TESTE NEUROLOGIE CORECTE

medicina

ALTE DOCUMENTE

BOLI DERMATOLOGICE

ZÂRNĂ

Scopurile tratamentului Diabetului zaharat

MALFORMATII OBSTRUCTIVE Sl ANOMALII VALVULARE

Infarctul miocardic acut

Traumatisme osteo-articulare

al VII-lea Congres National de Istoria Medicinei

Candidoza vaginala

Insulina si metabolismul protidic in diabetul zaharat

ASISTENTA MEDICALA CURENTA

TESTE NEUROLOGIE CORECTE MASTER

Tehnicile de facilitare neuroproprrioceptiva cu caracter general sunt:

inversarea lenta; b. contractiile repetate; c. hold-relax

Hold relax este o tehnica:

de facilitarea neuroproprioceptiva generala; b. de facilitarea neuroproprioceptiva specifica pentru promovarea mobilitatii; c. începe cu izometrie pe antagonisti, relaxare apoi miscare activa cu rezistent& 23423g619x #259; executata de agonisti;

Inversarea lenta este o tehnica:

de facilitare specifica; b. de facilitare generala; c. consta în contractii lente ale agonistilor si antagonistilor cu pauze între contractii

Inversarea lenta cu opunere este o varianta a inversarii lente în care:

la sfârsitul amplitudinii de miscare se adauga o contractie izometrica; b. este o tehnica de facilitare cu caracter specific; c. presupune urmatoarele secvente- contractie antagonisti cu izometrie apoi contractie izotona agonisti cu izometrie finala.

Secventialitatea pentru întarire:

este o tehnica care promoveaza întarirea musculaturii; b. este o tehnica de facilitare cu caracter general; c. este o tehnica care consta în contractie izometrica pâna la punctul în care musculatura este puternica, punct în care se executa izometrie.

Miscarea activa cu relaxare opunere:

consta în realizarea unei contractii izometrice pe zona medie a miscarii; b. se aplica numai pe agonisti; c. când izometria din zona medie a miscarii este maxima se solicita relaxare brusca si pasiv se executa întinderi rapide.

Metoda Kabat :

este o metoda bazata pe facilitare care impune existenta unui stimul subliminal, care poate fi întarit; b. se bazeaza pe promovarea unor scheme de miscare globale pentru membrul superior si inferior realizate cu efort a carui intensitate creste progresiv; c. nu foloseste stretchingul ca element de facilitare

Una din diagonalele Kabat de extensie pentru membrul inferior are urmatoarea pozitie de start: a. adductie cu rotatie externa coapsa si flexie dorsala cu supinatie picior; b. adductie cu rotatie interna coapsa si flexie plantara picior; c. abductie coapsa cu rotatie externa, flexie dorsala picior.
Una din diagonalele Kabat de flexie a membrului superior are ca pozitie de start:

membrul superior în abductie, rotatie interna, mâna în pronatie, extensie, degetele în extensie, policele în extensie si abductie; b. membrul superior în abductie, rotatie externa cu mâna în supinatie; c. membrul superior în adductie, rotatie interna, mâna în extensie.

Tehnicile de facilitare neuroproprioceptive cu caracter specific sunt:

inversarea lenta; b. inversarea lenta cu opunere; c. hold-relax

11.Tehnica De Lorme Watkins este :

o tehnica de promovarea a mobilitatii; b. o tehnica de crestere a fortei musculare; c. este p tehnica în care rezitnta creste progresiv.

12.De Lorme Watkins curpinde:

a. un exercitiu cu rezistenta progresiva; b. are 5seturi; c. setul I are 10ridicari cu ½ din 10 RM

13. În cadrul tehnicii De Lorme Watkins:

a. sunt 3 seturi; b. setul I: 10 ridicari cu ½ 10 RM, setul II: 10 ridicari cu ¾ 10 RM, setul III: 10 ridicari cu ¾ 10 RM; c. nu se impune retestarea 10RM

14. Tehnica De Lorme Watkins este:

a. o tehnica de facilitare neuroproprioceptiva, b. o tehnica bazata pe rezitenta regresiva; c. o tehnica formata din 3seturi în care rezitenta creste progresiv

15. În tehnica De Lorme Watkins:

a.între seturi se intercaleaza o pauza de 2-4 minute; b. nu exista pauza între seturi; c. seturile se executa 1/zi de 4ori/saptamâna

16. Tehnica Oxford:

este o tehnica de facilitare neuroproprioceptiva; b. este o tehncia de crestere a fortei musculare ; c. este o tehnica cu exercitii rezistive regresive

17. În cadrul tehnicii Oxford:

a. exista 4 seturi; b. exista 3 seturi; c. exista 5seturi

18. Setul I al tehnicii Oxford se caracterizeaza prin:

a. 10 ridicari cu 10 RM b. 10 ridicari cu 90% 10 RM; c. 10 ridicari cu 70% 10 RM

19. Tehnica Oxford:

promoveaza mobilitatea; b. este regresiva în cadrul seriilor zilnice; c. setul consta în 10 ridicari cu 90% 10 RM

20. Setul III din tehnica Oxford se caracterizeaza prin:

21. Spasticitatea în AVC:

31. În primele 4-6 saptamâni dupa interventia chirurgicala pentru hernie de disc se recomanda:

parcurgerea etapelor programului Williams; b. exercitii de crestere a fortei musuclare; c. exercitii usoare de mobilizare

32. În perioada tardiva dupa interventia chirurgicala pentru hernie de disc se recomanda:

a. mobilizarea trunchiului zavorât ca pe o piesa unica; b. din decubit ventral cu sprijin pe brate ridicari în ortostatism, c. ridicari în sezând din decubit dorsal

33. Programul de recuperare în primele doua zile postlaminectomie lombara presupune:

a. exercitii de crestere a fortei musculare; b. exercitii de respiratie; c. mobilizari usoare din decubit lateral de tipul extensiei sold, genunchii, cu durata de 10minute de 2-3ori/zi.

34. Mobilizarea pacientului dupa laminectomie lombara începe:

a. în intervalul cuprins între ziua a treia si a zecea postoperator; b. se face direct în ortostatism; c. se face transferul în sezând la marginea patului, apoi pe scaun si apoi în ortostatism

35. Reluarea mersului la bolnavul cu laminectomie lombara se recomanda;

a. a se initia cu ajutorul cadrului cu rotile; b. flexia membrului inferior nu se recomanda decât din ziua a douasprezecea; c. durata 60minute/zi

36. Programul de kinetoterapie profilactica secundara, apartinând scolii spatelui, la pacientii cu hernii de disc operate se initiaza:

a. din prima saptamâna postoperator; b. din saptamâna a sasea postoperator; c. nu se recomanda

37. Obiectivele programului profilactic cuprins în scoala spatelui sunt:

a. constientizarea pozitiei corecte a coloanei vertebrale; b. combaterea stabilizarii coloanei vertebrale în pozitie neutra; c. combaterea durerii prin posturare antalgica

38. Constientizarea pozitiei corecte a coloanei vertebrale se realizeaza prin:

a. posturare în decubit dorsal cu genunchii în flexie si umerii usor ridicati; b. posturare în decubit dorsal cu genunchii în extensie; c. exercitii de delordozare prin bascularea bazinului

39. Zavorârea, stabilizarea coloanei lombare în cadrul profilaxiei secundare postlaminectomie lombara presupune

a. stabilizarea coloanei în pozitie neutra si adoptarea unor pozitii imobile de alungire axiala a trunchiului; b. imobilizarea membrelor inferioare; c. flexii ale membrului inferior mentinute 3secunde cu genunchii în extensie, lomba fiind fixata

40. Tonifierea musculaturii toracolombare în perioada de recuperare postlaminectomie lombara, se realizeaza prin :

a. exercitii de extensie a coloanei cu coborârea toracelui anterior, din decubit dorsal; b. exercitii de extensie a coloanei cu ridicarea toracelui anterior, din decubit dorsal; c. ridicarea alternativa a membrelor inferioare.

41. În paralizia plexului brahial obiectivele recuperarii sunt:

prevenirea redorilor articulare si a pozitiilor vicioase; b. cresterea fortei musculare la nivelul antagonistilor; c. reeducarea musculaturii reinervate

42. Posturarea umarului si bratului în paraliziile plexului brahial se realizeaza astfel:

umar-brat în abductie la 60-90grade, flexie 45grade; b. brat an adductie cu umar în rotatie interna; c. umar în pozitie anatomica cu bratul în rotatie interna.

43. Policele în paraliziile plexului brahial se postureaza :

49. O parte din mijloacele recuperarii tonusului si fortei musculaturii paralizate în paraliziile plexului brahial sunt:

51. Reeducarea paraplegicului în pozitie sezând se realizeaza:

a. rapid indiferent de reactia de adaptarea cardiovasculara; b. direct în pozitie de sezând scurtat; c. progresiv trecând prin etapa de sezând alungit si apoi sezând scurtat

52. Mobilizarile pasive la bolnavul paraplegic în perioada de reeducare în pozitie sezând sunt:

a. avansarea ambelor cârje, transferul greutatii corpului pe cârje apoi prin balans ridicarea si proiectarea anterior a membrului inferior; b. avansarea ambelor cârje si proiectarea anterior a membrului inferior; c. transferul greutatii corpului pe cârje apoi avansarea cârjelor

Boala Parkinson se caracterizeaza prin :

hipertonie globala ; b.hipertonie segmentara ; c. hipokinezie

67. În stadiul precoce al bolii Parkinson obiectivele programului de recuperare sunt :

reducerea fenomenelor depresive ; b. initierea programului kinetic; c. cresterea fortei musculare

68. În stadiul precoce al bolii Parkinson se recomanda :

a. inducerea activitatii motorii voluntare ; b. ameliorarea feedbackului senzorial; c. cresterea fortei musculare

a. este unu obiectiv al recuperaii în scleroza multipla; b. se realizeaza prin promovarea unor scheme motorii simple ; c. nu necesita adoptarea unor pozitii reflex inhibitorii

a. este un obiectiv al recuperaii în scleroza multipla; b. este necesar mai ales la membrele inferioare ; c. se realizeaza prin mobilizari

a. rotatie interna brat ; b. mâna cu degetele în flexie ; c. rotatie externa brat

a. genunchiul în extensie; b. genunchiul în flexie; c. piciorul în flexie plantara

a. aplicarea schemelor Kabat; b. stretching rapid; c. mobilizari active cu rezistenta

a. mobilizari în cadrul unor scheme de miscare în care rezistenta trebuie sa fie minima; b. utilizarea unor scheme complexe de miscare cu rezitenta maxima; c. necesita cresterea progresiva a vitezei de executie

TESTE NEUROLOGIE CORECTE

medicina

ALTE DOCUMENTE

Document Info

Comenteaza documentul:

A fost util?