TEHNICA INSERĂRII IMPLANTELOR LAMĂ LA MANDIBULĂ
se face pe coama crestei, din trigonul retromolar, pâna la dintele stâlp anterior. Incizia este situata paracrestal, spre lingual, astfel încât, cel putin 2mm de gingie fixa sa fie situasta pe FV a bontului, pentru ca muschiul buccinator sa nu preseze pe implant pe perioada vindecarii. Se asociaza incizii de eliberare vertical-oblice: distal pe ramul ascendent iar 343t192d mezial în santul gingival, pâna în regiunea canina.
spre vestibular, pentru a expune fata laterala a crestei edentate si partea superioara a gaurii mentoniere (care ajuta la determinarea zonei de siguranta de deasupra canalului mandibular). Gaura mentoniera este un reper anatomic important si pentru insertia implantelor în regiunea premolara. Doar în 12% a cazurilor bucla canalului mentonier este vizibila pe radiografia panoramica, anterior de gaura mentonuiera, de aproximativ 5mm lungime.
si spre lingual câtiva mm.
decolarea si l anivelul trigonului retromolar când implantul se extinde si în aceasta regiune (în cazurile în care înlocuieste molarii).
PREPARAREA LĂCAsULUI OSOS:
Se marcheaza pozitia viitoarelor bonturi pe FV a osului cu ajutorul unei freze;
Daca creasta are o latime mai mica de 2,5mm, se face osteoplastia crestei prin frezare, sub irigatie abundenta. Rezulta o creasta cu latime mai mare, dar cu înaltime mia mica, respectiv cu canalul mandibular mai aproape de coama crestei. Corticalele V si L trebuie sa aiba aceeasi înaltime, astfel încât dupa inserare, portiunea superioara a implantului sa fie inserata la acelasi nivel cu cele doua corticale.
Efectuarea osteotomiei. Aceasta trebuie sa aiba aceeasi înaltime, cel putin 10mm ( înaltime egala cu dimensiunea implantului de la baza bontului, la marginea inferioara a lamei) pe toata lungimea osteotomiei (de la jumatatea regiunii M1 spre anterior). Lacasul de osteotomie trebuie sa fie situat lingaul de canalul mandibular, si deasupra canalului mandibular, în zona de siguranta clinica.
Initial se efectueaza orificiile pilot de 5mm adâncime, pe coama crestei, la distanta de de 5mm unele de altele. Se folosesc freze sferice, cu viteza redusa. Orificiile pilot vor avea o directie înclinata, astfel încât sa fie paralele cu tabla linguala.
Se unesc orificiile pilot, într-un plan paralel cu corticala linguala, la o adâncime de 8mm. Se utilizeaza fie miscari de dute-vino, fie o miscare continua, dinspre posterior spre anterior. Se folosesc freze sferice sau cilindrice si irigatii abundente.
Terminarea osteotomiei, cu freza osoasa calibrata la dimensiunea implantului si irigatie abundenta.
Se verifica lacasul osos cu ajutorul ghidului de osteotomie (care are forma si dimensiunile identice cu ale implantului). Ghidul de osteotomie este alunecat dinspre anterior spre posterior. Prin aceasta miscare eventuale planuri incorecte ale osteotomiei pot fi unite. Se verifica osteotomia, astfel încât umarul implantului sa fie situat subcrestal 1mm.
INSERAREA IMPLANTULUI:
Se prinde implantul cu pensa sau cleste de titan;
Se insera 1/3. Se verifica daca bonturile sunt paralele între ele si cu eventualii stâlpi anteriori (daca nu s-a obtinut paralelismul cu stâlpii anteriori, se îndeparteaza implantul si se înclina bonturile, apoi se reintroduce).
Se trece la inserarea mai profunda a implantului, prin lovituri usoare, verticale, ferme, simultane, aplicate pe un instrument asezat simetric, la nivelul umarului implantului (se va evita bascularea implantului în timpul inserarii). La finalul inserarii, umarul implantului trebuie sa fie situat la 2-3mm subcrestal, fixat rigid, fara mobilitate clinica.
Pentru impalntele în doua etape, se aplica la nivelul colului un surub de protectie. Pentru cele într-o etapa. Se aplica bonturile protetice.
În lacasul de osteotomie, pe lânga implant se aplica diverse materiale ca hidroxiapatita, os demineralizat, astfel încât sa acopere umarul implantului. Aceste materiale au rol esential în cazul crestelor foarte înguste, si de asemenea întârzie cresterea tesutului epitelial. Se poate asocia si o membrana rezorbabila (din colagen sau os lamelar), care se aplica peste gâtul implantului si în acest caz se fixeaza de acesta printr-un surub de acoperire (care ajuta la mentinerea membranei).
SUTURA:
Cu fire separate, nerezorbabile, care se îndeparteaza la 7 zile.
CONTROLUL IMPLANTULUI:
Cu ajutorul radiografiei panoramice. Daca insertia este incorecta, cu intreresarea canalului mandibular, se corecteaza.
VINDECAREA:
Se produce în general în 4-6 luni, fara solicitarea implantului, pentru obtinerea unei interfete directe os-implant.
Daca pacientul este purtator de preoteza mobila, aceasta se gaureste în dreptul surubului de acoperire.
RESTAURAREA PROTETICĂ:
Solicitarea se vaface progresiv, în final se pot realiza lucrari protetice fixe.
|
