Este cel mai dur din organism si asigura cel mai bine protectia si rezistenta
organismului.
Formeaza piesele scheletice care sunt suportul organismului, protejeaza organelle
vitale, are rol in metabolismul mineral fosfo-calcic, in hematopoieza etc.
Este solid, dur si putin elastic.
Aceste caracteristici se datoreaza compozitiei matricei cat si aranjamentului
fibrelor de colagen I.
Este bogat vascularizat (nu ca cel cartilaginos) si deci are mare plasticitate.
Contine maduva osoasa (galbena / cenusie sau rosie-hematoformatoare la adult, si
numai rosie la nou nascut).
Componentele sale sunt: celule, fibre, substanta fundamentala.
Celulele: osteoblaste (tinere, active, osteoformatoare, cuboidale, mari, cu zone
jonctionale cu osteocitele, secreta matrice osoasa), osteocite (mature, provin din osteoblaste inconjurate de matrice osoasa mineralizata, sunt aplatizate, mici, inactive, localizate in spatii lacunare - osteoplaste).
De la fiecare osteoplast pleaca canalicule ce strabat matricea si se intretaie sub
forma de retea.
Osteocitele mentin matricea osoasa si sunt de 2 categorii (osteocite osteoblastice
si osteocite osteolitice).
Osteoclastele sunt formatiuni celulare de tip sincitial, mari, cu mai multi nuclei,
cu rol in modelarea osului (macrofagele tesutului osos, cu functie de distructie si resorbtie a matricei osoase). Activitatea lor este stimulata de parathormon.
Matricea osoasa este alcatuita dintr-o componenta organica (35%) si una
minerala (65%).
Componenta organica (substanta preosoasa sau osteoidul) are 90% fibre de
colagen I, groase si rezistente, orientate dupa actiunea factorilor mecanici.
Substanta fundamentala (oseina) este formata din glicoproteine.
Componenta minerala confera duritate matricei si are in componenta saruri de
calciu (fosfati, bicarbonati, citrati) si variaza ca procent dupa varsta omului.
Varietati de tesut osos: primar (imatur) si secundar (matur).
Tesutul osos primar rezulta in urma osfificarii de cartilaj, este inlocuit de tesut
osos secundar (schelet definitiv).
Tesutul osos primar este compact, fibros cu spatii vasculare reduse, cu structura
dezordonata (retele neregulate).
Osteocite mici, si numeroase sunt incluse in matricea sa, slab mineralizata.
Tesutul osos matur (secundar) este lamelar, apare prin inlocuirea celui primar, in
cadrul procesului de remaniere osoasa.
Are aspect ordonat al componentelor, sub forma de lamele osoase orientate dupa
actiunea factorilor mecanici.
Fiecare lamela osoasa este formata din matrice cu lacune si osteocite.
Din lacune pornesc canalicule in care patrund prelungirile osteocitelor, intr-o
masa de lichid tisular bogat in Ca2+ si fosfat (PO43+).
In raport de dispunerea lamelelor osoase exista 2 varietati de tesut osos matur:
compact si spongios.
Tesutul osos compact contine in centru un canal medular delimitat de un perete
osos (compacta diafizara - formata din tesut osos lamelar osteonic si neosteonic).
Tesutul neosteonic formeaza siatemul lamelar circumferential extern, acoperit de
periost si sistemul lamelar circumferential intern care, delimiteaza canalul medular, tapetat de endost.
Intre cele 2 sisteme circumferentiale (intern si extern) sunt dispuse sistemele
haversiene (osteonice) si interhaversiene (neosteonice).
Sistemul haversian (osteon) = unitatea morfofunctionala a osului compact diafizar
= ansamblu de lamele osoase (3-15) dispuse concentric in jurul canalului Havers.
Acestea sunt paralele intre ele si legate prin canale oblice sau transversale
(Volkmann) rezultand o retea vasta in toata compacta diafizara.
Osteoanele sunt delimitate periferic de lama cimentata si sunt unite intre ele de
Sisteme interhaversiene (osteoane degenerate), care formeaza lamelele interstitiale.
In aceste canale sunt vase de sange si filete nervoase, inglobate in tesut conjunctiv
lax.
Lamele osoase contin substanta fundamentala cu osteoplaste si osteocite impreuna
cu fibre colagene.
Tesutul osos lamelar trabecular (cancelos) reprezinta osul spongios, cu spatii
medulare numite areole.
Aceste spatii sunt delimitate de pereti ososi subtiri lamelari, numiti trabecule.
Acestea sunt formate din lamele osoase formate din substanta fundamentala cu
lacune si osteocite .
Trabeculele osoase sunt marginite de catre endost.
In interiorul areolelor se afla maduva rosie hematogena.
Periostul este o membrana conjunctivo-vasculara, cu doua zone: extrena
(fibroasa) si interna (celulara).
In zona externa predomina colagenul I, in zona interna sunt multe celule care
raspund de cresterea osului in grosime.
SANGELE
Este considerat de multi autori ca fiind o varietate de tesut conjunctiv inalt
specializat.
Este un tesut fluid, mobil, care impreuna cu limfa si tesutul interstitial formeaza
mediul intern al organismului.
Ca orice tesut conjunctiv este format din: celule (elemente figurate) si matrice
intercelulara fluida cu componentele sale solubile (plasma sanguina).
Elementele figurate reprezinta 40 - 45 %, restul de 55 - 60 % il constituie plasma.
Plasma sanguina reprezinta 5% din greutatea corpului (3500 ml. la un adult de 70
kg).
E formata din apa 90 % si reziduu uscat 10% (proteine: alfa, beta, gama,
fibrinogen, factori de coagulare, hormoni, vitamine, glucoza, acid lactic, acid piruvic, acid citric, aminoacizi, acizi grasi, trigliceride, colesterol, lipoproteine, ioni de saruri minerale dissociate - Na, K, Ca, Mg, etc, produsi ai catabolismului celular - amoniac, uree, acid uric, creatina, creatinina, CO2 , oxigen si oligoelemente in cantitati foarte mici - Fe, Cu, Br, Zn, Mn, etc.).
Componentele plasmei se afla in proportii relativ constante (homeostazia
sangelui), pe baza lor apreciindu-se starea de sanatate a organismului.
Celulele sangelui sunt de 3 feluri: eritrocite (hematii, globule rosii), leucocite
(globule albe), plachete sanguine (trombocite).
Celulele pot fi observate pe frotiul de sange periferic colorat May -
Grünwald - Giemsa.
Eritrocitele (hematiile):
Sunt cele mai numeroase elemente figurate (numarul lor variaza in functie de:
sex, varsta, starea de sanatate, zona geografica).
La adultul normal numarul hematiilor este de 4,5 - 5 mil/mmc. la barbati si
de 4 - 4,5 mil/mmc. la femei.
La nou-nascut sunt 6, mil/mmc.
Cresterea numerica (poliglobulia) ca si scaderea (anemia) pot fi fiziologice sau
patologice.
Hematiile sunt celule mici anucleate (hematii adulte) in forma de lentila
biconcava (discocit).
Modificarea formei (poikilocitoza) poate fi reversibila sau persistenta in cazul
unor boli.
Functia principala este de transport a gazelor respiratorii (oxigen si dioxid de
carbon).
Aceasta functie se realizeaza prin intermediul moleculei de Hb din structura
hematiilor.
Durata de viata a unei hematii este de cca. 120 de zile.
Pe suprafata hematiilor se exprima antigene care stau la baza impartirii pe grupe
de sange in sistem ABO si Rh.
Leucocitele (globulele albe) sunt celule nucleate, cu rol de aparare imunitara a
organismului.
Numarul lor variaza intre 4000 - 8000 / mmc.
Cresterea numarului de leucocite (leucocitoza) sau scaderea numarului de
leucocite (leucopenie) pot aparea in stari fiziologice sau patologice.
Cele mai frecvente cresteri apar in infectii.
Leucocitele isi pot modifica forma prin emiterea de pseudopode, se misca si
fagociteaza celulele straine din sange sau tesuturi.
Dupa forma nucleului, si prezenta sau absenta granulatiilor din citoplasma,
leucocitele se clasifica in: granulocite (PMN) si agranulocite (mononucleare).
a) Granulocitele sunt de 3 feluri in functie de afinitatea pentru anumiti
coloranti (neutrofile, acidofile sau eozinofile, respective bazofile).
b) Leucocitele mononucleare sunt de 2 feluri: limfocite (B si T) si monocite
(macrofage).
Plachetele sanguine (trombocitele) sunt cele mai mici elemente figurate, aflandu-
se in sangele periferic in proportie de 150.000 - 400.000 / mmc.
Numarul crescut (trombocitoza) ca si numarul scazut (trombocitopenia) apare in
diferite circumstante fiziologice sau patologice.
La om deriva din megacariocite si nu au nucleu.
In sange se intalnesc plachete inactive si active, ultimele servind in procesul de
hemostaza si coagulare a sangelui.
|
