Tuberculoza (TB) este o boala infecto-contagioasa cu evolutie cronica si larga raspandire in populatie, cu debut asimptomatic ce poate trece neobservat. Netratata sau incorect tratata, are 16216v2116q o letalitate importanta. Afecteaza preponderent populatia adulta in cei mai productivi ani ai vietii (25-55 de ani), determinand, direct si indirect (economice) serioase consecinte sociale.
OMS estimeaza ca :
pe an se inregistreaza 10 milioane de noi imbolnaviri, dintre care, jumatate sunt cazuri cu mare contagiozitate.
anual se produc 3 milioane de decese.
cel mai puternic factor favorizant al endemiei este asocierea HIV - SIDA.
pe glob exista 18 miliioane de infectati HIV si 6 milioane de bolanvi SIDA.
EPIDEMIOLOGIE
7 oameni mor zilnic
din cauza tuberculozei, in
in
4372 dintre bolnavi sunt bolnavi cronici cu chimiorezistenta.
in fiecare zi se imbolnavesc 74 de oameni.
boala se transmite prin aer.
Incidenta numarul de cazuri noi la 100 000 de locuitori.
in '85 - '86 incidenta era de 56 de cazuri / 100 000 de locuitori.
in 2 000 incidenta este de 122 de cazuri / 100 000 de locuitori.
in
Europa centrala si de est, in 1997 incidenta era de 7,3 cazuri/ 100 000, in
Grecia, si de 107 cazuri / 100 00 in
Incidenta, in functie de varsta si de sex, TB este mai frecventa la barbatii intre 20-55 de ani, iar la femei este mai frecventa la tinere intre 20-24 ani, pentru ca acestea fac frecvent sindromul "pasiunilor triste" (dezamagire pe plan sentimental).
Incidenta dupa localizare :
pulmonara :
pleurala (pleurezie) : 9,6 %.
extratoracica : 4,2 % (forma ganglionara periferica, osteoarticulara).
Incidenta la copii este crescuta : 41,9 / 100 000 in 2 000. Formele frecvente sunt : TB miliara si meningoencefalita.
Mortalitatea - difera in functie de formele clinice :
la copii 0-1 an este crescuta.
la formele cronice.
Caracteristici :
are forma bacilara.
are imobilitate.
absenta endosporilor
prezinta acid-alcoolo rezistenta rezistenta la decolorare.
cresterea lenta pe medii de cultura (au timp de generatie de 18-24 ore).
creste in conditii de aerobioza obligatorie.
SUBGENUL MICOBACTERII CU CREsTERE LENTa ( cresc colonii dupa 14-30 de zile , timp de generatie 14-24 ore)
specii strict patogene la om
complexul M. tuberculosis cu subspeciile
o M.tuberculosis (Koch, 1882)- este implicat in peste 90% din formele de TBC cu localizare pulmonara
o M. bovis - 10%
o M. africanum
M. leprae (descoperit de Hansen , 1874)
specii facultativ patogene (oportuniste) si /sau saprofite (micobacterii atipice) imbolnavesc oameni imunosupresati ; persoanele imbolnavite cu micobacteriile atipice nu sunt contagioase, spre deosebire de cele imbolnavite cu speciile patogene.
fotocromogene (pigmenteaza colonia la lumina) : M. Kansasi, M. Marinum, M. Simiae, M. Asiaticum.
scotocromogene (pigmenteaza la intuneric) : M. Scrofulaceum, M. Gordonae, M. Szulgai.
necromogene :
o Complexul MAI :
M. Avium,
M. Intracelulare.
o M. Ulcerans, M. Paratuberculosis, M. Xenopi, etc.
. SUBGENUL MYCOBACTERIUM CU CREsTERE RAPIDa (apar colonii la 5-7 zile ; timp de generatie - 4-5 ore) (bacterii atipice) :
Grup I noncromogene : M. Fortuitum, M. Chelonei.
Grup II termofil : M. Smegmatis, M. Phlei.
Grup III scotocromogen
Grup IV altele : M. Vachae (este bacterie saprofita cu structura antigenica comuna cu toate micobacteriile, fiind folosita la producerea unui vaccin, ce este utilizat la bolnavii cronici de TBC, la care nu mai exista terapie medicamentoasa ), etc.
STRUCTURA MICOBACTERIILOR
Protoplastul - contine :
Citoplasma - contine : granule dense (polifosfati) si vacuole translucide (lipide).
Corpi nucleari fara membrana.
membrana citoplasmatica.
Peretele celular cu 3 straturi :
mureina : este un peptidoglican format din 3 lanturi lungi, de polizaharide (polimeri de acid N-glicolil muramic alternand cu N-acetil glucozamina) solidarizate cu tetrapeptide (L alanina, D izobutamina, acid meso-diaminopimelic, D-alanina).
un start format din arabinogalactan, acizi micolic, sulfopeptid si cord factor.
micozide : peptidoglicolipide si fenolglicolipide. Cord factorul este specific numai la micobacteriile virulente ( au aspect de coarda pe lama ; bacilii nevirulenti apar sub forma de gramezi pe lama).
PARTICULARITa|I ALE TUBERCULOZEI LA BOLNAVII HIV/SIDA
este mai frecventa afectarea extrapulmonara, in special a ganglionilor (exista mai frecvent o adenopatie generalizata).
TB miliara - este frecventa ; bK se poate izola din sange !
Radiologic :
in stadiile timpurii ale infectiei HIV nu exista diferente.
in stadiile tardive, apar urmatoarele modificari :
mai frecvent sunt prinsi ganglionii mediastinali.
sunt prinsi mai frecvent lobii inferiori.
excavarea este mai putin frecventa.
efuziunea pleurala si pericardica este mai frecventa.
imaginea are o mobilitate mai mare in timp.
tuberculoza apare in situsuri putin uzuale : tuberculoame cerebrale, abcese de coasta, etc.
sputa poate fi negativa, desi exista leziuni extinse ; sputa poate fi pozitiva, desi nu exista leziuni radiologice (in cazul tuberculozei bronsice) !
IDR frecvent negativ
febra si pierderea ponderala sunt mai frecvente.
tusea si hemoptizia sunt mai rare.
La un pacient cu TBC suspectati infectia concomitent cu HIV cand exista :
adenopatie generalizata (in stadiile tardive ale infectiei cu HIV, ganglionii pot fi sub tensiune si durerosi ca o infectie acuta).
candidoza buco-faringiana.
diaree cronica mai mult de 1 luna.
herpes-zoster.
sarcom Kaposi : noduli rosii, vascularizati, pe piele.
|
