Sincopa si lipotimia

Sincopa si lipotimia

Pierderea totala sau partiala, tranzitorie a constientei sau doar o stare de obnubilare (lipotimia).

Cauze:

-insuficienta circulatorie periferica (sincope vasodepresoare prin actiune vagala)-pot fi induse prin compresie pe globii oculari sau la nivelul sinusului carotidian;

-hipotensiunea ortostatica: primara (la varste tinere, persoane cu tonus vagal crescut) si secundara (mai frecvent in tabloul bolilor Parkinson, Addison, dupa administrare de droguri antidepresive, in tulburari ale axei hipofizocorticosuprarenaliene).

Sincope sinocarotidiene: pot fi declansate in cursul unor manevre de masaj; sincopele din aritmii sau tulburari de conducere sunt supraventriculare sau ventriculare; blocuri atrioventriculare ( 121e46b sindromul Adam-Stokes); sincope de efort (cand exista valbulopatii de tipul stenozei aortice); trombembolismul pulmonar; angina de piept spontana.

Tabloul digestiv in afectiuni cardiace (semne nespecifice): durerea in hipocondrul drept (in insuficientele cardiace globale sau in insuficienta inimii drepte si se datoreaza hepatomegaliei de staza).

Subicterul (semn): se datoreaza insuficientei cardiace drepte; este consecinta unei stenoze mitrale sau a unei insuficiente tricuspidiene.

Varsaturile: pot aparea in hipertensiunile arteriale cu valori mici; pot fi insotite de cefalee si vertij (sugereaza hipertensiune intracraniana) si formeaza sindromul encefalopatiei hipertensive alaturi de hipertensiunea arteriala. Cand sunt insotite de dureri retrosternale si/sau epigastrice sugereaza un infarct miocardic inferior, iar la pacienti cardiaci in tratament digitalic (tonic cardiac) sugereaza un supradozaj digital.

Febra

Febra (simptom de ordin general): in cazul unui pacient cu cardiopatie diagnosticata pune problema de interpretare a cauzei: fie este vorba de o boala extracardiaca suprapusa peste cardiopatie (infectii respiratorii, urinare; de focar cu germeni specifici sau nespecifici; boala de sistem; boala neoplazica), fie apare in evolutia cardiopatiei (sugereaza un infarct miocardic acut in primele 24-36 de ore, 38-38,5⁰-dureaza pana la o saptamana).

Febra apare in cazul unui anevrism aortic sau o pericardita acuta, in embolii pulmonare, in tumori cardiace (mixom atrial), in endocardite bacteriene sau virale cu evolutie acuta, subacuta si lenta. Mai apare in boala trombembolica care apare in insuficienta cardiaca si fibrilatie atriala; mai poate aparea in cazul medicatiei diuretice (supradoza) sau cu chinidina.

Examenul general al bolnavului: aceleasi 4 etape cunoscute.

q       Inspectia: ofera date despre tipul constitutional sugerand o boala cardiaca congenitala sau aparuta in copilarie tulburari de crestere; dezvoltarea staturii; aspectul faciesului-de tip mitral (buze vinete, obraji rosii), tricuspidian, pletoric (facies rosu cu circulatie evidenta hipertensiune arteriala); diferite atitudini patologice (ortopnee, "ruga mohamedana"); aspecte tipice ale tegumentelor, mucoaselor, fanerelor (si extremitati), circulatie superficiala.

Tegumentele:

a).Cianoza: coloratia violacee a tegumentului datorata tulburarilor de hematoza tisulara; daca apare curand dupa nastere sau in primii ani de viata inseamna ca exista o cardiopatie congenitala cu sunt drept-stang. Cianoza apare in tetralogia Fallot sau in transpozitia vaselor mari.

In caz de sunt drept-stang cianoza apare intermitent doar in conditii de efort, cand presiunea in cavitatile drepte creste foarte mult. Cianoza apare si in pneumopatii (cresterea rezistentei intrapulmonara vasculara), in edem pulmonar acut, in stenoza mitrala, in insuficientele cardiace (acute) drepte insotite de staza prelungita in periferie.

Cianozele cardiace sunt reci, mai intense la extremitati si in zona perionazala (deosebindu-se de cianozele respiratorii care sunt calde).

b).Paloarea: apare mai des in anemii, care pot fi insotite de semne cardiace tipice-sunt modalitati de adaptare a organismului (palpitatii, dispnee, tahicardie, sufluri cardiace functionale).

c).Xautelasmele: depuneri de grasime intre straturile epidermului; se intalnesc in regiunile palpebrale, mai frecvent pe masura ce se inainteaza in varsta si denota o tulburare a metabolismului lipidic.

d).Edeme cardiace: edeme subcutanate caracteristice insuficientei ventriculare drepte. Se instaleaza progresiv. Exista stadii in care ele sunt asimptomatice, dar subiectul declara o crestere in greutate. Intr-o etapa imediat urmatoare ele apar in regiunile declive (la nivelul piciorului; retromaleolar; pretibial-prin presiunea pe fata antero-mediana a tibiei; sacrat).

Treptat, edemele cresc cuprinzand gambele, regiunile mediale ale coapselor, regiunea lombara, tesutul subcutanat abdominal, regiunea genitala, atingandu-se stadiul de edeme generalizate sau Anasarca. In anasarca se acumuleaza lichide in seroasele organismului (pleura, pericard, peritoneu); sunt lichide transsudate.

Edemul cardiac este initial moale, depresibil. Daca sunt vechi ele se intaresc, sunt reci, sunt cianotice. Edemele renale sunt moi sau pufoase, calde, albe.

Inspectia scheletului:

1).Sindromul Marfan: modificarea de coloana-gibozitati, pacientii fiind slabi, inalti, cu degete lungi si fusiforme ("arahnodactilie"=ca de paianjen); articulatii laxe, hipermobile. Sindromul se insoteste frecvent de malformatii cardiace.

2).Inspectia toracelui: sugereaza tulburari in functia cardiovasculara. In caz de torace escavat sau emfizematos se sugereaza hipertensiune pulmonara si cord pulmonar cronic. Musculatura dezvoltata exagerat a centurii scapulare in contrast cu musculatura membrelor inferioare sugereaza coarctatia de aorta (stenoza la nivelul carjei aortice dupa desprinderea primelor 3 colaterale). Se insoteste de dezvoltarea exagerata a retelei circulatorii arteriale a membrelor superioare. La nivelul toracelui bombarea in zona sternala inferioara, mai ales la varste tinere, sugereaza o cardiomiopatie congenitala (la varste mici deformeaza si sternul).

Inspectia venelor jugulare: se observa distensia venelor jugulare la nivelul bazei gatului deasupra claviculelor. Apar semne de insuficienta cardiaca dreapta (reflux hepato-jugular); Küsmaul-cresterea paradoxala a presiunii venoase si distensia venelor jugulare in inspir (se datoreaza insuficientei ventriculare drepte, pericarditei constrictive, tamponadei pericardice-sclerozare a pericardului ce apasa pe miocardul intern). La palpare se sesizeaza pulsatii ale venelor jugulare in valvulopatii tricuspidiene.

q       Palparea: examenul arterelor periferice: recoltarea pulsului arterial-se realizeaza in locuri de electie pentru fiecare artera. Prin palpare se deceleaza matitatea cardiaca si socul apexian. Se pot sesiza manifestari ale unor sufluri cardiacesub forma de "freamat".

q       Auscultatia: poate fi directa (aplicarea urechii pe torace) sau indirecta (mediata-cu stetoscopul). Se realizeaza in zone specifice-focare.

Focarul mitral este localizat la nivel apexian (spatiul V intercostal stang pe linie medioclaviculara). Focarul aortic (spatiul II intercostal stang, pe marginea stanga a sternului); focarul pulmonar (spatiul II intercostal drept, pe marginea dreapta a sternului). Focar tricuspidian-la nivel apexian.

Zgomotele cardiace:

a).Zgomotul I (sistolic): frecventa joasa si durata lunga; se produce prin inchiderea valvelor mitrala si tricuspidiana; este sincron cu socul apexian.

b).Zgomotul II (distolic): frecventa mai inalta si durata mai scurta; produs de inchiderea sigmoidelor aortica si pulmonara.

Distanta dintre zgomotele I si II este sistola mecanica ("mica tacere"), iar distanta dintre zgomotele II si I este diastola mecanica ("marea tacere") formata din:

-faza de relaxare izometrica a peretelui ventricular dupa inchiderea valvei sigmoide;

-faza de umplere ventriculara rapida;

-faza de umplere ventriculara lenta;

-faza de varf de umplere (sistola atriala).

Fazei a II-a (de umplere rapida) ii corespunde zgomotul III produs de punerea in tensiunea aparatului valvular.

Cel de-al IV-lea zgomot nu se aude in mod normal si corespunde contractiei atriale.