Sfaturi culinare pentru cresterea performantelor intelectuale
In viata, pot aparea situatii in
care o crestere a performantelor intelectuale ar fi de mare ajutor. Presupunind
ca organismul ar fi in stare buna de sanatat 18218p1513s e, apare intrebarea: ce se poate face pentru a avea o gindire mai clara, o
capacitate de concentrare indelungata mai buna? Oare comportamentul de zi cu zi
- alimentatia, odihna, respiratia - poate influenta evolutia performantelor
intelectuale? Raspunsul este afirmativ.
Marele dusman al sanatatii il reprezinta grasimile din alimente
Evident, fumatul, alcoolul, noptile nedormite si viata dezordonata nu ne vor conduce niciodata la cresterea performantelor intelectuale. O conditie de baza in acest sens este evitarea pe cit posibil a stresului, a oboselii si impletirea armonioasa si echilibrata a activitatii intelectuale cu cea fizica (exercitii de respiratie, exercitii fizice, plimbari in aer curat, activitati casnice placute).
Un alt factor care influenteaza in mod deosebit evolutia noastra din punct de vedere intelectual este alimentatia. Excesul de mincare nu face decit sa oboseasca organismul, consumind energia pentru digerare. De asemenea, se spune ca mincarea bine mestecata este pe jumatate digerata. Cu cit mincarea este mestecata mai mult, cu atit este ajutat mai mult organismul, folosind energia lui in alta directie. Marele dusman al sanatatii il reprezinta grasimile din alimente, in special cele care nu se vad (cum ar fi cele din mezeluri). Ele conduc la cresterea colesterolului, la ateroscleroza si multe alte boli. Este bine deci ca grasimile animale (unt, untura) sa fie inlocuite, in mare masura, cu uleiuri vegetale (dar si acestea nu trebuie consumate in exces).
Gindirea clara si leacurile din frigider
Gindirea clara este asigurata de o
alimentare buna a creierului cu oxigen. Acest lucru este
realizat de vitamina E, potasiu si sulf. Vitamina E ajuta
celulele cerebrale prin furnizarea oxigenului. Ea se
gaseste in soia, germeni de griu, cereale integrale, oua, spanac si alte
verdeturi, ulei de porumb, ulei de masline, ulei de floarea-soarelui.
Potasiul are si el rolul de a alimenta creierul cu
oxigen. El se gaseste in citrice, pepene galben, mere, banane,
Sulful ajuta la mentinerea balantei de oxigen pentru buna functionare a creierului. El se gaseste in carne slaba de vita, peste, oua, varza, fasole uscata, usturoi. Ceapa are proprietatea de a imbunatati compozitia de oxigen a creierului. Se poate minca o jumatate de ceapa pe zi (daca stomacul suporta).
Ghimbirul ajuta la oxigenarea mai buna a creierului. O salata in care adaugam ghimbir este suficienta pentru o zi.
Chimenul stimuleaza gindirea creativa. Cei care au nevoie de inspiratie pot bea constant ceai de chimen (doua lingurite de seminte zdrobite se oparesc cu o cana de apa clocotita).
Capacitate inalta de concentrare si vioiciune mentala
Acestea sint asigurate, in primul rind, de vitaminele din complexul B (B1, B6, B12). Ele micsoreaza iritabilitatea si tensiunea nervoasa, maresc puterea de concentrare si mentin sanatatea sistemului nervos.
Vitamina B1 (tiamina) este cunoscuta si sub denumirea de vitamina performantelor intelectuale, deoarece are efecte benefice asupra sistemului nervos, asigurind cresterea randamentului intelectual. Vitamina B6 imbunatateste functiile mentale, ajutind si la producerea de transmitatori nervosi.
Vitamina B12 sporeste capacitatea de invatare, in special in privinta asimilarii de material nou. Deficitul de B12 poate duce la unele boli mintale.
Trebuie remarcat faptul ca dozele mari de vitamina B complex influenteaza coeficientul de inteligenta (chiar si in cazul copiilor retardati mintal).
Sursele naturale din cereale integrale, orez nedecorticat, cartofi, chefir
Vitamina C contribuie la cresterea coeficientului de inteligenta, favorizind producerea transmitatorilor nervosi. Iodul mareste capacitatea mentala. El se gaseste in ceapa, usturoi, toate alimentele de origine marina, praz, varza.
Zincul asigura vioiciunea mentala. Alimente bogate in zinc: carne, ficat, peste, germeni de griu, drojdie de bere, seminte de dovleac, oua, mustar.
Fosforul este necesar pentru transmiterea impulsurilor nervoase. El se gaseste in peste, carne de pui, cereale integrale, oua, nuci, seminte, radacina de telina.
Acidul folic sporeste capacitatea de concentrare printr-o mai buna excitatie la nivelul creierului. Dintre alimentele care il contin, se remarca: germenii de griu, spanacul, semintele de floarea-soarelui, produsele lactate, avocado.
Acidul glutamic sau L-glutamina, care se gaseste in carne, sunca, salam, atenueaza oboseala si dezvolta inteligenta. L-glutamina imbunatateste coeficientul de inteligenta (chiar si la copiii retardati mintal), reprezentind unul dintre compusii care hranesc creierul. Atunci cind creierul nu are o cantitate suficienta de L-glutamina, pot aparea mici leziuni la nivel cerebral.
Oboseala si lipsa concentrarii indica lipsa de lisina
Lisina este un aminoacid esential care asigura dezvoltarea capacitatii de concentrare. Daca sinteti obositi si incapabili sa va concentrati, aveti ameteala si greata, sigur aveti lipsa de lisina. Surse naturale: peste, lapte, carne, brinza, drojdie de bere, oua, produse din soia si toate alimentele bogate in proteine.
Un alt aminoacid important este fenilalanina. El functioneaza ca neurotrasmitator - duce semnalele intre celulele nervoase si creier, imbunatatind memoria si vioiciunea mentala. Se gaseste in alimente bogate in proteine, miez de piine, brinza de vaci, migdale, nuci, seminte de dovleac, susan.
Cei ce sint in situatii ce necesita o concentrare indelungata - conferinte, prelegeri, calatorii lungi la volanul masinii - au nevoie de suplimente de nuci, care intaresc nervii si maresc puterea de concentrare.
De asemenea, scoicile si crevetii reprezinta o hrana ideala pentru creier, facilitind atentia si puterea indelungata de concentrare - 100 grame de creveti pe zi sint suficienti, dar este bine sa fie sarati dupa prajire.
|
