Secretia renala

Secretia renala

-cand se elibereaza ADH => tubul colector devine permeabil ptr apa

Factori ce stimuleaza secretia de ADH:

Factori ce inhiba secretia de ADH:

Cum actioneaza ADH asupra celulelor tubulare renale?

-ADH-ul nu creste direct permeabilitatea celulelor tubulare ptr apa

-el actioneaza pe un receptor de pe suprafata mb cel tubular => pe fata interna a mb se activeaza o enzima, adenilat-ciklaza (actioneaza pe ATP) => creste secretie de AMPc si se secrtea enzyme, protein-kinaze ce vor fosforila in substrat celula => creste permeabilitatea mb cel ptr H2O

-ADH stimuleaza enzima hialuronidaza => actioneaza pe acidul hialurocnic (ciment intercellular), il depolimerizeaza => H2O se reabsoarbe la nivelul jonctiunii dintre ce 333p1513d le 2 celule renale

-in portiunea terminalaa tubului collector, la nivelul medularei interne, putina H2O se poate reabsorbi in tub si in absenta ADH => se explicaca in absenta ADH, 18-20 l urina/24 h se elimina

-micromoleculele raman concentrate la nivelul medularei interne si creeaza o pres osm mare prin:

Particularitatile structuarle si functionale ale ansei lui Henle - mecanism de multipliocare contracurent

Circulatia sangelui in vasa recta - functioneaza ca un system schimbator contracurent

- ambele mecanisme explica si ca H2O se misca pasiv in cellule urmand miscarea pasiva a ionilor

-fara sa fie urmata de ioni in portiunea scendenta a ansei lui Henle => system de multiplicare contracurent

- vasa recta functioneaza ca un schimbator contracurent:

Lungimea mare a vaselor

Circulatia se face foarte lent

Concentrandu-se sangele pe masura ce vasa recta coboara in medulara => creste vascozitatea sangelui => scade foarte mult viteza dde circulatie a sangelui

Secretia tubulara = transferul unei substante din sange prin interstitiu, cellule tubular, in lumenul tubular

Secretia de H+

-in organism, in urma proceselor metabolice => cantitati mari de acizi => acizii vor atca rezerva alcalina a organismului (NaHCO3)

Acizi + NaHCO3 => H2CO3 => CO2 (plamani) si H2O (rinichi)

-ptr 1 mol de acid eliminate se utilizeaza 1 mol de NaHCO3 ptr a-l neutraliza

-rinichiul contribuie la mentinerea pH-ului sanguine si refacerea rezervei alkaline a sangelui, eliminand prin urina acizi, pH-ul urinar coborand la 4,5

-H+ sceretat in urina inlocuieste Na din sitemul tamnpon al urinei

-se considera ca, fara a fi cuplat cu reabsorbtia de Na, ptr fievcare H+ secretat in tub, 1 ion de Na este transportat, expulzat in portiunea laterobazala a celulei

H+ - secretat active de caraus, majoritatea in TCP

- secretat active in TCD

-putin, in tubul collector

Surse de H+ in celula tubulara

Secretia de K

-alimenatie: 50-150 mEq/24 h

-98% se elimina prin secretie renala

-restul, se pierd prin tubul digestive

K+ filtrate => in urina primara => se reabsoarbe active in TCP si in portiunea ascendenta groasa a ansei Henle (putin)

Secretia de K - pasiv - putin, in TCP

-mult, in TCD si tub collector

Mecanismul de secretie de K - 2 etape:

Diureza apoasa si osmotica

Diureza apoasa

• se ingera intr-un timp scurt (30') o cantitate mare pana la 2 litri de lichide hipotone
• dupa o perioada de latenta de 15' incepe sa ↑ debitul urinar (atinge un nivel maxim, 16 ml/min la aprox 40-60 min), se elimina un volum ↑ de urina

Diureza osmotica :

• adm de subst care se filtreaza(manitol) dar care nu se reabsorb in TCP => ↑ Po urina=> este retinuta apa => se dilueaza electrolitii, inclusiv Na , dispar gradientii de conc => se perturba si reabs Na
• o urina bobata in apa + electr invadeaza    Ansa Henle, printr-un mecanism necunosc se activeaza rapid circ din vasa recta, dispar grad de conc de la niv. Med int => in final se elib un vol de urina mare cu Po mare (patologic in diureza osmotica = Diabet zaharat)
• glucoza trece in urina, ↑ Po , apare diureza osmotica => patologie

Caile urinare extrarenale

• uretere+vezica urinara
• urina care se form. Continuu    la niv rinichiului este trasnpostata prin cele 2 uretere spre

vezica urinara unde se acumuleaza intre 2 mictiuni

• din vez urinara se elim la ext
• uretele sunt 2 conducte musculare care pornesc din pelvisul renal si se deschid prin 2

orificii in unghiul post ale trigonului vezical

• intrarea uretrelor in vezica urinara se realizeaza pblic, ureterele strabat 2-3 cm sub epiteliul vezical

ROL

• la cresterea presiunii in vezica urinara, urina nu poate, nu reflueaza in uretere
• ureterele sunt formate din muchi neted visceral care prezinta contractii ritmice de tipul unor unde peristaltice care se genereaza la nivelul pelvisului renal -> vezica urinara
• aceste contractii joaca rolul de a goli urina din uretere in vezica sub forma unor jeturi intermitente

-frecv contractiilor musculaturii nedete al ureterelor ↑ atunci cand exista un obstacol pe caile urinare asociate cu distensia ureterelor

-frecv contrac. ↑ cand ↑ debitul urinar => musc neteda a ureterelor prez automatism, exista un generator de impulsuri la nivelul pelvisului renal

-contractiile ureterelor sunt infl de SNV astfel :

1. Sy- reduce afinitatea contract motrice a ureterelor
2. Psy+acetilcolina ↑ activit contractila motorie uretrala

-stimulii algici de la nivelul ureterelor ( calculi inclavati in ureter) sunt transmisi prin fibre aferente

-Sy senz care declanseaza reflexul uretero-renal=>vasoconstrictie arterei aferente->↓cant de urina => se previne acumularea de urina deasupra zonei cu obstacol

Vezica urinara

• forma sferica, cavitar, muscular
• 2 portiuni :-port sferica( corp vezical), distensibil si contractil

-port cilindrica = col vezical

• pe peretele post al vezicii urinare se gaseste o zona => trigon vezical ( se diferent de restul vezicii printr-o mucoasa care este neteda)
• la niv ▲ se gasesc fb musc netede dispuse long ext, circ mijl, oblic int
• s-a considerat ca fb musc netede cu disp long ar forma muschiul DETRUSOR
• muschiul se considera ca formeaza sfincterul uretral intern neted
• la 2-3 cm sub colul vezical, uretra strabate planseul urogenital, muschiul plans formeaza sfincterul uretral extern striat care se mentine contractat tonic, care se relaxeaza voluntar sau reflax in cursul mictiunii

INERVATIE

-Fb Sy strabat ggl celiac, mez. Sup + inf( se grupeaza in n presacrat, fac sinapsa in plex hipogastrc -> n hip sup + inf, se distribuie musc netede a vezicii si sfinct uretral int)

-fb Psy au orig in S2-S4, fb preggl lungi intra in alc n. pelvici care fac sinapsa in fb post ggl -> m vezical intern

-inervatie somatica ( n. somatomotori din cornul ant se distribuie prin nv. rusinosi -> sfinct uretral extern)

-fb aferente senzitive de la nocireceptori sunt reprez de fb sinpatice ce intra in alc . nv hipogastrici

-excitatiile de atingere si mai ales de distensie sunt preluate de fb af senzitive ce intra in alc nv pelvici

Musculatura vezicii urinare

• este plicaturata ceea ce permite distensia
• mucoasa vezicii urinare si a ureterelor este cutata
• mucoasa este impermeabila pt apa si electroliti
• mici cant de apa si uree se pot absorbi prin mucoasa vezicii urinare

Transportul urinei in vezica urinara se face fara ↑semnific ale pres . in vez urinara

-vezica goala => Po =0

Umplerea vezicii urinare

• intre 100 ml si 400 ml se face fara ↑ semnificativa a presiunii

• prop vezicii urinare de a acumula.    Vol. Relativ mare fara ↑ presiunii se datoreaza unei prop intrinseci, m detrusor care se relaxeaza adaptativ

Mictiunea = act reflex medular care are ca si consecinta evac vez. Urinare facilitat sau inhibat de centrii nervosi sup.

-distensia vezicii urinare ca urmare a acumularii unui vol de urina intre 200 - 400ml, stimul mecanoreceptordin pereti- cale aferenta=fb senz n pelvici->centru Psy sacrat , mictiune -> cale ef -> contr m detrusor

-fb de la mecanoreceptori sunt trasmise si pe cai asc nespecificedin hipotal -. Scoarta cerebrala

-contractia m detrusor det impingerea urinei spre uretra post, aici se declanseaza alt act reflex-> Stim rec de la uretere -> inf inhib spre motoneuronii din coarnele ant -> ↓ frecv descarcarii de impulsuri in nv rusinosi => se relaxeaza sfinterul uretral extern => incepe mictiunea

-reflex de mictiune odata declansat se autointretine

-contractia simultana a musculaturii abdominale favorizeaza golirea vezicii urinare

Controlul reflex al mictiunii

-se produce incepand cu luna 5 de viata I.U atunci cand rinichii intra in functiune

-mictiunea ramane un act reflex medular pana la 12-18 luni dupa nastere

Pragul de excitabilitate

-poate fi modificat de centrii nervosi superiori

-s-au evid centrii facilitatori la niv hipotal + punte

inhibit la nivelul mezencefalului

-la om la nivelul puntii :

1. S-a evidentiat o zona facilitatoare-mentine contractia m detrusor pana la evacuarea completa a vezicii urinare
2. Zona inhibit- inhiba refl in timpul somnului, chiar si la umpleri corespunzatoare a vezicii urinare

-mictiunea poate fi : - inhibata voluntar ..... nu inteleg

-oprirea vol prin : -contract sfinterului uretral ext

- contract musculaturii perineale

-la adult exista o capacitate invatata de a mentine sfinterul uretral intern pana cand conditiile permit mictiunea

-in cond fiziologice poate fi depasita capacitatea de ac a vezicii de 400ml, se pot acumula pana la 600-700ml => mictiunea devine imperi... si dureroasa