Sigilarea santurilor si fosetelor - mijloc de prevenire a aparitiei cariei dentare
60% din totalul leziunilor carioase apar la nivelul santurilor si fosetelor dentare (zone de retentie) - relief ocluzal ,,accidentat".
Īn cazul molarului de 6 ani, primul afectat conform studiilor clinice, la 7 ani - 12%, la 12 ani - 52% la molarii superiori, iar la7 ani - 25% 18318e48s si la 12 ani 70% la molarii de 6 ani inferiori.
Forma si adāncimea reliefului ocluzala reprezinta sau nu un factor favorizant de aparitie a cariei dentare la acest nivel.
santuri largi "V" - diametru mare si putini adānci; santuri īnguste "I".
īnclinarea pantei cuspidiene īn sus, de unde rezulta cresterea frecventei cariilor.
concentratia mai mica a fluorului īn smaltul ocluzal fata de cel proximal;
lipsa autocuratirii pe suprafata ocluzala;
progresia rapida spre dentina a cariilor din santuri si fosete.
Debutul procesului carios se produce la orificiul santului prin doua leziuni bilaterale independente īn smaltul pantelor cuspidiene opuse. Mecanismul este cel de demineralizare.
Evolutia procesului carios īn profunzime depinde de cantitatea de proteine din smalt, acestea putānd remineraliza smaltul si creeaza protectie fata de carie.
Sigilarea santurilor si fosetelor reprezinta o tehnica de izolare a acestora fata de mediul bucal. Consta īn aplicarea si mentinerea pe suprafata de smalt a unor substante cu rol de bariera mecanica. Se pot folosi cimenturi glass - ionomer (fara demineralizare, legatura chimica) sau material rasinos (prin demineralizarea smaltului).
Indicatiile sigilarii
santurile si fosetele molarilor (ocluzale, vestibulare, orale);
santurile si fosetele premolarilor (11-14 ani);
santurile si fosetele incisivilor permanenti (11-14 ani);
santuri si fosete adānci īn forma de "i", "amfora", "picatura" (aberante);
se poate obtine o suprafata uscata ocluzala (eruptie 2/3);
santuri si fosete aflate īn vecinatatea proceselor carioase īn tratament.
vārsta pacientului;
statusul odontal (carioactivi sau nu);
aspectul reliefului ocluzal; pozitia dintelui;
obiceiurile alimentare (dulciuri);
fluoroprofilaxia īn antecedente;
capacitatea de cooperare cu medicul stomatolog (handicapul psihic si fizic, fara igiena orala);
afectiuni generale care modifica fluxul si calitatea salivei (xerostamia).
suprafata ocluzala sanatoasa - se sigileaza dintii erupti recent (molari, premolari, incisivi).
suprafata ocluzala "modificata" - sonda "agata", fara a exista dentina interesata de procesul carios; nu se observa smalt demineralizat - se sigileaza dintii care nu prezinta alte suprafete interesate de carie (ex.: suprafete aproximale).
suprafata ocluzala cu smalt demineralizat - "marmoratie īn santuri si fosete" - nu se sigileaza. Se face tratamentul cariei ocluzale conform regulilor lui Black - deschiderea procesului carios, exereza dentinei alterate, extensia preventiva, forma de retentie, forma de rezistenta, bizotarea marginilor cavitatii, īn functie de ad....., forma procesului carios si de materialul folosit pentru obturatie (amalgam sau material compozit).
dintii temporari - nu se sigileaza (nu se coopereaza cu copilul, tehnica greoaie) - fluorizare.
a) fetele ocluzale ale dintilor permanenti īn cazul copiilor cu nevoi speciale;
b) fetele ocluzale ale celorlalti molari de 6 ani, indemni, daca unul este cariat;
c) fetele ocluzale ale molarilor de 12 ani daca molarii de 6 ani au fost cariati.
Dintii sigilati se tin sub observatie clinica la intervale regulate (6 luni); īn caz de deteriorare, se aplica din nou materialul de sigilare.
Contraindicatiile sigilarii:
pacienti necooperanti;
leziune carioasa incipienta;
alte tratamente pe dinti cu relief ocluzal ce ar indica sigilarea.
fluiditate;
aderenta buna la suprafete gravate;
priza rapida;
proprietati mecanice si termice asemanatoare structurilor dure dentare;
fizionomie satisfacatoare.
penetranta īnalta;
coeficient de absorbtie a apei scazut;
expansiune termica redusa;
rezistenta īnalta la uzura.
Cele mai apropiate de aceste cerinte sunt materialele de sigilare granulate fotopolimerizabile la lumina vizibila.
Materiale de sigilare
pe baza de dimetracrilat;
rasini de sigilare care elibereaza fluor;
cimenturi glass - ionomer.
substanta de baza este dimetacrilatul sau rasina bis GMA (bis fenol A) - glicidil metacrilat - rasina Bowen. Este un monomer metacrilic, vāscos, care trebuie diluat pentru a deveni fluid (3:1). Polimerizarea se realizeaza chimic (autopolimerizarea) sau cu raze UV (fotopolimerizarea).
Sigilantii autopolimerizabili - sistem biocomponent pasta+pasta sau pasta+lichid (initiator+accelerator). Priza 1-2 minute, reactie exoterma.
Sigilantii fotopolimerizabili - sistem monocomponent livrat īn seringi de plastic opace sau mici carpule (prafuri chimice mai slabe).
Avantaje:
materialul face priza īn 10-20 secunde;
nu īncorporeaza bule de aer;
īsi pastreaza aceeasi vāscozitate.
cost ridicat al sursei de lumina.
reduce timpul de priza;
controlul lungimilor de unda si zonei de expunere scade cantitatea de rasina ramasa nepolimerizata;
cresterea rezistentei la īntindere;
smaltul expus laserului are rezultate crescute fata de agentii cariogeni.
Alpha Seal si Alpha lite sunt de prima generatie;
Concise White Sealant este de a doua generatie;
Fissure Sealant este de a treia generatie (autopolimerizabile).
Granule SiO2 (rezistenta la uzura) + pigmenti roz si galbui - Prisma Shield (fotopolimerizabile).
Rasini care elibereaza fluor
Cimenturi glass ionomer
sunt materiale adezive chimic la .......... care elibereaza continuu ioni de F;
nu sunt foarte retentive īn timp - dezavantaj;
au rezistenta scazuta la uzura;
capacitatea scazuta de a patrunde īn profunzimea santului gingival.
conditii de izolare precare (priza īn mediul umed);
ex: Fuji ionomer Type III (G.C.).
periaj cu paste abrazive fara fluor;
spalare;
izolare;
gravaj acid al smaltului perifisural;
spalare cu jet de apa (dinte izolat);
uscare;
aplicarea sigilantului;
fotopolimerizare;
īncadrarea īn relatii ocluzale normale.
|
