STUDIUL UNOR MANIFEST RI PSIHICE PARTICULARE ALE BOLNAVILOR DE TUBERCULOZ PULMONAR
Meditatia filosofica
Izolat
de familie, de prieteni, de colegii de profesiune, vietu-
ind luni de zile īn sanatoriu, tuberculosul pulmonar se adapteaza
Li "lumea
sa", la conditiile vietii de spital si actioneaza
īn raport
de acestea. Ce
reprezinta cufundarea bolnavului, ca īntr-o baie
i aida, īn sinea sa, ca si fenomenul
interiorizarii, daca nu o solutie
problematica
vietii sale ? Dar evadarea cīnd īn reverie, cīnd īn
.u te de
daruire, sau decaderile unor bolnavi īn alcoolism, joc de
i arti etc. ? Toate acestea nu sīnt altceva decīt
īncercari de adap-
i.ire si īn acelasi
timp reactii de aparare a eului. Desi tuberculosul
pulmonar
tinde sa se integreze īntr-o societate noua, el īsi pas-
ii caza
tot timpul constiinta ca se afla īntr-un mediu strain si īn-
(rarca
sa-si mentina nealterata personalitatea. Bolnavul duce
ast-
lel un
razboi tacit de guerila, am putea spune, cu un dusman pre-
zent tot timpul
īn jurul sau si cu sine īnsusi. Lupta aceasta īl
predispune īnsa la cugetare, la meditatie asupra vietii, asupra
scopului pe
care- are omul īn
cosmos. Astfel, tendinta spre inte-
riorizare se traduce
prin lungi incursiuni īn trecutul personal, īn
istoria omenirii,
prin analiza unor planuri de viata anterioare, prin
compararea acestora
cu cele prezente. Se reīnnoada mintal situatii
de mult apuse, legaturi de familie,
de amicitie, se judeca, se dau
sentinte, se mīna executia, se
iarta. Viata se apreciaza cīnd din-
ir-un unghi de vedere nostalgic, cīnd
dintr-unul umanitarist
reven-
dicativ. Meditatia de\ine
pentru bolnav o categorie de existenta.
De aceasta uzeaza atīt femeile cīt si barbatii, tinerii
ca si vīrstnicii,
intelectualii ca si muncitorii si taranii. Subiectul
asupra caruia se
discuta, asupra caruia "se cugeta" sub diferite forme
si la diferite
I. Alexandrescu
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
nivele, este "umanul" īn multiplicitatea sa de aspecte. Valoarea
umanului este cīnd exacerbata, cīnd minimalizata, dar totdeauna
abordata prin intermediul a numeroase fatete īn felul acesta, īn
meditatia bolnavu 12312m126m lui intra probleme de religie, de etica, de
esteti-
ca, de economie politica, de umanitarism īn general, de destin, de
epistemologie si metafizica īn ultima
instanta, toate aceste pro-
bleme se reduc la īncercarea bolnavului de a pune īn ecuatie ra-
portul dintre om si cosmos, dintre om si fortele
nevazute care-1
asalteaza, si de a raspunde la
īntrebarile : Cine-i mai puternic,
omul sau partea adversa ? Viata omului e nimicnicie sau gran-
doare ? Merita a trai sau nu ?
2. Corespondenta >,,;
Daca evadarea spre interior si
meditatia ajuta la cresterea
gradului de reflexivitate, īn egala masura conduc spre
reificare,
spre transformarea gīndurilor īn obiecte, luīnd nastere, mai mult
sau mai putin, sub o forma atenuata, bineīnteles, o
lume interioara.
Viata de spital cu implicatiile sale si ca o expresie a
interiorizarii,
dar si a necesitatii de exprimare, determina o extrem
de variata
manifestare, constīnd īn corespondenta cu cei de afara,
īntocmirea
de jurnale intime, īncercari artistice, īn care cercetatorul
poate sa
surprinda unele interesante tendinte psihice.
Dintre toate acestea, modalitatea cea mai simpla,
si universala
īn acelasi timp, a bolnavului de exprimare a preocuparilor sale,
este corespondenta, īntretinerea legaturilor sale cu
exteriorul prin
intermediul scrisorilor. Cercetarile noastre, efectuate printre bolna-
vii sanatoriului Bīrnova-Iasi
si printre cei ai
spitalului de tuber-
culoza pulmonara din Iasi, arata ca
tuberculosii - exceptie fa-
cīnd unele scrisori scurte cu un scop lucrativ (solicitarea unei sume
de bani, a unor obiecte) --
scriu īn general scrisori lungi. Se scrie
celor ramasi acasa, sot, sotie, copii,
parinti, prietenilor sau priete-
nelor, iubitelor sau iubitilor. Ruralii relateaza patetic īn
scrisorile
lor despre tot ce-i impresioneaza īn spital si se
intereseaza deta-
liat de tot ce au lasat acasa, īn scrisorile urbanilor sau ale intelec-
tualilor, nu lipseste ironia fina privitoare la viata.
Corespondenta
femeilor este dominata de o nota nostalgica si de
sentimentalism ;
īn ea se analizeaza sentimente, se expun regrete, sperante, se
iau
angajamente. Se īntīlnesc cazuri frecvente de bolnavi tineri, mai
l U UI VI. UNOR MANIFESTĂRI PSJH1CE PARTICULARE ALE BOLNAVILOR
printre barbati, care scriu si la
sotie dar si la unele prietene
. care si le-a facut īn timpul spitalizarii
si care, īntre timp, au
parasit spitalul īn asemenea cazuri,
scrisorile adresate sotiilor sīnt
leii lapidare, contin indicatii de ceea ce pacientul are nevoie sau
i «comandari
privitoare la familie, la rezolvarea unor probleme
ftonomice,
financiare, educative, īn timp ce celelalte sīnt compuse
din pagini īntregi īn care bolnavul
da amanunte despre ce s-a īn-
līmplat īn spital dupa plecarea celei careia
i se adreseaza, sau īn
i ,nv
se refera la unele
scene traite īn doi īn trecutul apropiat.
Dincolo de rolul pe care īl are
corespondenta de a īntretine
legatura
bolnavului din spital cu lumea din afara, se pare ca scri-
m tarea īndeplineste, īn viata
tuberculosului pulmonar,
si o functie
i Ic
descarcare a sufletului, de īncredintare a unor preocupari ale
Mihiectului unei terte
persoane, unei fiinte de la care asteapta
.i iilor usurare, aceasta echivalīnd astfel cu un
act de catharsis.
3. Jurnalele intime
Jurnalul reprezinta o
modalitate a intelectualului de a-si tine
si.ita la zi, de a-si
consemna meditatiile, de a imortaliza eveni-
mentele care-i atrag atentia.
In tuberculoza pulmonara faza propice
jurnalului nu-i cea
initiala, ci aceea care
urmeaza dupa adaptarea subiectului la situa-
tie, dupa
restabilirea echilibrului psihologic al acestuia. Chiar īn
,k casta
faza īnsa, cu tot timpul liber de care dispune bolnavul, cu
i oata predispozitia sa
snre interiorizare,
putini sīnt acei care īn-
nctin un
jurnal intim. Practic noi n-am
descoperit decīt doua ca-
/uri īn decursul mai multor ani de
investigatii psihologice īntre-
iti inse printre bolnavii Sanatoriului Bīrnova-Iasi si printre bolna-
vii Spitalului de tuberculoza
pulmonara din Iasi.
Jurnalele sīnt totusi
consemnate de catre cercetatorii īn ma-
icrie de
tuberculoza pulmonara.
īn ce consta raritatea lor ?
īn primul rīnd, jurnalele intime
apartin unei epoci. Bolnavul
de tuberculoza
pulmonara reflecta si el spiritul epocii īn epoca
noastra,
fata de nenumaratele solicitari ale vietii, oamenii
sīnt mai
putin dispusi
de a se confesa īn jurnale. Cu toate acestea, tuberculo-
sul,
datorita timpului liber de care dispune si mai ales datorita
u-ndintei
spre .interiorizare, ar
trebui sa faca exceptie. Jurnalul in-
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONA&A
tim nu
reprezinta o modalitate
de exprimare a interiorului
de
marturisire catre tine īnsuti ? Desigur, dar jurnalul intim
solicita o
disciplina categorica de spirit, o deprindere si īn
acelasi timp o
sustinuta energie psihica. Tuberculosul pulmonar, īn ciuda
evada-
rii sale mintale spre interior, nu poate fi un consecvent. Perioadele
sale de evadare spre interior alterneaza cu cele de
evadare spre
exterior īn al doilea
rīnd, el se exteriorizeaza prin fatigabilitate,
mare parte din timp simtindu-se
un obosit si nu rareori plictisit īncīt dispozitia sa de spirit nu este
favorabila unor īnsemnari dis-
ciplinate a evenimentelor traite.
īn ciuda lipsei unor astfel de exteriorizari, trebuie
consemnat
ca jurnalele
intime constituie admirabile piese de dosar, cu toata
subiectivitatea lor, īn ceea ce priveste studiul
personalitatii bolna-
vului de tuberculoza pulmonara, a psihicului acestuia, din analiza
lor putīndu-se urmari evolutiv, pe o lunga perioada de timp,
com-
portamentul bolnavului, manifestarile sale afective, curba iritabili-
tatii, aspiratiile.
īn jurnalele intime se īncearca sa se
trateze cu seriozitate pro
blemele legate de viata. Prin acestea se poate constata, ca
urmare,
ce citeste bolnavul si ce crede el ca este demn de retinut
din lec-
tura facuta. Din consultarea lor se pot cunoaste
reflectiile īntre-
prinse asupra vietii din sanatoriu, dupa cum se
pot vedea si unele
prezentari ale medicilor si personalului mediu.
Iata de exemplu, o admirabila portretizare a profesorului dr
N. Bumbacescu din 1967, a^artinīnd bolnavei G. N.
"Vizita profesorului. Urmat de un grup de medici
si studenti,
trece din salon īn salon, se opreste la paturile bolnavilor, īi inte-
rogheaza meticulos,
sosoteste cu cei din imediata apropiere si trece
mai departe. . .
De statura potrivita, adus de spate
si capul putin plecat spre
dreapta, prof. N. B. arboreaza o tinuta protocolara.
Figura aus-
tera, aristocratica, cu trasaturi energice din care se remarca
nasul
putin acvilin ochii
patrunzatori
si o podoaba capilara ca argintul
oxidat, punctata
cu vagi fire negre ostentativ scoase īn evidenta.
Nimic nu tradeaza vīrsta,
miscarile sīnt studiate parca si vadesc
o vitalitate ce la prima edere pare consumata. El īnsusi
a trecut
prin stadiul de bolnav si a ajuns sa fie considerat pneumolog cu
reputatie".
Jurnalele
intime consemneaza diversele sentimente generate
d īnterrelatiile de
spital, evenimentele traite si analiza lor. Un loc
UNOR MANIFESTĂRI PSIHICE PARTICULARE ALE BOLNAVILOR 107
important īl ocupa autoanaliza. Prin intermediul acesteia se poate
nnMata ca bolnavul tīnjeste dupa o
vorba duioasa, dupa un gest
lilīnd si plin de afectiune", ca adesea īsi exprima convingerea
ca
i cntru
el viata este neīnduratoare, si crede īn "iminenta
mortii".
In jurnal se trateaza deschis
problema sexualitatii si se discuta
fiira jena despre prietenul de sex opus,
caci aici dispar reticentele
pe care le impune societatea din planul concret. De
aceea, nu-i
.xclus
ca īn jurnal pacientul sa-si marturiseasca sentimentele fata
«k- "iubit" īn mod crud, patimas.
Sa urmarim īn acest sens cīteva
\ersuri din
jurnalul bolnavei A. L. care a trecut prin sanatoriile
l'ulghes
si Bīrnova.
Dor īn deal si dor īn vale,
Numai
flori si dor īn cale,
Tu cu
ochii si cu gura
Mi-ali ucis de dor faptura.
Doamne, ce-asi mai saruta
Ochii tai si gura ta !
Dar tu nu stii
niciodata
Cit
pot ji de vinovata.
īn jurnal se scrie, de asemenea,
sentimental, despre cei ramasi
acasa si daca pacientul este parinte, īn mod deosebit
despre copii.
Este posibil ca jurnalele intime sa consemneze
cele mai pure
sentimente pentru unii dintre medici, dupa cum si unele pasiuni
pentru altii. Numele medicilor devotati "se rosteste īn
gīnd, cu
evlavie si caldura". Usor īnsa se poate trece la
consemnarea unor
momente de neliniste. Jurnalele pot fi considerate astfel niste clisee
radiografice ale psihicului bolnavului, luate zilnic.
Exact ceea ce spunem noi afirma bolnava G. N.
"Dealtfel, eu nu am pretentia
ca scriu. Eu īnsemn ceea ce gīn-
desc si ceea ce vorbesc si, fiind femeie, nu trebuie sa mai
adaug
altceva. Redau, ca sa spun asa, ceea ce mi se īntīmpla
si ce īntīl-
nesc īn cale,
ca o fotografie si daca fotografia nu este artistic exe-
cutata, are totusi meritul autenticitatii, ea
imortalizeaza o situatie
de fapt, existenta la un moment dat, deci o certitudine, o exis-
tenta, un aspect de viata, chiar daca aparatul meu
nu este un ori-
ginal "Kodak"
īn ele se gasesc
descarcari rapide de trecere de la veselie la
tristete, dar si de la tristete la veselie, exuberanta, fericire. Ele
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
contin admirabile pagini privitoare la starile de asteptare,
de re-
dare ale unor crize psihice īn legatura cu asa-numitele "slabiciuni
omenesti", de descriere a luptei dintre "carnal" si
tendinta de a
ramīne o fiinta pura, minunate evocari ale unor
renasteri sufle-
testi īn felul acesta se poate zice ca, pe līnga altele, unele
jurnale
reprezinta o lunga spovedanie a luptei constiintei cu
"carnea".
4. Produsele artistice
Tuberculosii pulmonari sīnt mai
degraba predispusi spre ma-
nifestari artistice spontane, decīt spre īntretinerea
riguroasa a unui
jurnal intim. Printre ei se gasesc cīntareti amatori,
caricaturist de
talent, povestitori remarcabili, poeti de fina sensibilitate.
Toate
aceste modalitati de manifestare prezinta avantajul,
fata de psihi-
cul lor, ca au un caracter episodic. Bolnavul cīnta, scrie, desenea-
za cīnd
i-o cere un impuls launtric, cīnd simte nevoia unei des-
carcari a sufletului, fie spre a-si exterioriza cunoscuta sa
angoasa,
fie spre a-si exprima bucuria de a trai, ironia fata de
viata etc.
a) Literatura
Printre tuberculosi s-au
gasit īntotdeauna oameni de litere.
Este suficient sa amintim - dintre acestia - numai pe Cehov si
pe Thomas
Mann.
Cum reactioneaza īn scris oamenii de litere fata de boala ?
īn aceasta privinta nu exista
retete. Unii dintre ei s-au mani-
festat ca niste pesimisti. Altii prin opiimism. Asa, de exemplu,
Cehov, īn lucrarea sa "Livada cu visini", a īnaltat
adevarate im-
nuri de dragoste vietii. Thomas Mann este mai degraba un prezen-
tator obiectiv al unui sanatoriu de tuberculoza.
Dintre poetii ieseni contemporani, George
Margarit si-a pe-
trecut ani īntregi īn sanatoriul Bīrnova. Iata cīteva din versurile
lui īn care transpare boala, starea de spirit a bolnavului, atmos-
fera sumbra a spitalului de Tbc pulmonara :
Eu sīnt poetul mīinii de ivoriu, '
Cine mi-a furat bratele gigante Picur nd īn creier diamante
īn balu-ngeresc din sanatoriu ? '"
|
L UNOR MANIFESTAM PSIH CE PARTICULARE ALE BOLNAVILOR (' |
Mi-e pasul greu si gestul nu m-ajuta,
Vroiam un pumn slobozilor de flux,
Sa sfarm din bezna Fiat lux,
Dar bratu-i slab, privirea muta.
Puhava mina, mina flasca,
Vezi porumbelul ce
te-a desenat
Cu un zbor īn coca de scurmat ?
Pamīnteana
mina de iasca
Iata si cīte\a versuri ale altor poeti
ieseni mai putin cunos-
cuti, tare au trecut prin sanatoriul
Bīrnova :
Statornic noroiul din veci paste crinul,
Cenusa, aiipa.
tīsnita spre soare,
Mierea īmplinirii o paste veninul,
Securea īn umbra copac sa doboare.
O, solitudine
tot mai mare
a sufletelor aruncate īn neant,
Tu viitor de lacrimi grele
de esti aicea, eu nu sīnt.
Iata acum strigatul de disperare al Adrianei Lisman-Fumu
(Sanatoriul Tulghes) :
Rīnduri din sanatoriu
S ntem copiii nimanui,
Batuti
de Dumnezeu si soarta,
Nici sa ne plīngem n-avem cui
In salul mic, pierdut pe
harta.
Sīntem doar stafii umblatoare,
Ia, niste umbre īn halat. ..
. . Mai tine minte fiecare
De c te
luni zacem īn pat
HO PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMQJMUX
_ ^^rtHWMM»
Unii mai mor, altii dau singe,
Altii strīng cheta
pentru flori,
Doar cīte-o mama fiu-si
pl nge
si trei o tin de subtiori.
Am reprodus cīteva versuri ale unor poeti care si au īnceput
activitatea poetica īnainte de prima lor internare īntr-un sanato-
riu Tbc. Dar sīnt unii care au īnceput sa scrie īn spital si sa-si
publice primele versuri ca bolnavi. Pe Unga acestia se gasesc si
bolnavi care scriu pentru ei īnsisi, īntretinīnd un caiet de
versuri,
fara intentia de a publica. Toti acestia sīnt
lirici.
Alaturi de lirici, īntr-un
sanatoriu de tuberculoza nu lipsesc
prozatorii : autori de schita, de nuvela, de roman si
cu atīt mai
mult autori de consideratii filosofice.
b) Arta plastica
īn sanatoriile de tuberculoza
arta plastica este reprezentati
prin toate speciile īn materie : desen īn creion, īn
penita, lucrari
īn tus, acuarela, caricaturi etc. Temele si tonul
lucrarilor variaza
īn raport de echilibrul psihic al bolnavului, de tendinta sa spre
optimism sau pesimism, de conceptia de viata si de
cultura au
torului.
c) Lucrul de mina
Poezia, ca si lucrarile de
arta plastica, solicita talent. Cīnd
īntr-un spital de tuberculosi lipsesc oamenii de talent, lipsesc, bine-
īnteles si preocuparile artistice. Bolnavii simt
īnsa nevoia sa-si fo-
loseasca īntr-un fel timpul liber. Unii si-1 ocupa cu plimbarile, cu
antrenarea īn jocuri distractive, cu flirturi amoroase. Cei mai
multi citesc.
In afara plimbarilor si cititului, īn
sanatoriile de tuberculosi,
atīt printre barbati cīt si printre femei, o pondere
deosebita o arc
lucrul de mīna.
Sondajele noastre efectuate printre bolnavii din
sanatoriul Bīrnova arata ca barbatii
confectioneaza diferite obiecte
din lemn, os sau carton (casete, rame pentru fotografii, bibelouri);
femeile lucreaza dantele, fete de masa, mileuri,
croseturi, broderii.
Se mai īntīlnesc lucrari de foto, īmpletituri la gherghef s.a.
n flintUL UNOR MANIFESTĂRI PSIHICE PARTICULARE ALE BOLNAVILOR 111
d) Mu2ica
Muzica este ritm, viata.
Bolnavul pulmonar, sensibilizat prin
Anxietatea sau angoasa prin care se
caracterizeaza boala, cu spec-
ii ui mortii mai mult sau mai
putin īn fata, nu poate sa nu fie
.nras de
muzica. De aceea nu este de mirare ca īn cadrul serba i ilnr care se organizeaza
īn sanatoriu abunda amatorii de muzica
(romante,
opera, muzica populara).
5. Personalitatea subterana
Freudismul, prin prizma pansexualismului, explica psihicul
cu pe o constructie cu mai multe paliere. Fundalul acestuia, ce
icupa observatorului de
rīnd, se prezinta, dupa aceasta scoala psi-
hologica, ca un abis marin si consta īn pulsiunea
sexuala, aceasta,
in ultima instanta, stīnd si la baza conflictului prin
care se carac-
icri/caza psihismul uman.
Freudismul reprezinta īn mod cert o
«"lUgcrare,
meritul sau īnsa rezida, printre alte numeroase contri-
butii pe care le-a adus la lamurirea
realitatii psihice
īn deschide-
ica unei
subtile perspective de cercetare a acesteia īn īntreaga sa
profunzime.
Psihologia contemporana
exploreaza conceptul de psihic uman
īn strīnsa corelatie cu termenul de personalitate. Personalitatea
se
icfcra,
groso modo, la conduita. Ea reprezinta legatura dialectica
dintre individual si social si se face cunoscuta prin
intermediul
persoanei, a personajului
īn acest sens vorbim si de personalitatea
tuberculosului
pulmonar. Personalitatea nu se formeaza decīt īn
societate,
dar se construieste pe un pivot organic si, īn ciuda ma-
nifestarilor de
suprafata ale persoanei, mai mult sau mai putin
asemanatoare
la un numar de oameni, ca rezultat al socializarii
acesteia, prezinta un sīmbure cu un bogat continut biologic (adīn-
ciil abisal al
lui Freud). Fiecare dintre noi avem un "fund de
mare" al nostru, care depinde, de la individ la individ, de eredi-
i.ite, de
mediul intrauterin, de tipul de sistem nervos, de experi-
enta primilor
ani de viata. Acest sīmbure, greu sesizabil, īl putem
numi si
personalitate subterana. Personalitatea subterana se refera
l.v pulsiuni,
la trebuintele primare, la reactivitatea organice- afec-
tiva. Nu
este numai ereditate, dupa cum nu este numai instinct si
nu prezinta un
caracter static. Se supune legii evolutiei si se mani-
Icsta īn
functie de circumstantele majore ale istoriei individului.
PSIHICUL. BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONAHA
Se poate vorbi despre o personalitate
subterana a tuberculosu-
lui ? īn ce ar consta o astfel de personalitate ?
Evident, aceasta priveste pulsiunile bolna\ului
pulmonar tre
buintele preponderent vitale tendintele
primitive manifestare acestora īn situatia de boala. Concret este
vorba de : a) instinctul
de conservare de sine si : b) instinctul de conservare a speciei Aceste doua instincte se manifesta īn
viata tuberculosului, atīt īn
stai e de veghe cīt
si īn stare de somn, cu o acuitate deosebita.
a) Instinctul de conserza:e de sine
Asa dupa cum s-a vazut, tuberculosul
pulmonar sufera o hi
pertrofiere. Grija de capetenie
a bolnavului este aceea a recīstig rii sanatatii, iar īn strīnsa
legatura cu recīstigarea sanatatii se pla
seaza pe locul īntīi obsesia hranei, īn corelatie cu hrana ia nasterr
teama subiectului ca nu este alimentat suficient, bogat, consistent
si ca īn felul acesta se gaseste īn pericol de a i
se agrava boala
Trebuinta de hrana este astfel, constientizata si plasata īn centrul
atentiei nu prin
existenta unor carente īn alimentarea subiectului,
ci datorita unei frici profunde de moarte, ceea ce īnseamna
intrarea īn actiune a mecanismelor de aparare,
declansate de in
stinctul de conservare.
Concomitent cu constientizarea trebuintei
de hrana, ca o con-
secinta directa a constientizarii, īn sanatoriile
de tuberculosi se
produc adesea, īntre administratia stationarelor si bolnavi,
con
flicte pe teme de alimentatie. Bolnavii pretind ca nu li se dau
ca-
loriile de care au nevoie, ca mīncarea este saraca īn
proteine sau
īn grasimi, sustin ca li se fura din ratie etc.,
īn concluzie, ca sīnt
frustrati de dreptul lor de hrana. Sentimentul de frustratie ia
pro-
portii, in adevarate proportii sociale.
Ţinīnd seama ca alimentatia face
parte din tratament, nu nu-
mai sub forma de ingerare a unor substante care au rolul de a
īntretine oreanismul, ci si prin asigurarea unui climat psihic,
se
īntelege de la sine ca īntr-un spital de tuberculosi ea trebuie
sa se
bucure de toata atentia din partea factorilor
raspunzatori de īn-
grijirea bolnavilor.
Dar nu numai
trebuinta de hrana este incitata de catre in-
stinctul de conservare de sine. Alaturi de aceasta se plaseaza
ne-
voia, care propriu-zis este o idee, de repaus excesiv si consumul
exagerat de medicamente Tot instinctul de conservare de sine,
prin generarea unor reactii de aoarare a eului, se face vinovat de
"determinarea" unei false oboseli
HTVDIVL UNOR MANIFESTĂRI PSIHICE PARTICULARE ALE BOLNAVILOR
b) Instinctul de conservare a speciei. Sexualitatea
Daca hrana este un mijloc de asigurare a
conservarii de sine,
actul sexual reprezinta o modalitate de conservare a speciei. Actul
sexual
constituie, astfel, īn plan individual, inelul ultim dintr-un
īntreg esafodaj
biologico-psihologic,
sustinut de catre unul dintre
i'elc mai puternice instincte ale
speciei umane, instinctul sexual.
La nivel uman, sexualitatea nu
consta numai īntr-o simpla
cuplare a doi indivizi de sex opus, ci contine si elemente afective
si chiar
intelectuale. Fata de conditiile īn care se afla bolnavul
de
luberculoza
pulmonara, aceasta forta profunda si
puternica poate
l i negata sau neglijata ? Ratiunea ar cere ca bolnavul ftizie sa se
.ibtina de la
preocuparile sexuale. Dar ce arata faptele ? Instinctul
sexual se manifesta cu mult mai multa acuitate la tuberculos de-
cīt la omul
sanatos. In raport de complexul de situatii īn care are
posibilitatea sa se exteriorizeze, tinīndu-se seama de factorii de
constrīngere sau de
supraveghere a bolnavului care exista īntr-un
sanatoriu, instinctul
sexual īsi face cunoscuta prezenta prin mani-
festari sentimentale, avīnd īnsa tendinta neta de a se realiza īn
.k tul care-i
este prescris de natura. Aceasta este tinta sa ultima si
catre aceasta tinta converg toate jocurile sale de
scena sau de culise.
Daca este crud reprimat, cu acordul
constient al bolnavului,
s.xu daca este
sublimat cu un scop precis, sau refulat fara stirea
subiectului, subiectul, īn toate aceste cazuri, nu va gasi alta
iesire
(lrcīt alunecarea īn
bratele unei forme de nevroza (2).
Porot explica sexualitatea bolnavului de
tuberculoza pulmo-
prin prisma factorilor bio-organici si prin intermediul condi-
tiilor de viata ale bolnavului. El crede
astfel ca baeilul Koch, ca
>i toxinele produse de acesta poate influenta la nivelul sistemului
pndocrino-vegetativ aparatul sexual, nu numai prin intermediul
landelor endocrine, ci chiar prin al centrilor
medulari sau cere-
l)i aii. Referindu-se la parerea lui Arnaud Gauthier, care cere a se
cerceta existenta unei spermine" īn toxinele bacilare, el
se īntrea-
ba : īn ce
masura secretiile toxice ale bacilului Koch ar putea avea
un rol īn excitatia sexuala
? El crede ca nu se pot trece sub ta-
cere unele iritatii locale
si īndeosebi existenta unor leziuni tuber-
< uloase pelvi-peritoneale
sau genitale la femei care, prin congestia
locala pe care o
antreneaza, pot crea sau favoriza o excitatie anor-
m.ila, pasagera
sau durabila (2).
īn ceea ce priveste
conditiile de viata, citīndu-1 pe Dumarest,
l'orot
arata ca acestea, prin gruparea de fiinte tinere de ambele
- Psihicul bolnavului de tuberculoza pulmonara 21
PSIHICUL BOLNAVI LUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
sexe īn aceeasi incinta,
bine hranite si fara ocupatie, conduc spre
ceea ce este natural. Initial, afirma el, cum am semnalat si
noi
dealtfel, ia nastere un comportament sentimental, comportament
ce se constata din scrisori si din atitudinea zilnica.
Oamenii cu o cultura mai mult sau mai
putin temeinica īn-
cearca sa-si sublimeze voluntar instinctul sexual īn
diferite arii ale
spiritului (moral, religios etc.), printr un transfer afectiv. Se dez-
volta, īn felul acesta
atitudini de devotament si de generozitate
alaturi de flirt si de scene de dragoste. Toate acestea nu
īmpiedica
īnsa pe unii de a ajunge si la satisfactii genitale.
īn rezumat, manifestarile
sexuale apar ca inerente, cu toate
consecintele pe care k produc (oboseala, sarcina, insomnie,
griji,
gelozie, stari de tristete, de depresie, unele manifestari
net pato-
logice, polutii nocturne, masturbatie, vaginism,
inapetenta, homo sexualitaite) (2).
La ce concluzii se poate ajunge īn
legatura cu sexualitatea tu-
berculosilor
?
Sexualitatea constituie o problema mult
discutata īn psiholo-
gia contemporana. Freud, dupa cum deja s-a remarcat,
considera
ca omul se manifesta īn principal printr-o conduita
sexuala, disi-
mulata, bineīnteles, din primii ani ai vietii. Cert eSte ca īn toate
societatile exista, prin imitatie, datorita
atmosferei, discutiilor, alu-
ziilor, o preocupare sexuala īnca din primii ani de viata.
Odata
cu pubertatea, problema sexuala se pune īn mod acut. Din acest
moment se poate vorbi de o trebuinta sexuala. Trebuinta
se-
xuala este o trebuinta fiziologica ca si cea de
hrana, de apa.
de somn. Spre deosebire īnsa de trebuintele de hrana si
de apa,
care se manifesta prin lipsa unor elemente organice din corp.
trebuinta sexuala se exteriorizeaza prin prezenta hormonilor
sexuali īn sīnge. O alta deosebire īntre cele doua categorii
de trebuinte consta īn faptul ca, prin privarea organismului
timp īndelungat de apa si hrana, animalul este
amenintat sa
īnceteze de a mai exista, pe cīnd nesatisfacerea
sexuala nu
duce la un asemenea pericol (3). O asemenea exceptie face din
trebuinta sexuala o trebuinta paliativa ? Orice trebuinta
si rrui
ales orice trebuinta primara determina un
comportament ajustati v.
Daca unei trebuinte nu i se da satisfactie, īn
functionarea organis-
mului apar unele tulburari. Pe de alta parte, pe plan uman,
satis-
facerea trebuintelor se efectueaza īntr-un cadru social,
tinīndu-sc
seama de anumite reguli sociale, motivatii etc Astfel, hrana tre-
rll tH'
rrumuL unor manifestari psihice particulare ale bolnavilor ns
biiie sa
fie preparata īntr-un
anumit fel, bautura īntr-un anumit
mod consumata,
iar cerintele sexuale satisfacute īn cadrul traditiei,
obiceiurilor, legilor. S-a constatat, de asemenea ca mijloacele ex-
native ale civilizatiei
contemporane grabesc aparitia pubertatii si
imita trebuinta sexuala, ceea ce īnsemneaza ca
trebuinta sexuala,
i tot caracterul ei natural la
om, depinde si de societate.
Ce se īntīmpla cu tuberculosul pulmonar ?
Acesta apartine unei
societati. Ca la orice membru al socie-
i.itii īn care a crescut bolnavul, sexualitatea se afla īn atentia sa.
Celalalt sex, pentru individul
bolnav, reprezinta, ca si pentru
omul
sanatos, marul biblic. Oare numai conditiile de
viata, cum
arata Porot,
sa mareasca apetitul sexual al tuberculosului ? Nu
(umva si
angoasa, teama de moarte, anxietatea, care ca un revers
potenteaza dorinta de viata ? Cercetarile
noastre efectuate pe bol-
navii Spitalului de tuberculoza pulmonara din Iasi si
pe bolnavii
Sanatoriului Bīrnova Iasi conduc spre confirmarea acestei ipoteze.
Iata cīteva afirmatii ale unor bolnavi :
G. D., 33 ani, inginer : Sīnt bolnav. Cine stie cīt mai am de
trait ? De ce sa nu gust din plin din darurile vietii ?".
O. A.,
48 ani, functionar : "si ce daca am aproape 50 ani ? Bol-
nav si batrīn, cīt mai am de trait ? De ce n-asi bea
paharul pīna la
fund ī".
D. E.,
32 ani, casnica
"Dragostea pentru mine e viata fiindca ea
mi-alunga teama de
moarte".
Cele trei marturisiri de mai
sus sīnt elocvente. Teama de
moarte, dorinta de viata īn conditiile unei hrane abundente
si a
lipsei de ocupatie, īn situatia de coabitare a sexelor īn aceeasi
in-
cinta, de lectura de romane sentimentale, cum sa nu cultive
la
maximum dorinta sexuala ?
c) Visul
Alaturi de exteriorizarea
personalitatii subterane prin cele
doua instincte, aceasta se manifesta si
prin vis. īn unele cercetari
mai vechi ale unora dintre noi (5), īntreprinse pe 100 neuraste-
nici, s-a ajuns la concluzia ca visele au un caracter pluridimensio-
nal si polimorf, dar ca īn ciuda numeroaselor forme pe care le
iau, exista o unitate aproximativa īn multiplicitatea lor. Cīteva
terne domina viata de noapte a subiectului. Semnalam atunci unele
anxietati infiltrate īn constiinta indivizilor
investigati, unele te-
ItB PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARA
meri referitoare la sanatate, la familie, la serviciu,
aratīnd astfel
ca īn evolutia viselor exista o dominanta
afectiva, determinata de
o anumita motivatie, alimentata de trebuinte si de
implicatiile
subiectului īn angrenajul social īn final, se aprecia ca visele ex-
prima anumite raporturi dintre planul vital al persoanei si cel
social.
Aprecierile noastre par a corespunde si cu
concluziile lui Wil-
liam Offenkrantz si Allan Rechtschaffen care arata ca : 1) īn ciu-
da marii variabilitati a continutului manifest, toate visele
dintr-o
noapte constituie tema aceluiasi conflict sau a unui numar
limitat
de conflicte ; 2) organizarea unui vis depinde cel putin īn parte
de solutia conflictului din visul anterior ; 3) exista o
paralela īn-
tre functionarea adaptativ-defectuoasa a egoului din cursul
vietii
si secventele visului, alternarea ascendenta a
tulburarilor sau a mo-
tivelor reactive dintr-o secventa de vis aparīnd ca
functie a satis-
facerii viselor anterioare (4).
Care sīnt temele care apar īn visele tuberculosilor pulmonari ?
Cum actioneaza bolnavul īn
vis ? Ce caractere prezinta visul
la acesta ? Sa urmarim cīteva raspunsuri date de bolnavi din
cele
doua spitale specificate mai sus :
B. R., 38 ani licentiata profesoara : Are cosmaruri legate de
emotiile traite īn cursul
spitalizarii. In general, visele se repeta.
Bolnava viseaza dimineata spre trezire.
A. G.,
16 ani, elev de liceu:
Cīteodata
viseaza frumos. Visea/a
urīt cīnd nu se simte bine. Imaginile apar īn alb-negru. Subiectul este
actor (adica e activ
nu pasiv) īn vis ia
parte la actiune, este prezent,
īn cadrul unor imagini fulgeratoare, īntr-un mediu īn care
predomina
tipetele, strigatele, zgomotele.
M. A.,
31 ani, opt clase, muncitoare : Viseaza drumuri cu noroi,
animale care o īngrozesc, scene de groaza ; vise erotice.
C. G., 33 ani, patru clase, tīmplar : Vede īn vis gropi, ziduri darī-
mate, animale care umbla
dupa el si sar la el.
N. A.,
25 ani, licentiata, asistenta universitara : Are vise
complexe īn general, īnsa, acestea se reduc la cosmaruri
privitoare la situatiile
trecute sau prezente.
Totul se desfasoara īntr-un viraj ametitor. Unele vise sīnt colorate.
I. I.,
21 ani, student : Viseaza ceea ce- preocupa īn timpul
zilei.
Viseaza ca vrea sa faca ceva si nu poate. Are, de
asemenea, vise erotice.
C. M.,
35 ani patru clase,
muncitoare: Viseaza
ca se joaca cu
copiii, casa. Crede ca daca viseaza deranj īn casa
īnseamna ca o sa i se
īntīmple ceva rau, ca i se agraveaza
boala.
wr
ii' ' 11Iii VNOR MANIFESTĂRI PSIHICE PARTICULARE ALE BOLNAVILOR
N. V., 40 ani, absolvent de liceu, functionar :
Afirma ca visea/a
mult : lupi care urla, cīini rai care-
fugaresc,
caderi īn rīpa. Crede īn
vise. Visele lui sīnt
legate de familie si
de locul de munca.
S. V.,
39 ani, scoala profesionala, muncitoare : Viseaza īntīlniri
cu
Icmcile pe care le-a cunoscut īn trecut, acte
de dragoste ; alaturi de
uestca are
si vise rele īn legatura cu profesiunea pe care o exercita
R. M., 35 ani, licentiat, contabil : Viseaza
mult. Cel mai adesea
are vise amoroase ; pe līnga acestea vise īn care se vede cum cade
de
pe īnaltimi ametitoare, vise īn care vrea sa fuga
si nu poate, vise despre
locuri cunoscute.
G. G., 4
ani, scoala profesionala, muncitor : Are īn general vise
ilespre familie.
Viseaza uneori diavoli care-1 gīdila. Crede īn vise.
I )upa cum se vede, temele
viselor bolnavilor investigati sīnt
In s t rin sa corelatie cu grija de sanatate, de familie,
de locul de
muma, de starea de angoasa, de preocuparile erotice. Predomina
visele co>mar, visele de groaza, de neliniste,
visele de nenutinta.
īn vis bolnavul apare adesea ca actor. Cele mai multe teme se
repeta.
Comparīnd
visele tuberculosilor pulmonari cu ale neurasteni-
cilor, se
ajunge la constatarea ca exista asemanari, dar si
deose-
biri īntre visele unora si ale celorlalti. In ceea ce-i priveste pe
tu-
ben ulosi visele se deosebesc īntre ele
īn primul rīnd īn raport de
vīr.sta. Pīna la 45 ani, īn
medie, nu sīnt rare visele erotice sau
exuale. Spre
deosebire de neurastenici deci, se poate spune, cel
putin īn
limitele unor vīrste, ca la tuberculosi
se īntīlneste o do-
minanta erotica. In
afara acestei dominante, visele tuberculosilor
IC aseamana cu cele ale neurastenicilor : si
la o categorie si la alta
īm frecvente elementele
anxioase, grija de casa, teama de raspun-
dere sociala, ceea ce demonstreaza
ca visele traduc īn planul fan-
teziei interrelatia si conflictele subiectului. Astfel, aprofundīnd in-
vestigatiile noastre referitoare la visele tuberculosilor
pulmonari,
prin discutii
libere cu bolnavii, am putut constata ca visele variaza
nu numai īn raport cu
vīrsta, ci si īn raport cu stadiul īn care se
RĪueste bolnavul: de nou internat, de
aclimatizat, de cronic
īn
visele proaspetilor spitalizati, īn majoritatea cazurilor,
predomina
un singur continut
cel de groaza, de
teama. Dupa perioada adap-
liīrii,
desi visele terifiante ramīn mai departe majoritare, visele
bolnavilor īnscriu o tematica extrem de variata. La tineri,
alaturi
de o dominanta erotica, apar vise cu caracter pozitiv sau negativ
īn legatura cu aspiratiile, preocuparile profesionale,
conflictele
PSIHICUL BOLNAVULUI DE TUBERCULOZA PULMONARĂ
traite īn
visele maturilor si ale vīrstnicilor se reflecta situatiile
lasate acasa, īn cadrul carora actioneaza
sotiile, copiii, nepotii.
Prin analiza viselor se pot decela, de asemenea,
motive de or-
din filosofic, politic, religios. Astfel, se pare ca "diavolul"
este un
personaj care apare numai īn visele subiectilor cu tendinta
spre
misticism.
Constatarile noastre arata ca
cronicii cu nenumarate internari,
cu ani de zile de spitalizare, oameni obositi, blazati, care nu
mai
asteapta nimic de la viata, viseaza foarte
putin sau uita ce visea-
za si visele lor sīnt fara o semnificatie
deosebita.
Se pare, de asemenea, ca, facānd
abstractie de vīrsta, de sex
si de studii,
tuberculosii pulmonari sīnt predispusi a crede īn vise.
Explicatia acestui fapt credem ca rezida īn anxietatea
bolnavului,
īn sentimentele sale de nesiguranta, īn trebuinta de a descoperi
esenta unor fenomene care se repeta īn fiecare noapte, īn
tendinta
profunda a psihicului uman de a crede īn miraculos.
BIBLIOGRAFIE
George Margarit, Vulturii amiezii Junimea, lasi, 1970, p. 36.
Maurice Porot, La psychologie des tuberculeux, Edit. Delachau t
Niestle, S. A. Neuchatel
(Suisse), 1950, 1 pp.
123-146.
Richard Lazarus, Personality and adjustment, Prentice Hali, Englewood
Cliffs, 1963. p. 4.
William Offenkrantz and Allan
Rechtschaffen, Clinica
Studies of sequen-
tional dreams, Archives of General Psychiatry", 1963, 8, 497-508.
S. Blumenfeld, l. Alexandrescu,
Tr. Gheorghiu, Quelques considerationi
concernant l'activite onirique chez Ies neurasteniques, Ann, Med.
Psychol", T. 2, 24, 3, 3 -326.
F. Bacher, La psychologie differentielle, Bull. psych., 268, XXI, 1 ,
Monique de Bonis, Les conflicte de motivations, L'annee psycholo gique", 1966 nr. 1.
Dean Drevillon Etude critique de la notion d'adaptation B.l.N.O.P.,
nr. 3, 1969.
H. Ey, La conscience, P.U.F., f-
10. A. Kardiner, The individual and his society New York, 1939.
|