Osif este un proc de structurare a unui os in total lui. Se fol gresit in locul osteogenezei deoarece termenul inseamna organogeneza cu osteogeneza si osteoliza.
Proc incep in v intrauterina si se continua si dupa nastere pina la incheierea perioadei de crestere somatica.
T osos apare la embrion fie inlocuind tes conj propriu-zis-osif endoconj fie tes cart - osif endocondrala. Fen fundam sunt deci osteogeneza si osteoliza.
Osif enoconj :
Este mai ales modelul de form a oaselor plate -cut cran, clavicula, real cresterea oaselor scurte si ingros oaselor lg
Are loc in condens de tes mezenchimal
Incepe aprox in centrul geom al membr conj pe care o va inlocui la niv unui asa-numit centru de osificare primara
In ac loc, dat unei bune irigatii, pe seama cel osteoprogene ce vin odata cu capil se dezv osteoblaste care apar intr-un mic grup in plin tes conj
Apoi ele secreta matrice osoasa care se interpune intre obl in cant mari si care apoi se mineralizeaza
Urmeaza incapsularea obl care intra in repaus devin osteocite care stau in osteopl
La perif proc continua rezult un spicul osos care are un asp de aschie acop la supraf de obl
Spiculii ososi au directia gen data de fibrele conj existente in tes conj din care s-au format.. mai multi asemenea spiculi apar simultan si fuzioneaza la un moment dat formand trabecule alcatuind o str spongioasa care delimiteaza niste cav ; acestea sunt penetrate de vase din care migreaza celule mezenchimale nedif si care vor da nastere la MO.
Astfel in zona centrala a mbr resp apare un pct de osif din care se form os spongios primar tranzitoriu si care va suferi proc de osteoliza, de erodare cu ajutorul ocl si care va forma os sec de tip lamelar pe baza fbr de colagen orientat.
In timp cel din condens tes mezenchimal se divid se transf in obl realiz astfel cresterea cant a centrilor de osificare
Acestia cresc radiar si fuzion inloc tes conj cu os
Dezv proc condusa de dimens mbr conj resp si se desf cu doua viteze:
Cu viteza crescuta se real dezv centrifuga in supraf s
Cu viteza redusa se real cr in grosime
Aceasta dezv se real sub infl unor f de crestere hormonali cat si sub infl act unor f mecanice - de ex oasele calotei craniene se curbeaza sub act expansiunii encefalului in dezv sa. In abs h de crestere mbr conj dintre doua oase alaturate dispare si se prod fuzionarea deci sutura oaselor. Fontanela reprezinta o zona de mebrana conj ca 919j95j re nu s-a osificat inca
Pe cele doua fete ale mbr conj, t os spong incepe sa realizeze depuneri de lamele care depuneri realizate in jurul unui vas, predomina asupra proc de osteoliza si care det ingustarea progresiva a areolei din zona respectiva; astfel se formeaza tabliile interna si externa care sunt formate din os compact iar intre ele ramane diploea care este formata din os spongios.
Total obl care se afla la perif t os neoformat si unde nu apare proc de osificare va deveni periost si endost.
Tulburari de mineralizare in sensul unor depuneri intense de minerale sau din contra o mineralizare incompleta da nastere la modificari patologice ale formei si implicit ale fct oaselor.
Ca o concl osif endoconj are loc astfel:
Fbr de col orient asez primelor osteobl
Matricea inglob fbr de colag , se distr osul primar apare o noua matrice cu fbr de colag orientat
Se form initial os spong apoi la perif se form tablii
Osif endocondrala presupune cresterea unui cartilaj precursor care serveste ca schelet fetal precum si permanenta inlocuire a acestuia cu tesut osos; de asemenea au loc si procese de remodelare a osului format in sensul ca acesta este erodat si eventual inlocuit cu altul dispus dupa alte directii. Remodelarea care modifica forma osului se cheama remodelare externa; remodelarea care nu modific aforma osului ca de exemplu formarea de sisteme haversiene se numeste remodelare interna.
Doua categorii de celule sunt implicate in procesele de formare si de modelare a osului:osteoblastele care au rol in formarea osului si osteoclastele cu rol in distrugerea lui. Se pare ca si osteocitele pot interveni in procesele de si liza a osului in imediata lor vecinatate; procesul este denumit osteoliza osteocitica. Acest proces este important in homeostazia calciului dar rolul sau in remodelarea osoasa daca acest rol exista este inca necunoscut.
Osificarea encondral incepe cu proliferarea si agregarea cel mezenchimatoase la locul unde se va forma viitorul os. Aceste cel se vor diferentia in condroblaste care vor produce matrice cartilaginoasa. Cartilagiul prod astfel va lua forma viitorului os - deci apare modelul cartilaginos al osului. Acest model suporta o crestere atat prin apozitie cat si interstitiala.
In ac model incep simultan 2 procese ce au loc la mijlocul viitoarei diafize.
In mijl tes cart sub infl mai multor f condrocitele se hipertrofiaza in condroplaste ; astfel se lezeaza matricea care ramane sub forma unor fini pereti despartitori intre condroplastele largite ; se secreta in ac timp si fosfataza alcalina de catre condrocitele hipertrofiate. Astfel se creeaza premisele unei mineralizari precoce ai peretilor condropl
In paralel in z mediana la periferie cel osteoprogene dau nastere la osteobl ce prod matrice os care se mineraliz si care form un inel osos de orig periostica; acest inel creste in lungime catre diafize constituind un tub osos. Acesta face imposib hranirea condrocitelor hipertrofiate ceea ce le face sa degenereze si sa fie indepartate.prin act macrofagelor
Celulele pericondrului din reg mijlocie a modelului cart nu mai dau deci nastere la condrocite ci la osteoblaste; de aceea acest tes conj inconjurand mijlocul cart nu mai este denumit pericondru ci din cauza fct sale schimbate se numeste periost. Mai mult putem descrie un strat osteogenic acestui periost deoarece cel ac strat se diferentiaza in osteoblaste.
Daca primul fenomen intereseaza tes cartilag, al doilea repr osif de tip endoconj.
Mai departe, din ext osului prin orificii determinaste de ocl in colierul de os patrund vase de sg care aduc cu ele cel osteoprogene; ac dau nastere la obl care se asaza la suprafata septurilor de matrice ramase dupa degen condrocitelor hipertrof : aceste septuri constituie travee de dir pt osteobl . aceste travee au suferit in prealabil un proces de mineraliz moderata .
Osteobl sintet matrice osoasa peste cea cart mineraliz anterior. Cele doua tipuri de matrice - cea cart mineraliz si cea osoasa dep de obl sunt dif ca si culoare resp prima este bazofila si cea de-a doua este acidofila.
Astfel apar primii spiculi ososi ce se grupeaza dand nastere la trabecule osoase care repr pct de osif primar.
Orif facut de vas reprezinta orificiul nutritiv.
Centrul de osificare descris anterior se numeste centru de osificare primara. El se dezv in continuare longitudinal ocupand intreaga diafiza care va deveni formata din tes osos. Ac expansiune este insotita de expans colierului de os periostal care de asemenea creste catre epifize. In acelasi timp ocl sunt foarte active si det resorbtia osului in centrul diafizei ceea ce da nastere la la o cav lunga si ingusta ce va deveni canalul medular central.
La perif diafizei printr-un proc asem osif intramembr este det scaderea dimens areolelor si form de os compact de orig periostala.
Osul compact din restul diafizei se organizeaza ca osteoane similar cu osif de membrana.
Colierul osos rigid a crescut in lungime dar cartilagiul care mai exista deci cel de la niv epifizelor creste interstitial. Astfel la niv epifizelor apar centri sec de osificare ce se dezv in momente diferite si nu toti in ac timp.
Fct lor este aceeasi cu a centrului primar de osificare dar evenimentele nu mai apar doar longitudinal ci radiar; de asemenea nu exista un corespondent al colierului osos. Osificarea ce are loc in aceste pct respecta zonele stud la lucr pract.:
z de cart de rezerva
z de prolif cu seriile
z de cart hipertrof unde condro sint fosf alc si mineraliz matricea
z cart degenerat cu form de travee
z de eroz penetr de capil
z de osif 1 cu form de spiculi ososi
proc se extinde de la ambele extrem epif se indep
Deoarece colierul osos nu se ext si la nivel epifizar acestea raman in continuare invelite in pericondru.
Pe masura dezv os spong catre periferie acesta se orgz ca os compact cu exceptia supraf articulare care ramane form din tes cart -cart artic al diartrozelor
La niv epifizar nu se prod osteoliza pronuntata la niv central motiv pt care nu apare un canal medular
Pana la incheierea proc de crestere intre epifiza si diafiza ramane o banda de tes cart care este cart de crestere ce det cr in lg a oaselor lg.
Cresterea in grosime se real exclusiv prin apozitie la supraf osului de tip periostal ; ac se face cu resp unui raport intre osteogeneza la supraf si osteoliza de la int astfel incat sa existe un raprt intre diametrul osului si diam canalului medular central
Controlul hormonal
STH precum si alti fact - somatomedine, IGFstimul prod cart de crestere. Def de STH-nanism hipof. Exces-gigantism sau acromegalie
Lipsa h tir det nanism tir cu imposib pastr proportiilor si cu retard mental asoc .
Def de vit C det defic ale col tip 1 si tulb ale matricei osoase cu fragilitate.
Carenta in Ca si vit D2 det la adulti osteomalacie si la copii rahitism
Remanierea osoasa
Repr remodelarea str microscopice a tes osos care incepe inca odata cu inceperea procesului de osificare persist toata viata. Este un echilibru intre osteoliza si osteogeneza. La un individ apare ac fenom in focare si asincron existand aprox 1.000.000 de focare practic inlocuindu-se aprox 10% din tes osos pe an.
Proc de osliza este f rapid cant de t os resorbita de 1 ocl coresp cu cant de os prod de 20-30 de obl
Ac proc are loc in mai multe etape :
etapa de activare cu.- Det zonei de remaniere
-recrut precurs de ocl si sincitializarea lor generate de apoptoza ocitelor
-accesul ocl la z resp
resorbtia osteoclastica cu demin matricei si hidroliza ei
etapa de inversare care presupune
-modularea ogenezei si olizei
-apar precursorilor de obl si a obl dupa curatarea resturilor prin fagoc de macrof
4.faza de sinteza sau apozitie
Repararea fract
Se prod lez vasc ce dau nastere la un hematom ce det pe o dist f mica la niv liniei de fract - moartea osteocitelor. Prin coagul se real o retea de fibrina care e invadata sub act unor f chemotactici de capilare cu pericite si elem figurate . se det astfel apar unui t conj fibros ce inloc reteaua de fibrina.acesta va fi calusul fibros ce va constitui modelul - tiparul pt osif endoconj ce va reuni capetele fract. La fract mari cu deplas angiogeneza nu este sufic pt a umple z resp si atunci apare intre segm un tes cart inconj de un tes conj. Astfel au loc ambele proc atat de osif endoconj cat si de osif endocondrala
Are ca particularitate contractilitatea care se bazeaza pe specializarea celulelor de a transforma energia chimica in energie mecanica; realizeaza contractia pe baza existentei a 2 molecule actina si miozina care sunt molecule contractile.
Celulele componente sunt alungite ca forma fiind adaptate functiei lor si sunt denumite fbr musculare.
In organism exista 3 tipuri de fibre musculare diferite ca morfologie si ca functie dar adaptate locului unde se gasesc.
Fibre musculare striate-ce fct sub control volitional si formeaza masa musc ce intra in componenta aparatului locomotor.
Fibre musculare netede care sunt prezente in organele interne nu au striatii si realizeaza contractii involuntare modulate de SNV.
Fibra musculara striata cardiaca ce se caract prin contractii autonome ritmice si care sunt involuntare, modulate de SNV.
q MIOFIBRILELE
Filam de mioz sunt dispuse in mijl sarcom la amplas discului A, banda M coresp la aparente lor umflatura mijlocie. In discul H ele sunt singurele filam prezente. Din contra la niv discului A se intilnesc filam fine si groase se incaleca cele fine interpunandu-se intre cele groase dupa un model hexag regulat cu punti de uniune bine determinate.
La niv discului I filam subtiri sunt singurele prezente.
Regiunea jonctionala dintre capul si coada miozinei este flexibila si ea permite o schimbare in configuratie care conduce la miscarea filam adiacente de actina.
Clivarea enz a molec de mioz da nastere la 2 fragm den astfel: meromioz usoara care este reprez de cea mai mare parte a cozii si meromioz grea care este reprez in principal de capul molec; aceasta merom grea are o capac f mare de a se lega de actina.
Proteine asociate cu miozina
Miomezina - sau conectina este o prot care are act creatinkinazica care se gaseste la niv liniei M
Titina este o molecula fina si foarte elastica ce se intinde de la filam groase de mioz la banda Z si care este responsabila de extrema elast musculara; de asemenea se crede ca ea mentine si poz filam groase in sarcomer.
Creatin-kinaza o proteina enzima
Probabil - prot C care se cupleaza la miozina in vecinatatea liniei M
Filam fine de actina sunt principalul component al discurilor clare I si se intind de la membrana Z la discurile intunecate unde se interdigiteaza cu filam groase in procente diferite in fct de starea de contractie a muschiului. In nici un caz ele nu ajung la linia M
Este o prot cu o lg de aprox 1 micron lg si este alcat predominant din actina filamentoasa - actina F ce rezulta prin polimerizarea actinei globulare G; ac polimeriz in 2 lt ingemanate care au o polaritate bine definita: astfel cele 2 filam de o parte si de alta a benzii Z au polaritate opusa. Actina filam are o zona cu afinit pt miozina care este den situs activ.
Exista si alte prot asoc cu actina fara de care nu s-ar putea desf contractia:
v Tropomiozina care este o molec filamentoasa, liniara, rigida de intarire, gazduita in santul format de spiralarea lanturilor actinei
v Troponina formata din 3 subunitati - trop T - leg cu tropomiozina se interpune intre act si mioz nepermitand contactul care ar declansa contractia
- troponina C are un situs de legare a calciului si se mai numeste si calmodulina
v Topomodulina care coafeaza extrem libere ale actinei presupusa a avea un rol in stabilizarea actinei.
Linia Z si elem ale citoschel celular
Are aspect de line franta si desi structura sa nu este perfect stabilita se stie ca este alcat din asa-zisele filam Z ; in struct lor intra alfa-actinina care leaga si actina la mb Z ; mai sunt si alte prot ce se gasesc la ac nivel ca de ex filamina, nebulina. In jurul ac linii Z se mai gasesc si alte elem ale citoscheletului celular care sunt reprez de alte prot ca : desmina, vimentina, vinculina si care impreuna cu alfa actinina si niste integrine formeaza structuri den costamere; ele se repeta la niv tuturor sarcomerelor si solidarizeaza miofibrilele la sarcolema.
Distrofina este o proteina a citoscheletului subsarcolemal care se acroseaza la sarcolema si a carei este codata de o gena a carei deficienta conduce la maladia Duchenne.
Este un sistem inchis format dintr-o retea de saci si de canaliculi anastomozati, longitudinali inconjurând fiecare miofibrila si care se termina intr-o dilatatie denum cisterna terminala la niv fiecarei jonct dintre discurile A si I. In cisternele terminale denumite si reticul jonctional se gaseste un material amorf care consta in marea lui majoritate in calsechestrina. Aceasta este responsabila de retinerea Ca in interiorul reticulului. Sist de tubuli transversali sit intre cisternele term au la niv peretilor lor Ca-MG-ATPaza care este responsabila de transportul Ca inapoi din sarcoplasma in reticul in timpul relaxarii musculare.
Este format dintr-un sistem transv de canaliculi ce reprez niste invag tubulare ale mbr plasmatice care inconjura si ele miofbr de asemenea la niv jonct dintre discurile A si I. La ac nivel form impreuna cu cisternele term ale REN, triade. Intre elem triadei apar din loc in loc niste zone mai electronodense care sunt denumite picioruse jonctionale sau complexe proteice de canal. Fiecare sarcomer are deci 2 triade. De remarcat ca MB trece in punte peste originea tubilor in T.
Sunt dispuse in siruri stranse intre miof si ele sunt cele care furnizeaza energia chimica - recte ATP-ul necesar producerii de energ mec de catre fms.
Heterogenit f m s
In raport cu proportia miofibrile - sarcoplasma exista mai multe tipuri de fbr musc striate scheletale.:
fibre rosii - lente, tip I sau posturale
- fibrele sunt mai subtiri, mai inguste, cu o bogata retea de capil in jur
- predomina sarcoplasma care e bogata in mioglob, mitocondriile, bogate in citocromi, cu mai putine miof
contractia este mai puternica, sustinuta, lenta, repetitiva ; fbr oboseste mai greu
contr se realiz pe baza energ rez din glicoliza aeroba
fibre albe- rapide, tip II B
- fibrele sunt mai largi, cu mai putine capil in jur
- predomina miof , au mai putine mitocondrii
- contractia este f rapida, fina, de scurta durata, mai putin puternica
contr se realiz pe baza energ furniz prin glicoliza anaeroba; fbr oboseste mai usor
intermediare - gri
-medii sau mici ca diametru cu o retea d ecapilare bogata in jur
-cant mijlocii de mioglob, mitocondrii in nr mare
-contr este rapida, acumul de oboseala este medie ,
- glicoliza este aeroba
Se pare ca mai exista si alte subclase de fibre dar nu sunt pe deplin delimitate. Aparitia acestor tipuri de fbr este dependenta de inervatia motorie care este in raport cu fct muschiului - astfel, un neuron nu va inerva niciodata si fbr albe si fbr rosii.
Cuplarea excitatie - contractie si mecanismul contr musc
Notiunea se refera la secventa evenimentelor electrice si chimice care duc la realizarea contractiei musculare. Ea incepe la jonctiunea dintre elementul nervos si fbr musculare cu generarea unui potential de actiune care se raspândeste de-a lungul sarcolemei si de-a lungul membranei tubilor in T in interiorul fibrei musculare.
Aceasta determina o suita de evenimente la interfata dintre tubii in T si cisternele reticulului citoplasmatic cu care ei formeaza triadele si conduc la o eliberare rapida a Ca din reticulul endoplasmatic in sarcoplasma.
Astfel:
- se elib ATP-aza din reticulul sarcoplasmatic
- se deschid canalele de Ca din mbr reticul
- se elib Ca de pe calsechestrina
Ca se leaga de miofibrile si initiaza scurtarea lor.
Astfel
- Ca se fixeaza pe troponina C
- troponina I se desprinde de actina
- tropomiozina se deplaseaza usor
- se elibereaza siturile de legare actina - miozina
- se realizeaza contactul între actina si miozina care det activarea ATPazei actin-dependenta a miozinei
- hidroliza ATP cu form de ADP si energie
- fixarea actinei de miozina cu schimbarea conformatiei capului miozinei
- deplasarea filamentelor de actina egala cu contractia
Cand depolariz sarcolemei de catre term nerv inceteaza Ca este transport activ inapoi in lumenul reticulului astfel incat scade cant de Ca in jurul miofibrilelor, se det fixarea ATP din nou pe capul miozinei cu desprinderea de actina si relaxarea lor .
In timpul contr apare o scurtare a sarcom cu 20 pana la 50%; are loc o glisare bazata pe secventa de asociere - disociere a moleculei de actina si miozina. Astfel, cand muschiul este relaxat, intre zonele cu afinitate reciproca ale actinei si miozinei se interpune complexul troponina - tropomiozina. Cand concentratia de Ca creste, el se leaga de troponina C se schimba orientarea spatiala a complexului troponina - tropomiozina, aceasta antreneaza demascarea sitului actinei capabil sa activeze ATPaza, energia rezultata in urma hidrolizei ATP este capabila sa miste capul miozinei discret catre zona H printr-un mecanism de balama antrenand astfel deplasarea filamentelor de actina. Odata cu hidroliza ATP se decupleaza actina de miozina si ia sfarsit un ciclu deoarece toate filamentele si proteinele asociate lor isi reiau vechiul aranjament spatial.
Intr-un ciclu sunt activate cateva capete ale miozinei; in urmatorul, alte capete intra in actiune permitand celorlalte sa-si refaca rezerva de ATP.
Inervarea f m s
Placa motorie
Inervarea motorie se realizeaza de catre axoni ai neuronilor motori din maduva spinarii. La nivelul muschiului ramificatiile nervoase se impart in ramuri ce patrund in interior prin perimisium apoi axonii se repartizeaza prin endomisium cate unul pt o f m s. Axonul n motor impreuna cu f m s pe care o inerveaza formeaza o placa sau unitate motorie. Ea respecta legea totul sau nimic.
Din extremitatea distala a axonului care pierde teaca Schwann se desprinde o serie de mici ramif butonate care contin neuromediator - si anume acetilcolina -in vezicule sinaptice, REN, mitocondrii; acestea repr elem presinaptic.
La niv placii motorii sarcolema pierde m b si formeaza niste pliuri denumite pliuri jonctionale in struct carora intra molecule Receptoare specifice pt acetilcolina.
Depolarizarea membranei presinaptice antreneaza deschiderea canalelor de Ca cu intrarea Ca in axon; acesta determina eliberarea accolinei din butonii terminali in fanta sinaptica, este recunoscuta de Receptorii specifici de pe membrana postsinaptica si induce depolarizarea sarcolemei intr-un punct. Acest potential de actiune are o extensie rapida pe toata sarcolema astfel incat fiind in intregime depolarizata nu poate primi alt stimul.
Fusul neuromusc
Realiz reglajul intrinsec in principal pt forte de intindere fiind un mecanoreceptor. Este fusiform de 1-3 mm lg delimitat de o foita conjunctiva si inconjurat de fms normale sau extrafuzale .În interior fbr musc intrafuzale sunt fms adaptate functiei si modificate dupa cum urmeaza:
- o categ de fbr in nr mai mic- aprox 3-4 - sunt cu nuclei in sac- capetele lor fiind striate iar mijlocul contine multi nuclei nesistematizati
- cu nuclei in lant- in nr mai mare - capete lor fiind striate si nucleii aranjati in siruri.
Aceste fibre sunt inervate de terminatii senzitive aferente de 2 tipuri:
1Cu conducere rapida - anulo-spirale - ce se gasesc in jurul ambelor tipuri de fibre
2Cu conducere lenta prezente numai la nivelul fbr musc cu nuclei in lant denumite si fbr in iedera .
Cel intrafuzale primesc si fbr motorii de la niste neuroni mot mici - gamma ce se indreapta spre ambele tipuri de cel si care moduleaza niv contractiei ms mai ales in ceea ce priveste postura.
Ms in totalitatea lui este atasat de structurile ce urmeaza a fi mobilizate adica os sau cartilaj prin elemente conjunctive - tendoane; impreuna realiz o jonctiune de contiguitate - jonctiuni aderente la nivelul capetelor f m s; ele prez o serie de falduri care se intrepatrund cu fibre de colagen ale tend ceea ce face ca supraf de contact sa fie crescuta; cu m. e. se observa cateva proteine transmembranare ce traverseaza spatiul redus dintre f m s si elemente ale tendonului.
TES MUSC NETED
Aspectul la mo:
Fbr musc netede nu mai sunt cilindrice ca cele striate ci fusiforme; au o citoplasma tot eozinofila si un nucleu unic situat în partea mijlocie a celulei.în sectiune transversala, fibrele pot prezenta diametre diferite în functie de locul unde cade sectiunea. De asemenea daca sectionarea nu se face prin partea de mijloc celulei, nucleul nu se vede. Spre deosebire de fbr musc striate la fbr musc netede nu se observa striatii
Apare cel mai des in paturi alcatuind tunica musculara a unor organe, mai rar in fascicule ca la firul de par, muschiul lui Brucke.
O sectiune longitudinala evidentiaza extremitatile unor fbr dispuse catre partea efilata a celulelor vecine.
Lungimea - cateva zeci de micrometri
Nucleul e alungit, uneori cu aspect de tirbuson, are un nucleol; în sarcoplasma, la cei 2 poli se afla majoritatea organitelor.
La ext apare o MB si fbr reticulare in jurul acestui invelis. Acestea sunt similare endomisiumului fbr musc striate.
Sarcopl are mioglobina putina. Intre f m n apar jonctiuni numeroase la niv acestora neexistând MB.
In interior se constata prez de filamente contractile care nu au un aranjament regulat ca la f m s, ci multidirectional. Filam subtiri sunt de 3 ori mai lungi decat cele groase. Filam contractile se prind de niste structuri ce se numesc corpi densi citoplasmatici si placi dense subsarcolemale; acestea par sa fie corespondentele liniei Z
Filam de actina ce se prind pe cele doua fete ale unui corp dens sunt de polarit opusa.
Filam de miozina au o str moleculara diferita de cea a miozinei f m s.
Corpii densi sunt alcatuiti dpdv molec din alfa-actinina, cei sarcoplasmatici si cei subsarcolemali din vinculina si talina.
In afara de filam contr pe corpii densi se mai prinde o categorie de filamente care sunt de tip untermediar si care fac parte din citoscheletul celulei si care dau stabilitate si robustete f m n.
O caract distincta sunt invaginatiile veziculare ale plasmalemei care se numesc caveole si se gasesc intre zonele cu placi dense subsarcolemale. Datorita faptului ca exista o relatie stransa intre ele si REN citoplamatic se speculeaza ca ele ar reprezenta corespondenti ai tubilorT.
Tot la nivelul plasmalemei se descriu Receptori pt div horm si mediatori: histamina, serotonina, aldosteron, bradikinina, Prostaglandine etc.
Inerv este vegetativa unitara (viscere,vase) sau multiunitara (iris, arteriole); nu exista sinapse neuromusculare. Ex sinapse en passant cu terminatii nervoase vegetative care se insinueaza printre f m n ramanand la dist de acestea fara a stabili jonctiuni.
De remarcat ca unele f m n de ex de la viscere au un oarecare grad de autocontractil generând contractii peristaltice modulate de sistemul nervos veg.
Contractia
Asemanator cu f.m s : Ca asociat cu calmodulina (in loc de tropomiozina la f m s ) activeaza o miozinkinaza (de retinut necesit exist acesteia pentru ordonarea filam care-s dezordonate ) care fosforileaza lt usoare ale mioz facand-o apta pt cuplajul cu actina. ATP se transf in ADP cu elib de energie si fen au loc in continuare identic. Proc se desf mai lent cu cons micde ATP.
Scurt realiz red cu 25% a lg fibrei prin mec de glisare ; de asemenea dat tract exerc de filam se realiz si rasucirea in tirbuson a nucleului precum si modif orient citoschel cu asp policiclic al sarcolemei.
Heterogenitatea f m n
Fenotip contractil-cel descris ant, cu cap de diviz redusa
Fenot secretor - media vaselor, uter, tes subendot, juxtaglom.
Miofibrobl
Mioepit
Alte caract
Se pot divide -hiperplazie
Pot suferi metaplazieri
Se pot hipertrofia
MUSCHIUL CARDIAC
La niv cordului musculatura exist este de 2 tipuri de miocard- cel majoritar, comun, cu contr ritmica spontana si cel de conducere sau sist excitoconductor denumit impropriu embrionar care este redus cant dar nu mai putin imp. La ac se adauga si miocardul secretor form din cel mioendocrine care secr h natriuretic atrial ( miorelaxant, hipotensor prin vasodil).
Ms card contractil
este struct altfel decat ms schel- e form din celule separate de aprox 80 micron lg si 15 microni gros. Ele sunt unite prin jonct cap la cap prin jonct spec formand astfel fibre. Sirurile de miocite sunt paralele dar celulele ca atare sun ramif la capete fiind bi sau trifide formand astfel interconexiuni intre sirurile de miocite vecine. Rez astfel o str tridimens complexa dif de cea a ms scheletal. La ext o str asem cu lamina baz apoi un t conj reprez endomis iar in ochiuri t conj coresp perimis.
La mo asp este asem cu ms sch adica are striatii tr (.);
Se aseamana mai bine cu fbr musc rosie;
are sarcopl in cant mai mare;
se obs mai bine str long dat mult de mitoc asez in siruri ce se interpun;
miof diverg in jurul nuclcentr,
aici se gas organitele si incluz lipofusc.
Caract princ este prez disc intercal care apar transv laintervale reg de-a lg fibrelor card; nusunt prea viz in col de rutina ci in hematox ferica si apar dispuse scalariform mai rar drept. In ceea ce priv coresp cu str transv discul apare invariabil la niv benzii clare I.
La m. e. caract este faptul ca nu distingem o separare clara in miof ci pare mai degraba un aspect continuu de miofilam intrerupte de reticul sarcopl si de siruri de mitoc. In rest are organite obisnuite, incl de glicogen si lipide. Tubii T difera de cei ai f m s. Ei sunt situati la niv liniei Z in loc de jonct disc A cu disc I si deci este numai cate unul per sarcomer si nu 2. Sunt de diam mai mare si patr adanc in int cel si comunica cu un sist de canale rasp in citopl.
Ret endopl este mai putin elab si nu mai are cisterne term ca dilatatii ci niste port de sarcotubuli orient transv in vecinat tubilor T.
Rezulta ca pe sect nu mai intalnim triade ci cu sanse asp de diada.
In rest intilnim ac canale ionice, ac ATPaza, precum si calsechestrina.
Mec de contr este asem cu dif ca stim nu pleaca de la axon pt ca nu exista sinapse neuromusc. Glisarea are si ea un mec asem dar cant de Ca din reticul nu este sufic; atunci trebuie sa existe un influx de Ca din ext; adr si nadr cresc ritmul si forta contr stim adenilciclaza care pe seama AMP ciclic act canalele de Ca din sarcolema si astfel este pompat Ca din ext.
Discul intercalar
In ac port se gas in succes jonct de tip aderent den fascia adherens precum si desmozomi cu asp clasic cu caderine Ca depend. Din loc in loc apar infund in unghi drept a mbr plasmalemale cu interdigitarea mbr plasmalemale ale f m adiacente si pe ac zona lat exista jonct tip gap cu conexoni ce perm trecerea de molec cu gr moec mica in ambele directii fara ca ele sa difuzeze in sp intercelular.
Ac jonct cu asp de scara, cu cele 2 port una transversala si una laterala si cu cele 3 tipuri de jonct, asigura o buna ader si buna comunicare intercelulara
Intre cele doua cel unite de disc se gas o prot den plakoglobina precum si alte molec de adez
Mioc excitocond
In str mioc mai exista si gr de cel spec ce au propr de depolarizare spont si ritmica; ele sincronizeaza si coordoneaza contr card.
Astfel exista cel P prez la niv nodului sino atrial care sunt mai mici decat cele contractile, sunt alung, cu citopl mai clara, cu nucleu alung, miof mai putine asez la perif, org mai putine, nu au T, nici reticul, nici strii.
Nodul AV este form din cel similare celor descrise
Fasc lui His si reteaua PURKINJE sunt alcat din cel Purk care au un diam mai mare decat celulele mioc contr, au asp globulos, cu forma nereg, cu jonct intercel ca desmozomi, au mult glicogen; miof la perif putine, nuclei mari si rotunj 1-2 ; nici ele nu au tubiT si nici ret.
Intre cel Purk si mioc contractil se gasesc cel tranzitionale T; ele sunt mai alung, au mai multe org, mitoc mai multe si miofil mai multe decat celelalte tipuri.
|
