TARTRUL DENTAR

TARTRUL DENTAR

La scurt timp dupa constituirea placii dentare incepe procesul de mineralizare (calcifiere) al placii, rezultand tartrul dentar. Deci, tartrul dentar este placa dentara mineralizata.

1. Principalele componente ale tartrului dentar

Compozitia tartrului dentar variaza cu pozitia, vechimea depozitului, mediul geografic si cu individul. Tartrul este format din substante anorganice (80%) si organice (20%). Componentele anorganice cuprind in principal, fosfat de calciu cristalizat sub forma de hidroxiapatita, brushita, etc. (tabelul 3).

Tabelul 3.

Varietatile de fosfat de calciu cristalizat din structura tartrului dentar

(dupa AURORA POPESCU, 1992, modificat)

Cristalele de apatita apar in special in matricea extracelulara a placii, dar se gasesc si intre celulele bacteriane, impreuna cu substantele organice. Bastonasele de brushita sunt raspandite extracelular, fiind separate de substantele organice.

Componentele organice sunt reprezentate de proteine, polizaharide complexe, amino-acizi, acizi grasi, fosfolipide, colesterol. Cristalizarea fosfatului de calciu din tartrul dentar se face pe o matrice ce are o compozitie asemanatoare cu cea a placii dentare. Astfel, in matricea tartrului se gasesc proteine mari ce contin 12- 20% zaharuri incluzand hexoze, fucoza, hexozamine si glicozaminoglicam (acestia din urma se presupune ca isi au originea in gingie, neexistand in placa dentara). Atat matricea placii dentare cat si a tartrului dentar, sunt constituite din doua faze: una solubila si alta insolubila. Se remarca, ca prin transformarea placii in tartru dentar scad componentele organice de natura glucidica din matrice si creste concentratia proteinelor (tabelul 4).

Tabelul 4.

Repartitia procentuala a componentelor proteice si glucidice din matricea placii dentare si a tartrului dentar

(dupa AURORA POPESCU, 1992, modificat)

De asemenea, tartrul dentar poate contine celule descuamate, leucocite, microorganisme Gram-pozitive si Gram-negative.

2. Formarea tartrului dentar

Tartrul se deosebeste de placa dentara prin faptul ca are, in structura sa, fosfat de calciu cristalizat.

Depunerea cristalelor de hidroxiapatita se face in jurul si intre bacteriile filamentoase. Depunerea tartrului incepe in primele zile de la constituirea placii si este bine reprezentat in placa de 12 zile.

Tartrul dentar se realizeaza prin doua mecanisme:

mecanismul enzimatic, la care participa enzimele salivare, in special, fosfatazele, care perturba echilibrul solutiei coloidale a fluidului bucal, cu precipitarea sarurilor minerale;

mecanismul fizico-chimic, explica formarea tartrului ca un proces datorat stagnarii si alcalinizarii salivei.

Ritmul de depunere al tartrului dentar este de 0,10-0,15 % din masa sa pe zi.

Dupa pozitia si sediul depozitelor, tartrul dentar poate fi localizat supragingival si subgingival.

Tartrul supragingival este mai abundent pe dintii din vecinatatea carunculelor salivare, mai ales pe fata linguala a frontalilor inferiori si pe fata vestibulara a molarilor superiori. Ocazional, tatrul dentar se poate depune si pe fata ocluzala a dintilor fara antagonisti. Tartrul supragingival este denumit salivar, deoarece saliva reprezinta sursa sarurilor minerale. Tartrul supragingival se prezinta ca o masa friabila, care se poate desprinde usor, este de culoare alb-galbuie.

Tartrul subgingival se depune pe fetele care delimiteaza santul gingival, sub marginea gingivala. Tartrul subgingival este mai dur si mai dens decat cel supragingival.

Tartrul subgingival este denumit seric, deoarece, sarurile minerale provin din saliva si lichidul crevicular. Tartrul subgingival are culoare verzuie, bruna sau chiar neagra. Diferentele de culoare dintre tartrul supragingival si subgin­gival sunt datorate diferentelor de compozitie, direct dependente de variatiile compozitionale ale salivei, lichidului crevicular si de populatiile bacteriene.

Depunerea tartrului dentar debuteaza in copilarie, in jurul varstei de 10 ani, crescand proportional cu varsta. Depozitele de tartru dentar sunt foarte frecvente la adulti.

Factorii favorizanti ai transformarii placii dentare in tartru sunt:

ionii de calciu si fosfat in concentratie mare din placa;

pH-ul alcalin local;

scaderea componentelor organice de natura glucidica din matrice si cresterea concentratiei proteinelor;

cresterea amoniacului si ureei in saliva cat si in placa dentara;

reducerea in saliva a fosfatazei alcaline, enzima ce inhiba formarea fosfatului de calciu cristalizat. Deci, in lipsa inhibitorului calcifierii, tartrul se
formeaza mai usor.

formarea brushitei, prima substanta minerala, cristalina a tartrului ce constituie nucleul de cristalizare ulterioara a fosfatului de calciu.

Placa dentara asociata cu tartrul dentar constituie cauze inflamatorii majore pentru parodontiu si gingie