TRICHINELOZA ÎN JUDEŢUL BIHOR
REZUMAT
În judetul Bihor au aparut mai multe focare de trichineloza umana în cursul anilor 2002-2004, soldate cu câteva cazuri severe, dintre care un deces. Foarte multe cazuri au evoluat oligosimptomatic, cele simptomatice au prezentat febra, edeme, reactii alergice, miocardita si uneori afectare neurologica. Cauza aparitiei îmbolnavirilor umane a fost consumul de carne de porc neverificata trichineloscopic si insuficient prelucrata termic, în conditiile cresterii incidentei trichinelozei la mai multe specii de mamifere.
Cuvinte cheie: antropozoonoza, Trichinella spiralis, febra, edeme, miozita, miocardita
INTRODUCERE
Trichineloza este o antropozoonoza produsa de parazitul Trichinella spiralis, familia Trichinellidae, ordinul Trichocephalida, clasa Nematoda, încrengatura Nemathelminthes, caracterizata prin manifestari clinice proteiforme: febra, dureri musculare, fenomene alergice cu posibile complicatii organice.
Principalul rezervor de infectie îl constituie suidele, dar si alte specii de mamifere. Omul se infecteaza accidental, consumând carnea de animal infestat neverificata trichineloscopic, cruda sau insuficient preparata termic.
Boala nu se transmite de la om la om si nu lasa imunitate. Morbiditatea nu se cunoaste cu exactitate, pentru ca boala este des confundata cu alte afectiuni, multe cazuri evoluând subclinic.
In România focarele de trichineloza umana apar în lunile de iarna sau primavara, când sunt sacrificati porcii conform traditiei Craciunului si Pastelui.
Am efectuat un studiu epizootic al trichinelozei în judetul Bihor în anii 2002 - 2004, cu evidentierea incidentei trichinelozei la diferite specii de animale. Am observat incidenta crescuta a trichinelozei la urs, dar si la celelalte specii animale, cu risc epidemiologic pentru om.
|
Anul |
Specia |
Probe prelucrate |
Probe pozitive |
Nr. focare |
|
|
Porc domestic |
|
|
|
|
Porc mistret |
|
|
|
|
|
Urs |
|
|
|
|
|
|
Porc domestic |
|
|
|
|
Porc mistret |
|
|
|
|
|
Urs |
|
|
|
|
|
|
Porc domestic |
|
|
|
|
Porc mistret |
|
|
|
|
|
Urs |
|
|
|
Tabel nr. 1 - Trichineloza la animale
Numarul de cazuri umane de trichineloza în judetul Bihor a fost de 138 în 2002, 39 în 2003 si 19 în 2004. Focarele de trichineloza umana s-au suprapus celor animale si au aparut în Marghita (4 focare), Salonta (3 focare) Oradea (2 focare) si în rest am identificat focare izolate în diferite localitati rurale, unde s-au practicat sacrificari de animale fara examen trichineloscopic al carnii. Nu am identificat îmbolnaviri cu caracter profesional.
Se remarca focarul din Marghita din anul 2002, când, în urma sacrificarii si comercializarii clandestine a unui porc de 140 kg, s-a îmbolnavit un numar de 89 persoane.
Lotul de 196 pacienti cu trichineloza a cuprins 149 adulti (77%) si 47 copii (23 %).
Grafic nr. 1 - Gruparea pacientilor dupa vârsta
115 cazuri provin din mediul rural (59%), 81 cazuri provin din mediul urban (41%). Trichineloza este mai frecventa în mediul rural pentru ca aici se sacrifica si se consuma animale fara aviz veterinar, exista trichineloza porcina datorata infestarii populatiei de rozatoare (sobolani) si uneori nu sunt recunoscute semnele clinice de boala.
Formele clinice de boala au fost cu ceva mai numeroase fata de cele subclinice, acestea din urma fiind descoperite în urma anchetei epidemiologice în focar.
Se observa ca efectuarea minutioasa a analizelor de laborator (hemograma, teste serologice) la persoanele din familiile care au sacrificat si consumat carne de porc neverificata veterinar, pune în evidenta prezenta infestatiei cu un numar mic de larve si la persoane asimptomatice, cazurile subclinice putând prezenta si ele complicatii ulterioare.
Din lotul de 196 cazuri de trichineloza, 104 cazuri (53%) au fost simptomatice si 92 cazuri (47%) au fost asimptomatice. Cazurile cu simptomatologie clinica au evoluat ca: forme usoare - 83 cazuri (42%), forme medii - 18 cazuri (9%.) si forme severe - 3 cazuri (2%).
De mentionat ca, la cei 18 pacienti la care trichineloza a evoluat ca forma medie, rezolutia bolii a fost mai dificila, îmbracând aspectul de forma prelungita de boala, cu mialgii care au durat câteva luni dupa remiterea tuturor altor semne de boala.
Grafic nr. 2 - Clasificarea formelor de trichineloza
Formele severe au evoluat cu complicatii. Un caz (1%) de polinevrita ascendenta de tip Landry si encefalita a decedat prin stop cardio-respirator.
Am clasificat complicatiile trichinelozei în imediate si tardive.
Ca si complicatii imediate, la cele 104 cazuri simptomatice au fost semnalate urmatoarele:
reactii alergice cutanate extinse (urticarie figurata) - 18 cazuri (17,0%)
Grafic nr. 3 - Complicatiile trichinelozei
Tratamentul cuprinde dieta hiperproteica, hiperglucidica, hipercalorica, hipercalcica si cu mari cantitati de lichide. Tratamentul simptomatic si patogenetic a constat în administrarea de antiemetice, antipiretice si antiinflamatoare.
În tratamentul etiologic, la majoritatea cazurilor s-au administrat preparate de Albendazol si, mai rar, Mebendazol.
Cel mai frecvent s-a folosit preparatul Zentel, în doza de 800 mg /zi, timp de 5 - 7 zile, la 126 cazuri (64%), un alt preparat fiind Eskazol, administrat în doza de 400 mg, o data sau de 2x pe zi, 5 - 7 zile, la 70 cazuri (36%).
În unele cazuri s-a impus si corticoterapie cu Dexametazona sau Prednison în diferite scheme de administrare, în special la pacientii cu miozita severa, miocardita si polinevrita. S-a adaugat terapia de sustinere a organelor afectate.
Dispensarizarea cazurilor de trichineloza se face trimestrial, timp de 3 ani dupa boala, cu control clinico-paraclinic, pentru a preveni recidivele în caz de imunodepresie (prin reactivarea larvelor închistate muscular).
CONCLUZII
1. Trichineloza este o boala infectioasa parazitara care a cunoscut în ultimii ani o incidenta în crestere, în special în mediul rural .
8. Se impun masuri active de supraveghere sanitara si sanitar-veterinara, de protectie a mediului si de educatie sanitara în zona de Vest a tarii.
1. Draghici Sonia, Coldea V, Calinescu G - Evolutia particulara a unui caz de trichineloza umana - Conferinta Nationala de terapie antiparazitara - Timisoara 25 - 27. 09. 2003
2. Grintescu A - Zoonoze - Ed. Medicala, 2001, pag. 218 - 225
3. Harrison D - Principles of Internal Medicin, 14th Edition 2002, pag. 570-584
4. Hoeprich P.D, Colin M - Infectious Diseases, 4th Edition Jordan 1998, pag.742 - 744
5. Ivan A - Tratat de epidemiologie al bolilor transmisibile, 1999, pag 719 - 721
6. Mandell, Douglas & Bennett's Principles and Practice of Infectious Diseases, 5th edition, 2004, pag. 2943-2947
7. Nitzulescu V, Gherman N - Parazitologie clinica, Ed. Medicala, Bucuresti 1986, pag 378 -410
|
