Suportul Vital Avansat īn Perspectiva
Īn
Europa, bolile cardiovasculare sunt responsabile de circa 40% din decesele
īnregistrate īnainte de vārsta de 75 de ani. Proiectul MONICA al
Organizatiei Mondiale a
Sanatatii (MONitorizarea Multinationala a
Tendintelor si a Factorilor Determinanti ai Bolilor Cardiace)
a evaluat decesele datorate bolilor coronariene īn rāndul populatiei cu
vārsta īntre 35-64 de ani la 29 de populatii. Rata medie a cazurilor de
deces din perioada de studiu de 28 de zile despre care se crede ca s-au
datorat bolilor coronariene acute a fost de 49% la barbati si
de 51% la femei, crescānd o data cu vārsta. O treime din persoanele care
au suferit un stop cardiac au murit īnainte de a ajunge la spital;
majoritatea dintre acestea au murit īntr-o ora de la momentul
declansarii simptomelor acute. Īn majoritatea acestor cazuri de
deces, ritmul cardiac prezent a fost fibrilatia ventriculara sau
tahicardia ventriculara fara puls (FV/TV fara puls).
Singura metoda de tratament eficient pentru aceste aritmii este defibrilarea,
iar cu fiecare minut de īntārziere sansele de succes scad cu circa 7 -
10 %. O data internat pacientul īn spital, incidenta FV dupa un infarct miocardic este de ci 222d318c rca 5%. Īn cazul stopurilor cardiace ce au loc īn spital este mult mai probabil sa apara asistolia sau activitatea electrica fara puls (PEA). Un studiu recent realizat īn Regatul Unit despre stopurile cardio - respiratorii ale adultilor care au avut loc īntr-un spital a aratat ca non FV/TV a fost ritmul prezent īn 69% din cazuri. Multi dintre acesti pacienti au prezentat o co morbiditate semnificativa, ceea ce a influentat ritmul, īn aceste cazuri strategiile de prevenire a stopului cardiac dovedindu-se a fi de o importanta deosebita. Lantul supravietuirii Interventiile care duc la un rezultat pozitiv īn cazul unui stop cardiac pot fi imaginate ca formānd un lant - "lantul supravietuirii". Acest lant este la fel de puternic ca si cea mai slaba veriga a sa; toate cele patru legaturi ale lantului supravietuirii trebuie, deci, sa fie puternice. Acestea includ: * Accesul rapid la serviciile medicale de urgenta si la echipele medicale specializate * Asigurarea rapida a suportului vital de baza (BLS) * Defibrilarea precoce * Asigurarea rapida a suportului vital avansat (ALS) Evolutiile din domeniul Accesului Public la Defibrilare (PAD) pun accentul īn mod ferm pe cea de-a treia veriga a lantului supravietuirii. |
ACCESUL RAPIDĪn cazul stopurilor cardiace care au loc īn afara spitalelor, accesul imediat la Serviciile Medicale de Urgenta (EMS) este vital. Īn majoritatea tarilor europene, accesul la EMS se face printr-un simplu apel telefonic. Consilul European de Resuscitare a recomandat folosirea aceluiasi numar ("112") īn īntreaga Europa. Īn cazul unui stop cardiac care are loc īntr-un spital, echipa de resuscitare a pacientilor care-au suferit un stop cardiac este anuntata de obicei prin intermediul sistemului de telefonie interna a spitalului. Ar fi util sa fie adoptat un numar identic (2222) pentru toate spitalele. Īn cadrul diferitelor tari europene acest numar difera de la un spital la altul. Dupa ce a fost stabilit diagnosticul de stop cardiac, trebuie efectuata fara īntārziere defibrilarea, pāna la sosirea echipei de interventie - prin urmare personalul medical care are sarcina sa acorde asistenta de baza ar trebui instruit īn tehnica defibrilarii. ASIGURAREA RAPIDĂ A SUPORTULUI VITAL DE BAZĂ Compresiile toracice si ventilatia victimei vor reduce rata de deteriorare a creierului si inimii. Dupa instalarea unui stop cardiorespirator īn afara spitalului, acordarea urgenta a primului ajutor extinde perioada de resuscitare si probabil dubleaza sansele de supravietuire. Īn ciuda acestui fapt, īn majoritatea tarilor europene , acordarea urgenta a primului ajutor de baza are loc īntr-un numar mic de cazuri. Dupa instalarea stopului cardiac la pacientii internati īntr-un spital se vor initia manevrele de suport vital de baza dar acestea nu trebuie sa īntārzie manevrele de defibrilare a pacientilor cu FV / TV fara puls. DEFIBRILAREA PRECOCE Dupa instalarea unui stop cardiac īn prespital, scopul este acela de a defibrila pacientul (daca va fi indicat) īn cel mult cinci minute dupa ce echipa medicala specializata a primit apelul. Īn multe zone, pentru atingerea acestui deziderat va fi necesara introducerea programelor PAD folosind defibrilatoare automate externe (AED). Īn cazul instalarii unui stop cardiac īntr-un spital, persoana responsabila de tratarea primara a respectivului pacient trebuie sa fie instruita si autorizata pentru a folosi defibrilatorul imediat. ASIGURAREA RAPIDA A SUPORTULUI VITAL AVANSAT Īn multe cazuri, desi īn urma defibrilarii se instaleaza un ritm cardiac, acesta se dovedeste adesea a nu fi adecvat pentru a sustine circulatia, fiind necesara acordarea unei asistente suplimentare pentru ameliorarea sanselor de supravietuire pe termen lung. |
|
Instructiuni Publicarea "Instructiunilor din 2000 pentru Resuscitarea Cardio - Pulmonara si pentru Tratamentul Cardiovascular de Urgenta - un Consens International pentru stiinta" a constituit punctul culminant al unei perioade prelungite de colaborare īntre expertii īn resuscitare din īntreaga lume. Desi exista un acord general care arata ca studiile stiintifice sustin abordarea noastra fata de resuscitarea cardio pulmonara, prezentarea acestor elemente sub forma unor materiale didactice variaza la diversele organizatii de resuscitare. Consiliul European de Resuscitare le-a compilat īn publicatia "Instructiunile din 2000" si a elaborat propriile instructiuni si algoritmi, care vor apare īn acest manual. Majoritatea organizatiilor de resuscitare din Europa au ratificat si adoptat aceste instructiuni ale Consiliului European de Resuscitare (ERC). Stop cardiac Lovitura precordiala daca este indicat Algoritmul BLS daca este indicat Atasati defibrilatorul Evaluati ritmul cardiac + / - Verificati pulsul FV/TV Non-FV/TV Pe durata RCP Corectati cauzele reversibile Defibrilati x 3 Daca nu ati facut-o deja: dupa care * verificati electrozii, pozitia si contactul padelei * verificati: caile aeriene si sursa de O2 accesul intravenos * administrati epinefrina la fiecare 3 minute RCP 1 minut RCP 3 minute * 1 minut daca are loc imediat dupa defibrilare Aveti īn vedere: Amiodarona atropina/medicamente tampon pentru restabilirea ritmului (pacing buffers) Cauze potentiale reversibile:
Figura 1.1 Algoritmul Universal ALS |
Algoritmul ALS Algoritmul Universal ALS (figura 1.1) este punctul central al cursului ALS. Poate fi aplicat atāt de echipele de reanimare care folosesc defibrilatoare manuale cāt si AED - uri (cu o modificare minora; vezi capitolul 7) si acopera majoritatea situatiilor de resuscitare cardio pulmonara. S-ar putea dovedi necesare unele modificari la tratarea unor stopuri cardiace īn anumite circumstante speciale. Cursul ALSCursul ALS ofera o abordare standard de resuscitare cardiopulmonara a adultilor. Cursul este destinat medicilor, asistentelor medicale cāt si altor categorii de personal medical din īntreaga Europa, care trebuie sa efectueze manevre de ALS īn spitale si īn afara acestora. Natura multidisciplinara a cursului īncurajeaza munca eficienta īn echipa. Prin instruirea īn comun a tuturor celor care acorda tratamentul ALS , li se ofera oportunitatea de a cāstiga experienta atāt ca membrii ai echipei de resuscitare a stopului cardiac cāt si ca lideri ai unei echipe. Cursul cuprinde prezentari teoretice, seminarii de lucru, practica īn unitati medicale si instruirea prin simulari de cazuri de stop cardiac. Cunostintele cursantilor sunt evaluate cu ajutorul unui chestionar cu raspunsuri multiple. Mai sunt evaluate de asemenea cunostintele practice de asigurare a cailor aeriene si de resuscitare a stopului cardiac. Candidatii care obtin un punctaj corespunzator primesc un certificat de abilitare pentru a acorda asistenta ALS , cu o valabilitate de 3 ani. S-a demonstrat ca notiunile despre resuscitare si abilitatile dobāndite īn acest domeniu se deterioreaza o data cu trecerea timpului. Reevaluarea acestora ofera candidatilor oportunitatea de actualizare a cunostintelor despre resuscitare si de a fi informati despre cele mai noi instructiuni īn domeniul resuscitarii. ManualulLa elaborarea acestui manual au contribuit specialisti de la Consiliul de Resuscitare (Regatul Unit) si de la Consiliul European de Resuscitare. Manualul a urmat instructiunile Consiliului European de Resuscitare si prezinta toate cunostintele necesare pentru tratarea unui adult aflat īn stop cardiac. Fiecare sectiune din acest manual este acompaniata de o bibliografie care permite personalului ce acorda asistenta ALS sa acceseze datele stiintifice care stau īn spatele instructiunilor de resuscitare. Manualul a fost tradus īn multe limbi pentru a forma baza unei pregatiri ALS standardizate īn īntreaga Europa. |
|
