|
||||
|
||||
Scleroza multipla este de doua ori mai frecventa la femei, cu un varf de
prevalenta in perioada dintre trecerea la adolescenta si varsta de treizeci
si cinci de ani, scazand apoi treptat. Este o boala autoimuna (sistemul
imunitar ataca celulele propriului oraganism), cauzata de expunerea
intarziata la agenti infectiosi, cum ar fi virusul rujeolei, herpes simplex,
varicelei, rubeolei, Epstein-Barr si tulpini ale virusului paragripal. Manifestarile clinice de debut ale screlozei multiple pot fi dramatice
sau atat de blande incat pacientul nu cere ingrijire medicala imediata. Manifestarile clinice de debut ale sclerozei multiple pot fi dramatice
sau atat de blande incat pacientul nu cere ingrijire medicala imediata. Cele
mai frecvente simptome de debut sunt slabiciunea unuia sau a mai multor
membre, incetosarea vederii sau tulburari senzoriale. Slabiciunea membrelor
se poate prezenta ca stare de oboseala aparuta in timpul activitatii,
dificultati la mers sau pierderea coordonarii. In unele situatii simptomele
pot fi insotite de spasticitate. Ca simptome senzoriale amintim paresteziile
(furnicaturi, "ace" sau dureri arzatoare) sau hipoestezia (amorteli, senzatia
de "zona moarta"). Sunt frecvente senzatii de parti ale corpului "umflate,
umede, reci sau cu invelis strans". Mai pot aparea: mers cu miscari
necoordonate, vorbire descompusa. Alte simptome
Caracteristici Boala, in evolutia ei, este de patru tipuri: Recidivanta - remitenta este caracterizata prin atacuri recurente, imprevizibile, care evolueaza pe parcursul mai multor zile sau saptamani, putand fi urmate de recuperari complete, partiale sau nule. Secundar-progresiva: urmeaza modelul primei categorii, dar are o evolutie progresiva. Primar-progresiva, la care progresia gradata a incapacitatilor apare chiar de la debutul bolii. Progresiv-recidivanta: se prezinta sub forma primar progresiva, dar suprapune si perioade de recidiva. In cadrul diagnosticarii
sclerozei multiple se utilizeaza urmatoarele investigatii paraclinice:
rezonanta magnetica nucleara (RMN), electromiograma (EMG), examenul
lichidului cefalorahidian, nivelul seric de vitamina B12, factorul reumatoid,
viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) etc. Conduita terapeutica Tratamentul este in principal medicamentos si poate fi impartit in doua categorii. Prima categorie este destinata stoparii procesului patologic, iar a doua categorie este reprezentata de tratamentul simptomatic. Vor fi prescrise medicamente impotriva spasticitatii, pentru durere, pentru hiperreflexia vezicii urinare (anticolinergice), pentru labilitatea emotionala (foarte important, deoarece suicidul este o cauza importanta de deces in scleroza multipla). Oboseala de dupa-amiaza poate fi ameliorata prin inceperea programului de munca devreme si somn regulat dupa-amiaza sau cu ajutorul unei medicatii bazata pe amantadina, pemolina sau fluoxetin-hidrochlorid. Psihoterapia ocupationala si sprijinul familial reprezinta un pilon important al schemei de terapie in cadrul acestei afectiuni. Radu Leon George Medic specialist medicina de familie Fiziokinetoterapeut specialist Centrul medical Leomedica Tel.: 021/760.01.99 |
|