TESTE GRILA GRILELE EXMENULUI -PROBA SCRISA

UNIVERSITATE DE MEDICINA SI FARMACIE " VICTOR BABEs" TIMISOARA

FACULTATEA DE MEDICINĂ- COLEGIUL DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALĂ

GRILELE EXMENULUI DE LICENŢĂ-PROBA SCRISĂ

1. NURSING ÎN BOLI INFECŢIOASE

1.În perioada de contagiozitate bolnavii cu boli infectioase reprezinta o sursa de infectie pentru:

1. membrii familiei
2. personalul de îngrijire
3. bolnavii din spital

2. Aceeasi plosca trebuie folosita de catre:

1. un bolnav
2. doi bolnavi
3. patru bolnavi

3. Bolnavul cu dizenterie bacteriana poate fi externat numai când:

1. lipsesc scaunele diareice
2. nu prezinta colici abdominale
3. coprocultura este negativa

4. În perioada prodromala a gepatitei acute virale A, gradul de infectiozitate este:

1. redus
2. ridicat

1. c.absent

5. În perioada de convalescenta a hepatitei acute A gradul de infectiozitate este:

1. maxim
2. scazut
3. crescut

6. Îngrijirea bolnavilor cu boli infectioase se face:

1. în concordanta cu fazele evolutive ale bolii
2. la fel pentru toate afectiunile
3. la fel în toate stadiile bolii

7. Pe lânga efectuarea tratamentului asistenta va urmarii:

1. aparitia unor simptome
2. aparitia complicatiilor
3. igiena corporala a bolnavilor

8. Lenjeria de corp a bolnavilor trebuie schimbata:

1. saptamânal
2. la 3 zile
3. ori de câte ori este nevoie

9. Nerespectarea îngrijirii mucoaselor la pacientii cu boli infectioase poate produce:

1. otite secundare
2. stomatite
3. conjunctivite purulente

10. Îngrijirea mucoaselor prezinta o importanta deosebita în:

1. rujeola
2. scarlatina
3. varicela

11. La pacientii tratati cu antibiotice, mucoasa bucala si limba se poate bandijona cu:

1. glicerina boraxata + o substanta antifungica
2. neopreol
3. hidrocortizon

12. Pentru prevenirea unor reactii alergice grave se recomanda:

1. aplicarea antibioticelor pe mucoase
2. aplicarea sulfamidelor pe mucoase
3. evitarea aplicarii de antibiotice si sulfamide pe mucoase

13. Dizenteria bacteriana se transmite pe cale:

1. respiratorie
2. digestiva
3. sexuala

14. Scarlatina se transmite pe cale:

1. digestiva
2. sexuala
3. respiratorie

15. Gripa se transmite pe cale:

1. digestiva
2. cutanata
3. respiratorie

16. Pentru prevenirea infectiilor stafilococice se recomanda:

1. dezinfectia lenjeriei de pat

1. b.dezinfectia saltelelor
2. sterilizarea instrumentelor medicale

17. Pe cale a respiratorie se transmite:

1. rujeola
2. scarlatina
3. varicela

18. Pe cale digestiva se transmite:

1. meningita meningococica
2. heapatita virala A
3. dizenteria

19. Prevenirea infectiilor intraspitalicesti se poate realiza prin:

1. procedee umede de curatenie

1. b folosirea substantelor si solutiilor antiseptice
2. izolarea bolnavilor în saloane separate

20. Sindromul icteric poate fi prezent la pacientii cu:

1. hepatite acute
2. ciroze hepatice
3. icter mecanic

21. Redoarea de ceafa poate fi prezenta la pacientii cu:

1. menigita bacteriana
2. meningita virala
3. meningita TBC

22. Tratamentul antibiotic este obligatoriu în :

1. scarlatina
2. erizipel
3. rubeola

2. FARMACOLOGIE

23. Nu se administreaza pe cale intravenoasa:

1. solutii uleioase
2. solutii iritante
3. suspensii
4. solutii apoase izotone
5. substante hemolizante

24. Precizati medicamentele implicate frecvent în reactii alergice:

1. Ampicilina
2. Penicilina G
3. Penicilina V
4. Procaina
5. Sulfamidele

25. Urmatoarele substante medicamentoase nu se pot administra în amestec cu alte medicamente în administrare injectabila:

1. Digoxina
2. Diazepam
3. Fitomenadiona
4. Manitol
5. Ampicilina

26. Sunt utilizari terapeutice ale Adrenalinei:

1. socul anafilactic
2. socul hemoragic
3. asocierea cu anestezice locale
4. în epistaxis, hemostatic local
5. tratamentul în feocromocitom

27. Xilina:

1. este un anestezic local de profunzime
2. este numai un anestezic local de suprafata
3. are actiune rapida, intensa dar si mai toxica decât Procaina
4. are si efect antiaritmic
5. este utila în rahianestezie

28. În intoxicatia acuta cu benzodiazepine antidotul specific este:

1. Flumazenil
2. Midazolam
3. Naloxona
4. Nalorfina
5. Atropina

29. Contraindicatiile administrarii barbituricelor sunt:

1. sindrom depresiv
2. soferi
3. insuficienta respiratorie severa
4. sarcina
5. insomnia

30. Acidul acetilsalicilic si paracetamolul au comune urmatoarele actiuni farmacodinamice:

1. analgezica
2. antiinflamatoare
3. antipiretica
4. antiagreganta plachetara
5. uricozurica

Sunt antiinflamatoare nesteroidiene:

1. Diclofenac
2. Celecoxib
3. Ibuprofen
4. Nimesulid
5. Metamizol

Care dintre urmatoarele afirmatii despre anticonvulsivante sunt corecte:

1. Fenobarbitalul este util în sindromul convulsivant la copil
2. Carbamazepina poate determina alopecie
3. Acidul valproic poate produce osteoporoza
4. Fenitoina produce deseori o gingivita hipertrofica
5. Fenitoina si fenobarbitalul sunt inductori enzimatici

33. Sunt expectorante mucolitice:

1. Bromhexina
2. Mesna
3. Paxeladina
4. Ambroxol
5. Acetilcisteina

34. Medicamentul util, administrat i.v. în criza grava de astm bronsic este:

1. Prednison
2. Salmeterol
3. Salbutamol
4. Hemisuccinat de hidrocortizon
5. Ketotifen

35. Indicati care dintre urmatoarele simptome sunt specifice intoxicatiei digitalice:

1. greturi
2. varsaturi
3. bradicardie
4. tahicardie
5. bigeminism ventricular

36. Nitroglicerina se administreaza pe urmatoarele cai:

1. sublinguala
2. intravenoasa
3. subcutanata
4. cutanata
5. orala

37. În urgentele hipertensive se administreaza:

1. Enalapril
2. Diazoxid
3. Nitroprusiat de sodiu
4. Bisoprolol
5. Atenolol

Indicati care dintre urmatoarele medicamente poate fi util în edem cerebral:

1. Manitol
2. Indapamida
3. Hidroclorotiazida
4. Amilorid
5. Spironolactona

Heparina are urmatoarele contraindicatii:

1. hemoragii
2. hemofilie
3. anevrism cerebral
4. tromboza venoasa profunda
5. embolie pulmonara

41. Care dintre urmatoarele substante sunt hemostatice locale:

1. Adrenalina
2. Trombina
3. Apa oxigenata, solutie 10-20%
4. Fibrina
5. Fitomenadiona

Glucocorticoizii au urmatoarele actiuni farmacodinamice:

1. antiinflamatoare
2. antialergica
3. uricozurica
4. imunosupresiva
5. hipokaliemianta

43. Insulina trebuie pastrata:

1. la temperatura camerei
2. în congelator
3. învelita în folie de aluminiu
4. la lumina
5. la temperatura de aproximativ 4^oC

44. Amoxicilina:

1. se absoarbe rapid si aproape complet dupa administrare orala 
2. are absorbtia neinfluentata de alimente
3. este utila în infectii pulmonare
4. se administreaza în doza unica pe zi
5. activa în febra tifoida

Gentamicina :

1. este un antibiotic aminoglicozidic
2. are nefrotoxicitate importanta
3. este un antituberculos
4. contraindicata în sarcina
5. se administreaza injectabil

46. Doxiciclina :

1. este un antibiotic bacteriostatic cu spectru larg
2. se administreaza oral
3. absorbtia sa nu este influentata de alimente
4. patrunde bine în LCR
5. poate produce colorarea în brun a dintilor

47. Sunt medicamente utile în tratamentul tuberculozei:

1. Rifampicina
2. Gentamicina
3. Izoniazida
4. Pirazinamida
5. Amikacina

48. Vitamina E:

1. are proprietati antioxidante
2. este indicata în sterilitate
3. se administreaza oral si intramuscular
4. se acumuleaza în tesutul adipos
5. este o vitamina hidrosolubila

49. Uleiul de parafina:

1. este utilizat ca laxativ
2. actioneaza prin iritarea mucoasei intestinale
3. poate produce carente vitaminice
4. scade absorbtia vitaminelor liposolubile
5. nu poate fi folosit timp îndelungat

50. Diosmectita:

1. este un silicat natural
2. scade meteorismul abdominal
3. nu are proprietati adsorbante
4. nu interfera peristaltismul intestinal
5. pentru administrare, pulberea se suspenda într-o cantitate mica de apa

4. Nursing in neurologie

76. În serviciul de urgenta care este prioritatea nr 1 intr-un traumatism cranicerebral?

1. restabilirea permeabilitatii cailor respiratorii
2. refacerea volemiei
3. hemostaza plagilor
4. decelarea unei fracturi cervicale

77. Care din urmatoarele semne nu atesta cresterea presiunii intracraniene ?

1. culoarea irisului
2. dimensiunea pupilelor
3. reflexul fotomotor
4. reflexul cornean

78. În ce pozitie trebuie asezat pacientul în pat dupa o criza de epilepsie ?

1. Decubit lateral
2. Decubit dorsal
3. Pozitia trendelenburg
4. Decubit ventral

79. Ce este aura epileptica ?

1. amnezie postcritica
2. aparitia halucinatiilor în timpul crizei
3. un simptom care apare înaintea crizei
4. stare de relaxare dupa criza

80. Care din urmatoarele tehnici ne ajuta sa cooperam cu succes cu un pacient cu afazie motorie?

1. Vorbire clara, cu volum normal
2. Folosirea gesturilor în locul cuvintelor
3. Vorbire cu volum mai crescut decât de obicei
4. Folosirea desenelor

81. Un pacient lacunar are crize de "râs si plâns spasmodic". Ce atitudine terbuie sa adoptam?

1. Stam linistiti pâna la sfârsitul crizei
2. Ignoram criza si ne continuam activitatea
3. Încercam sa distragem atentia pacientului
4. Îi spunem pacientului ca are un comportament inacceptabil

82. Tratamentul cu Levo-Dopa în boala Parkinson determina o ameliorare în:

1. Dispozitie
2. Rigiditatea musculara
3. Apetit
4. Starea de vigilitate

84. Riscul de a dezvolta escare de decubit este obiectivat prin schimbarea culorii tegumentului la presiune. Tegumentul devine:

1. Cianotic
2. Rosu, eritematos
3. Alb
4. Galben

85. Care este pozitia pacientului pregatit pentru punctie lombara?

1. Decubit ventral
2. Decubit lateral cu genunchii flectati
3. Decubit lateral cu genunchii în extensie
4. Decubit ventral cu genunchii în flexie

86. În faza acuta a hemoragiei subarahnoidiene este indicat:

1. Efortul fizic cât mai precoce
2. Repaus la pat
3. Melo si talazoterapie
4. Balneofizioterapie

87. Pacientul cu AVC hemoragic trebuie sa primeasca în primele minute:

1. Anticoagulante
2. Manitol
3. Antibiotice
4. Antiinflamatoare nesteroidiene

88. Triada simptomatica în sindromul de hipertensiune intracraniana este:

1. Cefalee, varsaturi, staza/edem papilar
2. Cefalee, greata si insomnie
3. Cefalee, greata si gust amar
4. Cefalee, palpitatii si varsaturi

89. Tulburarile respiratorii din miastenie pot necesita:

1. intubatie orotraheala
2. tratament antibiotic,
3. benzodiazepine
4. amxiolitice

90. Un pacient cu hernie de disc lombara prezinta :

1. Durere pe fata anterioara a coapsei
2. Durere pe fata posterioara a coapsei cu iradiere pe fata anteroexterna a gambei
3. Durere intercostala
4. Tulburari de sensibilitate la nivel toracic

91. Care este primul simptom de care se plânge pacientul cu Dementa Alzheimer.

1. tulburari de echilibru
2. tulburari de memorie
3. vertij
4. hemipareza

92. Tratamentul în status epilepticus vizeaza prioritar:

1. Tratamentul anticonvulsivant
2. Oxigenare adecvata cu mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii
3. Monitorizarea semnelor vitale

93. La pacientul vârstnic confuz schimbarea mediului de viata:

1. Amelioreaza starea de confuzie
2. Accentueaza starea de confuzie
3. Determina somnolenta
4. Se remit tulburarile de memorie

94. Care este durata unui acces major epileptic grand mall:

1. 1 minut
2. 5 minute
3. 2 ore
4. câteva secunde

95. Care dintre mecanismele de compensare ale functiei cognitive este gresit:

1. Mentinerea conversatiei zilnice cu pacientul
2. Orientarea pacientului în timp si spatiu permanent
3. Mentinerea unei activitati cât mai aproape de normal
4. Izolarea pacientului

96. Spasticitatea este frecvent întâlnita în:

1. Boala Parkinson
2. Poliradiculonevrita
3. Accidentul vascular cerebral
4. Miastenia

97. Care din urmatoarele simptome nu sunt caracteristice pacientului cu lacunarism cerebral:

1. Declin cognitiv
2. Mers cu pasi mici, nesigur
3. Hipertrofia musculara
4. Sindrom parkinsonian

98. Pacientul cu tulburari de deglutitie necesita frecvent:

1. Intubatie orotraheala
2. Sonda nasogastrica
3. Tratament miorelaxant
4. Traheostoma

99. Hemipareza datorata infarctului cerebral nu se asociaza cu :

1. Hipertensiunea arteriala
2. Ateroscleroza
3. Diabet zaharat
4. Miotonie

5. NURSING GERIATRIC

100. Cauze de osteoporoza secundara

1. Insuficienta renala cronica
2. Ciroza hepatica
3. Adenocarcinomul pancreatic
4. Anemia hipocroma, feripriva
5. Leucemia, mielomul multiplu

101. Îmbatrânirea aparatului respirator se manifesta prin:

1. Modificari ale cutiei toracice
2. Musculatura diafragmatica puternica
3. Scaderea suprafetei de schimb alveolar
4. Cresterea volumului curent respirator
5. Scaderea VEMS-ului si debitului ventilator de repaus

102. Factori predispozanti pentru afectiuni respiratorii la vârstnici:

1. Prezenta unei flore saprofite asociata cu flora patogena
2. Aspiratia de germeni din stomac
3. Alterarea reflexului de tuse, deglutitie
4. Reflux duodenogastric si gastroesofagian
5. Însamântare prin plagi toracice

103. Pneumonia la vârstnic - manifestari clinice specifice:

1. Confuzie, delir, lipotimie
2. Prezenta unui accident vascular
3. Tuse cu expectoratie muco-purulenta
4. Tulburari de ritm - tahicardie
5. Adinamie, inapetenta, scadere ponderala

104. Bronho-pneumonia la vârstnic se manifesta prin:

1. Stare generala toxica
2. Dispnee inspiratorie accentuata
3. Manifestari nervoase - delir, confuzie
4. Tulburari de tranzit pentru gaze si solide
5. Hiperpirexie variabila

105. Tuberculoza la vârstnic este cauzata de:

1. Factori sociali precari - venit mediu scazut
2. Stari depresive generate de pierderea partenerului
3. Scaderea reactiei imunologice generale
4. Stare de nutritie buna
5. Boli asociate cardiovasculare, digestive

106. Sindroame paraneoplazice întâlnite la vârstnic:

1. Sindrom cutanat - furunculoza diseminata
2. Prezenta osteoporozei severe
3. Sindrom neuromuscular - dermatomiozita
4. Sindrom hematologic - poliglobulie compensatorie
5. Sindrom neuro- endocrin - hipercalcemie, hipertiroidie

Cancerul colorectal se manifesta prin:

Principalele cauze ale disfunctiei ventilatorii obstructive sunt:

a.       aeriana

b.      digestiva

c.       intrapartum

d.      genitala

e.       nici un raspuns nu este adevarat

204. Starea de rau astmatic (SRA) are urmatoarele caracteristici:

a.       acces de astm bronsic sever, durata > 24 h

b.      factorii precipitanti: infectiile respiratorii severe, expunerea brutala si intensa la alergeni, întreruperea brusca a corticoterapiei, folosirea abuziva a β-2-simpaticomimeticelor

c.       simptomatologia clinica este redusa

d.      probele biologice evidentiaza: hipoxie, hipercapnie, acidoza respiratorie

e.       netratata duce la exitus

205. În pneumonia franca lobara:

a.       agentul etiologic este Pneumococul

b.      etiologia este virala

c.       debutul este brutal prin: febra > 390 C, frison unic, violent, junghi toracic

d.      examenul obiectiv este normal

e.       examenul obiectiv evidentiaza sindromul de condensare pulmonara

206. Factorii de risc ai aterosclerozei sunt cei enumerati cu exceptia:

1. HTA
2. fumatul
3. efortul fizic
4. diabetul zaharat
5. dislipidemiile

207. În arteriopatia obliteranta cronica a membrelor inferioare sunt adevarate afirmatiile:

1. etiologia este aterosclerotica
2. examenul obiectiv deceleaza diminuarea sau disparitia pulsului arterial
3. subiectiv apare claudicatia intermitenta la efort, mers
4. durerea în repaus apare în toate stadiile boli
5. durerea în repaus apare din stadiul III al bolii

208. Durerea în criza de angina pectorala de efort este descrisa de pacient ca:

1. întepatura
2. durere cu caracter constrictiv
3. durere accentuata de inspir profund
4. durere cu durata de 2-3 h
5. durere ce cedeaza la nitroglicerina sublingual sau dupa întreruperea efortului

209. În HTA conditiile clinice asociate sunt:

1. boala coronariana
2. hipertrofia ventriculara stânga
3. boala cerebrovasculara
4. boala arteriala periferica
5. nici o afirmatie nu este adevarata

210. În infarctul miocardic acut sunt adevarate afirmatiile:

1. infarctul miocardic acut este consecinta ocluziei unei artere coronare
2. durerea din infarctul miocardic acut este atroce, sfâsietoare
3. durerea este localizata retrosternal, iradiaza frecvent în brate
4. în infarctul miocardic acut nu se recomanda internarea de urgenta
5. în infarctul miocardic acut se recomanda internare de urgenta

211. În infarctul miocardic acut durerea are urmatoarele caractere:

1. este de scurta durata, în punct fix
2. are durata peste 20 de minute pâna la câteva ore
3. localizata retrosternal
4. iradiaza frecvent în brate
5. este atroce, sfâsietoare

212. În hipertensiunea arteriala (HTA) sunt adevarate afirmatiile:

1. HTA este definita prin cresterea valorilor tensiunii arteriale sistolice peste 140mmHg si/sau diastolice peste 90mmHg
2. cea mai frecventa forma de HTA este cea secundara
3. cea mai frecventa forma de HTA este cea esentiala (primara, idiopatica)
4. obiectivul general în tratamentul HTA este scaderea TA< 140/90mmHg, respectiv < 130/80mmHg la diabetici
5. în tratamentul HTA se prefera preparatele cu actiune prelungita pentru cresterea compliantei

213. În legatura cu stenoza mitrala sunt corecte afirmatiile:

1. aria orificiului mitral în SM este normala
2. aria orificiului mitral în SM este micsorata (<2 cm2)
3. etiologia cea mai frecventa este cea reumatismala
4. examenul obiectiv general evidentiaza: facies mitral, nanism mitral
5. complicatii posibile: fibrilatie atriala, edem pulmonar acut, tromboza atriala stânga, trombembolism sistemic

214. În diabetul zaharat (DZ) sunt adevarate afirmatiile:

1. este un sindrom caracterizat prin hiperglicemie cronica
2. în DZ franc: glicemia á jeun ≥ 126mg% la 2 determinari în aceleasi conditii
3. în DZ franc: glicemia á jeun < 110mg%
4. glicozuria apare numai în diabetul zaharat dezechilibrat metabolic
5. glicozuria apare numai în diabetul zaharat echilibrat metabolic

215. În diabetul zaharat (DZ) pot apare urmatoarele complicatii cronice:

1. cetoacidoza diabetica
2. coma diabetica hiperosmolara
3. nefropatia diabetica
4. retinopatia diabetica
5. macroangiopatia diabetica

216. Diagnosticul de diabet zaharat (DZ) poate fi pus în caz de:

1. glicemie á jeun < 110 mg%
2. glicemie á jeun ≥ 126mg% la doua determinari în aceleasi conditii
3. glicemia la 2h la TTGO (test de toleranta cu glucoza oral): 140-200 mg%
4. glicemia la 2h la TTGO: > 200 mg%
5. glicemie á jeun 110-125mg%

217. Care din afirmatiile legate de obezitate sunt adevarate:

1. este o boala caracterizata prin cresterea greutatii corporale pe seama tesutului adipos
2. se poate produce prin diminuarea masei totale de tesut adipos
3. pentru aprecierea gradului obezitatii se foloseste indicele de masa corporala (IMC)
4. obezitatea este definita printr-un IMC ≥ 30kg/m2
5. obezitatea poata fi primara sau secundara

218. Legat de artrita acuta gutoasa sunt corecte afirmatiile:

1. este frecventa la femei
2. este frecventa la barbatii peste 40 ani
3. debutul este acut de obicei noaptea
4. durerea articulara este intensa, însotita de semne de inflamatie
5. uratemia este scazuta

219. În tabloul clinic al bolii Basedow întâlnim:

1. gusa
2. exoftalmie de obicei bilaterala si usor asimetrica
3. bradicardie sinusala   
4. tahicardie sinusala
5. scadere ponderala cu apetit pastrat / exagerat

220. În ulcerul gastro-duodenal sunt adevarate afirmatiile:

1. în ulcerul gastro-duodenal aparitia durerii este în legatura cu mesele si are caracter de arsura
2. cea mai frecventa schema de tratament în eradicarea infectiei cu H. Pylori este dubla asociere (Omeprazol + Amoxicilina)
3. cea mai frecventa schema de tratament în eradicarea infectiei cu H. Pylori este tripla asociere (Omeprazol + Amoxicilina + Claritromicina)
4. explorarea paraclinica de electie este examenul radiologic baritat
5. explorarea paraclinica de electie este endoscopia digestiva superioara

221. În ciroza hepatica, la examenul obiectiv se evidentiaza:

1. tegumente fara modificari patologice
2. stelute vasculare toracice
3. icter sau subicter sclerotegumentar
4. prezenta circulatiei colaterale pe abdomen
5. atrofie musculara la nivelul membrelor, caracteristica în prezenta ascitei → aspect de "paianjen"

222. Cea mai frecventa cauza de pancreatita cronica este:

1. gastrita acuta
2. alcoolismul cronic
3. litiaza biliara
4. hepatita cronica
5. hernia hiatala

223. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:

1. edeme palpebrale si la nivelul membrelor inferioare
2. absenta edemelor palpebrale si la nivelul membrelor inferioare
3. poliurie
4. hipoalbuminemie, hipoproteinemie
5. proteinurie

224. Explorari paraclinice utile în anemie:

1. dozarea colesterolului seric
2. hemograma
3. numaratoarea reticulocitelor
4. determinarea sideremiei
5. biopsie medulara

225. Durerea articulara din boala artrozica se caracterizeaza prin:

1. meteorodependenta
2. apare si se intensifica la efort, se amelioreaza în repaus
3. apare si se intensifica în repaus
4. variabila în functie de pragul individual si de localizare
5. toate raspunsurile sunt corecte

10. SEMIOLOGIE

226. Scaderea ponderala prin cresterea consumului de energie se întâlneste în:

a.           Pancreatita cronica

b.          Diabet zaharat

c.           Hipertiroidie

d.          Febra

e.           Tuberculoza

227. Tuberculoza pulmonara este banuita pe baza:

a.       Febrei înalte

b.      Tusei cronice

c.       Frisoanelor

d.      Expectoratiilor hemoptoice

e.       Transpiratiilor nocturne

228. Un pacient ce slabeste marcat e banuit de hipertiroidism pe baza:

           Hemicranie

b.          Febra

c.           Redoare de ceafa

d.          Fotofobie

e.           Tulburari de memorie

232. O coma instalata la câteva ore dupa un traumatism cranian pune suspiciunea de:

a. Comotie cerebrala

b. Hematom subdural

c. Hemoragie cerebrala

d. Hemoragie meningee

e. Epilepsie

233. Coma din epilepsie este precedata de:

a. Hemipareza

b. Varsaturi

c. Contractii tonico-clonice

d. Transpiratii

e. Bradicardie

234. Coma hipoglicemica este suspectata pe baza:

a. Diabetului zaharat

b. Varsaturilor

c. Agitatiei

d. Paraliziei membrelor inferioare

e. Convulsiilor

235. Constipatia medicamentoasa apare dupa:

a. Opiacee

b. Diuretice

c. Antiacide

d. Antibiotice

e. Antidepresive

236. Constipatia din colonul iritabil apare:

a. În alternanta cu diaree

a. Hepatita

b. Litiaza biliara

c. Insuficienta cardiaca dreapta

d. Tumoare colica

e. Pielonefrita cronica

240. Durerea din colecistita este acompaniata de:

a. Febra

b. Iradiere în umarul drept

c. Icter

d. Hepatomegalie

e. Diaree

241. Durerea din litiaza renala dreapta apare:

a. În hipocondrul drept

b. iradiaza spre umar

c. iradiaza spre picior

d. iradiaza spre organele genitale

e. este însotita de hematurie

242. Durerea în apendicita acuta:

a. Este în fosa iliaca stânga

b. Punctul McBurney este sensibil

c. Este însotita de febra

d. Este iradiata spre ligamentul inghinal

e. Se însoteste de intreruperea tranzitului intestinal

243. Durere si o tumora mata hipogastrica indica:

a. Glob vezical

b. Uter gravid

c. Fecalom

d. Tumoare rectala

e. Fibrom uterin

244. În peritonita acuta:

a. Durerea este în etajul abdominal superior

b. Apare abdomen "de lemn"

c. Apare icter intens

d. Apare silentiu auscultatoric

e. Se întrerupe tranzitul intestinal

245. Angina pectorala:

a. Apare nocturn

b. Apare la efort

c. Dureaza câteva secunde

d. Dureaza câteva minute

e. Dureaza câteva ore

246. Durerea din infarctul miocardic

a. Apare la efort

b. Cedeaza la nitroglicerina

c. Dureaza secunde

d. Dureaza minute

e. Dureaza ore

247. Durerea din pericardita acuta:

a. Este intensa

b. Se însoteste de galop

c. Se calmeaza în pozitie sezânda

d. Iradiaza pe bratul stâng

e. Apare frecatura pericardica

248. Durerea din pneumonie:

a. Este sub forma de gheara

b. Este sub forma de greutate

c. Este sub forma de junghi

d. Este însotita de raluri subcrepitante

e. E însotita de tuse cu expectoratie

249. Durerea toracica din pleurezie la debut:

a. E însotita de tuse

b. E agravataîn inspir

c. E însotita de timpanism pulmonar

d. E agravta în decubit

e. Apare cu frecatura pleurala

250. Suspectam embolie pulmonara pe baza:

a. Dispneei cronica

b. Dispneei paroxistice

c. Junghiului toracic

d. Hemoptiziei

e. Expectoratiei purulente

a.       roseata

b.      caldura

c.       ischemia

d.      durerea

e.       functio laesa

252. Furunculul fetei prezinta un grad mare de gravitate datorita:

a. comunicarii cu vasele orbitei oculare

b. vecinatatii sinusurilor maxilare si frontale

c. comunicarii venelor fetei cu sinusul cavernos

d. riscului aparitiei endocarditei infectioase

e. nu este foarte grav .

253. Caracteristic hidrosadenitei este:

a.       reprezinta o infectie cu E. coli

b.      se vindeca spontan si fara complicatii

c.       nu are caracter recidivant

d.      tumefactia este centrata de firul de par

e.       infectia caracterizeaza glandele sudoripare apocrine

254. Limfangita acuta reticulara este caracterizata prin:

a.       intereseaza vasele mari din reteaua tegumentara

b.      apare la distanta de focarul inflamator

c.       apare adenopatie satelita

d.      apare edem discret de vecinatate

e.       nici una din afirmatiile de mai sus

255. Caracterele limfangitei tronculare sunt:

a.       intereseaza vasele mici

b.      apare sub forma unor linii rosii cu traiect ascendent de la focarul inflamator

c.       la palpare se simt ca niste cordoane indurate

d.      semnele generale nu sunt importante

e.       toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate

256. In etiologia abcesului sunt implicati urmatorii germeni:

a.       streptococci

b.      stafilococi

c.       gonococi

d.      chlamidii

e.       virusurile hepatitice

257. Sediile predilecte de dezvoltare ale flegmoanelor sunt:

a.       regiunea scalpului

b.      spatiul retroperitoneal

c.       regiunea mamara

d.      regiunea fesiera

e.       mediastinul

258. Caracteristic erizipelului este:

a.       edemul generalizat al membrului inferior

b.      bureletul marginal

c.       semnul lui Milian

d.      placardul eritematos

e.       semne de ischemie acuta distala

259. In infectiile osoase examenul radiografic evidentiaza:

a.       abcesul subperiostic (la 5-6 zile)

b.      zone de condensare osoasa

c.       zone de rarefiere osoasa

d.      dedublarea corticalei (la 14 zile)

e.       sechestre osoase

260. Conditiile favorizante in aparitia gangrenei gazoase sunt

a.       retentia de corpi straini in plaga

b.      arsurile intinse

c.       avorturile septice

d.      manevrele urologice endoscopice

e.       interventiile stomatologice

261. Perioada de stare a tetanosului este caracterizata prin:

a.       contractura muschilor fetei (rizus sardonicus)

b.      opistotonusul

c.       disfagie

d.      stare de prostratie

e.       bradicardie

262. Conditiile favorizante infectiei tetanice sunt:

a.       plagi intepate

b.      plagi contuze

c.       contaminarea cu continut intestinal a plagilor

d.      arsurile

e.       plagi murdarite cu pamant

263. In septicemia hemocultura se efectueaza:

a.       in plin frison

b.      in plina ascensiune a curbei febrile

c.       repetat de cel putin doua ori pe zi

d.      din sange arterial

e.       indiferent de conditii

264. Infectiile nosocomiale sunt:

a.       Infectii grave de regula

b.      Infectii intraspitalicesti

c.       Se trateaza cu antibiotice uzuale

d.      Frecvente in unitatile de dializa

e.       Frecvente in unitatile de terapie intensiva

265. Conditii favorizante ale infectiilor nosocomiale sunt:

a.       Antibioprofilaxia nepotrivita

b.      Spitalizarea de lunga durata

c.       Contaminarea plagilor operatorii

d.      Mentinerea sondelor urinare mult timp

e.       Administrarea de solutii perfuzabile

266. In stadiul II al bolii varicoase apar:

a.       Varice simple

b.      Varice sacciforme, isolate sau in pachete

c.       Edem marcat

d.      Tulburari trofice tegumentare

e.       Nici una dintre cele enumerate mai sus

267. In stadiul III al bolii varicoase apar:

a.       Senzatie de jena in gamba

b.      Prurit discret

c.       Senzatie de "neliniste in gamba"

d.      Claudicatie intermitenta

e.       Nici una din afirmatiile de mai sus

268. Caracteristicile ulcerului varicos:

a.       Este insotit intotdeauna de varice importatnte

b.      Are forma rotunda sau ovalara

c.       Marginile sunt neregulate

d.      Este dureros

e.       Nici una din afirmatiile de mai sus

269. Caracteristicile ulcerului posttrombotic sunt:

a.       Este un ulcer rar al gambei

b.      Suprafata ulcerului este curata

c.       Se trateaza usor

d.      Se suprainfecteaza frecvent

e.       Nu recidiveaza

270. Tromboza venei cave inferioare este caracterizata prin:

a.       Edeme ale membrelor inferioare

b.      Edeme asimetrice

c.       Meteorism abdominal

d.      Dureri lombare

e.       Nici una din afirmatiile de mai sus

271. Tromboza venei cave superioare poate fi cacacterizata prin:

a.       Edeme declive

b.      Circulatie colaterala cavo-cava la nivelul trunchiului

c.       Edem " in pelerina"

d.      Semne de compresiune mediastinala

e.       Toate afirmatiile de mai sus sunt valabile

272. Cauzele hipertensiunii portale sunt:

a.       Ciroza hepatica

b.      Hepatita etanolica

c.       Tumorile hepatice

d.      Chistele hepatice voluminoase

e.       Nici una din afirmatiile de mai sus

273. Manifestarile clinice ale hipertensiunii portale sunt:

a.       Sindromul ascitic

b.      Splenomegalia

c.       Cardiomegalia

d.      Varicele esofagiene

e.       Encefalopatia portala

274. Caracterele socului hipovolemic sunt:

a.       Puls mic, filiform

b.      Tahicardie

c.       Presiune venoasa centrala crescuta

d.      Hipertensiune arteriala

e.       Bradicardie

275. Caracterele socului septic sunt:

a.       Leucopenie cu neutropenie

b.      Puls tahicardic, "saltaret"

c.       Tahipnee cu hipoxie

d.      Trombocitopenie

e.       Nici una din afirmatiile de mai sus