considerationi
concernant l'activite onirique chez Ies neurasteniques, Ann, Med.
Psychol", T. 2, 24, 3, 3 -326.

F. Bacher, La psychologie differentielle, Bull. psych., 268, XXI, 1 ,

Monique de Bonis, Les conflicte de motivations, L'annee psycholo gique", 1966 nr. 1.

Dean Drevillon Etude critique de la notion d'adaptation B.l.N.O.P.,
nr. 3, 1969.

H. Ey, La conscience, P.U.F., f-
10. A. Kardiner, The individual and his society New York, 1939.