TERMINOLOGIA ĪN IMPLANTOLOGIE
MISH a elaborat un limbaj pentru Implantele endoosoase.
IMPLANT ENDOOSOS - este un material aloplastic inserat chirurgical īntr-o creasta osoasa restanta. Exista implante surub, cilindrice, lama. Sunt acoperite sau nu cu un biomaterial.
IMPLANT SUBPERIOSTAL - este un material aloplastic introdus chirurgical īntre os si fibromucoasa.
CORPUL - este partea care este introdusa chirurgical īn os. Se poate extinde uneori usor deasupra coamei crestei.
sURUBUL DE ACOPERIRE -1] este partea care se fixeaza, eventual prin infiletare, la partea superioara a corpului implantului imediat dupa inserarea acestuia, are rolul de a īmpiedica invazia osului, a partilor moi īn timpul vindecarii; 2] tot surub de acop 16316v2119q erire se numeste si partea care asigura prin īnsurubare, fixarea protezei sau suprastructurii la bontul implantului; 3] surub de acoperire pentru igiena este asezat peste bont, īntre structurile protetice, pentru a preveni intrarea detritusurilor si a tartrului īn partea interna, filetata a bontului.
EXTENSIE PERMUCOZALĂ - este portiunea transepiteliala, care se ataseaza corpului implantului, dupa obtinerea interfetei de sprijin, si care permite realizarea īnchiderii permucozale īn jurul implantului.
BONTUL - este partea care ofera sprijinul si/sau retentia protezei sau suprastructurii implantului. Poate fi drept sau angulat, īn functie de relatia axiala dintre corpul implantului si bont. Frecvent are forma conica. Exista 3 categorii de bonturi īn functie de modalitatea de retentionare a protezei sau suprastructurii pe bont: bont pentru surub, bont pentru ciment, bont pentru anexare - foloseste un dispozitiv anex pentru retentia unei proteze mobile.
SUPRASTRUCTURA - este un schelet metalic care se potriveste la bonturile implantelor si asigura retentia pentru proteza, de exemplu, bara turnata care retine o proteza.
MATERIAL ALOPLASTIC - este un biomaterial sintetic, de obicei inert; īn implantologia stomatologica se folosesc metale, ceramice, uneori polimeri
FIXAREA RIGIDĂ - defineste un implant fara mobilitate, observabila la o forta de 1-500 g, aplicata īn directie verticala sau orizontala.
LUNGIMEA IMPLANTULUI la implantele surub si cilindru corespunde īnaltimii osului disponibil; la implantele lama corespunde cu lungimea M-D a osului disponibil.
LĂŢIMEA IMPLANTULUI la implantele cilindru si surub corespunde latimii V-Or si lungimii M-D a osului disponibil; la implantele lama corespunde latimii V-Or a osului .
ĪNĂLŢIMEA IMPLANTULUI se refera la implantele lama si corespunde īnaltimii osului disponibil.
REPERUL ANATOMIC OPUS - este reprezentat de sinusul maxilar, fosele nazale, dintii vecini, canalul mandibula, bazilara mandibulei, deseori acest reper este osul cortical.
CLASIFICAREA IMPLANTELOR
I. Dupa materialele din care sunt confectionate:
implante osteotolerate: formeaza īntre os si corpul implantului o lama de tesut fibroconjunctiv, care permite o mobilitate perceptibila a implantului.
implante osteointegrate: osul vine īn contact strīns cu implantul , fara interpozitia altui tesut, asigurīnd o ancorare anchilozanta, fara mobilitate.
II. Dupa relatia cu osul :
implante endoosoase: sunt inserate īn os prin corpul implantului;
implante subperiostale: sunt inserate īntre os si fibromucoasa;
implante endodontice: sunt inserate īn canalul radicular , pe care-l depasesc, pentru a patrunde īn osul periapical.
implante transmandibulare
III. Dupa forma, implantele endoosoase, se īmpart īn:
implante surub;
surub BRANEMARK
sistem BONEFIT - ITI
surub LEDERMAN - TPS, NLS
surub conic HA-TI
surub STERI - OSS
surub FRIALIT -1
sistemul 3I
sistemul ASTRA
sistemul ANKHILOS
implantul BIO - SISTEM
implante CEFIN, de fabricatie romāneasca, Spitalul Militar Central, Facultatea de Stomatologie Bucuresti si CEFIN Bucuresti
implante cilindrice;
cilindru IMZ
sistemul BONEFIT ITI
sistemul CALCITEK
CORE - VENT
sistemul FRIALIT - 2
cilindrice CEFIN
implante spirala;
implante ac - SCIALOM
implante lama - LINKOW
IV. Implantele subperiostale, se īmpart īn:
totale
partiale
tripodale
cu transfixiatie orizontala
V. Implantele stabilizatoare endodontice, se īmpart īn:
stabilizatoare endodontice cu suprafata neteda
stabilizatoare endodontice filetate
stabilizatoare endodontice pentru dinti cu malpozitii
acoperite cu ceramica.
VI. Dupa numarul timpilor chirurgicali:
īntr-un timp
īn doi timpi.
PRINCIPII CHIRURGICALE GENERALE ĪN IMPLANTOLOGIE
Sunt descrise principiile generale, diversele sisteme de implante prezentīnd particularitati specifice.
conditii de asepsie, antisepsie, sterilitate, sala de operatie;
truse si sisteme de implante standardizate, cu implante si instrumentar din Ti, pentru a evita contaminarea metalica. Implantele se gasesc īn īnvelisuri solide, īn ampule de sticla;
echipa operatorie calificata;
pacient corect evaluat si pregatit corespunzator pentru interventie;
eventual protectie antibiotica: fie peroperator, iv - 10 mil. UI, timp de 2 ore; fie īnceputa cu 2 ore preoperator, si continuata 10 zile postoperator;
pacientul preoperator clateste gura cu clorhexidina 0,2 %;
premedicatie daca este cazul, anestezie: mai rar generala, doar īn situatii speciale; de obicei locala - infiltratie vestibulara, asociata cu cea orala, linguala sau palatina. Nu se practica anestezia la Spix pentru mandibula posterioara pentru ca īn cazul prinderii canalului mandibular intraoperator, pacientul sa poata semnala acest lucru. Pentru mandibula anterioara se poate folosi anestezia la Spix.
incizia si decolarea trebuie sa īndeplineasca anumite conditii:
sa asigure o vascularizatie suficienta a lamboului;
sa nu lezeze structuri anatomice vecine;
sa asigure o vizibilitate buna īn plaga;
sa permita prelungirea inciziei daca devine necesara;
sa asigure acoperirea completa si etansa a implantelor.
Īn functie de tipul de implant si suprastructura, de zona edentata, de tipul de edentatie, partiala sau totala, se practica diferite incizii:
incizie pe coama crestei cu incizii de eliberare vestibulare si cu decolare vestibulara sau orala [linguala, palatinala];
incizie paracrestala, tot īn mucoasa fixa, vestibulara sau orala, cu incizii de eliberare si cu decolare orala si vestibulara;
incizie arcuata vestibulara si decolare spre oral [lingual sau palatinal].
Lambourile decolate spre oral au o vascularizatie superioara celor decolate spre vestibular..
regularizarea crestei daca este cazul, cu freze de acrilat;
instrumentarul de Ti este separat de cel de otel inoxidabil, tot īn vederea evitarii contaminarii metalice;
creerea spatiului viitorului implant, care cuprinde urmatoarele etape:
mulaj de stent pentru ghidaj;
preforaj cu freza sferica;
foraj initial cu freza pilot, cu diametru mediu, la lungimea implantului;
foraj intermediar, cu freza cu diametrul 2,8-3,3 mm, pe lungimea implantului;
masurarea profunzimii osteotomiei cu indicatorul de profunzime;
foraj terminal cu freza terminala pe lungimea implantului;
realizarea gulerului cervical cu o freza speciala;
tarodarea osului cu micromotorul sau cheia de mīna;
inserarea implantului cu micromotorul sau cheia de mīna; implantul inserat se afla sub nivelul coamei crestei;
aplicarea unui surub de acoperire;
sutura corecta īn vederea acoperirii complete a implantelor; cu fire separate, fara tensiune;
urmarirea postoperatorie: prima, a doua, a patra, a saptea zi postoperator. Se controleaza: edemul, eventuale hematoame, aspectul suturii, posibile dehiscente, care se resutureaza. Se mentine igiena cu ser fiziologic, clorhexidina. Durerea, [maximul dureros - la 12 ore], si, edemul moderat, [maximul la 48-72 ore], care se remit treptat, se combat cu analgezice, antiinflamatoare, pungi de gheata exobucal 2 zile.
firele de sutura se īndeparteaza la 7 zile;
la 2 saptamīni de la operatie se aplica o proteza sau o punte provizorie, dar care nu se sprijina pe zona operata, respectiv pe implante;
un nou control la 5 saptamīni, eventuale perforatii minore se vor sutura;
se asteapta vindecarea osoasa periimplantara, care datorita structurii diferite a osului, se produce īn general īn: 6 luni la maxilar si īn 3-4 luni la mandibula;
dupa aceasta perioada se vor aplica bonturile protetice si capele sau suruburile de acoperire. Incizia pentru expunerea implantelor se face cu instrumente speciale pe sisteme de implante.
Incizia poate fi scurta, de 5 mm īn jurul implantului; sau poate fi extinsa: crestala, pe implante, sau paracrestala [ V, Or].
Daca exista tesut conjunctiv sau osos īn exces, care acopera implantul se īndeparteaza.
Daca īn schimb osul este deficitar, tot īn acest timp chirurgical poate fi remediat prin grefe osoase; la fel gingia fixa insuficienta poate fi īmbunatatita prin diverse metode chirurgicale;
Se verifica osteointegrarea - la percutia implantului se percepe sunet sec, metalic. Implantul nu prezinta mobilitate, nu poate fi rotat.
Se aplica bonturile protetice, si suruburile de vindecare, alese la lungimea corespunzatoare, cu instrumentarul special.
se pot asocia pansamente chirurgicale, de sine statatoare sau īn protezele existente, pentru a ajuta vindecarea gingiei periimplantare;
Se verifica radiografic aplicarea bontului.
sutura lamboului; īndepartarea firelor la 7 zile.
se instruieste pacientul cu privire la igiena pe implante;
lucrarile protetice fixe sau mobile se pot aplica la 10-14 zile.
CRITERII DE SUCCES ALE IMPLANTELOR
stabilitatea primara: - prin folosirea instrumentarului standardizat la prepararea patului osos, a carei forma este congruenta cu a implantului, asigurīnd cel mai mic spatiu posibil īntre os si implant; - prin folosirea implantului cel mai mare posibil, īn vederea cresterii suprafetei de contact os-implant : alegerea diametrului, lungimii, īn functie de situatia clinica, dar diametrul peste 3,3-4 mm, iar lungimea peste 10 mm. O crestere a diametrului cu 0,25 mm, sau a lungimii cu 3 mm, determina o crestere a suprafetei de contact cu 10%. Cu cīt creste diametrul, cu atīt scade tensiunea la interfata implant-os. Implantele scurte, de 7-8 mm se vor folosi numai īn situatii speciale.
radiografic: fara zone radiotransparenta īn jurul implantului.
resorbtie osoasa verticala anuala mai mica de 0,2 mm [īn medie 0,05-0,1 mm pe an], dupa primul an de functionare.
lipsa durerii, infectiilor
procentul minim de succes: de 85% dupa 5 ani si de 80% dupa 10 ani.
|
