TESUTUL NERVOS
Trunchiul cerebral
Este asezat in axul median al etajului inferior al cutiei craniene si continua maduva spinarii la nivelul encefalului. Este format, de sus in jos, din: bulb, puntea lui Varolio si mezencefal (coliculii-tuberculii cvadrigemeni si pedunculii cerebrali).
Bulbul (maduva prelungita) are o configuratie externa de trunchi de con, de 3 cm, cu baza mare in sus, fiind separata de maduva prin prima pereche de nervi spinali, iar de punte prin santul bulbo-pontin.
Are 3 fete:
In afara de substanta cenusie, in bulbul rahidian se afla substanta alba, formata din fibre ascendente, descendente si din fasciculul longitudinal intern. Acestea reprezinta fibre de asociatie intre nucleii nervilor III, IV, VI si cei vestibulari (VIII).
Puntea lui Varolio (protuberanta inelara):
Are o configuratie externa ce prezinta la partea anterioara a metatalamusului o banda transversala de 3 cm, care leaga cele 2 emisfere cerebeloase. La partea superioara exista santul bulbo-pontin si ponto-peduncular.
Fata centrala (anterioara) prezinta santul bazilar , la nivelul caruia se afla o proeminenta numita piramida pontina. Intre piramida si pedunculii cerebelosi mijlocii se afla emergenta nervului V.
Fata dorsala reprezinta planseul ventriculului IV (impreuna cu bulbul si pedunculii cerebelosi superiori). Intre pedunculii cerebelosi se afla valvula lui Vieussens care formeaza plafonul ventriculului IV, reprezentand o lama de substanta alba (valul median anterior) si o lama centrala, numita ligula, care formeaza lobul vermicular al cerebelului.
Structura interna a puntii este formata din nuclei echivalenti (motori, senzitivi si vegetativi) si nuclei proprii ai puntii.
a) Nuclei motori:
b) Nucleii senzitivi:
c) Nucleii vegetativi:
Substanta alba reprezinta caile de conducere formate din fibre longitudinale descendente si transversale ponto-cerebrale.
Mezencefalul:
Este situat intre punte si diencefal, fiind format din pedunculii cerebrali (situati anteriori) si tuberculii cvadrigemeni (situati posterior) + apeductul lui Sylvius, situat interior.
Pedunculii cerebrali reprezinta 2 cordoane scurte, late, divergente, formate
din substanta alba, care delimiteaza intre ele spatiul perforat posterior.
Tuberculii (coliculii) cvadrigemeni, superiori si inferiori, se afla
la regiunea situata deasupra apeductului Sylvius, ca 4 proeminente intre care se delimiteaza un sant in forma de cruce. Sub tuberculii inferiori este situata emergenta nervului IV (trohlear, sau patetic), coliculii inferiori fiind solidari ca functie si reprezentand un nucleu legat de calea auditiva, prin corpii geniculati mediali. Tuberculii superiori reprezinta structuri stratificate, ca si la cortexul cerebral ei fac legatura, fie direct, fie prin corpii geniculati lateral cu calea optica, fiind raspunzatori de reflexele vizuale de orientare.
Nervii cranieni:
Sunt 12 perechi, avand o structura metamerica si sunt notati de la I la XII in urmatoarea ordine: olfactiv I, optic II, oculomotor comun III, trohlear sau patetic IV, trigemen V, abducens sau oculomotor extern VI, facial VII, acustico-vestibular sau vestibulo-cohlear VIII, glosofaringian IX, vag sau pneumogastric X, accesor sau spinal XI si hipoglos XII.
Ei sunt grupati in 3 categorii functionale si anatomice:
Nervii III, VII, IX si X contin si fibre vegetative parasimpatice. Fibrele aferente si eferente ale tuturor nervilor spinali intra si ies din cutia craniana prin orificiile de la baza craniului. Ei alcatuiesc impreuna cu nervii spinali (rahidieni) sistemul nervos periferic. Nervii cranieni au originea si prima statie in trunchiul cerebral (cu exceptia perechilor I si II).
Nervii cranieni senzitivi + ramurile sensitive ai nervilor micsti:
Au originea reala in nuclei extranevraxiali din ganglionii cu acelasi nume, ce reprezinta prima statie in trunchiul cerebral si care au al II - lea neuron in thalamus si al III - lea in scoarta cerebrala.
Nervii cranieni motori + ramurile motorii din nervii micsti:
Au originea reala intranevraxial la nivelul nucleilor motori, fibrele lor ies din nevrax o data cu fibrele sensitive, fiind paralele cu acestea, dar cu sens opus.
Functiile nervilor cranieni:
La acestia se mai adauga perechea VII bis (intermediarul lui Wrisberg) care asigura secretia glandelor salivare sublinguala si submaxilara.
Cortexul cerebelos
In cortexul cerebelos pot fi examinate tipuri de neuroni multipolari.
Cortexul cerebelos este partea cea mai reprezentativa de substanta cenusie a
cerebelului.
Cerebelul are 2 emisfere unite printr-o formatiune numita vermis, si prezinta
numeroase santuri care delimiteaza lamele si lamelele cerebeloase, orientate paralel si orizontal.
Ele sunt invelite de pia mater strabatuta de vase de sange.
Pe sectiune microscopica cortexul cerebelos e format din 3 straturi celulare:
stratul molecular la exterior, stratul neuronilor piriformi Purkinje si stratul granular la interior.
Celulele din stratul molecular si granular sunt neuroni de asociatie.
In stratul molecular sunt prezenti neuronii "in cosulet", iar in cel granular
neuroni mai mici (granulele).
Neuronii piriformi Purkinje sunt celulele efectoare ale cerebelului.
Ei sunt dispusi pe un singur strat discontinuu, avand corpul celular situat intre
stratul molecular si cel granular.
Corpul celular voluminous, ovoidal, in forma de para, are un pol din care pornesc
dendritele cu traiect catre stratul molecular.
Neuronii Purkinje sunt dispusi paralel cu lungimea lamelei cerebeloase.
Astfel este posibila conectarea lor simultana de o singura fibra nervoasa care le
intersecteaza.
De la polul opus al corpului celular porneste un axon subtire, care strabate stratul
granular, patrunde in substanta alba si se leaga de nucleii cerebelosi.
Neuronii "in cosulet" reprezinta un tip morfologic prezent in cortexul cerebelos,
dar si in cel cerebral.
Ei au pericarionul mic, stelat, situat in stratul molecular.
Au mai multe prelungiri dendritice scurte, bogat ramificate.
Axonul este lung si se dispune perpendicular pe lamela cerebeloasa, arborizandu
se ca un cosulet in jurul neuronilor Purkinje.
Neuronii granulari sunt mici cu multe dendrite scurte, ramificate in forma de
gheara, si axonul lung patrunde in stratul molecular, unde se bifurca in 2 ramuri care se orienteaza in planul longitudinal al lamelei cerebeloase, stabilind legatura cu neuronii Purkinje.
Substanta alba a lamelelor cerebeloase este formata din fibre eferente (axonii
neuronilor Purkinje) si fibra aferente (de la maduva spinarii si trunchiul cerebral) care se termina la nivelul cortexului cerebelos.
Cortexul cerebral (scoarta)
Reprezinta segmentul superior de integrare a functiilor intregului organism.
Este situata la suprafata emisferelor cerebrale ale caror santuri determina marirea
suprafetei acesteia de 2-3 ori.
La nivelul circumvolutiilor este situata 1/3 din suprafata cortexului, restul de 2/3
delimiteaza santurile si fisurile cerebrale.
Cortexul cerebral are o suprafata totala de cca. 1200 cc. pentru fiecare emisfera
cerebrala.
Este organizat filogenetic in paleo- si arhicortex (corespunzator rinencefalului) si
neocortexul cu o intindere foarte mare la om.
Neocortexul reprezinta locul terminal al cailor senzsitive si locul de origine al
cailor motorii.
O mare parte a lui este ocupata de zonele de asociatie, cu functii specific umane,
situate in lobii parietali, temporal si mai ales prefrontal.
Pe sectiuni microscopice e format din prelungiri si corpi celulari ai neuronilor
corticali.
Izocortexul are 6 straturi esalonate pe verticala, fara limite distincte, diferentiate
dupa predominanta unui anumit tip celular.
Repartitia celulelor nervoase in grosimea cortexului este numita arhitectura sa.
Se constata prezenta corpilor celulari care se prelungesc in substanta alba.
Cele 6 straturi sunt de la suprafata spre profunzime urmatoarele: I stratul
molecular (zonal sau plexiform), II stratul glanular extern, III stratul piramidal extern, IV stratul glanular intern, V stratul piramidal intern, VI stratul polimorf,
I. Stratul molecular este alcatuit din neuroni rari si multe prelungiri.
Aici ajung si se ramifica dendritele neuronilor din straturile II, III, V, VI.
II. Stratul glanular extern este format din neuroni de tip Golgi II cu pericarion
mic, dendrite scurte, ramificate si axoni scurti.
Din aceasta categorie fac parte si neuronii "in cosulet" si cei "in candelabru" la
care se adauga neuroni piramidali mici.
III. Stratul piramidal extern este portiunea cea mai bogata a cortexului formata
din numerosi neuroni piramidali esalonati in ordine crescanda.
Printre neuronii piramidali se gasesc celule "cu buchet dublu" care sunt prezente
si in straturile II si IV.
Neuronii piramidali se leaga cu stratul molecular iar axonul patrunde in substanta
alba reprezentand fibrele de asociatie interemisferice.
Celulele cu buchet dublu se gasesc in straturile II, III sau IV.
Sunt neuroni mici cu dendrite scurte ramificate.
Axonul stabileste legaturi cu neuronii straturilor III si IV.
IV. Stratul granular intern este format din neuroni de tip Golgi II: neuroni "in
cosulet" , neuroni "cu buchet dublu", celule stelate spinoase, celule nevrogliforme.
Celulele stelate spinoase au mai multe dendrite cu spini care se ramifica in acelasi
strat, unde fac sinapsa cu fibrele aferente specifice, talomocorticale, care se termina in stratul IV.
Axonul lor stabileste legaturi cu neuronii din straturile II si III sau cu neuronii
piramidali din stratul III sau V.
Celulele nevrogliforme dau ramificatii dendritice in acelasi strat, legandu-se de
fibrele specifice talamocorticale, iar axonul se leaga de stratul VI.
V. Stratul piramidal intern e format din mai multi neuroni piramidali ca
dimensiune identici cu cei din stratul III.
Dendrita ajunge in stratul molecular sau in stratul V, iar axonul formeaza fibrele
eferente comisurale si de proiectie.
VI. Stratul polimorf cuprinde neuroni de diferite forme: stelati, triunghiulari,
ovoidali, fuziformi.
Aspectul si traiectul acestora este asemanator cu al neuronilor piramidali, iar
legatura lor se face pe cai eferente cu corpul calos.
Unii neuroni din stratul VI numiti neuroni fuziformi constituie un strat distinct
(stratul VII).
Neuronii Marinotti sunt prezenti in straturile profunde, mai ales in stratul VI.
Axonul are traiect ascendent catre stratul molecular unde se alatura fibrelor
aferente de asociatie sau comisurale.
El da ramuri colaterale pentru neuronii din stratul pe care il strabate.
Izocortexul heterotipic agranular
Este prezent in aria motorie primara din circumvolutia precentrala si se
caracterizeaza prin absenta straturilor granulare II si IV, acestea fiind inlocuite cu celule piramidale.
Neuronii piramidali sunt tot mai mari incepand din stratul II pana in stratul V
inclusiv.
Printre neuronii piramidali exista si unii giganti (neuronii Betz) a caror baza intra
in constitutia cailor piramidale.
Izocortexul heterotipic granular
Este caracteristic pentru aria vizuala de la nivelul santului calcarin din girusul
occipital.
Straturile sale cele mai bine reprezentate sunt II si IV.
La nivelul stratului IV se termina fibrele caii optice.
Bogatia de neuroni granulari confera acestui cortex un aspect prafuit
(coniocortex).
Pe sectiune pot fi identificati neuroni piramidali, fuziformi, granulari de tip Golgii
II.
Celulele gliale (nevrogliile)
Constituie al 2 - lea tip de celule ale tesutului nervos.
Numarul lor este de 10 ori mai mare decat a neuronilor, dar ocupa numai ½ din
volumul tesutului nervos, deoarece fiecare in parte este mult mai mica decat neuronul.
Nevroglia are aspecte morfologice diferite, evidentiate prin tehnici speciale de
colorare.
Pe coloratia uzuala HE nu sunt vizibili decat nucleii nevrogliilor.
Exista 2 tipuri majore de nevroglii: tipul central si cel periferic.
Majoritatea nevrogliilor deriva din ectoderm (tubul neural).
Dupa aspect si forma sunt: macroglii, oligodendroglii, microglii si nevroglii de tip
ependimar.
Macroglia sau astroglia este prezenta in top sistemul nervos, fiind mare, cu
nucleu sferic si numeroase prelungiri (astrocite).
O parte din prelungiri prezinta expansiuni terminale (pediculi vasculari).
Sunt 2 variante de astrocite : protoplasmatice (in substanta cenusie a nevraxului)
si fibroase (in substanta alba).
Ambele tipuri reprezinta elemente de suport in tesutul nervos.
Ele au rol important in conducerea rapida, intercelulara, a metabolitilor inspre si
dinspre neuroni, fiind implicate si in formarea si functionarea barierelor hematoencefalice.
Oligodendroglia e mult mai mica decat astrocitul cu putine prleungiri scurte, atat
in substanta alba cat si in cea cenusie.
Oligodendroglia este majoritara in SNC (cca. 75%).
Ea are rol important in formarea tecii de mielina.
Microglia este reprezentata de cellule mici, apartinand sistemului fagocitar
mononuclear cu 2 forme : activa si in repaus.
Microglia are origine mezoblastica si este rara (5% din totalul nevrogliilor).
E prezenta in substanta alba si cenusie si prezinta nucleu alungit si prelungiri
scurte cu aspect spinos.
Nevroglia ependimara deriva din epiteliul tubului neural si are 2 variante
(ependimocite si tancite) .
Ea captuseste cavitatile nevraxului (canalul ependimar si ventriculii cerebrali).
In ventriculi se continua cu celulele cuboidale ale plexurilor coroide care secreta
LCR.
Nervul
Nervii cranieni (12 perechi) si nervii spinali (31 perechi) impreuna cu ganglionii
nervosi (senzitivi si vegetative) de pe traseul lor formeaza sistemul nervos periferic.
Nervii alcatuiesc caile nervoase periferice, prin care nevraxul este conectat cu
receptorii si efectorii.
Nervii spinali si o parte din cei cranieni (trigemen, facial, glosofaringian si vag)
sunt nervi micsti, continand fibre aferente (sensitive) si eferente (motorii).
Fibrele aferente au originea extranevraxiala, in ganglionul senzitiv de pe radacina
posterioara a nervului spinal sau in ganglionul cranian de pe componenta senzitiva a nervului cranian.
Fibrele aferente leaga receptorii cu centrii nervosi.
Fibrele eferente au originea intranevraxial, in centrii motori si conduc impulsuri
la organele efectoare (celule musculare si glande).
Fibrele aferente si eferente pot fi somatosenzitive si viscerosenzitive sau
somatomotoare si visceromotoare.
Din punct de vedere al grosimii si prezentei sau absentei tecii de mielina se
intalnesc urmatoarele fibre:
1. Fibre de tip A: cu diametru mare, bogat mielinizate, rapide;
2. Fibre de tip B mai subtiri si slab mielinizate au viteza de conducere mica;
3. Fibrele C mai subtiri, amielinice, au viteza de conducere cea mai mica.
Nervii sunt alcatuiti din fibre mielinzate, de aceea apar de culoare alb - sidefie.
La exterior sunt inveliti de tesut conjunctiv dens, bogat in fibre colagene,
fibroblaste si formatiuni vasculare, numit epinerv.
Nervii de dimensiuni mai mari au mai multe fascicule de tesut nervos.
Fiecare fascicul este inconjurat de tesut conjunctiv lax, vascularizat ce fromeaza
perinervul.
In fascicul, fibrele nervoase insotite de celulele Schwann sunt imbracate de
endonerv.
Sectionate transversal fibrele nervoase apar inelare, cu o formatiune punctiforma
in centru (axonul) inconjurat de un halou clar, rezultat in urma dizolvarii mielinei.
In jurul haloului apare un inel periferic (citoplasma si membrana celulei
Schwann).
Pe sectiune longitudinala fibrele nervoase apar ondulate , strans asociate prin
tecile conjunctive ale endonervilor.
|
