TESTE NEUROLOGIE CORECTE MASTER
11.Tehnica De Lorme Watkins este :
12.De Lorme Watkins curpinde:
a. un exercitiu cu rezistenta progresiva; b. are 5seturi; c. setul I are 10ridicari cu ½ din 10 RM
13. În cadrul tehnicii De Lorme Watkins:
a. sunt 3 seturi; b. setul I: 10 ridicari cu ½ 10 RM, setul II: 10 ridicari cu ¾ 10 RM, setul III: 10 ridicari cu ¾ 10 RM; c. nu se impune retestarea 10RM
14. Tehnica De Lorme Watkins este:
a. o tehnica de facilitare neuroproprioceptiva, b. o tehnica bazata pe rezitenta regresiva; c. o tehnica formata din 3seturi în care rezitenta creste progresiv
15. În tehnica De Lorme Watkins:
a.între seturi se intercaleaza o pauza de 2-4 minute; b. nu exista pauza între seturi; c. seturile se executa 1/zi de 4ori/saptamâna
16. Tehnica Oxford:
17. În cadrul tehnicii Oxford:
a. exista 4 seturi; b. exista 3 seturi; c. exista 5seturi
18. Setul I al tehnicii Oxford se caracterizeaza prin:
a. 10 ridicari cu 10 RM b. 10 ridicari cu 90% 10 RM; c. 10 ridicari cu 70% 10 RM
19. Tehnica Oxford:
20. Setul III din tehnica Oxford se caracterizeaza prin:
21. Spasticitatea în AVC:
31. În primele 4-6 saptamâni dupa interventia chirurgicala pentru hernie de disc se recomanda:
32. În perioada tardiva dupa interventia chirurgicala pentru hernie de disc se recomanda:
a. mobilizarea trunchiului zavorât ca pe o piesa unica; b. din decubit ventral cu sprijin pe brate ridicari în ortostatism, c. ridicari în sezând din decubit dorsal
33. Programul de recuperare în primele doua zile postlaminectomie lombara presupune:
a. exercitii de crestere a fortei musculare; b. exercitii de respiratie; c. mobilizari usoare din decubit lateral de tipul extensiei sold, genunchii, cu durata de 10minute de 2-3ori/zi.
34. Mobilizarea pacientului dupa laminectomie lombara începe:
a. în intervalul cuprins între ziua a treia si a zecea postoperator; b. se face direct în ortostatism; c. se face transferul în sezând la marginea patului, apoi pe scaun si apoi în ortostatism
35. Reluarea mersului la bolnavul cu laminectomie lombara se recomanda;
a. a se initia cu ajutorul cadrului cu rotile; b. flexia membrului inferior nu se recomanda decât din ziua a douasprezecea; c. durata 60minute/zi
36. Programul de kinetoterapie profilactica secundara, apartinând scolii spatelui, la pacientii cu hernii de disc operate se initiaza:
a. din prima saptamâna postoperator; b. din saptamâna a sasea postoperator; c. nu se recomanda
37. Obiectivele programului profilactic cuprins în scoala spatelui sunt:
a. constientizarea pozitiei corecte a coloanei vertebrale; b. combaterea stabilizarii coloanei vertebrale în pozitie neutra; c. combaterea durerii prin posturare antalgica
38. Constientizarea pozitiei corecte a coloanei vertebrale se realizeaza prin:
a. posturare în decubit dorsal cu genunchii în flexie si umerii usor ridicati; b. posturare în decubit dorsal cu genunchii în extensie; c. exercitii de delordozare prin bascularea bazinului
39. Zavorârea, stabilizarea coloanei lombare în cadrul profilaxiei secundare postlaminectomie lombara presupune
a. stabilizarea coloanei în pozitie neutra si adoptarea unor pozitii imobile de alungire axiala a trunchiului; b. imobilizarea membrelor inferioare; c. flexii ale membrului inferior mentinute 3secunde cu genunchii în extensie, lomba fiind fixata
40. Tonifierea musculaturii toracolombare în perioada de recuperare postlaminectomie lombara, se realizeaza prin :
a. exercitii de extensie a coloanei cu coborârea toracelui anterior, din decubit dorsal; b. exercitii de extensie a coloanei cu ridicarea toracelui anterior, din decubit dorsal; c. ridicarea alternativa a membrelor inferioare.
41. În paralizia plexului brahial obiectivele recuperarii sunt:
42. Posturarea umarului si bratului în paraliziile plexului brahial se realizeaza astfel:
43. Policele în paraliziile plexului brahial se postureaza :
49. O parte din mijloacele recuperarii tonusului si fortei musculaturii paralizate în paraliziile plexului brahial sunt:
51. Reeducarea paraplegicului în pozitie sezând se realizeaza:
a. rapid indiferent de reactia de adaptarea cardiovasculara; b. direct în pozitie de sezând scurtat; c. progresiv trecând prin etapa de sezând alungit si apoi sezând scurtat
52. Mobilizarile pasive la bolnavul paraplegic în perioada de reeducare în pozitie sezând sunt:
a. avansarea ambelor cârje, transferul greutatii corpului pe cârje apoi prin balans ridicarea si proiectarea anterior a membrului inferior; b. avansarea ambelor cârje si proiectarea anterior a membrului inferior; c. transferul greutatii corpului pe cârje apoi avansarea cârjelor
Boala Parkinson se caracterizeaza prin :
67. În stadiul precoce al bolii Parkinson obiectivele programului de recuperare sunt :
68. În stadiul precoce al bolii Parkinson se recomanda :
81. Obiectivele recuperarii în scleroza multipla sutn:
a. inducerea activitatii motorii voluntare ; b. ameliorarea feedbackului senzorial; c. cresterea fortei musculare
82. Inhibarea schemelor motorii nedorite:
a. este unu obiectiv al recuperaii în scleroza multipla; b. se realizeaza prin promovarea unor scheme motorii simple ; c. nu necesita adoptarea unor pozitii reflex inhibitorii
83. Prevenirea si tratamentul redorilor articulare în scleroza multipla :
a. este un obiectiv al recuperaii în scleroza multipla; b. este necesar mai ales la membrele inferioare ; c. se realizeaza prin mobilizari
84. Posturarea membrului superior în scleroza multipla se realizeaza astfel :
a. rotatie interna brat ; b. mâna cu degetele în flexie ; c. rotatie externa brat
85. Posturarea membrului inferior în scleroza multipla se realizeaza astfel :
a. genunchiul în extensie; b. genunchiul în flexie; c. piciorul în flexie plantara
86. Inducerea activatii motorii voluntare se realizeaza prin:
a. aplicarea schemelor Kabat; b. stretching rapid; c. mobilizari active cu rezistenta
87. Ameliorarea coordonarii în scleroza multipla este posibila prin:
a. mobilizari în cadrul unor scheme de miscare în care rezistenta trebuie sa fie minima; b. utilizarea unor scheme complexe de miscare cu rezitenta maxima; c. necesita cresterea progresiva a vitezei de executie
|
