Sciatica
19 strategii pentru a calma un nerv dureros
Aproape fiecare dintre noi are din când în când dureri de spate, dar foarte putini au fost nevoiti sa suporte durerile chinuitoare ale sciaticii.
Nervul sciatic se întinde de la zona inferioara a spatelui pâna la glezne, trecând prin partea posterioara a picioarelor. Orice exercita presiune asupra nervului, precum un disc intervertebral herniat, un pinten osos sau o deviere a coloanei, poate provoca în fesa, în picior sau în amândoua dureri ascutite, patrunzatoare, adesea însotite de amorteala si chiar de paralizie în aceeasi regiune.
Discul herniat (numit de obicei - în mod gresit - disc alunecat) este cea mai frecventa cauza a sciaticii la adultii tineri si activi. El apare atunci când peretele sau posterior, care în mod normal functioneaza ca un anti-soc pentru vertebre, se rupe, iar materia care captuseste interiorul spatiului intervertebral se deplaseaza spre canalul spinal, unde comprima radacina nervului.
Sciatica dureaza de obicei putin, însa uneori se poate
întinde pe ani de
zile. Chiar activitatile de zi cu zi - aplecarea, stranutul sau
miscarile intes
tinului - pot declansa un atac.
Odata nervul iritat sau lezat, durerea poate
'<: persista chiar daca stati linistit,
întins în pat.
Deoarece sciatica are atât de multe cauze, si pentru ca fara tratament inie-
i!,
diat nervul poate ramâne permanent lezat, este foarte important sa mergeti
j la medic de la primele simptome. Uneori este necesara o operatie, dar de re-
ii*
't
dSciatica
gula sciatica poate fi controlata cu o combinatie de medicamente si îngrijiri paliative, acasa. Iata câteva moduri în care puteti calma durerea si proteja nervul de lezare ulterioara.
încercati sa faceti miscare, înainte vreme, în durerile de sciatica se recomanda repaus la pat, uneori saptamâni întregi. Nu si acum. Recuperarea se face mai rapid daca va veti misca în mod normal.
Aplicati gheata. La primul semn de durere, aplicati o compresa rece pe zona inferioara a spatelui 15-20 de minute la fiecare 2-3 ore. Este mai usor sa folositi o punga cu gel, de vânzare în magazinele cu articole sportive sau la farmacii. Punga ramâne flexibila si dupa ce a fost tinuta la frigider. Puteti folosi la fel de bine o punguta cu cuburi de gheata sau o punga de mazare congelata, învelita într-un prosop. Compresa se poate mula pe conturul spatelui, tinând rece exact acolo unde este nevoie. Aplicati comprese 24^48 de ore. Temperatura reduce inflamatia si ajuta la prevenirea spasmelor musculare care provoaca atâta durere când un disc herniaza, spune specialistul în probleme ale spatelui Andrew Cole.
Folositi perna electrica. Dupa ce ati aplicat comprese reci 1-2 zile, schimbati cu comprese calde, va sfatuieste chiropractorul John Triano. Aplicati 15 minute o sticla cu apa calda sau o perna electrica în dreptul salelor. Repetati din ora în ora pâna când obtineti o ameliorare. Caldura relaxeaza muschii si previne spasmele dureroase, ea creste fluxul sangvin în zona si ajuta la eliminarea toxinelor acumulate în jurul nervului. Dar indiferent cât de bine va face, nu pastrati compresa mai mult de 15 minute.
Luati antiinflamatoare. Când simtiti primele dureri ale sciaticii, luati aspirina sau ibuprofen. Acestea sunt antiinflamatoare nesteroidiene, care inhiba productia de prostaglandine a organismului - compusi chimici care amplifica durerea si inflamatia. Luati doza recomandata în prospect în 4 prize pe zi, spune dr. Cole. Daca stomacul dvs. nu tolereaza aspirina sau ibupro-fenul, puteti lua paracetamol - dar tineti minte ca acesta actioneaza mai mult pe durere - are efect mic asupra inflamatiei.
Nota: Retineti ca aspirina nu este recomandata sub vârsta de 16 ani. Daca sunteti însarcinata, consultati-va cu medicul daca vreti sa luati altceva în afara de paracetamol.
Mergeti la înot. Sau pur si simplu plimbati-va prin apa. Combinatia apa calda si exercitiu fizic usor relaxeaza muschii si ajuta la usurarea spasmelor
Sciatica
si a durerii. De asemenea, apa sustine corpul, ceea ce îndeparteaza presiunea dureroasa care apasa asupra spatelui.
"înotul si exercitiile în apa sunt printre cele mai bune tehnici de recuperare fizica", sustine ortopedul John Heller. înotul nu este recomandat într-o perioada de acutizare a durerii, însa este foarte bun când durerea se diminueaza. Este, de asemenea, o buna metoda de preventie daca în trecut ati avut sciatica. Evitati stilul fluture, iar daca totusi îl practicati, nu va arcuiti spatele pentru a tine capul la suprafata.
Plimbati-va daca puteti. Mersul pe jos este unul dintre cele mai bune exercitii pentru usurarea si prevenirea sciaticii. Ajuta muschii sa ramâna flexibili si îmbunatateste circulatia la nivelul întregului corp, inclusiv în zona nervului lezat.
Daca va aflati în plina criza de sciatica si mersul va provoaca dureri ascutite, care va stânjenesc pasii, renuntati, spune dr. Triano. "însa, daca aveti dureri de mai multe zile, iar acestea s-au mai atenuat, este foarte important sa treceti peste disconfort, încercând sa mergeti sau sa faceti exercitii fizice usoare."
întariti-va muschii trunchiului. Acestia sunt muschii care înconjoara si sustin coloana. "Clasicele încolaciri sunt bune pentru întarirea muschilor", spune dr. Cole. încolacirile sunt usor de facut, întindeti-va pe spate, cu pel-visul usor ridicat, cu genunchii îndoiti la 90 de grade, talpile lipite de podea si bratele întinse pe lânga trunchi. Folosindu-va de muschii abdominali superiori, ridicati capul si umerii de la podea, cu bratele întinse în fata. Reveniti încet. Umerii nu trebuie ridicati mai mult de 5 cm, pentru a nu suprasolicita muschii care leaga coloana vertebrala de picioare, amplificând astfel contractia lor în zona salelor.
Faceti masaj. Masajul relaxeaza în buna masura, reducând contractia muschilor si redându-le flexibilitatea, desi nu va vindeca leziunea nervului sau a discului intervertebral. Miscarile trebuie sa fie blânde si facute doar de un specialist, care stie sa evite un tesut prea inflamat si când sa actioneze cu putere.
Lasati-va picioarele sa-si faca treaba. Indiferent daca aveti sau ati avut în trecut sciatica, modul în care va miscati zilnic corpul este extrem de important. Aplecarea din mijloc, de exemplu, este cu desavîrsire contraindicata. Chiar daca trebuie sa ridicati de jos o soseta, îngenuncheati, lasati-va pe vine sau asezati-va si folositi-va de muschii gambelor pentru a va ridica.
Sciatica
Singurul lucru bun care se poate spune despre sciatica este ca durerea trece de obicei dupa câteva zile. Cel mai adesea dupa 4 sau 5 zile, iar cei mai multi suferinzi îsi revin complet cam în 6 saptamâni.
"Nu trebuie sa intrati în panica daca ati facut o criza de sciatica, dar as-teptati-va la dureri nemiloase", spune ortopedul John Heller. Este foarte important sa apelati de urgenta la medic, adauga el. în mod sigur veti avea nevoie de medicamente pentru a tine durerea sub control. De asemenea, trebuie sa va asigurati ca nu veti ramâne cu o leziune nervoasa. Medicul trebuie sa excluda orice alta cauza serioasa a sciaticii dvs., cum ar fi o infectie a osului, o tumora, o prabusire a vertebrei, si ca durerea nu este provocata de blocarea unei artere.
Unul dintre cele mai serioase semnale de alarma este pierderea functiei musculare - piciorul se târâie, de exemplu, sau va împiedicati la mers. si mai grava este pierderea controlului sfincterian al vezicii urinare sau al anusului ori pierderea sensibilitatii în zona pelviana, în zona anala sau a organelor genitale. Oricare dintre aceste simptome constituie urgenta medicala si s-ar putea sa necesite internare.
Prezentati-va imediat la medic daca sciatica sau durerea de spate acuta survine în urmatoarele cazuri:
aveti sub 20 de ani sau peste 55;
recent ati suferit o leziune în zona spatelui; un accident auto, de exemplu;
durerea este localizata în partea superioara a spatelui;
aveti istoric de cancer;
aveti istoric de osteoporoza;
ati luat mult timp steroizi pe cale orala;
aveti HIV/SIDA;
aveti o stare generala proasta sau în ultima vreme ati
scazut inexplica
bil în greutate;
simtiti dureri si amorteala în celelalte membre ori au paralizat.
Ţineti obiectele pe lânga corp. Indiferent ca duceti o plasa grea cu cumparaturi sau cosul cu rufe murdare, tineti-le cât mai aproape de corp, va sfatuieste dr. Cole. Astfel, presiunea exercitata asupra coloanei vertebrale inferioare se va reduce într-o oarecare masura.
Sustineti-va partea inferioara a spatelui. Uneori sciatica necesita saptamâni sau luni ca sa se amelioreze, în toata aceasta perioada asigurati sus-
Sciatica
tinere spatelui sprijinindu-va de o perna sau un prosop rulat atunci când va asezati, reducând astfel durerea si ajutând zona suferinda sa se vindece mai repede, spune dr. Triano.
în acest scop se recomanda pernele gonflabile disponibile în magazinele cu articole sportive sau cu aparatura medicala care permit modificarea fermitatii la fiecare 15-20 de minute. "Acestea sunt o modalitate practica si putin costisitoare de a reduce la minimum durerea de spate", spune dr. Triano.
Dar suporturile pentru spate nu trebuie privite ca substitute ale fiziotera-1 piei sau ale muschilor puternici ai spatelui, spune dr. Heller. Acesti muschi,' modelati si antrenati prin exercitii regulate, devin suportul intern al spatelui. Evitati sa leneviti în fotoliu sau pe o canapea adânca si moale. sedeti confortabil pe un scaun cu spatar drept, completat cu un mic suport în zona lombara. Adaptati un suport si la scaunul din masina.
Luati pauze dese. Statul pe scaun este extrem de dificil pentru zona lombara, mai ales când nervul sciatic este inflamat si iritat. De fapt, statul pe scaun fara sprijin la spate exercita o presiune de 2 ori mai mare asupra coloanei vertebrale decât statul în picioare.
"Daca aveti sciatica, orice pozitie statica prelungita este un inamic neîndurator", spune dr. Triano. "Elasticitatea tesuturilor este afectata în aproximativ 20 de minute, dupa care în zona respectiva se va exercita o presiune crescuta."
Daca slujba dvs. presupune un timp prelungit de sedere pe scaun, ofe-riti-i câte o pauza spatelui ridicându-va în picioare macar la 15-20 de mi- \ nute sau ori de câte ori simtiti ca este obosit sau tensionat. Plimbati-va ca-1 teva minute prin încapere. Intindeti-va. Dati-le muschilor sansa sa se[ relaxeze înainte de a va reaseza. "Amintiti-va aceste sfaturi si în timpul zborurilor lungi cu avionul sau al calatoriilor cu masina", spune dr. Heller.
Stati cu piciorul ridicat. Spatele are în mod normal o usoara curbura, dar în pozitia în picioare curbura se accentueaza, putând sa afecteze un nerv sciatic sensibil. O pozitie mai relaxata îi asigura nervului mai mult confort.
"Un exercitiu sanatos când stati pe scaun este sa tineti pe rând un picior mai sus si sprijinit", spune dr. Triano. Ridicarea unui picior mareste usor spatiul liber din jurul nervului sciatic, iar schimbarea piciorului la intervale regulate ajuta la mentinerea elasticitatii în discurile dintre vertebre si tesuturile înconjuratoare, explica el.
Stând în pozitia asezat, sprijiniti un picior de un scaunel sau pe o treap-pp, fet ^e SUp0rt improvizat. La coada la supermarket, puneti un
p-i* oot(»r\tând la semafor, folositi
UVJlVi^»
rea unui picior, chiar cu 5-lu cm, ^o
durerea.
Supravegheati-va greutatea. Partea inferioara a spatelui suporta o mare parte a greutatii corporale. Cu cât aveti mai multe kilograme, cu atât mai multa greutate trebuie carata - si cu atât mai mult veti fi predispusi la sciatica sau la alte probleme ale spatelui.
Evitati sofatul. Pe lânga faptul ca cele mai multe scaune de masina sunt renumite pentru disconfortul provocat în regiunea lombara, masinile vibreaza cu 4-5 cicli pe secunda - frecventa care poate leza discurile dintre vertebre, amplifica inflamatia sau contractia musculara si, în general, poate exercita o presiune marita asupra nervului sciatic.
Pâna când spatele se vindeca, petreceti cât mai putin timp în masina. Chiar daca nu acuzati dureri, este mai bine sa va limitati sofatul la 2 ore pe zi, si în aceste 2 ore iesiti din masina la fiecare 20-30 de minute pentru a va misca si a va întinde putin.
Gasiti o pozitie confortabila. Fiecare suferind de sciatica are cel putin o l pozitie care exercita o presiune redusa asupra nervului. Unii au parte de mai
încercati sa faceti exercitii de întindere si de flexibilitate. Sunt printre cele mai sigure metode de a reduce inflamatia si contractura musculara care adesea însotesc sciatica, spune chiropractorul John Triano. Fiecare om raspun- ; de diferit la exercitii. Pentru unii sunt mai folositoare exercitiile cu extensie, printre care întinderea cu fata în jos, arcuirea spatelui si ridicarea pe coate. Altii se simt mai bine cu miscari de flexie - de exemplu, întins pe spate cu aducerea genunchilor ia piept. Trebuie sa încercati mai multe miscari pentru a te descoperi pe cele care vi se potrivesc cel mai bine.
"Exercitiile de întindere permit miscarea coloanei si a articulatiilor conexe, a muschilor si a ligamentelor, evitând sudarea sau anchilozarea datorate formarii tesutului de cicatrizare dupa leziune", spune ortopedul John Heller. Daci exercitiile va ajuta sa va simtiti mat bine, continuati-le. In nici un caz ele nu trebuie sa accentueze durerea sau sa o faca sa iradieze într-un picior sau în ambele picioare. Daca apare acest efect, atunci exercitiul nu este cel po-j trivit si trebuie sa apelati la un consult de specialitate.
Sforait
putin disconfort tinând spatele împins usor în fata. Altii stând în picioare mi-litareste. Desi pozitia prielnica este importanta pe termen lung, în perioadele de criza nu va bateti capul cu ea. Oricare ar fi, pastrati-o pâna când durerea cedeaza.
Dormiti mai mult. Este greu când aveti dureri, dar unele studii au aratat ca organismul lucreaza mai mult la vindecare în timpul somnului. Daca durerea va tine treaz, încercati sa ridicati genunchii cu ajutorul unei pernite. Aceasta preia o parte din presiunea exercitata asupra nervului, spune dr. Triano. Daca de obicei dormiti pe o parte, încovrigati-va si asezati-va o perna între genunchi.
Daca fumati, încercati sa va lasati. Fumatul slabeste discurile dintre vertebre si îngreuneaza vindecarea sciaticii. Daca aveti nevoie de operatie pentru aceasta afectiune, fumatul creste riscul de esec. Cu siguranta si durerea va va reaminti ca tusiti mai mult decât ar trebui.
|